Post on 24-Oct-2020
transcript
NoTITnIIIAIEFTAIICi
nitura StadiFonn2004
clascle II,IY
,,"u /r,1r,r/ro /" /*.-n*
MATEMATICA
pe,ttru chtele II - I V
Edlrxla t ,Ja,.-
Lucrarea es(e destinata special elevilor de$coal! primartr.
Cartea este editatll sub forma uneiminienciclop€dii de buzunar, fiind din ac€st punctde vedere foarte uSor de folosi t in or iceimprejurare.
VL frs4iiVll. Geometrie
DreaptaSegmeotul deSemidreaptal.' i.Y......... :..::::::::::: - 3tUnghiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Pol igoane .. . . . . . . . . . . . . . . .TriunghiulPatrulaterulParalelogramulRombul
,. , . . . , . . . . . . . . . 2|2525
29
33
Prisma .. . , , , . . . , . , . . . . . . . . . . . . , , , . . . . .
394Q
34
3839
DreptunghiulPtruatulTrapezul
VIII. Coryuri-'i-Ti9I-.:::::. . ........ i3Cubul
Alte prismePiramida
IX. Unitlti de mtuurd 4l
EDITIA'NOTITE - Matemalic! cls.II - IVAlctrtuit de: lnv. Comelia l$toanWeltscience FoundationCoperta de $tefan BlagaTchnoredactare: StadiForm
Ulilizarea minicalculatorului .................... 46
I. NUMERE NATURALE
qcifre - semne cu care se scriu numerele.t)Sir - rdnd de obiecte, numere, agezate
dupa o anumira regulb: l . 3. 5. 7. 9. . .qNumeie naturalq 0, 1,2,3 ...,50, ...,
Numerele naturale le scriem, ingeneral. cu cifre arabe (0, 1,2, 3, 4,5, 6, 7, 8, 9), dar in situagii specifice
cu cifre romane.
$Cifre romane. Se cunosc 7 semne
anumitd rcgula:Cilrele cu valoarea mai micd scrise dupacllie cu valoale rnai male indici o adunare.Ex.VII 1=5+2
LVI 56=50+5+tMCXI I l l l = 1000+ 100+ l0+ I
Ci f re le cu valoare mai mic6 scr iseinaintea cifrelor cu valoare mai mare indicio scidere. Nu se poate scidea mai mult deo cifri.
Ex. IV 4=5-1D( 9=10-1XC 90=100-10
Numai cifrele I, X, C $i M se pot reperadar nu mai mult de 3 ori consecutiv.
Ex. IIccc)ofi
2330
MITTCC){XII 2222Cifrele V, L si D nu se repetl alaturat si
nu se scad.Ex. MDLXV 1565Daci o cifri cu valoare mai mici se afli
in l re doud ci f re cu valor i mai mari , .eefectueazl intai scdderea, apoi adunarea.
Ex. ) f f 19 = 10 + (10 - l )Cry 104= 100+(5- t )
Mai nou, cifrele romane se foloscscpentru a expr ima numirul de ordine:premiul I, clasa a III a, secolul XX, etc.SNumere pare (cu sot):
2.4,6,8 . . . . . .20,22 . . . . .36 . . . . 80. . .qNumere impare (fird sot):
l ,3,5. . . . .9. . . . 15 . . . .2r . . . .5 '7 . . .qNumere consecutive - unul dupa altul:
3 qi 4; 15 9i 16: 80 l i 8 l ; . . . . . .
* Ordonarea numenelor. crescdtor (de la mic la mare):
o, t ,2,3,4,5,6, . . . .- descrescdtor (de la mare la mic):
6,5,4,3,2, t ,0.$ Compararea numerelor naturale
intre numerele naturale existd relaliile:mai mare (>), mai mic (
III. OPERATII CUNUMERE
Ex.:5+4= 9-_-termeni total(sumx)
Proba (verificare)
$ prin adunare: schimbend ordinea
termenilor ob$nem aceeagi sumtr:
Ex.:4+5= 9termeni lotal(sumtr)
Qprin schdere: din sumd scddem unul
din termeni $i obtinem celdlalt termen:
Ex.9 - 4 = 5\.-..w-J
total(sumd) termeni
Proprietif le adunirii:f f i (a+b)+c=a+(b+c)
3+3+4=(3+3)+4= 3 + (3+4)= l0
1. Adunareaadundrii:
a+0=0+a=a8+0=0+8=8
Adunarea cu mai multi termeniQTermenii se pot muta $i asocia :
2+5+8 +5+3 =(2+8)+(5 +5)+3=
- 10 + l0 +3==11
Aflarea termenului necunmcut AqDin sumd scidern t€rmenul cunoscut $i
oblinem t€rmenul neqnoscut:A + 5 =90emenl Emr 2 sumi
WW&$Wa+b=b+a6+5=5+6= l l
A = 9- 5temenl sufril em.2
Adunarea cu tr€cere p€st€ ordinQOrdin - pozilia ocupati de o cifrdintr-un numdr:
_,-
Ex.:9853:
| | | 5 - orolnut unitatito'
l l5-ordinulzeci lorl8-ordinulsutelor9 - ordinul miilor
Q peste ordinul zecilor12+8=10+2+8
=10+1+1+8=2012
'12=(70+80)+2+6
=150+8
= 158tlpeste ordinul miilor
652 +523 = 600+ 50 + 2 + 500+ 20 + 3= (600 + 5m) + (50+ 20) +2 + 3=1100+70+5= lt75
l0
t2qpeste ordinul sutelor
72+86=70+2+80+6
86
2. Scdderea
i$ffi ffi eia;tffi e sri'poi iildea humaidacd descdzutul este mai mare sau egal cuscezetorul.
Ex. ;8-3 = 5&sclzut sct,llor diL&ng{61)
h,oba (verificarc)
Qprin adunare: adundnd diferenla cuscazdtorul, obf inem descezutul.
Ex. :5+3=8difeEntl *itltor descitzul
Qprin sctrdere: din descdzut schdem
diferenta qi ob,tinem scdzitorul.Ex. :8-5=3
d.scezu dif.r.nll s,?ltor
Afarea terrnenuhri necunmcutelDescdartul nJa scdzdor afundm difeEnfa
A-6 = 3d.scltur scrzntor dif€r.,tl(Esl)
l l
J.
A=6 + 3 A=9ditcr€nrr(rcs)
Q Scdzitorul B - scidem din descdzut diferenta9- B = 3
descizur scizitff direftrF (ren)
B=9 - 3 8=6
produs
4+4+4 = 12Proprietiti:
arb=biax4)x3=\(4x3)=24ar(brc)=(axb)r c
sffi$fi$ffi1lfi-oricenumdrinmultit cu 0 este egal cu 0:ax0=0xa=0Ex.5r0=0r5=0
axl=lra=a
- orice numar
Ex.6xl=6xl=6
Ex.4. j r (5 - 3) = (4 r5) - (4x 3) = 20 - l2 = 8Proba (verificare)qprin inmul,tire - inmultim cei doi
factori prin schimbarea ordinii:Ex. : { x 3, = 12
h!'t.i ptr'drs
ta prinimpi(ire: se imparte produsul launuldin lactori !i obtinem celilalttactol
Ex.:12:4 = 3.' . - - ' - -
Aflarea factorului necunoscut A
Q lmpi4ind produsul la tictorul cunoscut.Ex.: :{ ,r 5 = l0--iX;-
A = l0 : 5 A=2
^ fucu toJus licttr
Inmu$rea unui numirdin mai multe cifrecu un numir din o singurd cifr6
a I se scrie nunirul cu mai multe ci fle ca priml3
ar(b-c)=(aib)-(aic)
{2+xe=zt
\o
faclor gi num&ul cu o singuri cifti rubacest4b) se lnmul{eqte, pe rand, al doileafactor cu cifrele din primul factor;c) dacd prcdusul este mai marc decat 10,se rc[in zecile $i se aduni la trodusul urmdror
136 x91. -_L
544- (zecile) se relire pentru
produsul urmtrtor- (unitdljle) se trece
( | - (zrcile) se retine pentru4 x3 = 12 4 produsul urmdtor
| 2 - (unilalile) se trece + 2 de la\ Prima operatie = 44xl=4+I =5
fortrrale dln mai multecifre - lnmutim numerele din factorul al doilea,
ca simple unitifi cu primul factor, oblnandrezu|late parFale;- aranjem aceste produse par,tiale unul
sub altul, deplasate spIe s6nga cu un ordin;- adunbm orodusele oartiale asdel obtinute.
Ex.
106002650
39'15produse Par{iale
R€aornandar€ Se sclie al doileq factorul cumai pu$ne cifte, cici numhrul poduselor Par-fiale este egal cu numdrul ciftelor celui de-aldoilea factor (daca acestra nu contine cifra 0)
Ex.: 16x138.1 138
'128
48t6
2208
'208inmulfirea cu 10, 1(X), 1(X)0
Se adaugh dupb ultima cifrd a numiruluide inmulfit:
. - un zero pentru inmulfirea cu 10; l5
l6828
138
- doui zeroufi pentru inmullirea cu 100:- trd zerouri p€nhu inmullireacu t000.Ex.: 51 10 = 50;
6"1 100 - 600;7x 1000 = 7000.
Ex.: 30:5 = 6delmpr4il inpldno. cal
Proba (verifrcare)
Q prin inmulfire: inmullind cetul cuimptuf itorul obtinem deimpd4itul.Ex. : 6 x 5=30
cer impirtror delnplnjr
c) prin nnpn4tue: impbftind deimpir,tinrl lacat s€ obfine imp4titoml
30:6 = 5{i.impdrl'l dt lnpl4itor
Allarea factorului necunoscut A
Q Deimpn{itul (1)
t6
- inmullind impi4itorul cu catul.A:5 = 3
dcinlt4n hpl4itor cet
A = 5 x 3 A=15deimpr4it inpl4ittr cit
t5 irnpdrFtorul (A), - irnptulind deimpd4itul la c6t
20 A = 5
5 A=4iipl4iior d.lnpl4rt cel
Q Impirfire exactii - imphrlirea care arerestul egal cu 0.24:3=8rest0impi4irea exacti este operatia
inversE inmullirii.' Q impdr,tire cu rest - impe4irea cu restul
diferit de 0." 58 -: 9 = 6, rest4t l :? c rExjstArelalia:. d =(c tA +r,unde r
Pe baza acestei relalii se efectueaz A probaimpbltidi cu rcst:
Ex. :58:9=6,rest4Proba: 58 = (9 x 6) + 4, 5
scidedle), ln ordinea ln care sunt scnse.Ex.
3x4+5-16:2+6 = 12+5 - 8+6=17-8+6
=9+6
F o Io sir e a p arante zc lnrintr-un exerciliu cu paranteze, se
efectueazi mai lntai operali i le dinparantezele mici, apoi din parantezele mari
Oetlate), apoi acoladele.
Acoladele se tmnsformd ln paranteze
mad s,i aeptat se ajunge la un exerciliu fdri
paranteze:Fx.: 4 + 2 x fi - 2 x [(18 - 2 x 6): 2]] : 2
=4 +2x F -2x(6:2) l :2=4+2x(7 -2t t3) :2= 4+2x1:2=4+1
20
V. FRACTtr
Una sau mai multe p64i considerate
dinft-un infteg care a fost imp54it in pd4i
egale reprezintd o fracfie.
Notdm 9 .o fractie.b
unde c 9i D - numere natuale. cu, + 0.
a/:":^':":b-
^,^., '
Q numdrul a se nume$te numirSaor iarnumdrul D se numeqte numitor.q numerdtorul aratb cate pdrli s-au luat
in considerare.q numitorul aratd ln c6te perli a fostimpd4it inhegul.Ex.: a: intregul a fost impl4it in 4 pd4i
egaler s-au luat in considerare 2 pdni.
2l
-
Sau in gengral:
lghffilFracfi egale - fracliile care reprezintd
ph4i ta fel de mari din acelaqi inhegsau din innegi diferili, dar egale ca mdrime.
ffi--w] TT-ffix2krkn EtutT: rc=r
tlFracSi echiunitare - frac{iile care au
^ ̂ numiritorul egal cu numitorul.
Ex.
l=r
rlFractii subunitare - fracliile cunumtrritorul mai mic dec6t numitorul.
Ex. 28s 3t ' g 'V' rs
QFraclii supraunitare - fractiile care aunumdrdtorul mai mare decat numitorul
Ex. 1.2.2 l t285 3
QCompararea fractiilor- cu numitorii esali - cea mai marceste fractia cu nimdrdtorul mai mare.Ex'
w.@@@7
cu numiritorii egali - cea mai marefracfia cu numitorul mai mic.Ex.
&@
@o
6=t6
@@2 >246 23
cloperatii cu ftac1iiAdunarea (scdderea) fracliilor cu acelas,i
numitor: - ob$nem o alte fraclie cu acelaqinumitor, numdrbtorul fiind suma (diferenla)
num&etorilor ftactiilor de adunat;
Vtr. GEOMETRIE
reprezentatd printr-o linie fela capete,nu se termine nici intr-o daecuePozilia a iloud drepte
- dr€pte concur€nte - doui drepte careau un punct comun (se intretaie)O- puncnrl de intenectie a dreptelor 4 ,,'
- drepte paralele - &epte care nu seinte$€cteazi (nu au nici un punct comun)
MruM lEx.: r23
T*V=V
qAflarea unei fraclii dintr-un intreg,-impA4im intregul la numitor gilnmul{im rezultatul cu numirXtorul.
aEx. 3 din 6:
3
Ex +-+=+ffiffiffi
nuruitor3= 2
4
tntreg6:2x
s-t r l
de punctele A si B
ffi
AB
reprezentatb printr-o po4iune dintr-odreapttr cu o lungime bine determinati
Un punct O pe o dreapti determini doudsemidrepte;
- semidreapta O?4 - mdrginitd inpuncfil O qi nemirginite h st6nga cbtreA.- semidreapta OB - mdrginitl in punctulO qi nembrginiti la dreapta chte B.
- notalie: AOB, < AOB
- Unghiurile pot fi notate 9i cu ajutoruluner utete mtcl 4, z.
Clasifi carea unghiurilorLUnghiul drept
- are laturile perpendiculare
KlWko este orieinea sTridrenlelor;
" ,Lo"2.Unghiul obhz- unghr lllai Inarc decet un ughi drcpt
\ /
-P/,o
3. Unghi ascu$t- unghi mai mic decat un unghi drept.
A
o-o-- oA,oB -
origine (vArfrrl) unghiului,laturile unghiuluidoui semi&ep{e av6nd origirreacomunih punctul O.
L_"
,/ ,/,/^
Compararea unghiurilor- pdn compararea a doud unghiurideterminem carc dintre ele este mai marc,mai mic sau daci au mdrimi egale.
- deschiderea dinhe laturi determinimlrimea unghiului - este mai mareunghiul care are deschiderea mai mare.
. /E- r^F
fuq.6F.c\' \ \
o- o-
tP, \ \
\ \
L, t -p
f r .=frf f i " "
- o unle rranta lncrusa.
F^ru"o",\_/,in poligonul ABCD deosebim:
28
COD > MON29
- verfuril€ poligonului:- puncteleA, ,, C, D, E, F:
- laturilepoligonului:- AB, BC, CD, DE, EF, FA;
- laturi cons€cutive:Ex.ABsiBC; DE si EF;
- latura alSturati:Ex. A-B latura alitumti unghiur orA9i3;
- Perimetrul poligonului - sumalungimilor tuturor laturilor
P = AB+BC+CD+DE+EF+FA
- suprafati - inlinderea cuprjnsi intrelaturi le poligonului.
- unghi u rjlqpol igogqLui: ^ _Ex. - A (FAB), B (ABC), C (BCD)- unghiuri consecutive:
Ex. A 6 (intr-un sens).t, F (in sens invers)
- diagonalele poligonului- segmenlele de dreapti4 care unesc douivirfirri neconsecutive:
AC, AD, AE, BD, BE, BF, CE, CF, DF
g#ffi- poligonul cu trci laturi.in triunghiul ABC deosebim:
- vArfuri: A. B. C- unghiuri: A (CAB ). B (ABC l,C (BCA):
- lzbJri: AB , BC ,CA ,- laturi opuse unghiurilor
- AB - latura opusi unghiului C;- BC - latura opusi unghiului ,4;-AC latura opusi unghiului B.
- laturi alihlrate unghiudlor-A, - latura aliturati unghiurilorAgif- BC- laturaaleturatb unghiurilorB qi C,- A C - latura altrturati unghiurilorA 9i 6.
- perimetrul triunghiului- suma lungimilor laturilor sale.
30
Ww- poligonul cu patru
latun.in pahulaterul ABCD:
-verfurile:A,B,C,Dl
PATRULATERE PARTICULARE(DEOSEBITE)
ilrywffi- patlulalerul cu laturile opuse paralele.
Pmpri€ti$:- laturile opuse au lungimi egale
AB = CD si AD = BC:
-- diagorulele determinf segmente de&ngimi egale (se injumAtdfesc):
AO=OCtiBO=OD;- unqliurile olus€ sunt egale:
A=C$iB=D.
cu dou6 laturi consecu-
- unghiuril€:t tffi t, 6
Proprietiti: j.- toate Laturile au ,/i\
lungimi egale / i \ea =nV =c6= oe,,1---+---\.- laturile opuse sunt \ i /
paralele \ i /AB,CD;BC,AD: V
- diagonalele AC $i DBD sunt perpendiculare, de lungimi diferitegi se injumdtdtesc:
AO=OC=l/2ACBO = OD = rl2 BD:
- laturile consecutiv€ au lungimi egaleAB=BC',AD=CD:
- nu are nici un unghi drept.Perimetnd rombului:
aru- paralelogramuJ cu un unghr drept
PmprietSli:- laturile opus€ paralele gi egale
AB=CD;AD=BC34
- diagonalele sunt de lungimi egale:AC = BD:
- toate unghiurile sunt drepte;
- are doud axe de simetrie:. d , s,i d.rl
- laturile rnai lungi se numesc lungimi(l) iar cele mai scurte, litimi (r).
- -:il i--
ru- un ofeprungnl cu ooua larunconsecutive egale sau un romb cu ununghi drept.
35
_-
m- patrulal.erul care are doua laturt
paralele qi celelate doud laturi neparalele.baze - (baza micd si baza mare) - lanuile
paralele ale unui trapez.
Proprietifi:
- toate laturile au lungimi egaleAB=BC=CD=DA',
- toate unghiurile sunt drcPte;
- laturile opus€ sunt paralele:AB , CD: AD , BC:
- diagonalele AC qi BD suntperpendiculare, se.injumdtllesc, suntde lungimi egale gi sunt doud din cele4 axe de simetrie.
Perimetrul pitratuluiruAna patra1ulul
ffi
ro- L in ia turbd iacr i - rd cu toale
punctele situate la aceea;i distantd de unDunct intedor numit centru.
I 'uI
VUI. CORPURIGEOMETRICE
ffiPropri€tdfi:
- fefele laterale dreptunghiulare;- bazele sunt paralele qi egale.
- 6 fele in formd de
pahate;
- 12 muchii ;
- 8 vdrfuri.
- 6 fele dreptunghiulare
- 12 muchii.
38
ffiPropri€tati:'ijffJtfi:l:, N
:i;;:n"' /l \Xil"-,-tou,r /,fiL*3el
I
ffiProprietiS:
- are o bazd, un vArf $i o in6lfime:
- conturul bazei este un cerc.
- are 2 baze $i o indllime;
- bazele au lorma unorcercuri idenl.ice.
DI IJNITATI DE MAST]RAt
Metrul (m) - unitate principalA pentrumd.surarea lungimii. Multiplii metrului sunt:
- decametru (dam)- hectometru (hm)- kilom€tm (km)1000 m = l00dam= ldhm= I kmSubmultiplii metrului sunt:- decimetru (dm) i- centimetru (cm)- milimetru (mm)lm = 10 dm = 100 cm = 1000 mm.Aria (m') - aria unei suprafele este
determinatd de produsul dintrc lungimeaqi ldlimea ei:
A (m'?) = l, r l; (pentru dreptunghi);A (m) = I t l; (Pentu Prtrat ).Litrul (l) - unitate principal5 pentru
mtrsurarea capacititii vaselof. Multipliilihului sunt:
- decalitrul (dal)
- hectolitrul (hl)
- kilolitrul (kl)
Ir
wProprietifi:
404l .
III
10P ' :.r99 9.d = r0 br = I kl .
SUbmultrplr Irtnrlut sunt:- decilitrul (dl)- centititrul (cl)- mililitru (ml)1l= 10dI = l00 c l = 1000 mlKilogramul (kg) - unitatea de mdsurd
folositi pentru misurarea masei cofuurilor.Multiplii kilogramului sunt:
- qintal (q)- tona (t)1000kg=10t=lq tSubmultiplii kilogramultri sunt:- decagram (dag)- hectogram (hg)
i:_ gram (9]- decigram (dg)- centigram (cg)- miligram (mg)I kg= 10dag= l00hg= l f f ig=10 000 dg = 100 000 cg = I 000 000 mg
Misurarea timpuluiCeasul - cel mai cuDoscut instrument
42
inventat de oameni pentru mtrsurareatimpului.
S€cundele, minutele Ei orele suntunititi care mtrsoar5 trecerea timpului(duratei).
Ceasurile obignuite au forma unui cerc,pe care sunt dispuse cifrele de la I la 12-Aceste cifre indicd orelg. intr-un ceas segasesc. de obicei. S ace care se milca intimp, de-a lungul orelor.
- orarul - indici ora;
- minutarul - indici minutele;- secundarul - indica secundele.Cel mai repede se mitcd secundarul, el
indicdnd cele mai scurte momente.
t
1 minut = 60 de secunde
-
1 ori = 60 de minutelz i=24deore1 siptimAni = 7 zile. Zilele sdptdmAnii
sun[: lzzr'. Ma4i, Miercuri, Joi, VineriSdmbdtd ;i Duminicd-
lluifi = 28,29,30,31 zlle1 an = 12 luni sau 365 - 366 zileI deceniu = 10 aniI secol (veac) = 100 ani = l0 deceniil mileniu = 1000 ani =10 secole = 100
decenii.Calendarul..- este folosit de cdtre
oameni pentru Jndsurarea t impului peperioade mai mari de o zi.ln el se regdsesc:
. , i . , , ,. numarur [le zre qrnlr-o saptamana:. numarul de sdptbmAni dintr-o luni;. numhrul de luni dintr-un an;Pentru a nota data, se foloseste
urmdtoarea ordine: ziua, luna, anul.Ex. de notafie a datei10 februarie 2004;lo 02 2004;l0 1r 2004.
Lunile anului:IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrie
- 3l zile- 28 salu 29 zile- 31 zile- 30 zile- 3l zile- 30 zile- 3l zile- 3l zile- 30 zile- 3l zile- 30 zile- 3l zi:le
I
urmitoarele:-"AC','C'-rc\nrcbcifi'a 0;- "MRC'- qtergereasau lnregisuarea inmemorle:- "M-" - scdderea dinmemorie;- "M+" - addugareain memorie;- 'r" - inmullire;-' l '- lmpd4ire;
46
UTILIZAREAMINICALCULATORULUI
Minicalculatoarele personale pot fi
folosite pentru efectuarea operati i loradtmetice.
Funcliile tastelor minicalculatorului sunt
EDITIA "NoTlTE".€ncldop€dia de buzunarcuprinde:
S€ria GIMNAZIU. CRAMATICA. SINTAXA FRAZEI. TEORIE LITERARA. LITERATUR-A ROMANA - POEZIE. LITERATURA ROMANA - PROZA. TSTORIA ROMANILOR. GEOGEAFIA ROMANIEI. MATEMATICA. FIZICA. CHIMIE. BIOLOGIE
S€rira LICEU. LITERATURA DE BACALAUREAT. TEORIE LITERARA. MATEMATICA. FIZICA LICEU. GEOGRAFIA ROMANIEI. ANATOMIA $I FIZIOLOGIA OMULUI. FILOZOFIE. ECONOMIE. CHIMIE ORCANTCA. CHIMIE ANORCANICA
Seria LIMBI SIR 4.INE. DICTIONAR ROMAN - ENGLEZ. DICTIoNAR ENGLE? - RoMAN. EXPRESII UZUALE IN LB. ENGLEZA. GRAMATICA LIMBN ENGLEZEI DICTIONAR ROMAN - GERMAN' DICTIONAR GERMAN - ROMAN
r i
. EXPRESII UZUALE IN LB. GERMANA
. GRAMATICA LIMBII GERMANE
. DICTIONAR ROMAN - FRANCFZ
. DICTIONAR FRANCEZ - ROMAN
. EXPRESII UZUALE IN LB. FRANCEZA
. LIMBAJUL PASCAL. INSTRUCTIUNI
. LIMBAJUL E. INSTRUCTIUNILIMBAJUL E. INSTRUCTIUNISISTEMUL DE OPERARE WINDOWSINTERNETUL. O NOUA LUME
. SISTEMUL
. INTERNETUL, O NOUA LUMEALGORITMI
Editura STADIFORMtevfax 02601662E85. 02601606131
Internet: http:/ vrv1v.g€ocities,coEl/welthere/
I-
NoTI
'Tl b'
i MAIEMATICAb clasele II'IV
-ro.t lrr/,ir.,/" l*t-o*