Post on 31-Dec-2019
transcript
CALITATE PRIN REȚELE
PARTENERIALE
program de formare acreditat prin
Ordinul MECTS nr…. /..07.2011
Durata programului: 48 ore
Certificat de formare eliberat de MECTS pentru
12 credite profesionale
Modulul 1: Calitatea educației – abordări europene și
naționale 8 ore
Modulul 2: Rețele parteneriale pentru îmbunătățirea
calității IPT - 16 ore
Modulul 3: Dezvoltare instituțională din perspectiva calității
- 20 ore
Evaluare finală: 4 ore
Calitatea educației – abordări
europene și naționale – 8 ore
1.1. Calitatea educației – concept, modele, legislație și
instrumente
1.2. Legislația calității educației în România
1.3. Evoluția inițiativelor europene privind Asigurarea Calității
Educației și Formării Profesionale
1.4. Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului
privind instituirea unui cadru european de referință pentru
asigurarea calității
Rețele parteneriale pentru
îmbunătățirea calității învățământului
profesional și tehnic – 16 ore
2.1. Structura partenerială de tip rețea în învățământul
profesional și tehnic
2.2. Comunicarea în rețele parteneriale
2.3. Planificarea activității în rețea
2.4. Realizarea activităților din retea
2.5. Evaluarea și revizuirea activității în rețea
2.6. Valorificarea la nivelul școlilor membre a rezultatelor
activităților desfășurate în cadrul rețelei
Dezvoltarea instituțională din
perspectiva calității – 24 ore
3.1. Relația dintre asigurarea și îmbunătățirea calității și
dezvoltarea instituțională
3.2. Autoevaluare și dezvoltare
3.3. Proiectarea calității în cadrul dezvoltării instituționale
3.4. Implementarea programelor și acțunilor de îmbunătățire a
calității
3.5. Evaluarea programelor și acțiunilor de îmbunătățire a
calității
3.6. Îmbunătățirea calității: acțiuni remediale și de dezvoltare
Calitatea educației – abordări
europene și naționale
Obiective:
• Să identifice cel puțin două perspective prin care poate fi
definită și măsurată calitatea educației
• Să definească un profesor bun, respectiv o școală bună
• Să definească calitatea educației
• Să identifice elementele esențiale ale Recomandării privind
EQAVET
• Se adapteze și să opereze criterii de calitate, descriptori
indicativi și indicatori
Calitatea educației – concept,
modele, legislație și instrumente
• Conceptul de calitate are o puternică încărcătură culturală
• Optăm pentru:
oCrearea de oportunități sau stabilirea unor niveluri
înalte de performanță
o Individualizare sau socializare
oAutonomia instituțională a organizației și cea
individuală a profesorului sau “raționalizarea
funcționării”
• Apreciem la un profesor: cantitatea, acuratețea și
noutatea informației sau modul cum transformă
informația în conținut atractiv pentru elevi
Evoluția ”istorică”a
conceptului de calitate - 1
• Definiţia calităţii, în dicţionarele generale:
– Un nivel sau grad de excelenţă, valoare sau merit,
asociat unui anumit obiect, produs, serviciu sau
persoană
• Prima definiţie economică a calităţii s-a referit la
“conformarea la anumite specificaţii”:
• Abaterea de la aceste caracterisitici prestabilite ale
produsului a fost considerată “defect”
• Primul instrument de asigurare a calităţii a fost selecţia şi
eliminarea “produselor” cu “defecte”
• Activitatea asociată “eliminării produselor cu defecte” se
numeşte “inspecţia calităţii”
Evoluția ”istorică”a conceptului de
calitate - 2
• “Controlul calităţii” - Activitatea asociată detecţiei şi eliminării produselor cu defecte şi luării măsurilor corective
• În educație, inspecţia şcolară a fost sistemul tipic de “control al calităţii”
• Calitatea nu trebuie doar urmărită şi “inspectată”, ci trebuie produsă, creată, generată
• “Asigurarea calităţii” - Activitatea prin care calitatea se generează, se produce, se crează, prevenind apariţia produselor cu “defecte”
Polii calităţii educaţiei
• Polul obiectiv – reprezintă respectarea, de către produsul respectiv, a setului de specificaţii exprimat prin standarde
• Poul subiectiv – reprezintă atractivitatea respectivului produs pentru client, atractivitate determinată de capacitatea produsului de a satisface anumite nevoi ale clientului sau beneficiarului; polul subiectiv este exprimat de satisfacţia clientului faţă de produlul/serviciul respectiv
• În sistemul de învăţământ se consideră calitatea ca fiind produsă şi definită exclusiv de şcoală, ca ofertant de servicii educaţionale. Beneficiarii şi clienţii educaţiei nu sunt decât în rare ocazii consultaţi, iar satisfactia lor nu este un motiv de preocupare pentru instituţiile publice.
Activitatea 1.1.
Alegeți şi argumentați câte o variantă de răspuns la
fiecare temă propusă mai jos:
I. Când spunem despre un profesor / o şcoală că este bună?
II. Din ce perspectivă ne interesează ca un profesor / o şcoală
să fie bună?
III. Ce mod de abordare preferăm?
IV. Ce model de evaluare preferăm?
V. Cum judecăm ?
VI. Când spunem despre un profesor că este „bun”?
Repere europene privind asigurarea
calității în ÎPT
• Declaraţia de la Copenhaga (2002) - asigurarea calităţii în
formare profesională devine o prioritate la nivel european
• În cadrul ”procesului Copenhaga” (2003)
– Se dezvoltă Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii
(CQAF)/ Cadrul European de Referință pentru asigurarea
calității în formarea profesională (EQARF/EQAVET)
– Se adoptă, de către Parlamentul și Consililul Europei
Recomandarea privind instituirea unui Cadru Comun European de
Referință privind Asigurarea Calității în Educație și Formare
Profesională – 18 IUNIE 2009
– Se crează Rețeaua Europeană de Asigurare a Calității în
Educație și Formare Profesională – ENQA-VET perioada 2005 –
2009 și EQAVET începând cu 2010 – formată din reprezentanți
nominalizați ai statelor membre
Obiective europene
Obiective majore privind formarea profesională, stabilite
la nivel european:
• o mai bună corelare dintre cererea şi oferta de formare;
• creşterea capacităţii de ocupare a unui loc de muncă;
• îmbunătăţirea accesului la formare profesională, în special
pentru grupurile vulnerabile
CQAF / EQAVET
Principii propuse:
• Responsabilitatea furnizorilor de EFP pentru calitatea
ofertei educaționale
• Autoevaluarea anuală afurnizorilor de EFP
• Autoevaluare și evaluarea (în toate domeniile) bazată pe
criterii clare și cunoscute
• Evaluarea pe bază de competențe a rezultatelor
educației și formării profesionale
• Demonstrarea atingerii competenței și îndeplinirii criteriilor
prin prezentarea de dovezi
Ciclul calității propus de
CQAF / EQAVET
Metodologie
Planificare
Implementare
Evaluare
Revizuire
CQAF / EQAVET
Reprezintă:
• Set de principii și posibili indicatori generali
• Set de întrebări și posibile răspunsuri – atât la nivelul
sistemului, cât și la cel al furnizorului de EFP
Poate fi util ca:
• Imagine a elementelor – cheie ale calității în EFP
• Listă de verificare a criteriilor fundamentale ale calității în
EFP la nivel european
• Instrument de îmbunătățire a calității EFP
• Set de norme privind calitatea EFP
Recomandarea Parlamentului
European
• Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului
privind instituirea unui cadru european de referință
pentru asiguarea calității – instrument comun de referință
pentru susținerea statelor membre în promovarea și
monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor de
educație și formare profesională (EFP)
• Elementele fundamentale de conținut:
– Recomandările la nivelul politicilor educaționale
– Listele cu descriptori indicativi – la nivel de sistem și la
nivel de furnizor EFP
– Lista indicatorilor de calitate
Recomandări la nivelul
politicilor educaționale - 1
1.Să utilizeze şi să dezvolte Cadrul european de
referinţă pentru asigurarea calităţii, criteriile de calitate,
descriptorii indicativi şi indicatorii de referinţă astfel cum
sunt stabiliţi şi descrişi în anexe, să perfecţioneze şi să
dezvolte în continuare sistemele EFP, să susţină
strategiile de învăţare de-a lungul vieţii şi punerea în
aplicare a Cadrului European al Calificărilor şi a
Cartei europene a calităţii pentru mobilitate şi să
promoveze o cultură a îmbunătăţirii calităţii şi a
inovării la toate nivelurile. Ar trebui acordată mai multă
atenţie trecerii de la EFP la învăţământul superior.
Recomandări la nivelul
politicilor educaționale - 2
2. Să conceapă, până la 18 iunie 2011, o abordare
destinată îmbunătăţirii sistemelor de asigurare a
calităţii la nivel naţional şi utilizării în modul cel mai
eficient a cadrului prin implicarea partenerilor sociali, a
autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate
relevante în conformitate cu legislaţia şi practicile
naţionale.
3. Să participe activ la reţeaua Cadrului european de
referinţă pentru asigurarea calităţii ca bază a dezvoltării
viitoare a principiilor comune, a criteriilor şi a indicatorilor
de referinţă, a liniilor directoare şi a instrumentelor pentru
îmbunătăţirea calităţii în EFP în mod corespunzător la
nivel naţional, regional şi local.
Recomandări la nivelul politicilor
educaționale - 3
4. Să înfiinţeze, în cazul în care acesta nu există încă, un
punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii
pentru EFP, care să fie legat de structurile şi cerinţele
specifice fiecărui stat membru şi care, în conformitate cu
practica naţională, să reunească organismele relevante
existente şi să implice partenerii sociali şi toate părţile
interesate în cauză la nivel naţional şi regional, pentru
asigurarea continuării iniţiativelor.
Recomandări la nivelul
politicilor educaționale - 4
5. Să realizeze o reexaminare a procesului de punere în
aplicare din patru în patru ani – această reexaminare ar
trebui să fie inclusă în fiecare al doilea raport naţional de
activitate elaborat în contextul viitorului cadru strategic
pentru cooperarea la nivel european în domeniul educaţiei
şi formării – pe baza criteriilor de referinţă care vor fi
definite în cadrul reţelei Cadrului european de referinţă
pentru asigurarea calităţii şi în cooperare cu Comisia şi
statele membre
Activitatea 1.2.
• Echipa fiecărei școli trebuie să stabilească punctul comun
pentru fiecare temă propusă. Apoi discutaţi, în echipă, aceste
rezultate pentru a ajunge la un consens.
• Raportorul stabilit la începutul activității va prezenta
observațiile în plenul sesiunii.
Teme propuse spre reflecție:
• Care consideraţi că sunt elementele comune, dezvoltate la
nivel european, din domeniul managementului calităţii
educaţiei, aplicate în mod consecvent în unitățile
dumneavoastră şcolare ?
• Daţi exemple de „bune practici” în domeniul managementului
calităţii educaţiei – din unitatea dumneavoastră şcolară sau
din alte instituţii de învăţământ !
Setul de instrumente
Cadrul european de referință pentru asigurarea calității
reprezintă un ”set de instrumente” – descriptori indicativi și
indicatori de calitate – oferiți în scop orientativ și pot fi
selectați și aplicați în funcție de situația existentă și de
contextul național
Descriptorii indicativi - 1
PlanificareCriterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul de EFP
Planificarea reflectă
o viziune strategică
comună părţilor
interesate şi include
scopuri/obiective,
acţiuni şi indicatori
expliciţi.
P1. Scopurile/obiectivele politicii europene, naţionale şi regionale
în domeniul educaţiei şi formării profesionale se reflectă în ţintele
locale stabilite de furnizorii de EFP
P2. Sunt stabilite şi monitorizate scopuri/obiective şi ţinte explicite
P3. Au loc consultări continue cu părţile interesate relevante
pentru identificarea necesităţilor locale/individuale specifice
P4. Responsabilităţile în gestiunea şi dezvoltarea calităţii au fost
împărţite în mod explicit
P5. Există o implicare timpurie a personalului în planificare,
inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea calităţii
P6. Furnizorii planifică iniţiative de cooperare cu alţi furnizori de
EFP
P7. Părţile interesate relevante participă la procesul de analizare a
nevoilor locale
P8. Furnizorii EFP deţin un sistem explicit şi transparent de
asigurare a calităţii.
Descriptorii indicativi - 2
Implementare
Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul de EFP
Planurile de punere
în aplicare sunt
elaborate în
consultare cu
părţile
interesate şi includ
principii explicite
I1. Resursele sunt pregătite/alocate intern în mod
corespunzător pentru a atinge obiectivele stabilite în
planurile de punere în aplicare
I2. Parteneriatele relevante sunt susţinute în mod explicit
pentru punerea în aplicare a acţiunilor planificate
I3. Planul strategic pentru dezvoltarea competenţelor
personalului specifică necesitatea instruirii profesorilor şi
formatorilor
I4. Personalul ia parte la activităţi periodice de formare şi
dezvoltă cooperarea cu părţile interesate externe pentru
susţinerea dezvoltării capacităţilor şi îmbunătăţirii calităţii
şi pentru creşterea performanţelor
Descriptorii indicativi - 3
Evaluare
Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul de EFP
Evaluarea
rezultatelor şi
proceselor este
realizată în mod
regulat şi susţinută
prin măsurare
E1. Autoaprecierea/ autoevaluarea este realizată
periodic în conformitate cu reglementările/cadrele
naţionale şi regionale sau la iniţiativa furnizorilor de
EFP
E2. Evaluarea şi reexaminarea acoperă procesele şi
rezultatele/efectele educaţiei, incluzând evaluarea
satisfacţiei cursantului, precum şi a performanţei şi
satisfacţiei personalului
E3. Evaluarea şi reexaminarea includ mecanisme
corespunzătoare şi eficace pentru implicarea părţilor
interesate interne şi externe
E4. Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie
(identificarea elevilor cu risc de abandon şi direcţionarea de
resurse pentru menţinerea lor în şcoală)
Descriptorii indicativi - 4
Revizuire / reexaminare
Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul de EFP
Reexaminare R1. Se înregistrează feedback-ul cursanţilor privind
experienţele lor individuale de învăţare şi mediul de
studiu şi de predare. Împreună cu feedback-ul
profesorilor, acesta este utilizat pentru fundamentarea
viitoarelor acţiuni
R2. Informaţiile privind rezultatele reexaminării sunt
puse la dispoziţia publicului larg
R3. Procedurile referitoare la feedback şi reexaminare
sunt parte a unui proces de învăţare strategic în cadrul
organizaţiei
R4. Rezultatele/efectele procesului de evaluare sunt
discutate cu părţile interesate relevante şi sunt elaborate
planuri de acţiune corespunzătoare
Activitatea1.3.
Plecând de la ”setul de instrumente” oferit de Cadrul
european de referință pentru asigurarea calității,
considerăm descriptorii indicativi P1, I3, E3, R1.
I. Reflectaţi asupra acestor descriptori indicativi,
înțelegând cerințele şi clarificând termenii, procedurile.
II.Ce dovezi consideraţi că sunt relevante pentru fiecare
descriptor ? Cum ar putea fi ele obţinute?
Indicatorii de calitate - 1
• Indicatorii de calitate pot fi utilizați pentru susținerea
evaluării și îmbunătățirii calității atât la nivelul sistemelor
de EFP cât și la nivel de furnizori.
• După tipul lor se clasifică în:
– Indicatori de context: 1, 7, 8, 9
• Nr. 1 - Relevanţa sistemelor deasigurare a calităţii
pentrufurnizorii de EFP
• Nr. 7 - Rata șomajului în funcție de criteriile individuale
• Nr. 8 - Prevalenţa grupurilor vulnerabile
• Nr. 9 - Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe
piaţa muncii
Indicatorii de calitate - 2
– Indicatori de intrare: 1, 2, 3, 9
• Nr.1 - Relevanţa sistemelor deasigurare a calităţii
pentrufurnizorii de EFP
• Nr. 2 - Investiţia în instruirea profesorilor şi a formatorilor
• Nr.3 - Rata participării la programele EFP
• Nr.9 - Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe
piaţa muncii
Indicatorii de calitate - 3
– Indicatori de proces: 2, 3, 4, 10
• Nr. 2 - Investiţia în instruirea profesorilor şi a formatorilor
• Nr. 3 - Rata participării la programele EFP
• Nr. 4 - Rata de finalizare a programelor EFP
• Nr.10 - Planuri utilizate pentru promovarea unui acces mai
bun la EFP
Indicatorii de calitate - 4
• Indicatori de ieșire sau de rezultat: 4, 5, 6
– Nr. 4 - Rata de finalizare a programelor EFP
– Nr. 5 - Rata de plasare după finalizarea programelor EFP
– Nr. 6 - Utilizarea aptitudinilor dobândite la locul de muncă
Indicatori generali pentru
asigurarea calității
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 1
Relevanţa sistemelor de
asigurare a calităţii pentru
furnizorii de EFP:
a) proporţia furnizorilor care
aplică sisteme interne pentru
asigurarea calităţii definite
prin Lege /din proprie
iniţiativă
b) proporţia furnizorilor de
EFP acreditaţi
Indicator de
context / de
intrare
Nr.1.1. Promovarea unei
culturi a îmbunătăţirii calităţii
la nivelul furnizorilor de EFP
Nr.1.2. Creşterea
transparenţei calităţii formării
Nr.1.3. Îmbunătăţirea
încrederii reciproce în ceea
ce priveşte furnizarea
serviciilor de formare
Indicatori generali pentru
asigurarea calității
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 2
Investiţia în instruirea
profesorilor şi a
formatorilor
a) numărul profesorilor
şi al formatorilor care
participă la activităţi de
formare complementară
b) valoarea fondurilor
investite
Indicator de
intrare/de proces
Nr.2.1. Promovarea în rândul
profesorilor şi formatorilor a
cunoaşterii temeinice a
procesului dezvoltării calităţii în
EFP
Nr.2.2. Îmbunătăţirea capacităţii
EFP de a răspunde la cererea în
evoluţie de pe piaţa muncii
Nr.2.3. Dezvoltarea capacităţilor
individuale de învăţare
Nr.2.4. Îmbunătăţirea rezultatelor
cursanţilor
Indicatori generali pentru
asigurarea calității
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 3
Rata participării la
programele EFP:
Numărul participanţilor
la programele EFP, în
funcţie de tipul de
program şi de criteriile
individuale
Indicator de
intrare/de
proces/de
ieşire
Nr.3.1. Obţinerea informaţiilor
de bază la nivelul sistemului şi
al furnizorilor privind
atractivitatea EFP
Nr.3.2. Susţinerea creşterii
accesului la EFP, inclusiv al
grupurilor dezavantajate
Indicatori de susținere a obiectivelor
de calitate pentru politicile EFP
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 4
Rata de finalizare a
programelor EFP:
Numărul persoanelor
care au încheiat cu
succes/au abandonat
programele EFP, în
funcţie de tipul de
program şi de criteriile
individuale
Indicator de
proces/de ieşire
Indicator de
rezultat
Nr.4.1. Obţinerea informaţiilor
de bază în ceea ce priveşte
realizările educaţionale şi
calitatea proceselor de formare
Nr.4.2. Calcularea ratelor de
abandon comparativ cu ratele
de participare
Nr.4.3. Susţinerea finalizării cu
succes drept unul din obiectivele
principale pentru calitatea în
EFP
Nr.4.4. Susţinerea furnizării de
servicii de formare adecvate,
inclusiv pentru grupurile
dezavantajate
Indicatori de susținere a obiectivelor
de calitate pentru politicile EFP
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 5
Rata de plasare după
finalizarea programelor EFP:
a) destinaţia cursanţilor EFP la
un anumit moment de la
încheierea perioadei de
formare, în funcţie de tipul de
program şi de criteriile
individuale;
b) proporţia cursanţilor
angajaţi la un anumit moment
de la încheierea perioadei de
formare, în funcţie de tipul de
program şi de criteriile
individuale.
Indicator de
rezultat
Nr.5.1. Susţinerea creşterii
nivelului de ocupare a forţei de
muncă
Nr.5.2. Îmbunătăţirea capacităţii
EFP de a răspunde la cererile în
evoluţie de pe piaţa muncii
Nr.5.3. Susţinerea furnizării de
servicii de formare adecvate,
inclusiv pentru grupurile
dezavantajate
Indicatori de susținere a obiectivelor
de calitate pentru politicile EFP
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 6
Utilizarea aptitudinilor
dobândite la locul de muncă:
a) informaţii privind ocupaţia
persoanelor după încheierea
perioadei de formare, în
funcţie de tipul de program şi
de criteriile individuale
b) nivelul de satisfacţie a
persoanelor şi a angajatorilor
faţă de aptitudinile
/competenţele dobândite
Indicator de
rezultat
(amestec de
date calitative şi
cantitative)
Nr.6.1. Creşterea nivelului de
ocupare a forţei de muncă
Nr.6.2. Îmbunătăţirea capacităţii
EFP de a răspunde la cererile în
evoluţie de pe piaţa muncii
Nr.6.3. Susţinerea furnizării de
servicii de formare adecvate,
inclusiv pentru grupurile
dezavantajate
Informații de context
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 7
Rata şomajului în funcţie de
criteriile individuale
Indicator de
context
Nr.7.1. Contextul politicii
decizionale la nivelul sistemului
EFP
Nr. 8
Prevalenţa grupurilor
vulnerabile:
a) procentajul participanţilor la
EFP clasificaţi ca grupuri
dezavantajate (într-o regiune
definită sau arie de provenienţă)
în funcţie de vârstă şi sex;
b) rata succesului grupurilor
dezavantajate în funcţie de
vârstă şi sex.
Indicator de
context
Nr.8.1. Contextul politicii
decizionale la nivelul sistemului
EFP
Nr.8.2. Susţinerea accesului la
EFP al grupurilor dezavantajate
Nr.8.3. Susţinerea furnizării unei
formări adecvate pentru
grupurile dezavantajate
Informații de context
Indicator Tipul
indicatorului
Obiectivul politicii
Nr. 9
Mecanisme de identificare a
nevoilor de formare pe piaţa
muncii :
a) Informaţii privind
mecanismele instituite pentru
identificarea cererilor în
schimbare la diferite niveluri;
b) dovada eficacităţii acestora
Indicator de
context/de
intrare
(informaţii
calitative)
Nr.9.1. Îmbunătăţirea
capacităţii EFP de a răspunde
la cererile în schimbare de pe
piaţa muncii
Nr.9.2. Susţinerea creşterii
nivelului de ocupare a forţei de
muncă
Nr. 10
Planuri utilizate pentru
promovarea unui acces mai bun
la EFP:
a) Informaţii privind planurile
existente la diferite niveluri;
b) dovada eficacităţii acestora.
Indicator de
proces
(informaţii
calitative)
Nr.10.1. Promovarea
accesului la EFP, inclusiv al
grupurilor dezavantajate
Nr.10.2. Susţinerea furnizării
unei formări adecvate
Activitatea 1.4.
• Plecând de la necesitatea asigurării intercomparabilităţii
sistemelor şcolare, prin folosirea unor indicatori comuni și
având în vedere că la nivelul proiectului au fost selectaţi pentru
pilotare şi utilizare la nivelul reţelelor indicatorii nr. 1, 2, 4, 5, 8,
vă rugăm să reflectaţi la următoarele aspecte, legate de
respectivii indicatori:
I. Ce dificultăţi credeţi că pot apărea în colectarea şi
interpretarea datelor? Ce precauţii ar trebui luate în vederea
asigurării credibilităţii raportărilor?
II. Descrieţi modul în care aceşti indicatori vă pot ajuta în
asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii în şcoală?
III.Ce resurse umane, materiale, informaţionale, etc. sunt
necesare pentru colectarea datelor referitoare la aceşti
indicatori şi cum ar trebui ele utilizate?
Legea asigurării calităţii educaţiei -1
• Legea asigurării calităţii educaţiei adoptată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 75/12 iulie 2005 şi aprobată prin Legea nr. 87/2006
• Legea:– Defineşte principalele concepte legate de calitatea educaţiei
– Statuează o metodologie privind asigurarea internă şi externă a calităţii
– Crează agenții naționale responsabile şi cu autorizarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ - ARACIP şi ARACIS
– Constituie structuri responsabile cu asigurarea calităţii la nivelul unităţilor de învăţământ - CEAC
Legea asigurării calităţii educaţiei -2
Legea asigurării calității stabilește domeniile și criteriile în
care vor exista sisteme de calitate (standarde, proceduri etc):
A. Capacitate instituțională definită prin criteriile:
a) Structurile instituționale, administrative și manageriale
b) Baza materială
c) Resurse umane
Legea asigurării calităţii educaţiei - 3
B. Eficacitate educațională:
a) Conținutul programelor de studiu
b) Rezultatele învățării
c) Activitatea de cercetare sau metodică după caz
d) Activitatea financiară
C. Managementul calității:
a) Strategii și proceduri pentru asigurarea calității
b) Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea
periodică a programelor și activităților desfășurate
c) Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor
învățării
Legea asigurării calităţii educaţiei -5
d) Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral
e) Accesibilitatea resurselor adecvate învățării
f) Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea
internă a calității
g) Transparența informațiilor de interes public cu privire la
programele de studii și, după caz, cartificatele diplomele și
calificările oferite
h) Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației,
conform legii
• Aceste domenii și criterii sunt comune atât pentru
învățământul preuniversitar cât și pentru
învățământul superior
Exemplu de bună practică
Sistemul românesc de management al calității – exemplu
de bună practică la nivel european prin:
– Existența unei legi speciale care se referă la calitatea
educației
– Statutul și activitatea ARACIP – instituție independentă de
inspectoratele școlare
– Standardele și metodologiile – la nivel de unitate școlară și
de sistem
– Legarea acreditării instituționale de calitate prin cele două
categorii de standarde
– Asigurarea obiectivității și transpareței procesului de
evaluare internă și externă
Inspectoratele școlare au, conform legii, un rol important în
controlul și monitorizarea calității educației oferite de
unitățile școlare
Asigurarea calității în învățământul
profesional și tehnic
Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC) în ÎPT:
• Are la bază Cadrul Comun European de Asigurare a
Calităţii (CQAF)
• Constă în ansamblul de principii, metodologii, acţiuni,
măsuri şi instrumente prin care se asigură calitatea în
învăţământul profesional şi tehnic, atât la nivel de sistem,
cât şi la nivel de furnizor.
Rolul CNAC în îpt
• Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul
profesional şi tehnic are un rol esenţial în atingerea
obiectivelor majore privind formarea profesională, stabilite
la nivel european
• Învăţământul profesional şi tehnic are specific faptul că
asigură atât pregătire academică, cât şi formare
profesională iniţială.
• Această specificitate implică anumite cerinţe particulare în
asigurarea calităţii, care sunt detaliate în Cadrul Naţional de
Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic,
pentru a sprijini recunoaşterea europeană a certificatelor de
competenţe profesionale
Principiile de calitate din CNAC în ÎPT
Principiile de calitate (“zonele“ de interes) au fost dezvoltate
pornind de la modelul Cadrului Comun European de Asigurare
a Calităţii înformare profesională (CQAF / ) și anume:
1.Managementul calităţii
2.Responsabilităţile managementului
3.Managementul resurselor
4.Proiectarea, dezvoltarea şi revizuirea programelor de învăţare
5.Predarea, instruirea practică şi învăţarea
6.Evaluarea şi certificarea învăţării
7.Evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii
Diagrama calităţii proceselor interne
de asigurare a calităţii la nivelul şcolii
Elaborarea
Manualului
Calităţii:
proceduri,
regulamente etc
Planificarea strategică
şi operaţională
Elaborarea PAS
Desfăşurarea
procesului
instructiv educativ
Monitorizarea
internă
Autoevaluarea
Elaborarea raportului
de
autoevaluare
Revizuirea
Elaborareaplanului
de îmbunătăţire
(parte a PAS)
Adaptarea CQAF/EQARF
Corelarea celor 5 elemente din cercul calității cu principiile din CNAC
IPT:
• La „Metodologie“ se evaluează efectiv managementul calităţii –
în speţă, autoevaluarea şi procedura de inspecţie / validare a
rezultatelor autoevaluării.
• La „Planificare“ se vor avea în vedere responsabilităţile
managementului, managementul resurselor şi proiectarea şi
dezvoltarea.
• La „Implementare“ se vor evalua procesele fundamentale:
predarea şi învăţarea, precum şi evaluarea şi certificarea
rezultatelor învăţării.
• La „Evaluare“ se va avea în vedere modul în care se fac măsurarea
şi analiza.
• La „Revizuire“ se vor analiza modul în care se realizează
feedbackul, precum şi modul în care acesta duce la schimbare şi
îmbunătăţire
La nivelul şcolii - Ciclul anual al
calităţii - activităţi interne
Autoevaluarea:
Planificare: luând în considerare priorităţile regionale şi
locale, şcolile îpt elaborează Planul de Acţiune a Şcolii (PAS)
Implementarea acţiunilor planificate;
Evaluarea performanţelor şi întocmirea raportului de
autoevaluare;
Stabilirea schimbărilor necesare şi elaborarea planului de
îmbunătăţire (utilizat pentru actualizarea PAS)
Monitorizare internă:
se verifică dacă acţiunile sunt implementate conform
planificării;
permite identificarea imediată a dificultăţilor şi soluţionarea lor
La nivelul şcolii - Ciclul anual al
calităţii - activităţi externe
• Vizita de monitorizare externă: se defăşoară la mijlocul
ciclului anual al calităţii, cu rol de îndrumare şi sprijinire a
şcolilor în procesul de autoevalure, sub coordonarea ISJ /
ISMB
• Validarea raportului procesului de autoevaluare: pentru
o evaluare independentă, externă şi obiectivă a calităţii
ofertei de educaţie şi de formare profesională şi a eficienţei
administrării resurselor, se realizează prin inspecţii, sub
coordonarea ISJ / ISMB
Activitatea 1.5.
Daţi exemple de „bune practici” în domeniul
managementului calităţii educaţiei – din
unitatea dumneavoastră şcolară sau din alte
instituţii de învăţământ
Concluzii - 1
• Direcţiile de evoluţie ale sistemului de educaţie şi formare
profesională instituite de documentele europene trebuie
avute în vedere la construirea sistemului naţional de
management şi asigurare a calităţii.
• Primele iniţiative europene în domeniul calităţii educaţiei
subliniază importanţa acordată atât autoevaluării, ca
instrument esenţial de asigurare a calităţii, cât şi necesităţii
schimbului de „bune practici” şi de instrumente
specifice.
Concluzii - 2
• Este necesară asigurarea intercomparabilităţii sistemelor
şcolare, prin folosirea unor indicatori comuni şi prin
instituirea şi respectarea unor principii comune ale asigurării
calităţii în educaţie şi formare.
• „Cercul lui Deming” este cadrul metodologic esenţial în
procesul de asigurare a calităţii educaţiei din perspectivă
europeană.
• Recomandarea privind Cadrul comun european – conţinut,
descriptori indicativi şi indicatori.