CALITATE PRIN REȚELE · oIndividualizare sau socializare oAutonomia instituțională a...

CALITATE PRIN REȚELE

PARTENERIALE

program de formare acreditat prin

Ordinul MECTS nr…. /..07.2011

Durata programului: 48 ore

Certificat de formare eliberat de MECTS pentru

12 credite profesionale

Modulul 1: Calitatea educației – abordări europene și

naționale 8 ore

Modulul 2: Rețele parteneriale pentru îmbunătățirea

calității IPT - 16 ore

Modulul 3: Dezvoltare instituțională din perspectiva calității

- 20 ore

Evaluare finală: 4 ore

Calitatea educației – abordări

europene și naționale – 8 ore

1.1. Calitatea educației – concept, modele, legislație și

instrumente

1.2. Legislația calității educației în România

1.3. Evoluția inițiativelor europene privind Asigurarea Calității

Educației și Formării Profesionale

1.4. Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului

privind instituirea unui cadru european de referință pentru

asigurarea calității

Rețele parteneriale pentru

îmbunătățirea calității învățământului

profesional și tehnic – 16 ore

2.1. Structura partenerială de tip rețea în învățământul

profesional și tehnic

2.2. Comunicarea în rețele parteneriale

2.3. Planificarea activității în rețea

2.4. Realizarea activităților din retea

2.5. Evaluarea și revizuirea activității în rețea

2.6. Valorificarea la nivelul școlilor membre a rezultatelor

activităților desfășurate în cadrul rețelei

Dezvoltarea instituțională din

perspectiva calității – 24 ore

3.1. Relația dintre asigurarea și îmbunătățirea calității și

dezvoltarea instituțională

3.2. Autoevaluare și dezvoltare

3.3. Proiectarea calității în cadrul dezvoltării instituționale

3.4. Implementarea programelor și acțunilor de îmbunătățire a

calității

3.5. Evaluarea programelor și acțiunilor de îmbunătățire a

calității

3.6. Îmbunătățirea calității: acțiuni remediale și de dezvoltare

Calitatea educației – abordări

europene și naționale

Obiective:

• Să identifice cel puțin două perspective prin care poate fi

definită și măsurată calitatea educației

• Să definească un profesor bun, respectiv o școală bună

• Să definească calitatea educației

• Să identifice elementele esențiale ale Recomandării privind

EQAVET

• Se adapteze și să opereze criterii de calitate, descriptori

indicativi și indicatori

Calitatea educației – concept,

modele, legislație și instrumente

• Conceptul de calitate are o puternică încărcătură culturală

• Optăm pentru:

oCrearea de oportunități sau stabilirea unor niveluri

înalte de performanță

o Individualizare sau socializare

oAutonomia instituțională a organizației și cea

individuală a profesorului sau “raționalizarea

funcționării”

• Apreciem la un profesor: cantitatea, acuratețea și

noutatea informației sau modul cum transformă

informația în conținut atractiv pentru elevi

Evoluția ”istorică”a

conceptului de calitate - 1

• Definiţia calităţii, în dicţionarele generale:

– Un nivel sau grad de excelenţă, valoare sau merit,

asociat unui anumit obiect, produs, serviciu sau

persoană

• Prima definiţie economică a calităţii s-a referit la

“conformarea la anumite specificaţii”:

• Abaterea de la aceste caracterisitici prestabilite ale

produsului a fost considerată “defect”

• Primul instrument de asigurare a calităţii a fost selecţia şi

eliminarea “produselor” cu “defecte”

• Activitatea asociată “eliminării produselor cu defecte” se

numeşte “inspecţia calităţii”

Evoluția ”istorică”a conceptului de

calitate - 2

• “Controlul calităţii” - Activitatea asociată detecţiei şi eliminării produselor cu defecte şi luării măsurilor corective

• În educație, inspecţia şcolară a fost sistemul tipic de “control al calităţii”

• Calitatea nu trebuie doar urmărită şi “inspectată”, ci trebuie produsă, creată, generată

• “Asigurarea calităţii” - Activitatea prin care calitatea se generează, se produce, se crează, prevenind apariţia produselor cu “defecte”

Polii calităţii educaţiei

• Polul obiectiv – reprezintă respectarea, de către produsul respectiv, a setului de specificaţii exprimat prin standarde

• Poul subiectiv – reprezintă atractivitatea respectivului produs pentru client, atractivitate determinată de capacitatea produsului de a satisface anumite nevoi ale clientului sau beneficiarului; polul subiectiv este exprimat de satisfacţia clientului faţă de produlul/serviciul respectiv

• În sistemul de învăţământ se consideră calitatea ca fiind produsă şi definită exclusiv de şcoală, ca ofertant de servicii educaţionale. Beneficiarii şi clienţii educaţiei nu sunt decât în rare ocazii consultaţi, iar satisfactia lor nu este un motiv de preocupare pentru instituţiile publice.

Activitatea 1.1.

Alegeți şi argumentați câte o variantă de răspuns la

fiecare temă propusă mai jos:

I. Când spunem despre un profesor / o şcoală că este bună?

II. Din ce perspectivă ne interesează ca un profesor / o şcoală

să fie bună?

III. Ce mod de abordare preferăm?

IV. Ce model de evaluare preferăm?

V. Cum judecăm ?

VI. Când spunem despre un profesor că este „bun”?

Repere europene privind asigurarea

calității în ÎPT

• Declaraţia de la Copenhaga (2002) - asigurarea calităţii în

formare profesională devine o prioritate la nivel european

• În cadrul ”procesului Copenhaga” (2003)

– Se dezvoltă Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii

(CQAF)/ Cadrul European de Referință pentru asigurarea

calității în formarea profesională (EQARF/EQAVET)

– Se adoptă, de către Parlamentul și Consililul Europei

Recomandarea privind instituirea unui Cadru Comun European de

Referință privind Asigurarea Calității în Educație și Formare

Profesională – 18 IUNIE 2009

– Se crează Rețeaua Europeană de Asigurare a Calității în

Educație și Formare Profesională – ENQA-VET perioada 2005 –

2009 și EQAVET începând cu 2010 – formată din reprezentanți

nominalizați ai statelor membre

Obiective europene

Obiective majore privind formarea profesională, stabilite

la nivel european:

• o mai bună corelare dintre cererea şi oferta de formare;

• creşterea capacităţii de ocupare a unui loc de muncă;

• îmbunătăţirea accesului la formare profesională, în special

pentru grupurile vulnerabile

CQAF / EQAVET

Principii propuse:

• Responsabilitatea furnizorilor de EFP pentru calitatea

ofertei educaționale

• Autoevaluarea anuală afurnizorilor de EFP

• Autoevaluare și evaluarea (în toate domeniile) bazată pe

criterii clare și cunoscute

• Evaluarea pe bază de competențe a rezultatelor

educației și formării profesionale

• Demonstrarea atingerii competenței și îndeplinirii criteriilor

prin prezentarea de dovezi

Ciclul calității propus de

CQAF / EQAVET

Metodologie

Planificare

Implementare

Evaluare

Revizuire

CQAF / EQAVET

Reprezintă:

• Set de principii și posibili indicatori generali

• Set de întrebări și posibile răspunsuri – atât la nivelul

sistemului, cât și la cel al furnizorului de EFP

Poate fi util ca:

• Imagine a elementelor – cheie ale calității în EFP

• Listă de verificare a criteriilor fundamentale ale calității în

EFP la nivel european

• Instrument de îmbunătățire a calității EFP

• Set de norme privind calitatea EFP

Recomandarea Parlamentului

European

• Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului

privind instituirea unui cadru european de referință

pentru asiguarea calității – instrument comun de referință

pentru susținerea statelor membre în promovarea și

monitorizarea îmbunătățirii continue a sistemelor de

educație și formare profesională (EFP)

• Elementele fundamentale de conținut:

– Recomandările la nivelul politicilor educaționale

– Listele cu descriptori indicativi – la nivel de sistem și la

nivel de furnizor EFP

– Lista indicatorilor de calitate

Recomandări la nivelul

politicilor educaționale - 1

1.Să utilizeze şi să dezvolte Cadrul european de

referinţă pentru asigurarea calităţii, criteriile de calitate,

descriptorii indicativi şi indicatorii de referinţă astfel cum

sunt stabiliţi şi descrişi în anexe, să perfecţioneze şi să

dezvolte în continuare sistemele EFP, să susţină

strategiile de învăţare de-a lungul vieţii şi punerea în

aplicare a Cadrului European al Calificărilor şi a

Cartei europene a calităţii pentru mobilitate şi să

promoveze o cultură a îmbunătăţirii calităţii şi a

inovării la toate nivelurile. Ar trebui acordată mai multă

atenţie trecerii de la EFP la învăţământul superior.



2. Să conceapă, până la 18 iunie 2011, o abordare

destinată îmbunătăţirii sistemelor de asigurare a

calităţii la nivel naţional şi utilizării în modul cel mai

eficient a cadrului prin implicarea partenerilor sociali, a

autorităţilor regionale şi locale şi a altor părţi interesate

relevante în conformitate cu legislaţia şi practicile

naţionale.

3. Să participe activ la reţeaua Cadrului european de

referinţă pentru asigurarea calităţii ca bază a dezvoltării

viitoare a principiilor comune, a criteriilor şi a indicatorilor

de referinţă, a liniilor directoare şi a instrumentelor pentru

îmbunătăţirea calităţii în EFP în mod corespunzător la

nivel naţional, regional şi local.

Recomandări la nivelul politicilor

educaționale - 3

4. Să înfiinţeze, în cazul în care acesta nu există încă, un

punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii

pentru EFP, care să fie legat de structurile şi cerinţele

specifice fiecărui stat membru şi care, în conformitate cu

practica naţională, să reunească organismele relevante

existente şi să implice partenerii sociali şi toate părţile

interesate în cauză la nivel naţional şi regional, pentru

asigurarea continuării iniţiativelor.



5. Să realizeze o reexaminare a procesului de punere în

aplicare din patru în patru ani – această reexaminare ar

trebui să fie inclusă în fiecare al doilea raport naţional de

activitate elaborat în contextul viitorului cadru strategic

pentru cooperarea la nivel european în domeniul educaţiei

şi formării – pe baza criteriilor de referinţă care vor fi

definite în cadrul reţelei Cadrului european de referinţă

pentru asigurarea calităţii şi în cooperare cu Comisia şi

statele membre

Activitatea 1.2.

• Echipa fiecărei școli trebuie să stabilească punctul comun

pentru fiecare temă propusă. Apoi discutaţi, în echipă, aceste

rezultate pentru a ajunge la un consens.

• Raportorul stabilit la începutul activității va prezenta

observațiile în plenul sesiunii.

Teme propuse spre reflecție:

• Care consideraţi că sunt elementele comune, dezvoltate la

nivel european, din domeniul managementului calităţii

educaţiei, aplicate în mod consecvent în unitățile

dumneavoastră şcolare ?

• Daţi exemple de „bune practici” în domeniul managementului

calităţii educaţiei – din unitatea dumneavoastră şcolară sau

din alte instituţii de învăţământ !

Setul de instrumente

Cadrul european de referință pentru asigurarea calității

reprezintă un ”set de instrumente” – descriptori indicativi și

indicatori de calitate – oferiți în scop orientativ și pot fi

selectați și aplicați în funcție de situația existentă și de

contextul național

Descriptorii indicativi - 1

PlanificareCriterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul de EFP

Planificarea reflectă

o viziune strategică

comună părţilor

interesate şi include

scopuri/obiective,

acţiuni şi indicatori

expliciţi.

P1. Scopurile/obiectivele politicii europene, naţionale şi regionale

în domeniul educaţiei şi formării profesionale se reflectă în ţintele

locale stabilite de furnizorii de EFP

P2. Sunt stabilite şi monitorizate scopuri/obiective şi ţinte explicite

P3. Au loc consultări continue cu părţile interesate relevante

pentru identificarea necesităţilor locale/individuale specifice

P4. Responsabilităţile în gestiunea şi dezvoltarea calităţii au fost

împărţite în mod explicit

P5. Există o implicare timpurie a personalului în planificare,

inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea calităţii

P6. Furnizorii planifică iniţiative de cooperare cu alţi furnizori de

EFP

P7. Părţile interesate relevante participă la procesul de analizare a

nevoilor locale

P8. Furnizorii EFP deţin un sistem explicit şi transparent de

asigurare a calităţii.


Implementare

Criterii de calitate Descriptori indicativi la nivelul de EFP

Planurile de punere

în aplicare sunt

elaborate în

consultare cu

părţile

interesate şi includ

principii explicite

I1. Resursele sunt pregătite/alocate intern în mod

corespunzător pentru a atinge obiectivele stabilite în

planurile de punere în aplicare

I2. Parteneriatele relevante sunt susţinute în mod explicit

pentru punerea în aplicare a acţiunilor planificate

I3. Planul strategic pentru dezvoltarea competenţelor

personalului specifică necesitatea instruirii profesorilor şi

formatorilor

I4. Personalul ia parte la activităţi periodice de formare şi

dezvoltă cooperarea cu părţile interesate externe pentru

susţinerea dezvoltării capacităţilor şi îmbunătăţirii calităţii

şi pentru creşterea performanţelor


Evaluare


Evaluarea

rezultatelor şi

proceselor este

realizată în mod

regulat şi susţinută

prin măsurare

E1. Autoaprecierea/ autoevaluarea este realizată

periodic în conformitate cu reglementările/cadrele

naţionale şi regionale sau la iniţiativa furnizorilor de

EFP

E2. Evaluarea şi reexaminarea acoperă procesele şi

rezultatele/efectele educaţiei, incluzând evaluarea

satisfacţiei cursantului, precum şi a performanţei şi

satisfacţiei personalului

E3. Evaluarea şi reexaminarea includ mecanisme

corespunzătoare şi eficace pentru implicarea părţilor

interesate interne şi externe

E4. Sunt puse în aplicare sisteme de avertizare timpurie

(identificarea elevilor cu risc de abandon şi direcţionarea de

resurse pentru menţinerea lor în şcoală)


Revizuire / reexaminare


Reexaminare R1. Se înregistrează feedback-ul cursanţilor privind

experienţele lor individuale de învăţare şi mediul de

studiu şi de predare. Împreună cu feedback-ul

profesorilor, acesta este utilizat pentru fundamentarea

viitoarelor acţiuni

R2. Informaţiile privind rezultatele reexaminării sunt

puse la dispoziţia publicului larg

R3. Procedurile referitoare la feedback şi reexaminare

sunt parte a unui proces de învăţare strategic în cadrul

organizaţiei

R4. Rezultatele/efectele procesului de evaluare sunt

discutate cu părţile interesate relevante şi sunt elaborate

planuri de acţiune corespunzătoare

Activitatea1.3.

Plecând de la ”setul de instrumente” oferit de Cadrul

european de referință pentru asigurarea calității,

considerăm descriptorii indicativi P1, I3, E3, R1.

I. Reflectaţi asupra acestor descriptori indicativi,

înțelegând cerințele şi clarificând termenii, procedurile.

II.Ce dovezi consideraţi că sunt relevante pentru fiecare

descriptor ? Cum ar putea fi ele obţinute?

Indicatorii de calitate - 1

• Indicatorii de calitate pot fi utilizați pentru susținerea

evaluării și îmbunătățirii calității atât la nivelul sistemelor

de EFP cât și la nivel de furnizori.

• După tipul lor se clasifică în:

– Indicatori de context: 1, 7, 8, 9

• Nr. 1 - Relevanţa sistemelor deasigurare a calităţii

pentrufurnizorii de EFP

• Nr. 7 - Rata șomajului în funcție de criteriile individuale

• Nr. 8 - Prevalenţa grupurilor vulnerabile

• Nr. 9 - Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe

piaţa muncii


– Indicatori de intrare: 1, 2, 3, 9

• Nr.1 - Relevanţa sistemelor deasigurare a calităţii

pentrufurnizorii de EFP

• Nr. 2 - Investiţia în instruirea profesorilor şi a formatorilor

• Nr.3 - Rata participării la programele EFP

• Nr.9 - Mecanisme de identificare a nevoilor de formare pe

piaţa muncii


– Indicatori de proces: 2, 3, 4, 10

• Nr. 2 - Investiţia în instruirea profesorilor şi a formatorilor

• Nr. 3 - Rata participării la programele EFP

• Nr. 4 - Rata de finalizare a programelor EFP

• Nr.10 - Planuri utilizate pentru promovarea unui acces mai

bun la EFP


• Indicatori de ieșire sau de rezultat: 4, 5, 6

– Nr. 4 - Rata de finalizare a programelor EFP

– Nr. 5 - Rata de plasare după finalizarea programelor EFP

– Nr. 6 - Utilizarea aptitudinilor dobândite la locul de muncă

Indicatori generali pentru


Indicator Tipul

indicatorului

Obiectivul politicii

Nr. 1

Relevanţa sistemelor de

asigurare a calităţii pentru

furnizorii de EFP:

a) proporţia furnizorilor care

aplică sisteme interne pentru

asigurarea calităţii definite

prin Lege /din proprie

iniţiativă

b) proporţia furnizorilor de

EFP acreditaţi

Indicator de

context / de

intrare

Nr.1.1. Promovarea unei

culturi a îmbunătăţirii calităţii

la nivelul furnizorilor de EFP

Nr.1.2. Creşterea

transparenţei calităţii formării

Nr.1.3. Îmbunătăţirea

încrederii reciproce în ceea

ce priveşte furnizarea

serviciilor de formare



Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 2

Investiţia în instruirea

profesorilor şi a

formatorilor

a) numărul profesorilor

şi al formatorilor care

participă la activităţi de

formare complementară

b) valoarea fondurilor

investite

Indicator de

intrare/de proces

Nr.2.1. Promovarea în rândul

profesorilor şi formatorilor a

cunoaşterii temeinice a

procesului dezvoltării calităţii în

EFP

Nr.2.2. Îmbunătăţirea capacităţii

EFP de a răspunde la cererea în

evoluţie de pe piaţa muncii

Nr.2.3. Dezvoltarea capacităţilor

individuale de învăţare

Nr.2.4. Îmbunătăţirea rezultatelor

cursanţilor



Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 3

Rata participării la

programele EFP:

Numărul participanţilor

la programele EFP, în

funcţie de tipul de

program şi de criteriile

individuale

Indicator de

intrare/de

proces/de

ieşire

Nr.3.1. Obţinerea informaţiilor

de bază la nivelul sistemului şi

al furnizorilor privind

atractivitatea EFP

Nr.3.2. Susţinerea creşterii

accesului la EFP, inclusiv al

grupurilor dezavantajate

Indicatori de susținere a obiectivelor

de calitate pentru politicile EFP

Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 4

Rata de finalizare a

programelor EFP:

Numărul persoanelor

care au încheiat cu

succes/au abandonat

programele EFP, în

funcţie de tipul de


individuale

Indicator de

proces/de ieşire

Indicator de

rezultat

Nr.4.1. Obţinerea informaţiilor

de bază în ceea ce priveşte

realizările educaţionale şi

calitatea proceselor de formare

Nr.4.2. Calcularea ratelor de

abandon comparativ cu ratele

de participare

Nr.4.3. Susţinerea finalizării cu

succes drept unul din obiectivele

principale pentru calitatea în

EFP

Nr.4.4. Susţinerea furnizării de

servicii de formare adecvate,

inclusiv pentru grupurile

dezavantajate



Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 5

Rata de plasare după

finalizarea programelor EFP:

a) destinaţia cursanţilor EFP la

un anumit moment de la

încheierea perioadei de

formare, în funcţie de tipul de


individuale;

b) proporţia cursanţilor

angajaţi la un anumit moment

de la încheierea perioadei de

formare, în funcţie de tipul de


individuale.

Indicator de

rezultat


nivelului de ocupare a forţei de

muncă


EFP de a răspunde la cererile în





dezavantajate



Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 6

Utilizarea aptitudinilor

dobândite la locul de muncă:

a) informaţii privind ocupaţia

persoanelor după încheierea

perioadei de formare, în

funcţie de tipul de program şi

de criteriile individuale

b) nivelul de satisfacţie a

persoanelor şi a angajatorilor

faţă de aptitudinile

/competenţele dobândite

Indicator de

rezultat

(amestec de

date calitative şi

cantitative)

Nr.6.1. Creşterea nivelului de

ocupare a forţei de muncă


EFP de a răspunde la cererile în





dezavantajate

Informații de context

Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 7

Rata şomajului în funcţie de

criteriile individuale

Indicator de

context

Nr.7.1. Contextul politicii

decizionale la nivelul sistemului

EFP

Nr. 8

Prevalenţa grupurilor

vulnerabile:

a) procentajul participanţilor la

EFP clasificaţi ca grupuri

dezavantajate (într-o regiune

definită sau arie de provenienţă)

în funcţie de vârstă şi sex;

b) rata succesului grupurilor

dezavantajate în funcţie de

vârstă şi sex.

Indicator de

context

Nr.8.1. Contextul politicii

decizionale la nivelul sistemului

EFP

Nr.8.2. Susţinerea accesului la

EFP al grupurilor dezavantajate

Nr.8.3. Susţinerea furnizării unei

formări adecvate pentru

grupurile dezavantajate

Informații de context

Indicator Tipul

indicatorului


Nr. 9

Mecanisme de identificare a

nevoilor de formare pe piaţa

muncii :

a) Informaţii privind

mecanismele instituite pentru

identificarea cererilor în

schimbare la diferite niveluri;

b) dovada eficacităţii acestora

Indicator de

context/de

intrare

(informaţii

calitative)

Nr.9.1. Îmbunătăţirea

capacităţii EFP de a răspunde

la cererile în schimbare de pe

piaţa muncii


nivelului de ocupare a forţei de

muncă

Nr. 10

Planuri utilizate pentru

promovarea unui acces mai bun

la EFP:

a) Informaţii privind planurile

existente la diferite niveluri;

b) dovada eficacităţii acestora.

Indicator de

proces

(informaţii

calitative)

Nr.10.1. Promovarea

accesului la EFP, inclusiv al

grupurilor dezavantajate

Nr.10.2. Susţinerea furnizării

unei formări adecvate

Activitatea 1.4.

• Plecând de la necesitatea asigurării intercomparabilităţii

sistemelor şcolare, prin folosirea unor indicatori comuni și

având în vedere că la nivelul proiectului au fost selectaţi pentru

pilotare şi utilizare la nivelul reţelelor indicatorii nr. 1, 2, 4, 5, 8,

vă rugăm să reflectaţi la următoarele aspecte, legate de

respectivii indicatori:

I. Ce dificultăţi credeţi că pot apărea în colectarea şi

interpretarea datelor? Ce precauţii ar trebui luate în vederea

asigurării credibilităţii raportărilor?

II. Descrieţi modul în care aceşti indicatori vă pot ajuta în

asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii în şcoală?

III.Ce resurse umane, materiale, informaţionale, etc. sunt

necesare pentru colectarea datelor referitoare la aceşti

indicatori şi cum ar trebui ele utilizate?

Legea asigurării calităţii educaţiei -1

• Legea asigurării calităţii educaţiei adoptată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 75/12 iulie 2005 şi aprobată prin Legea nr. 87/2006

• Legea:– Defineşte principalele concepte legate de calitatea educaţiei

– Statuează o metodologie privind asigurarea internă şi externă a calităţii

– Crează agenții naționale responsabile şi cu autorizarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ - ARACIP şi ARACIS

– Constituie structuri responsabile cu asigurarea calităţii la nivelul unităţilor de învăţământ - CEAC


Legea asigurării calității stabilește domeniile și criteriile în

care vor exista sisteme de calitate (standarde, proceduri etc):

A. Capacitate instituțională definită prin criteriile:

a) Structurile instituționale, administrative și manageriale

b) Baza materială

c) Resurse umane

Legea asigurării calităţii educaţiei - 3

B. Eficacitate educațională:

a) Conținutul programelor de studiu

b) Rezultatele învățării

c) Activitatea de cercetare sau metodică după caz

d) Activitatea financiară

C. Managementul calității:

a) Strategii și proceduri pentru asigurarea calității

b) Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea

periodică a programelor și activităților desfășurate

c) Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor

învățării


d) Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesoral

e) Accesibilitatea resurselor adecvate învățării

f) Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea

internă a calității

g) Transparența informațiilor de interes public cu privire la

programele de studii și, după caz, cartificatele diplomele și

calificările oferite

h) Funcționalitatea structurilor de asigurare a calității educației,

conform legii

• Aceste domenii și criterii sunt comune atât pentru

învățământul preuniversitar cât și pentru

învățământul superior

Exemplu de bună practică

Sistemul românesc de management al calității – exemplu

de bună practică la nivel european prin:

– Existența unei legi speciale care se referă la calitatea

educației

– Statutul și activitatea ARACIP – instituție independentă de

inspectoratele școlare

– Standardele și metodologiile – la nivel de unitate școlară și

de sistem

– Legarea acreditării instituționale de calitate prin cele două

categorii de standarde

– Asigurarea obiectivității și transpareței procesului de

evaluare internă și externă

Inspectoratele școlare au, conform legii, un rol important în

controlul și monitorizarea calității educației oferite de

unitățile școlare

Asigurarea calității în învățământul

profesional și tehnic

Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC) în ÎPT:

• Are la bază Cadrul Comun European de Asigurare a

Calităţii (CQAF)

• Constă în ansamblul de principii, metodologii, acţiuni,

măsuri şi instrumente prin care se asigură calitatea în

învăţământul profesional şi tehnic, atât la nivel de sistem,

cât şi la nivel de furnizor.

Rolul CNAC în îpt

• Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul

profesional şi tehnic are un rol esenţial în atingerea

obiectivelor majore privind formarea profesională, stabilite

la nivel european

• Învăţământul profesional şi tehnic are specific faptul că

asigură atât pregătire academică, cât şi formare

profesională iniţială.

• Această specificitate implică anumite cerinţe particulare în

asigurarea calităţii, care sunt detaliate în Cadrul Naţional de

Asigurare a Calităţii în învăţământul profesional şi tehnic,

pentru a sprijini recunoaşterea europeană a certificatelor de

competenţe profesionale

Principiile de calitate din CNAC în ÎPT

Principiile de calitate (“zonele“ de interes) au fost dezvoltate

pornind de la modelul Cadrului Comun European de Asigurare

a Calităţii înformare profesională (CQAF / ) și anume:

1.Managementul calităţii

2.Responsabilităţile managementului

3.Managementul resurselor

4.Proiectarea, dezvoltarea şi revizuirea programelor de învăţare

5.Predarea, instruirea practică şi învăţarea

6.Evaluarea şi certificarea învăţării

7.Evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii

Diagrama calităţii proceselor interne

de asigurare a calităţii la nivelul şcolii

Elaborarea

Manualului

Calităţii:

proceduri,

regulamente etc

Planificarea strategică

şi operaţională

Elaborarea PAS

Desfăşurarea

procesului

instructiv educativ

Monitorizarea

internă

Autoevaluarea

Elaborarea raportului

de

autoevaluare

Revizuirea

Elaborareaplanului

de îmbunătăţire

(parte a PAS)

Adaptarea CQAF/EQARF

Corelarea celor 5 elemente din cercul calității cu principiile din CNAC

IPT:

• La „Metodologie“ se evaluează efectiv managementul calităţii –

în speţă, autoevaluarea şi procedura de inspecţie / validare a

rezultatelor autoevaluării.

• La „Planificare“ se vor avea în vedere responsabilităţile

managementului, managementul resurselor şi proiectarea şi

dezvoltarea.

• La „Implementare“ se vor evalua procesele fundamentale:

predarea şi învăţarea, precum şi evaluarea şi certificarea

rezultatelor învăţării.

• La „Evaluare“ se va avea în vedere modul în care se fac măsurarea

şi analiza.

• La „Revizuire“ se vor analiza modul în care se realizează

feedbackul, precum şi modul în care acesta duce la schimbare şi

îmbunătăţire

La nivelul şcolii - Ciclul anual al

calităţii - activităţi interne

Autoevaluarea:

Planificare: luând în considerare priorităţile regionale şi

locale, şcolile îpt elaborează Planul de Acţiune a Şcolii (PAS)

Implementarea acţiunilor planificate;

Evaluarea performanţelor şi întocmirea raportului de

autoevaluare;

Stabilirea schimbărilor necesare şi elaborarea planului de

îmbunătăţire (utilizat pentru actualizarea PAS)

Monitorizare internă:

se verifică dacă acţiunile sunt implementate conform

planificării;

permite identificarea imediată a dificultăţilor şi soluţionarea lor

La nivelul şcolii - Ciclul anual al

calităţii - activităţi externe

• Vizita de monitorizare externă: se defăşoară la mijlocul

ciclului anual al calităţii, cu rol de îndrumare şi sprijinire a

şcolilor în procesul de autoevalure, sub coordonarea ISJ /

ISMB

• Validarea raportului procesului de autoevaluare: pentru

o evaluare independentă, externă şi obiectivă a calităţii

ofertei de educaţie şi de formare profesională şi a eficienţei

administrării resurselor, se realizează prin inspecţii, sub

coordonarea ISJ / ISMB

Activitatea 1.5.

Daţi exemple de „bune practici” în domeniul

managementului calităţii educaţiei – din

unitatea dumneavoastră şcolară sau din alte

instituţii de învăţământ

Concluzii - 1

• Direcţiile de evoluţie ale sistemului de educaţie şi formare

profesională instituite de documentele europene trebuie

avute în vedere la construirea sistemului naţional de

management şi asigurare a calităţii.

• Primele iniţiative europene în domeniul calităţii educaţiei

subliniază importanţa acordată atât autoevaluării, ca

instrument esenţial de asigurare a calităţii, cât şi necesităţii

schimbului de „bune practici” şi de instrumente

specifice.

Concluzii - 2

• Este necesară asigurarea intercomparabilităţii sistemelor

şcolare, prin folosirea unor indicatori comuni şi prin

instituirea şi respectarea unor principii comune ale asigurării

calităţii în educaţie şi formare.

• „Cercul lui Deming” este cadrul metodologic esenţial în

procesul de asigurare a calităţii educaţiei din perspectivă

europeană.

• Recomandarea privind Cadrul comun european – conţinut,

descriptori indicativi şi indicatori.

Date post:	31-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

CALITATE PRIN REȚELE · oIndividualizare sau socializare oAutonomia instituțională a...

Documents