SCARLATINADEFINITIE: boală infecţioasă acută,

contagioasă, endemo-epidemică.Agentul etiologic: streptococ -hemolitic

grup A care eliberează o exotoxină, toxina eritrogenă (Dick).

Echipamentul toxic şi enzimatic conferă:putere invazivă (hialuronidaza)putere necrozantă şi toxică (hemolizine O şi S,

dezoxiribonuclează).Factori de diseminare şi virulenţă

(hialuronidază, streptokinază).

Face parte din grupul “ febrelor eruptive” ale copilariei alaturi de rubeola, rujeola.

Necesita obligatoriu internare .Complicatii: reumatism,

endocardita, nefrita.Raspandita cu precadere in zonele

temperate.Morbiditatea a scazut dupa

introducerea penicilinei.

Sezonalitate: toamna, iarna, început de primăvară.

Vârsta: 5-15 ani; rar sub 3 ani.Sex: predominant la sexul masculinSursă de infecţie: bolnavi (cu angină streptococică, scarlatină) purtători de streptococi hemolitic grup A

producători de toxină eritrogenă. Calea de transmitere:- directă, pe cale aerogenă - indirect: obiecte contaminate, alimente

(lapte). Receptivitate: generală

Poarta de intrare: orofaringe, leziuni tegumentare, plăgi chirurgicale, infecţii puerperale (post-partum sau post-abortum) unde are loc:

I => multiplicarea agentului patogen dând un proces inflamator:Angina: eritematoasă, eritemato-pultacee, pseudomembranoasă

II => eliberarea de toxină eritrogenă local => difuzează în organism şi determină sindromul toxic: febră, cefalee, fenomene digestive, erupţie scarlatiniformă !

cu descuamarea straturilor superficiale ale tegumentului

III => Sindrom septic: extindere loco-regională, bacteriemie, septicemie.

IV => Sindrom toxic: miocardită, nefrită, hepatită, artralgii (artrită), “encefalită”, şoc toxic.

V => Sindrom alergic: RAA, glomerulonefrită difuză, eritem nodos, polimorf, peteşii, purpură.

TABLOU CLINIC Incubaţie: 3-6 (1-10) zile.Debut: brusc, uneori brutal cu: febră,

frisoane rar, cefalee, fenomene digestive: greţuri, vărsături, cu sau fără dureri abdominale, odinofagie cu disfagie intense.

Examen obiectiv: angină, limbă saburală, adenopatie regională, tahicardie.

Perioada de invazie (preeruptivă): 36-48 ore – persistă această simptomatologie

Perioada de stare (de erupţie):

exantem caracteristic: ◦eritem difuz cu micropapule (respectă faţa,

dispare la digito-presiune, rugos, uşor pruriginos, tegument uscat)

◦semn Grozovici - Pastia◦ facies caracteristic (“masca Filatov”)◦ limbă zmeurie (ciclul lingual), reepitelizare ->

limbă “lăcuită”◦angină.◦ Perioada de descuamaţie: după 7-15 zile de

la debutul bolii: furfuracee (pe faţă şi trunchi) în lambouri, (extremităţile membrelor)

TRATAMENT Tratament etiologic:

◦ Penicilină G -> benzatinpenicilină (Moldamin)◦ Penicilina V◦ Persoanele alergice la penicilina – eritromicina.Durata tratamentului este de 7-10 zile.

  II. Tratament patogenetic: forme severe, hipertoxice Corticoterapie III. Tratament simptomatic:- antipiretice (paracetamol, aspirină, metamizol =

algocalmin) Vitamine Regim alimentar: hipoproteic în cazul complicaţiilor

renale intrainfecţioase  Igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor.

Dezinfectia in focar este obligatorie.

Izolarea si supravegherea contactilor timp de 10 zile.

RUJEOLA (POJAR)DEFINIŢIE: boală infecţioasă acută,

transmisibilă, produsă de virusul rujeolic, caracterizată clinic prin febră înaltă, catar ocular, rinofaringobronşic şi erupţie maculopapuloasă generalizată.

sursa de infecţie:omul bolnav transmitere: direct, pe cale respiratorie contagiozitate: foarte mare, 1-2 zile înainte de

debutul bolii şi 6 zile după apariţia erupţiei.

TABLOU CLINIC incubaţie: 8-11 zile perioada de invazie ( 4 zile) debut brusc febră 39-400C hiperemie conjunctivală, lăcrimare, rinoree (facies "plâns") hiperemie faringiană tuse semnul Koplik (mici pete albicioase pe fond eritematos situate pe

mucoasa jugală) perioada eruptivă exantem maculopapuloeritematos apare retroauricular se generalizează descendent în 3-4 zile elemente eruptive cu diametrul de 1-10 mm, nepruriginoase, contur neregulat, confluează în placarde, şi care ulterior se transformă în macule hiperpigmentate, galben cafenii enantem caracteristic: picheteu hemoragic pe palatul moale febră progresiv descrescătoare cu apirexie în 3-4 zile.

ELEMENTE DE GRAVITATE forma severă de boală stare generală alterată erupţie hemoragică manifestări nervoase apariţia de complicaţii: laringita; crupul rujeolos; bronşiolita capilară pneumonia interstiţială cu celule gigante, cu evoluţie severă encefalita cu incluzii (de invazie) : apare preeruptiv cu evoluţie frecvent

encefalita perioadei eruptive (1/1000 cazuri), cu sechele (20%) sau deces (10%) . suprainfecţii bacteriene (bronhopneumonie, otomastoidită,

EXAMENE COMPLEMENTARE

leucopenie cu limfocitoză VSH scăzută sau normală ac.IgM specifici (ELISA)

ANAMNEZA

contact infectant în ultimele 8-10 zile

absenţa bolii în antecedentelipsa protecţiei vaccinale

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

rubeolascarlatinaalte exanteme virale:

enterovirusuri, adenovirusuri, exanteme alergice

( medicamentoase, alimentare)

TRATAMENT

izolare la domiciliu, 8-10 zile antipiretice antibioticoterapie în caz de

suprainfecţii bacteriene (amoxicilină, amoxicilină/

clavulanat, cefalosporine de gen. II sau III)

depletive cerebrale şi corticoterapie în caz de encefalită.

Igiena tegumentara.

PROFILAXIE Vaccinare la 9 luni cu rapel la 7 anila persoanele receptive contacte de

rujeolă (efect protector în primele 3 zile de la contact)

gammaglobuline standard sau specifice (0,3 ml/Kgc, i.m)

efect protector dacă se administrează în primele 5 zile de la contactul infectant

evoluţie uşoară a bolii (rujeola mitigată) dacă se administrează mai târziu.

CE NU TREBUIE FĂCUT

administrarea de antibiotice în lipsa complicaţiilor bacteriene

neglijarea manifestărilor neurologice

RUBEOLADEFINIŢIE: boală infecţioasă

acută, transmisibilă, produsă de virusul rubeolic, caracterizată clinic prin febră moderată, adenopatii şi erupţie maculoasă generalizată

 

sursa de infecţie: omul bolnavpurtătorii foşti bolnavinou născutul cu rubeolă congenitală

(excretor de virus 4-6 luni) transmitere: direct, pe cale respiratorie şi transplacentar contagiozitate:6-8 zile înainte şi 7-10 zile după apariţia

erupţiei.

ANAMNEZAcontact infectant în ultimele 14-

21 zileabsenţa bolii în antecedentelipsa protecţiei vaccinale

TABLOU CLINIC

incubaţie: 14-21 zile perioada de invazie (preeruptivă): 1-2 zile febră moderată discret catar adenopatii suboccipitale, auriculare, cervicale (indolore, mici)perioada eruptivă (inconstantă) erupţia apare pe faţă cu extindere în 24 ore pe trunchi şi membre este formată din macule catifelate de culoare roz, izolate, nepruriginoase, cu diametrul de 2-3 mm durata exantemului 3 zilesubfebrilitate (dispare de obicei după prima zi de erupţie) adenopatii (persistă câteva săptămâni

apariţia de complicaţii poliartrita purpura trombocitopenică post

rubeolică meningoencefalita

EXAMENE COMPLEMENTARE

leucopenie cu neutropenie şi, caracteristic pentru rubeolă, plasmocitoză (5-10%)

VSH normală sau scăzutăac.IgM specifici

TRATAMENT simptomatic depletive cerebrale şi corticoterapie

în caz de encefalită.PROFILAXIEvaccinaregammaglobuline standard sau

specifice în primele 24 ore de la contactul infectant (efect protector nesigur)

VARICELADEFINIŢIE: boală infecţioasă acută,

transmisibilă, produsă de virusul varicelo-zosterian, caracterizată clinic prin erupţie veziculoasă generalizată.

sursa de infecţie: bolnavul cu varicelă sau cu herpes zoster (rar) transmitere: direct, pe cale respiratorie (chiar prin curenţi de

aer) contagiozitate: foarte mare,1-2 zile înainte şi 10 zile după

apariţia erupţiei. 

TABLOU CLINIC incubaţia: 10-21 zile. perioada preeruptivă (de invazie): febră 37,5-380C eritem scarlatiniform fugace astenie fizică perioda eruptivă: - febră 380C - exantem cu evoluţie în 24 de ore de la macule rozate la papule şi apoi vezicule

(superficiale, uniloculare, cu lichid clar). În următoarele 48 de ore, lichidul se rezoarbe şi se constituie o crustă persistentă.

Erupţia : apare iniţial pe torace cu extindere pe faţă şi membre este prezentă şi în pielea păroasă a capului este pruriginoasă, ducând la leziuni de grataj apare în valuri eruptive, fiecare val este precedat de o ascensiune a febrei este polimorfă (coexistă macule, papule,vezicule, cruste) enantem bucal şi genital cu leziuni mici erozive

micropoliadenopatie mai ales cervicală (uneori).apariţia de complicaţii ataxia cerebeloasă ( 5/1000 cazuri) encefalita ( 1/10.000 cazuri) mielita, meningita, nevrite periferice, nevrite optice, poliradiculonevrite pneumonia interstiţială (la adulţi)miocarditasuprainfecţia cutanată a veziculelor şi/sau leziunilor

de grataj cu stafilococ sau streptococ, flegmoanepneumonii, bronhopneumonii bacterieneotite. 

EXAMENE COMPLEMENTAREleucopenie cu limfocitozăVSH normală sau scăzutăcitodiagnostic: frotiu recoltat de

la baza unei vezicule, colorat May-Grunwald-Giemsa (celule gigante cu multi nuclei şi incluzii eozinofilice)

ac. specifici IgM

TRATAMENTizolare la domiciliu 7-10 zileacyclovir în cazurile severe şi/sau

cu complicaţii viraleantibiotice în caz de suprainfecţie

bacterianăantihistaminiceantipireticelocal mixtura mentolata.

PROFILAXIEimunglobuline specifice antivaricelo-

zosteriene (administrate în primele 3 zile de la contacul infectant previn apariţia bolii)

gammaglobuline standard (nu previn boala dar modifică favorabil evoluţia)

vaccinare (efectuată în primele 3 zile de la contactul infectant previne apariţia bolii)- VARILIX

CE NU TREBUIE FĂCUT

administrare de aspirină (favorizează apariţia sindromului Reye)

antibiotice în scop de prevenire a complicaţiilor

VEZICULA

VEZICULA

LEZIUNI IN DIFERITE STADII DE EVOLUTIE

PAROTIDITA EPIDEMICA(OREION)DEFINIŢIE: boală infecţioasă acută,

transmisibilă, specific umană determinată de virusul urlian (paramyxovirus parotidis), caracterizată clinic prin febră şi inflamaţia nesupurativă a glandelor salivare dar şi/sau a altor glande şi ţesuturi: pancreas, meninge, encefal, testicul, ovare, etc.

sursa de infecţie: Bolnavi persoanele cu infecţii inaparente transmitere: direct, pe cale respiratorie contagiozitate: medie, 6 zile

înainte de apariţia simptomelor clinice şi 9 – 10 zile după.

TABLOU CLINIC incubaţia : 14 – 18 zile debut brusc febra (+/- frison) cefalee manifestari legate de localizarea /localizările infecţiei : Parotidita urliană  cea mai frecventă localizare (localizare singulară sau se asociază cu alte localizări, simultan sau succesiv) tumefacţia parotidei/parotidelor (simultan sau succesiv) - « îmbracă » unghiul şi

ramura ascendentă a mandibulei - uşor dureroasă - consistenţa păstoasă - pielea lucioasă, de culoare normală orificiul canalului Stenon este proeminent, cu marginile roşii Submaxilita urliană Orhita urliană Pancreatita urliană Meningita urliană (vezi meningita virală) Encefalita urliană (vezi encefalita virală)  

EXAMENE COMPLEMENTARE număr normal de leucocite sau

leucopenie cu limfocitoză uşoară leucocitoza cu neutrofilie în

pancreatită, orhită amilazemia şi amilazuria

crescute.

TRATAMENT parotidita urliană : antialgice, antipiretice igiena cavitatii bucale. pancreatita urliană :regim fără dulciuri,

făinoase, grăsimiorhita urliană repaus la pat antiinflamatoare nesteroidiene corticosteroizi antialgice encefalită, meningoencefalită, mielită : corticosteroizi, cure scurte.REPAUS LA PAT 10-14 zile.

Femeia gravida in primele 3 luni de sarcina risca pierderea sarcinii sau malformatii fetale.

OREION

GLANDA PAROTIDA