Pielea - înveliş membranos epitelio-

conjunctivo-vascular care acoperă

corpul în întregime şi care se

continuă cu semimucoasele şi

mucoasele cavităţilor naturale

Tegumentul se dezvoltă din luna a 2-a de viaţă intrauterină, structura sa devenind completă în lunile 7 şi 8 ale sarcinii.Tegumentul ia naştere din două din cele treicomponente embrionare:› Ectoderm epidermul şi anexele sale› Mezoderm dermul.

Grosimea pielii › variază în funcţie de regiunea cutanată de la

0,2 mm (pleoape) la 4 mm (palme, plante)› variază cu sexul şi vârsta, fiind mai subţire la

femei, copii şi bătrâniCuloarea pielii este în funcţie de bogăţia în pigment melanic şi de vascularizaţie, variind după regiune şi vârstă

Suprafaţa pielii (1,5-2 m2) este catifelată, grasă şi umedăSuprafaţa este brăzdată de depresiuni:› liniare - denumite pliuri sau cute, › punctiforme – pori care reprezinta orificiile glandelor

sudoripare şi foliculilor pilo-sebaceiPliurile pot fi:› grosolane: pliul submamar, interfesier, inghinal, axilar› discrete: faţa de flexie ale articulaţiilor de la mână› şanţuri fine şi scurte, prin intersectarea cărora se

delimitează suprafeţe romboidale, constituind cadrilajulnormal al pielii

Suprafaţa pielii este acoperită de fire de păr, unele voluminoase, iar altele foarte fine, abia vizibile – piele păroasă (scalp, sprâncene, gene, regiunea pubiană, axilară, barba, mustaţa)Pielea complet lipsită de păr – piele glabră (palmele şi plantele)

Structura histologică a pielii este complexă fiind compusă din patru regiuni suprapuse care dinspre suprafaţă spre profunzime sunt: › epidermul› joncţiunea dermo-epidermică (JDE)› dermul › hipodermul

Epiteliu pavimentos stratificat constituit din patru tipuri de celule:

keratinocite (80%), melanocite, celule Langerhans, celule Merckel.

La MO HE epidermul apare ca o bandă sinuoasă, neregulată, având la suprafaţă o serie de şanţuri, iar la partea profundă prelungiri denumite creste interpapilare care pătrund în derm delimitând formaţiuni conice denumite papile dermice

Keratinocitele sunt dispuse în mai multe straturi:›Stratul bazal sau germinativ›Stratul spinos Malpighi›Stratul granulos Langhans›Stratul cornos

Ia naştere în crestele neurale apoi migrează în tegument localizându-se în stratul bazal al epidermului. Rol în sinteza pigmentului pielii - melanina care va fi înglobată în nişte granulaţii numite melanozomi care vor fi transferaţi apoi keratinocitelorÎn MO la coloraţia standard melanocitele apar ca celule rotunde, clare, cu nucleul rotund, situate între keratinocitele bazale ale epidermului. La reacţia DOPA melanocitele apar ca celule dendritice.La imunohistochimie: proteina S100, HMB45, A103 şi T311

Tipul I

- piele albă- se ard

întotdeauna - nu se bronzează

niciodată

Tipul IV- piele mată - se ard puţin - se bronzează

întotdeauna

Tipul II- piele albă- se ard uşor- se bronzeză puţin şi cu dificultate

Tipul V- piele brună- se ard rar- se bronzează

intens

Tipul III- piele albă- se ard puţin- se bronzează

progresiv

Tipul VI

- piele brun închisă spre negru

- nu se ard niciodată

- se bronzeză intens şi profund

Reprezintă 3-8% din celulele epidermice. Aparţin grupului de celule dendritice -macrofagul epidermului – celulă prezentatoare de antigen limfocitelor T . Celulele Langerhans sunt produse la nivelul măduvei osoase de unde migrează apoi piele şi spre se localizează în epidermCaptează antigenele care pătrund în epiderm, le prelucrează şi le prezintă la suprafaţă cu moleculele de clasa II a CMH limfocitelor T

Celule neuroepiteliale situate între keratinocitele bazale în contact cu o terminaţie nervoasăUneori celulele Merkel se pot grupa în grămezi de 10-80 celule formând un disc (discul lui Pinkus numit şi corpusculul tactil sau corpusculul Merkel) mai bine reprezentate îndeosebi la nivelul buzelor şi al pulpei degetelor

În microscopia optică JDE apare ca o linie ondulată fină cu alternanţa crestelor epidermice şi papilelor dermice La microscopia electronică:› Membrana bazală a keratinocitelor bazale› Lamina lucida› Lamina densa› Zona subazalăJDE prezintă complexul de ancorare al epidermului pe derm constituit din hemidesmozomi

Este situat sub epidermGrosimea medie a dermului este de 1-2 mm Dermul este format din două porţiuni: › o porţiune superficială situată între crestele

interpapilare denumită dermul papilar, › o porţiune profundă - dermul reticular, numită şi

corion

Componente histologice › Scheletul fibrilar:

fibre de colagen, fibre de elastină, fibre de reticulină.

› Elemente celulare: fibrocite, histiocite, mastocite, limfocite, plasmocite

› Substanţa fundamentală

Hipodermul se găseşte în continuarea dermului de care nu este net delimitat. Se întinde în profunzime până la aponevroze sau periost, Pleoapele, urechile şi organele genitale masculine nu prezintă hipoderm. Hipodermul este constituit din lobuli adipoşi delimitaţi de tractusuri fibroase care vin din derm.

Fanerele› Părul › Unghiile Glandele pielii› Glandele sebacee› Glandele sudoripare

Formaţiune epitelială cornoasă filiformă care ia naştere în dermul profund (corion)Firul de păr traversează oblic grosimea pielii ieşind la suprafaţă şi prezentând astfel două porţiuni: › rădăcina – porţiunea din grosimea pielii, › tija sau tulpina – porţiunea aeriană

Rădăcina firului de păr se găseşte inclusă într-un sac, numit folicul pilos. Partea superioară a foliculului pilos, în formă de pâlnie, se numeşte ostium sau infundibul folicular, în el deschizându-se şi glandele sebacee astfel încât foliculul pilos se numeşte şi foliculul pilo-sebaceu

faza anagenă (de creştere), durează 2-3 ani la bărbat şi 6-8 ani la femeie. În timpul acestei faze firul de păr creşte în lungime (0,2-0,5 mm/zi);faza catagenă are o durată scurtă, în medie 3 săptămâni; activitatea mitotică a matricei încetează şi partea profundă a foliculului pare să se resoarbă;faza telogenă (de repaus) durează 3-6 luni. Firul de păr nu prezintă nici o zonă keratogenă şi rămâne lipit prin extremitatea sa în măciucă de sacul folicular atrofic, redus la restul tecii externe. Apoi un nou folicul anagen se reface şi părul telogen cade definitiv.

Lamă cornoasă dură localizată pe faţa dorsală a ultimei falange a fiecărui deget de la mâini şi picioare Macroscopic unghia prezintă două părţi: › o parte vizibilă - corpul unghiei sau limbul › o parte ascunsă sub repliul unghial – rădăcina.

Lunula este porţiunea albă a corpului situată în vecinătatea rădăcinii. Pielea care acoperă rădăcina constituie repliul unghial a cărui extremitate liberă, foarte keratinizată, se numeşte cuticulă, pe când regiunea situată sub marginea liberă a unghiei se numeşte hiponichium sau patul unghial

Anexe ale firului de părRăspândite pe întreaga suprafaţă tegumentară (cu excepţia palmelor şi plantelor), fiind mai numeroase pe pielea pǎroasǎ a capului şi faţă (zone seboreice)Glande exocrine tubulo-alveolare situate în triunghiul format de epiderm, firul de păr şi muşchiul erector al firului de părProdusul de secreţie al glandelor sebacee se numeşte sebum cu rol în formarea filmului hidro-lipidic de la suprafaţa pieliiActivitatea glandelor sebacee se află sub acţiunea hormonilor sexuali

Anexe ale firului de părRăspândite pe întreaga suprafaţă tegumentară (cu excepţia palmelor şi plantelor), fiind mai numeroase pe pielea pǎroasǎ a capului şi faţă (zone seboreice)Glande exocrine tubulo-alveolare situate în triunghiul format de epiderm, firul de păr şi muşchiul erector al firului de părProdusul de secreţie al glandelor sebacee se numeşte sebum cu rol în formarea filmului hidro-lipidic de la suprafaţa pieliiActivitatea glandelor sebacee se află sub acţiunea hormonilor sexuali

Glande sudoripare ecrine

Glande sudoripare apocrine

Glande exocrine tubuloase simple care au o porţiune secretorie şi un canal excretorSunt repartizate pe toată suprafaţa pielii, fiind foarte numeroase la nivelul palmelor şi plantelor şi numeroase la nivelul dosului mâinilor şi pielii capuluiSecreţia lor apoasă, incoloră şi sărată constituie sudoareaSudoarea este compusă din apă şi electroliţi, şi substanţe organice (acid lactic, uree şi amoniac)Rolul principal al secreţiei sudorale este în termoreglare

Prezente doar în anumite regiuni ale organismului: › axile, regiunea inghinală, perianală, › întotdeauna anexate foliculului pilo-sebaceuProdusul de secreţie este opac, gras şi alcalin, urât mirositor

Epidermul nu este vascularizat el fiind hrănit prin osmoză de la nivelul dermuluiDermul şi hipodermul sunt bogat vascularizate printr-o reţea sistematizată de arteriole de calibru mediu apoi mic, capilare şi venule

Dermul şi hipodermul sunt puternic inervate› Terminaţii nervoase libere› Formaţiuni corpusculare neîncapsulate

complexele Merkeldiscurile Pinkus

› Formaţiuni corpusculare încapsulatecorpusculii Meissnercorpusculii Vater-Pacinicorpusculii Krause şi Ruffini

Funcţia de barieră cutanatăFlora cutanatăPigmentarea pieliiFuncţia sebaceeFuncţia de termoreglareFuncţia sudoralăRolul pielii în procesele imunologice şi hematologiceFuncţia de cicatrizare a pielii