Dementa in boala Alzheimer

transcript

Boala Alzheimer

boala cerebrala degenerativa primara de etiologie necunoscuta cu trasaturi caracteristice neuropatologice

si neurochimice.Tulburarea este de obicei insidioasa ladebut si se dezvolta incet dar progresiv peo perioada de mai multi ani.

Istoric

La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examinează pentru prima dată o pacientă, Auguste D., în vârstă de 51 de ani pentru:1. tulburări cognitive progresive2. halucinații3. idei delirante4. degradare a personalității sociale.

Auguste D.

Evoluția bolii este urmărită timp de cinci ani și, după moartea pacientei în urma unei infectii, creierul obținut în urma autopsiei este examinat cu amănunțime de Alzheimer, descoperind modificări caracteristice necunoscute până atunci.

Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferință a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest ținută la Tübingen și publicat în revista de specialitate "Allgemeine Zeitschrift für Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin" (1907, vol.64, pp. 146-48) sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O îmbolnăvire particulară a scoarței creierului").

Statistici

cea mai frecventă formă de demență la persoanele în vârstă

reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demență.

Pentru țările europene: persoanele în vârstă de 65 de ani frecvența bolii

Alzheimer este de ca. 2-3% la vârsta de 70 de ani 3% la 75 de ani 6% la peste 85 de ani 25-40%

CauzeIpoteza neurochimica: diminuare a nivelurilor unei enzime colin-

acetil-transferaza in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp).

Acest deficit antreneaza o diminuare a cantitatii de acetilcolina dar nu explica degenerescenta nervoasa.

Ipoteza genetica: se bazeaza pe studiile epidemiologice

care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri.

Ipoteza virala: este starnita prin analogia cu boala lui

Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice.

Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta.

Ipoteza imunologica: se bazeaza pe diminuarea globala a

numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei demente.

Ipoteza vasculara si metabolica: este sprijinita de o reducere a debitului

sangvin cerebral, a oxigenarii sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorarii cerebrale.

Ipoteza toxica: se bazeaza pe cresterea nivelurilor de

aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa.

Ipoteza radicalilor liberi: se sprijina pe faptul ca imbatranirea este

consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora.

Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari.

Radicalii liberi

molecule instabile extrem de toxice se formeazã sub influenta stresului,

pesticidelor, poluarii mediului inconjurator, a functionãrii instalatiilor electronice si chiar in conditii naturale

pe parcursul desfasurarii proceselor biologice obisnuite din organism.

Radicalii liberi formati sunt substante active, dar instabile.

In organism, ele se unesc cu o moleculã stabilã si ii rapesc un electron, rezultand un nou radical liber din moleculã stabilã, dar mult mai putin activ.

Aceastã reactie in lant duce la degradarea celulelor si, drept urmare, la dezvoltarea bolilor si la schimbãri degenerative premature. Cresterea cantitatii de radicali liberi este la baza a peste 80 de tipuri de afectiuni.•

Antioxidanti naturali

• Actualmente, Microhidrina este cel mai puternic antioxidant dintre cei cunoscuti la ora actualã.

Efectele Microhidrinei

• Microhidrina favorizeazã:1. îmbunãtãtirea stãrii generale;2. asimilarea eficienta a substantelor nutritive3. cresterea tonusului vital;4. amplificarea resurselor energetice ale organismului;5. îmbunãtãtirea activitãtii intelectuale;6. încetinirea proceselor de îmbãtranire7. înlaturarea dereglãrilor produse de actiunea distructiva a

radicalilor liberi, prevenind dezvoltarea multor afectiuni cronice.

Manifestari clinice• dementa cu caracter progresiv- pierderea memoriei1. cognitive• debut gradat• bolnavul dezvolta anumite strategii pentru a-si disimula dificultatile• pentru un anumit timp isi pastreaza o "fatada" inselatoare• declinul se agraveaza progresiv

o tulburari de memorie: dificultatea de a-si reaminti informatii anterior invatate si imposibilitatea de a acumula informatii noi- primele care se pierd sunt evenimentele recente, in timp ce amintirile vechi pot fi conservate

o tulburari de vorbire: bolnavul nu isi mai gaseste cuvintele, chiar pentru notiuni simple

Manifestari cliniceo incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii

coordonate: bolnavul "nu mai stie" cum sa se imbrace adecvat, cum se descuie usa cu cheia

o Imposibilitatea de a recunoaste, identifica si denumi obiecte uzuale

o tulburari ale functiilor de organizare a activitatilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii

o Probleme legate de gandirea abstracta, tulburari de calcul, dezorientare temporala si spatiala, pierderea initiativelor

o False recunoasteri: la inceput dificultate in recunoasterea fizionimiilor cunoscute, urmata de identificari eronate, care pot provoca stari de anxietate

Manifestari clinice2. non-cognitive:

o agitatie si agresivitate fizica sau verbalao tulburari psihotice: halucinatii, de obicei vizuale, idei delirante

(de persecutie, de gelozie, de abandon)o tulburari ale dispozitiei afective: in principal depresie si

anxietate, mai rar stari de euforie exageratao tulburari ale comportamentului alimentar: reducere sau

crestere exagerata a apetitului, alimentatie neingrijita, ingerare de substante non-alimentare

o dezinhibitie sexuala: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuala

o incontinenta urinara si pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice in locuri neadecvate sau in prezenta altor persoane

Ingrijire de Nursing in Alzheimer

1. Stabilizarea mediului:o se instituirea de proceduri clare pentru ingrijire,

dupa modelul de îngrijire la domiciliu- dacă este posibil

o se alcatuiesc/furnizeaza liste cu lucruri care trebuiesc facute si timpii

o se afișeaza obiecte familiare, tablouri, fotografii ale membrilor familiei

o un calendar și un ceas ar trebui să fie în sala pentru a menține persoana orientata

o se eticheteaza obiectele sau a ‘rutele’ importante

2. Asigurarea igienei corporale

o se încurajează independențao se asista/supravegheaza doar când este necesar-bai

sau dusurio se sugerează îmbrăcăminte care se imbraca usor-se

evita fermoare, nasturio se eticheteaza continutul sertarelor, al sifonierului,

obiectele personale

3. Alimentatiao se permite persoanei să aleagă produsele

alimentareo se observă dificultățile la înghițireo se evitati alimentele fierbintio se taie alimente solide( carnea) în bucati micio se recomanda alimentele care necesită o

coordonare redusa pentru a încuraja o mai bună alimentație

o suplimente -dacă aportul de hrana este inadecvat

4. Aportul de lichide

o se incurajeaza un aport adecvat cantitativ de lichideose evita lichidele fierbinti, foarte reciose incurajeaza folosirea paiului

5. Asigurarea odihnei o se lasa pacientul sa isi stabileasca singur perioadele de odihna si somn - se așteaptă modele neregulateo se folosesc lucruri, metode care pot facilita odihna si somnul- alimente, bai calde, sau de a exercitiu fizic inainte de culcareo se pot folosi tranchilizante usoare si hipnotice, dar trebuiesc utilizate cu prudenta- atentie la efectele adverse ale medicamentelor

6. Exercitiu fizic

o se acorda suficient timp pentru plimbari in condiții de siguranță- plimbări cu însoțitor

o pentru cei imobilizati la pat se efectueaza exercitii specifice

7. Raport ingestie-excretieo se monitorizeaza raportul I-Eo se incurajeaza aportul de lichide, de fibre, si

efectuarea de exercitii fizice pentru a evita constipatia

o se eticheteaza pisoarele și ușa de la baieo se asteapta, fiind confuzi, sa utilizeze in scopuri

de eliminare orice recipient convenabil sau podeaua

8. Medicatiao se evita capsule mari sau pastileo se prefera medicamentele ce pot fi faramitate si

amestecate cu lichido se supravegheaza de fiecare data cand se

administreaza medicamenteleo nu se lasa pe noptiera pacientuluio se urmareste eficacitatea si reactiile adverse ale

tratamentului

9. Consilierea apartinatorilor

o pacientii se pot retrage devenind izolați la inceputul bolii

o deși nu sunt capabili să-și exprime sentimentele, de obicei, pot răspunde la mangaiere și bunătate

o multi isi continua activitățile sexuale până intr-un stadiu avansat al bolii

Bibliografie

1. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMra0909142

2. http://www.alzheimers.org.uk3. http://www.health-andthecity.ro4. http://www.sfatulmedicului.ro/5. http://www.nursingcares.com6. http://www.alzinfo.org

Dementa in boala Alzheimer

Documents