7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

1/25

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

2/25

Generalitati

Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care se continua cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor

naturale.

Suprafata medie este de 1,5-1,8 m2si reprezinta aproximativ 1/15 dingreutatea corpului.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

3/25

Embriologie

Epidermul si glandele anexe sunt deorigine ectodermica.

Dermul se dezvolta din mezoderm.

Aparatul pigmentar provine dinneuroectoderm (creasta neurala).

Firele de par, glandele sebacee si glandele

sudoripare apocrine se dezvolta dinmugurele epitelial primar in luna a III-a deviata intrauterina.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

4/25

Structura microscopica a pielii

Epidermul

Dermul Sub derm se gaseste tesutul adipos,

alcatuit din adipocite organizate in

lobuli adiposi.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

5/25

EPIDERMUL

keratinocite

celule dendritice:

melanocite

celule Langerhans

celule dendritice nedeterminate celule Merkel.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

6/25

KERATINOCITELE

-Principala populatie celulara a epidermului

-Organizate in mai multe straturi, carepornind din profunzime spre suprafata

sunt:

stratul bazal

stratul spinos (corpul mucos, stratul malpighian)

stratul granulos (Langhans)

stratul lucidum

stratul cornos

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

7/25

MELANOCITELE

Sunt singurele cellule capabile sasintetizeze melanina.

Fiecare melanocit este in legatura, prinintermediul dendritelor cu keratinociteledin vecinatate cu care formeaza o unitatefunctionala.

In citoplasma dendritelor se aflaorganite specifice, melanozomii carecontin cantitati variabile de pigment.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

8/25

In functie de raspunsul pielii la UV se

descriu urmatoarele fototipuri cutanate:

Tipul I persoane care se ard intotdeauna si nu sebronzeaza niciodata

Tipul II persoane care se ard de obicei si se bronzeaza

uneori Tipul III persoane care se ard rareori si se bronzeaza de

obicei Tipul IV persoane care nu se ard niciodata si se

bronzeaza intotdeauna Tipul V pigmentatie constitutiva moderata Tipul VI pigmentatie constitutiva marcata (negri

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

9/25

CELULA LANGERHANSAre un rol major in reactivitatea imuna a pielii

CELULA DENDRITICA NEDETERMINATA

Este caracterizata prin absenta atat amelanozomilor cat si a granulelor Birbeck. Posedaantigene ale MHC clasa II.

CELULA MERKEL

Apartine sistemului APUD si are probabil originein creasta neurala. Este mai frecventa in regiunileunde se afla foliculi pilosi.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

10/25

JONCTIUNEA DERMO-EPIDERMICA

Interfata dintre epiderm si dermStraturile aceste structuri identificabile prin ME: membranele plasmatice ale keratinocitelor

stratului bazal

lamina lucida lamina densa sublamina densaRoluri: asigura suportul mecanic al epidermului contribuie la diferentierea si migrarea

keratinocitelor bazale actioneaza ca un filtru semipermeabil care

regleaza transferul de celule si substantenutritive dintre derm si epiderm

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

11/25

DERMUL

situat sub epiderm are rol de suportmecanic si nutritiv al acestuia

-grosimea sa variaza, fiind maxima pe

toracele posterior, palme, plante siminima la nivelul pleoapelor si preputului

-este alcatuit din celule, fibre(reprezinta75% din greutatea sa) si substanta

fundamentala -topografic in derm papilar, derm reticular

si derm profund

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

12/25

CELULELE DERMULUI

Fibroblaste si fibrocite-cele mai numeroase,principala lor functie fiind sinteza componenteifibrilare(colagen, reticulina, elastina etc.) si asubstantei fundamentale

Fagocite mononucleare- produc citokine si au rolde fagocitoza si distrugere a antigenelor

Mastocite-stimulate de catre Ag sau fractiuni alecomplementului determina eliberarea demediatori(histamina, heparina, PG, leucotriene,

factori chemotactici

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

13/25

FIBRELE DERMULUI

Fibrele de colagen 60-70% din fibreledermului, dispuse in manunchiuri degrosime variabila; fibrele sunt constituite

din fibrile, iar acestea din molecule Fibrele elastice 2%

Fibrele de reticulina sunt subtiri si segasesc mai ales in pielea fetala si in jurulvaselor si anexelor din pielea adultului

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

14/25

SUBSTANTA FUNDAMENTALA

este alcatuita predominant din 2 tipuri degligozaminoglicani (acidul hialuronic sidermatan sulfatul) si din cantitati mici de

heparan sulfat si condroitin sulfat. Principalele sale functii sunt: rezervor de

apa si proteine, asigurarea transportuluisubstantelor nutritive si hormonilor prin

derm, amortizarea socurilor, lubrifiant alretelei de fibre colagene si elastice.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

15/25

VASCULARIZATIA PIELII

Vase cutanate directe

Vase perforante musculo-cutane

Vase perforante septocutane

Vasele sanguine formeaza 2 mariplexuri:Profund subdermic

Superficial - situat in dermul papilar,din care pornesc anse capilare carepatrund in interiorul papilelor dermice

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

16/25

INERVATIA

Receptorii sunt terminatiuni nervoase nespecializate

(libere sau asociate corpusculilor Merkel) specializate: corpusculii Meissner si Pacini;

De la acestia, influxul este condus prinfibre mielinizate si nemielinizate spreganglionii spinali sau ai nervilor cranieni si

apoi spre structurile nervoase centraleFibrele sistemului nervos vegetativinerveaza vasele sanguine, glandelesudoripare si mm. erectori ai firelor de par

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

17/25

ANEXELE PIELII

Deriva din mugurele epitelial si, cuexceptia unghiilor, sunt situate lanivelul dermului.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

18/25

GLANDELE SUDORIPARE ECRINE

Sunt formate din:

Glomerul glandular (situat in 1/3inferioara a dermului)

Canal sudoripar dermic

Canal sudoripar intraepidermic

Orificiul de secretie al glandelor ecrine se

deschide la nivelul porilor sudoripare.Secretia acestor glande este merocrina,

contine 99%, are ph acid si este hipotona.

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

19/25

GLANDELE SUDORIPARE APOCRINE

devin active dupa pubertate sunt prezente numai in anumite regiuni : axilara,

perimamelonara, perigenitala, perianala glande sudoripare apocrine cu dispozitie

particulara sunt glandele Moll, situate pe pleoapesi glandele ceruminoase din conductul auditivextern

structura lor este similara cu cea a glandelorecrine, dar au dimensiuni mai mari, iar orificiullor de secretie se deschide la nivelul folicululuipilo-sebaceu.

au secretie holo-merocrina, alcalina, redusacantitativ, intermitenta, neinfluentata de stimulitermici

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

20/25

GLANDELE SEBACEE

Majoritatea se dezvolta impreuna cu foliculul pilos,dar exista si glande sebacee libere glandelemeibomiene de pe pleoape, glandele de pesemimucoase regiunea mamelonara, perianalasi genitala.

Sunt formate din: Acini (lobuli) Canale excretoare care se deschid in foliculul

pilo-sebaceuAu secretie holocrina si devin active dupa

pubertate; produsul de secretie sebumContribuie la formarea filmului hidro-lipidic de

suprafata care are rol antimicrobian,antiparazitar, fungistatic si piloprotector

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

21/25

UNGHIILE

sunt structuri intens keratinizate formate dininvaginari ale epidermului, pe falanga distala afiecarui deget

portiunea proximala a unghiei se numestematrice si este zona generatoare a lameiunghiale; matricea este partial ascunsa sub

repliul unghial proximal, singura portiune vizibilaa ei fiind lunula (dispusa in imediata vecinatate arepliului unghial, lunula are culoare albicioasa siforma convexa)

portiunea situata sub lama unghiala se numeste

pat unghial si produce numai mici cantitati dekeratina ritmul de crestere al unghiilor este variabil, in

medie 0,5-1,2 mm, mai lent pentru unghiilepicioarelor

au rol estetic si de protectie a falangei distale,a utand si la mani ularea obiectelor mici

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

22/25

FIRUL DE PAR

este alcatuit din profunzime spre exterior dinurmatoarele componente: papila foliculara zona dermica bogat

vascularizata, cu un continut crescut de GAG,coafata de bulbul firului de par

bulbul

in zona sa juxtapilara se afla matricea (centrul germinativ), alcatuita din celulenediferentiate, care se multiplica si apoi sediferentiaza, participand la formarea tijei firuluide par si a tecii epiteliale interne

radacina formata dintr-o succesiune de straturidispuse concentric, care din centru spre periferiesunt: medulara, corticala, epidermiculul, teacaepiteliala interna si teaca epiteliala externa

tija portiunea libera a firului de par care incepela varsarea ductului glandei sebacee in foliculul

pilos

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

23/25

In functie de momentul aparitiei si de aspectulmorfologic se descriu urmatoarele tipuri de peri:

Lanugo: peri lungi, fini, hipopigmentati care aparintrauterin si dispar cu aproximativ o luna inainte

de nastere Vellus: peri scurti, subtiri (fara medulara), care

acopera aproape intreaga suprafata cutanata siinlocuiesc firele lanugo imediat dupa nastere

Peri terminali: lungi, grosi (cu medulara) inregiunea scalpului, axilar, pubian si in regiunileandrogen-dependente

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

24/25

7/28/2019 Anatomia Si Fizilogia Pielii

25/25

FUNCTIILE PIELII

FUNCTIE IMUNOLOGICA: celulele Langerhans,keratinocitele

FUNCTIE ENDOCRINA: keratinocitele produccolecalciferol sub actiunea UV

FUNCTIE PSIHOSOCIALA

FUNCTII CARE ASIGURA REGENERAREA SI

CONSERVAREA (keratinogeneza simelanogeneza) : keratinocite, melanocite