+ All Categories
Home > Documents > CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

Date post: 05-Jul-2018
Category:
Upload: mihalcea-alin
View: 306 times
Download: 2 times
Share this document with a friend

of 31

Transcript
  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    1/31

    09-Feb-

    ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII 

    VICTOR GABRIEL CLĂTICI 

    • Pielea = cel mai mare organ al corpului nostru,

    • 1,5-2 m2,

    • 1/7 – 1/6 din greutatea corpului,

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    2/31

    09-Feb-

    Pielea de la nivelul trunchiului

    Pielea de la nivelul palmelor

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    3/31

    09-Feb-

    Structură curs 

    1. Embriologia pielii,

    2. Epidermul,

    3. Membrana dermo-epidermică, 

    4. Dermul,

    5. Hipodermul,6. Vascularizația și inervația pielii, 

    7. Anexele cutanate,

    8. Funcțiile pielii. 

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    4/31

    09-Feb-

    Embriologia pielii• Epidermul şi glandele anexe - ectoderm,

    • Dermul şi hipodermul - mezoderm,

    • Aparatul pigmentar - neuroectoderm,

    • PATOLOGIE RELATIV COMUNĂ CU STRUCTURILE

    DERIVATE DIN ACESTE ELEMENTE!

    • Mugurele epitelial primar - glandele sudoripare apocrine şiaparatul pilosebaceu în luna a treia,

    • Glandele sudoripare ecrine se dezvoltă independent, luna apatra,

    • Precursorul unghiei - sfârşitul lunii a treia, 

    • Adipogeneza - săptămâna a 20-a sub forma grăsimii negre înlocuită treptat cu grăsimea normală, 

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    5/31

    09-Feb-

    Epidermul

    Strat cornos – strat granulos – strat spinos – strat bazal.Fibre de colagen strâns împachetate la nivel joncțiune dermo-epidermică. Fibre de colagen împachetate mai lax în dermul profund.

    Vase de sânge și nervi la nivel derm. 

    • Epidermul = keratinocite, melanocite, celule Langherhans, celule Merkel,

    celule dendritice nedeterminate.

    • Keratinocitele  – populația majoritară din epiderm, 

    • Condiții normale – 2 săptămâni pentru ,, parcurgerea,, structurilornucleate și 2 săptămâni pentru străbaterea stratului cornos. 

    • Melanocitele, celule DOPA pozitive, singurele abilitate să sintetizezemelanina ( pigment absorbant, rol în protecția față de UV – NU ROLESTETIC!!!)

    • NU EXISTĂ BRONZ SĂNĂTOS, POATE  FRUMOS!

    • Melanozomii sunt transferați prin excreție și fagocitoză către keratinocitele învecinate.

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    6/31

    09-Feb-

    • Celulele Langerhans au capacitatea de a metaboliza antigenele cu structuricomplexe în peptide (unele cu efect imunogen)

    • Circulă către ganglionii limfatici regionali și au rol critic în prezentarea deantigen,

    • Celulă cu originea în măduva hematogenă, • Prezintă pe suprafaţă antigene ale complexului major de

    histocompatibilitate clasa II şi receptori pentru fracţiunea C3b acomplementului

    • Celulele Merkel (aparțin sistemului APUD), care conțin peptideneuroendocrine în granule intracitoplasmatice, se găsesc de asemenea lanivelul stratului bazal al epidermului.

    • Celule dendritice nedeterminate – înrudite cu celula Langhans..

    Melanocit Celula Langherhans

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    7/31

    09-Feb-

    Keratinocitele sunt organizate în mai multe

    rânduri:

    Stratul bazal (germinativ),

    Stratul spinos (corpul mucos, stratul malphigian),Stratul granulos (Langhans),

    Stratul lucidum: strict la nivelul palmelor şiplantelor,

    Stratul cornos,

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    8/31

    09-Feb-

    Stratul bazal / germinativ:

    - Un singur rând de celule cilindrice dispuse în palisadă cuaxul longitudinal perpendicular pe membrana bazală, 

    - Bogat în mitoze,

    - Celulele stratului bazal sunt legate între ele şi cu celuleledin stratul spinos prin dezmozomi, iar de membrana bazalăprin hemidesmozomi,

    - Printre celulele bazale neregulat intercalate se găsesccelulele dendritice,

    • 30-40% dintre celule sunt mitotic active,

    • Stimuli care recrutează celule pentru diviziune : 1. Factori mitogeni, EGF

    2. Factori hormonali (estrogen, progesteron),

    3. Factori mecanici care induc plăgi, leziuni etc. 4. Carcinogeni.

    Stratul spinos

    - Este format din 6- 20 rânduri de celule poliedriceinterconectate prin desmozomi,

    - Tonofibrilele sunt mai numeroase şi formează un scheletde susţinere a citoplasmei, 

    -  În acest strat apar corpii Odland al căror număr şidimensiuni cresc în straturile superficiale,

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    9/31

    09-Feb-

    Stratul granulos

    –Este constituit din 5-6 rânduri de celuleromboidale, turtite cu nuclei picnotici,

    – Sunt bogate în granule de keratohialină cu rolde cimentare a tonofilamentelor în fasciculecompacte,

    –Lipseşte la nivelul mucoaselor. 

    Stratul cornos

    – Este format din 4-10 rânduri de celule turtite, suprapuse

    lipsite de nuclei sub formă de scuame, 

    – Citoplasma lor a fost complet înlocuită de tonofibrile groasede keratină , dispuse într-0 matrice alcătuită din granulele dekeratohialină, 

    – Partea cea mai superficială, zona disjunctă, se detaşează latraumatisme minore.

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    10/31

    09-Feb-

    Melanocitul

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    11/31

    09-Feb-

    Membrana dermo-epidermică 

    • Interfaţa dintre epiderm şi derm, 

    • Papile dermice-prelungiri trimise dinspre derm spreepiderm,

    • Creste interpapilare - prelungiri trimise dinspreepiderm spre derm,

    • ME:- membranele plasmatice ale keratinocitelor stratuluibazal,

    - lamina lucida, zonă electronotransparentă, care conţinecel puţin patru macromolecule distincte: laminina, entactina,niacina şi antigenul pemfigoidului bulos, 

    - lamina densa, zonă electronodensă, alcătuită dincolagen tip IV,

    - sublamina densa, care conţine fibrile de ancorare,mănunchiuri de microfibrile dermice şi fibrile colagene, 

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    12/31

    09-Feb-

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    13/31

    09-Feb-

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    14/31

    09-Feb-

    Funcții membrana dermo-epidermică 

    • Substrat pentru atașarea celulelor, 

    • ,,Model,, pentru repararea tisulară, 

    • Matrice pentru migrarea celulară, 

    • Substrat / factor de influență pentrudiferențierea, morfogeneza și apoptoza celulelorsupraiacente,

    • Barieră de permeabilitate pentru celule șimacromolecule,

    Dermul

    • Situat imediat sub epiderm,

    • Structură vascularizată, 

    • Asigură suport structural și nutrițional, 

    • Combinație de structuri, 

    • Structuri vasculare,

    • Structuri fibrilare,

    • Structuri nervoase,

    • Structuri celulare – fibroblaste, macrofage,celule dendritice dermice.

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    15/31

    09-Feb-

    • Este alcătuit din celule, fibre şi substanţafundamentală 

    • Se subîmparte topografic în:

    •   derm papilar,

      derm reticular,•   derm profund

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    16/31

    09-Feb-

    • Celulele dermului:

    • fibroblaste şi fibrocite-principala lor funcţie fiind sintezacomponentei fibrilare şi a substanţei fundamentale; 

    •  fagocite mononucleare- produc citokine şi au rol defagocitoză; 

    •  mastocite- eliberează mediatori: histamina, heparina, PG, LT,factorii chemotactici pentru eozinofile şi neutrofile

    • Fibrele dermului:

    •  fibrele de colagen (60-70%)- alcătuite din fibre- fibrile-molecule (sunt alcătuite din trei catene polipeptidice); 

    •   fibrele elastice (2%)- alcătuite dintr-un miez central amorf deelastină şi o componentă microfibrilară; 

      fibrele de reticulină

    - se găsesc mai ales în jurul vaselor şianexelor din pielea adultului

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    17/31

    09-Feb-

    • Substanţa fundamentală:

    • două tipuri de glicozaminoglicani (acidul hialuronic şidermatan sulfatul),

    • cantităţi mici de heparan sulfat şi condroitin sulfat 

    Componentele matricei extracelulare

    • Colagen – 28 tipuri,

    • Elastină, 

    • Fibriline – 2 tipuri,

    • LTBPs - latent TGF-b binding protein – 4 tipuri,

    • Fibuline – 5 tipuri,• Laminine – 15 tipuri,

    • Proteoglicani ,

    • Glicoproteine,

    • Integrine,

    •  

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    18/31

    09-Feb-

    • Vascularizaţia sanguină: formează două reţele, unala nivelul dermului profund, care formează un plexdin ramurile vaselor hipodermice; a doua reţea searborizează în papilele dermice, după care sângele sereîntoarce prin structuri venoase similare

    • Vascularizaţia limfatică: vasele limfatice aferente încep orb lanivelul papilelor dermice şi apoi formează un plex limfaticsuperficial, situat în dermul papilar; există şi două plexuriprofunde

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    19/31

    09-Feb-

    • Inervaţia: receptorii sunt terminaţiuni nervoasenespecializate (libere sau asociate corpusculilor Merkel) sau

    specializate: corpusculii Meissner şi Pacini 

    Hipodermul

    • Reprezintă stratul cel mai profund al pielii,

    • Lobuli adiposi, separati de septuri conjunctive,

    • La nivelul septurilor conjunctive se afla

    pachete vasculo-nervoase,

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    20/31

    09-Feb-

    Anexele cutanate

    • Sunt reprezentate de : glandele sebacee si

    sudoripare, firul de păr, unghiile,

    • Localizarea este la nivelul dermului, cu

    exceptia unghiilor,

    Glandele sudoripare

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    21/31

    09-Feb-

    Glandele sudoripare ecrine

    • Foarte numeroase, 2-5 milioane,

    • Raspandite pe intreaga suprafata cutanata,

    • Densitate mare la nivel palmar, plantar, axilar,

    • Structura:

    1. Glomerul glandular, situat la nivelul dermuluiinferior,

    2. Canal sudoripar dermic3. Canal sudoripar intraepidermic.

    • Orificiul de deschidere = por sudoripar.

    • Secretie merocrina, 99% apa, ph acid,

    hipotona,

    • Reglarea secretiei glandelor ecrine:

    1. Factori extrinseci : temperatura, umiditate,

    2. Factori intrinseci : hormonali (ADH,

    aldosteron), nervosi (inervate de fibre

    simpatice colinergice). 

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    22/31

    09-Feb-

    Glandele sudoripare apocrine

    • Devin active dupa pubertate,

    • Prezente numai in anumite regiuni : axilar,

    perimamelonar, perigenital, perianal,

    • Dispozitie particulara : glandele Moll

    (pleoape), glandele ceruminoase dinconductul auditiv extern,

    • Orificiul de secretie este la nivelul foliculului

    pilosebaceu – PSU,

    • Secretie alcalina, redusa cantitativ,

    intermitenta, fara influente din parteastimulilor termici,

    • Controlul secretiei : hormonala, nervoasa

    (fibre adrenergice)

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    23/31

    09-Feb-

    Glandele sudoripare apoecrine

    • Axile,

    • Combinație între structuri ecrine și apocrine, 

    • Inervație – fibre simpatice / aceticolină, 

    • Probabil NU sunt prezente înainte de

    adolescență, 

    • Nu au legături cu PSU, 

    • Rol în termoreglare.

    Glandele sebacee

    • Produs de secreție = sebum, prin secrețieholocrină, 

    •  În general sunt asociate cu firul de păr =unitate pilo-sebacee,

    • Glande sebacee libere / ectopice – la nivelulbuzelor sau mucoase,

    • Sebumul = acizi grași liberi, ceruri, esteri desteroli, trigliceride, scualeni,

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    24/31

    09-Feb-

    • Producția de sebum este un bun indicatorpentru activitatea androgenică, 

    • Producția de sebum crește la pubertate, 

    •  Floră rezidentă bogată = Malassezia spp.,

    Staphylococcus epidermidis,

    Propionibacterium spp.

    • Se dezvolta impreuna cu foliculul pilos in general,

    • Glande sebacee libere : glande meimobiene pepleoape, glandele de la nivelulsemimucoaselor,glandele din regiunea mamelonara,

    perianala, genitala,

    • Mai frecvente pe scalp, fata, torace si absente pepalme, plante, interdigital,

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    25/31

    09-Feb-

    • Secretie holocrina, produsul de secretie= sebum (trigliceride,

    AGL, squaleni, colesterol), rol antimicrobian, antiparazitar,

    fungistatic, piloprotector,

    • Reglarea secretiei : factori hormonali(androgeni, estrogeni),

    nervoși, exogeni (temperatura, umiditate),

    • Dieta are rol controversat in reglarea secretiei glandelor

    sebacee.

    Firul de păr 

    • Comunicare sexuală și socială, 

    • Camuflaj,

    • Protecția împotriva agresiunilor chimice șifizice,

    • Protecție împotriva insectelor, 

    • Asigură sensibilitate senzorială (,,antene,,), 

    • ,,izolare,, față de pierderea de căldură,supraîncălzire, deshidratare, 

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    26/31

    09-Feb-

    • ,,curățarea,, suprafeței cutanate de paraziți,mizerie, resturi celulare, scuame prin mișcareaspre exterior a firului de păr, 

    • Facilitarea secreției de sebum, secrețieapocrină și feromoni, 

    • Organ de excreție (arsenic), 

    • Medulara firului de păr servește ca fibră opticăpentru conversia UVR în căldură (urșii polari). 

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    27/31

    09-Feb-

    • Structura:

    1. Papila foliculara, bogat vascularizata, continutridicat de GAG,

    2. Bulbul, continer matricea sau centrulgerminativ,cu celule nediferentiate, care prindiferentiere formeaza tija firului de par si teacaepiteliala interna,

    3. Radacina, formata din straturi concentrice :medulara, corticala, epidermiculul, teacaepiteliala interna(cuticula, stratul Huxley, stratulHenle), teaca epiteliala exsterna,

    4. Ti a ortiunea libera a firului de ar

    • Culoarea parului este determinata genetic,depinde de variati pigmenti(eumelanina,feomelanina, tricosiderina),

    • Tipuri de par:

    1. Lanugo, peri lungi, fini, hipopigmentati, dispar

    cu aproximativ 1 luna inainte de nastere,2. Vellus, peri scurti, suubtiri, fara medulara,

    3. Peri terminali, lungi, grosi, au medulara, inregiunea scalpului, axilar, pubian, regiunileandrogen-dependente,

    • Ciclul firului de par = anagen, catagen, telogen

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    28/31

    09-Feb-

    Proprietăți funcționale ale PSU 

    • Rezervor de celule stem esențiale(keratinocite, melanocite ),

    • Rezervor de celule Langherhans,

    • Organ senzitiv,

    • Producție de sebum, secreție apocrină șiferomoni.

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    29/31

    09-Feb-

    Unghiile

    • Comunicare socială și sexuală (culoare, lungime, formă)și aspect estetic, 

    • Protecția falangei distale a degetelor de traumemecanice, chimice și biologice, 

    • Discriminare tactilă și capacități motorii fine alevârfurilor degetelor,

    • Armă biologică naturală rudimentară și unealtă delucru,

    • Esențiale pentru funcția motorie completă la nivelullantelor.

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    30/31

    09-Feb-

    3

    • Structuri intens keratinizate, localizate pe

    falanga distala a fiecarui deget,

    • Portiunea proximala=matrice, zona

    generatoare a lamei unghiale,

    • Matricea este acoperita de repliul unghialproxima, zona vizibila = lunula,

    • Patul unghial este situat sub lama unghiala,

    • Ritm de crestere = 0,5-1,5 mm/saptamina,

    mai lent la nivelul unghiilor de la picioare

  • 8/15/2019 CURS 01-Anatomia Si Fiziologia Pielii

    31/31

    09-Feb-

    Funcții piele • I. Funcții care asigură regenarare și conservarea pielii : keratinocitul ,

    melanocitul,

    • II. Funcții de aparare:

    1. Mecanica, keratina, dermul, tesutul celular subcutanat,

    2. Fotoprotectie, melanina,

    3. Termica, vascularizatia cutanata, glandele sudoripare ecrine, tesutul

    celular subcutanat,

    4. Mentinerea homeostaziei mediului intern, stratul cornos,

    5. Protecție antiinfectioasa nespecifica, glandele sebacee, glandelesudoripare, descuamarea continua,

    6. Analizator senzitiv si de protectie,

    • III Functie imunologica,

    • IV Functie endocrina,

    • V Functie psihosociala.


Recommended