+ All Categories
Home > Documents > RESUSCITAREA CARDIO- RESPIRATORIE PEDIATRICA

RESUSCITAREA CARDIO- RESPIRATORIE PEDIATRICA

Date post: 11-Jan-2016
Category:
Upload: homer
View: 186 times
Download: 26 times
Share this document with a friend
Description:
RESUSCITAREA CARDIO- RESPIRATORIE PEDIATRICA. Stopul respirator (SR). Stopul respirator (SR) = absenţa totală şi prelungită a ventilaţiei spontane (apnee ) sau prezenţa unor mişcării respiratorii ineficiente (bradipnee extremă, succesiune anarhică de gasp-uri). - PowerPoint PPT Presentation
87
RESUSCITAREA RESUSCITAREA CARDIO- CARDIO- RESPIRATORIE RESPIRATORIE PEDIATRICA PEDIATRICA
Transcript
Page 1: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

RESUSCITAREARESUSCITAREA

CARDIO-CARDIO-

RESPIRATORIERESPIRATORIE

PEDIATRICAPEDIATRICA

Page 2: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Stopul respirator (SR)Stopul respirator (SR)

Stopul respirator (SR)Stopul respirator (SR) = absenţa totală şi prelungită a = absenţa totală şi prelungită a ventilaţiei spontane ventilaţiei spontane (apnee(apnee) sau prezenţa unor mişcării ) sau prezenţa unor mişcării respiratorii ineficiente respiratorii ineficiente (bradipnee extremă, succesiune (bradipnee extremă, succesiune anarhică de gasp-uri).anarhică de gasp-uri).

Stopul cardiac (SC)Stopul cardiac (SC) = încetarea bruscă a activităţii = încetarea bruscă a activităţii cardiace spontane sau înlocuirea ei printr-o formă de cardiace spontane sau înlocuirea ei printr-o formă de activitate ineficace, care nu poate îndeplini funcţiile activitate ineficace, care nu poate îndeplini funcţiile hemodinamice: hemodinamice: bradicardie severă, fibrilaţie sau flutter bradicardie severă, fibrilaţie sau flutter ventricular.ventricular. Se consideră însă că pentru personalul Se consideră însă că pentru personalul nemedical instruit în resuscitare, căutarea pulsului este nemedical instruit în resuscitare, căutarea pulsului este aleatorie şi duce la o pierdere de timp până la începerea aleatorie şi duce la o pierdere de timp până la începerea primelor gesturi de resuscitare. Pentru această categorie primelor gesturi de resuscitare. Pentru această categorie de persoane, diagnosticul de stop cardiac se bazează pe de persoane, diagnosticul de stop cardiac se bazează pe absenţa reactivităţii, tulburarea majoră a stării de absenţa reactivităţii, tulburarea majoră a stării de conştienţă şi lipsa respiraţiei conştienţă şi lipsa respiraţiei (Camberlain DA si col. (Camberlain DA si col. 2003).2003).

Page 3: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Criteriile de diagnostic ale stopului respiratorCriteriile de diagnostic ale stopului respirator:: încetarea involuntară şi prelungită (peste 30 încetarea involuntară şi prelungită (peste 30 secsec) a ) a

mişcărilor respiratorii spontane (apnee) sau înlocuirea mişcărilor respiratorii spontane (apnee) sau înlocuirea lor cu o activitate ventilatorie ineficace: bradipnee lor cu o activitate ventilatorie ineficace: bradipnee extremă, aritmică, suită neregulată (tot mai rară) de extremă, aritmică, suită neregulată (tot mai rară) de gasp-uri;gasp-uri;

paloare şi cianoză care se accentuează rapid;paloare şi cianoză care se accentuează rapid; pierderea conştienţei instalată rapid, fiind posibilă şi o pierderea conştienţei instalată rapid, fiind posibilă şi o

criză convulsivă anoxică;criză convulsivă anoxică; cordul, după o scurtă perioadă de tahicardie, prezintă cordul, după o scurtă perioadă de tahicardie, prezintă

bradiaritmie şi apoi se opreşte (stop cardiorespirator).bradiaritmie şi apoi se opreşte (stop cardiorespirator).

Page 4: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Criteriile de diagnostic ale stopului cardiacCriteriile de diagnostic ale stopului cardiac:: dispariţia pulsului la arterele mari (absenţa pulsului dispariţia pulsului la arterele mari (absenţa pulsului

carotidian palpat la nivelul cartilajului tiroidian când carotidian palpat la nivelul cartilajului tiroidian când copilul este plasat în decubit dorsal pe un plan dur, cu copilul este plasat în decubit dorsal pe un plan dur, cu capul în moderată extensie = element major de capul în moderată extensie = element major de diagnostic);diagnostic);

dispariţia zgomotelor cardiace. Trebuie atenţie, dispariţia zgomotelor cardiace. Trebuie atenţie, deoarece transmiterea zgomotelor cardiace este dificilă deoarece transmiterea zgomotelor cardiace este dificilă sau abolită în caz de:sau abolită în caz de: --emfizem masivemfizem masiv;;

--deplasarea cordului prin pneumotorax, pleurezie, deplasarea cordului prin pneumotorax, pleurezie, piopneumotorax sau hemotorax masivpiopneumotorax sau hemotorax masiv

Page 5: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Crit.de dg ale stopului cardiac-contCrit.de dg ale stopului cardiac-cont

paloare sau cianoză intensă, generalizată, rapid paloare sau cianoză intensă, generalizată, rapid instalată;instalată;

pierderea rapidă a stării de conştienţă;pierderea rapidă a stării de conştienţă; tulburări respiratorii severe rapid instalate: bradipnee tulburări respiratorii severe rapid instalate: bradipnee

aritmică, gasp-uri, neregulate până la apnee;aritmică, gasp-uri, neregulate până la apnee; midriază (uneori poate să nu apară, ex. în intoxicaţia midriază (uneori poate să nu apară, ex. în intoxicaţia

cu organofosforate).cu organofosforate). În cazul în care este posibilă înregistrarea ECG, se În cazul în care este posibilă înregistrarea ECG, se

poate observa fie absenţa activităţii electrice spontane poate observa fie absenţa activităţii electrice spontane (traseu plat), fie aspectul de fibrilaţie ventriculară.(traseu plat), fie aspectul de fibrilaţie ventriculară.

Page 6: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Criteriile de diagnostic ale stopului cardiorespiratorCriteriile de diagnostic ale stopului cardiorespirator:: Aspectul realizat este cel de „moarte aparentă” (moarte Aspectul realizat este cel de „moarte aparentă” (moarte

clinică):clinică): absenţa mişcărilor respiratorii spontane (apnee);absenţa mişcărilor respiratorii spontane (apnee); absenţa pulsului la carotidă şi a zgomotelor cardiace absenţa pulsului la carotidă şi a zgomotelor cardiace

sau bradiaritmie ori tahicardie extremă;sau bradiaritmie ori tahicardie extremă; cianoză sau paloare (ultima prin vasoconstricţia din cianoză sau paloare (ultima prin vasoconstricţia din

hipovolemie, debit cardiac scăzut, şoc sau hipercapnie hipovolemie, debit cardiac scăzut, şoc sau hipercapnie marcată);marcată);

pierderea rapidă a conştienţei şi reactivitate absentă;pierderea rapidă a conştienţei şi reactivitate absentă; midriază.midriază.

Page 7: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Particularităţile epidemiologice şi Particularităţile epidemiologice şi

etiologice ale SCR la copiletiologice ale SCR la copil

Dacă la adult oprirea cordului este cel mai Dacă la adult oprirea cordului este cel mai frecvent de origine primitiv cardiacă, frecvent de origine primitiv cardiacă, la copilla copil ea ea este de obicei este de obicei rezultatul unei perioade de rezultatul unei perioade de hipoxemiehipoxemie prin obstrucţie respiratorie severă prin obstrucţie respiratorie severă sau secundară stopului respirator. sau secundară stopului respirator.

Page 8: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Asocierea celor două situaţii patologice Asocierea celor două situaţii patologice (stop (stop respirator+cardiac)respirator+cardiac) declanşează un întreg declanşează un întreg proces careproces care daca se daca se prelungeşte peste 4-5 prelungeşte peste 4-5 minute, poate antrena tulburări minute, poate antrena tulburări ireversibile,ireversibile, în în special la nivelul sistemului nervos central special la nivelul sistemului nervos central (oxigenul existent în sânge în momentul (oxigenul existent în sânge în momentul instalării stopului cardiorespirator este suficient instalării stopului cardiorespirator este suficient pentru structurile nervoase pe o perioadă pentru structurile nervoase pe o perioadă doar doar de aproximativ 4 minute, de aceea instituirea de aproximativ 4 minute, de aceea instituirea măsurilor de resuscitare în acest interval măsurilor de resuscitare în acest interval asigură şanse de supravieţuireasigură şanse de supravieţuire).).

Page 9: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Resuscitarea în Resuscitarea în SR izolatSR izolat (fără SC) are şanse de (fără SC) are şanse de reuşită în peste reuşită în peste 70%70% din cazur şi majoritatea pacienţilor din cazur şi majoritatea pacienţilor care supravieţuiesc nu au sechele neurologice. In care supravieţuiesc nu au sechele neurologice. In FVFV rata de supravietuire este de doar rata de supravietuire este de doar 30 %.30 %.

Insa numai Insa numai 2-10%2-10% din copiii care fac SCR inafara din copiii care fac SCR inafara spitalului supravietuiesc si cei mai multi dintre acestia spitalului supravietuiesc si cei mai multi dintre acestia vor avea sechele neurologice. Aceasta se datoreaza vor avea sechele neurologice. Aceasta se datoreaza faptului ca in afara spitalului doar mai putin de ½ din faptului ca in afara spitalului doar mai putin de ½ din victime beneficiaza de RCR.victime beneficiaza de RCR.

AHA.Pediatric basic Life Support.(Circulation,2005AHA.Pediatric basic Life Support.(Circulation,2005))

Page 10: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Fig. 1. Şansele de supravieţuire în SRCFig. 1. Şansele de supravieţuire în SRC

Page 11: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Fig. 2 Distribuţia SCR pe grupe de vârstă Fig. 2 Distribuţia SCR pe grupe de vârstă

05

10152025

303540

%

<7 luni 7-12

luni

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Vârsta (ani)

SCR

Page 12: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Frecvenţa mai mare la vârsta de sugar se datorează unor Frecvenţa mai mare la vârsta de sugar se datorează unor anomalii congenitale care predispun la instalarea SCR anomalii congenitale care predispun la instalarea SCR precum şi a unor precum şi a unor particularităţi anatomice şi fiziologice particularităţi anatomice şi fiziologice ale căilor aeriene la această vârstăale căilor aeriene la această vârstă (FEIN JA -2002(FEIN JA -2002):):

obstrucţia nazalăobstrucţia nazală poate determina detresă respiratorie; poate determina detresă respiratorie; limbalimba este mare, iar tonusul ei scade în somn, după este mare, iar tonusul ei scade în somn, după

sedare şi în caz de disfuncţie a SNC, fiind o cauză sedare şi în caz de disfuncţie a SNC, fiind o cauză frecventă de obstrucţie a căilor aeriene superioare;frecventă de obstrucţie a căilor aeriene superioare;

Page 13: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

laringele:laringele:poziţie anterioară şi înaltă poziţie anterioară şi înaltă

Fig. 3 Fig. 3 Poziţie diferită a laringelui în funcţie de vârstă Poziţie diferită a laringelui în funcţie de vârstă

epiglota este relativ mare la copil, are epiglota este relativ mare la copil, are formă de omega şi este flotantă (nu are formă de omega şi este flotantă (nu are atât de mult cartilagiu ca la adult);atât de mult cartilagiu ca la adult);

Page 14: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Fig. 4 Diferenţa între orificiul glotic la Fig. 4 Diferenţa între orificiul glotic la

copil faţă de adult (ROSS M-2003)copil faţă de adult (ROSS M-2003)

AdultAdult

CopilCopil

CricoidCricoidOrificiu Orificiu glotic glotic ÎngustÎngust

Page 15: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

La copil, SCR este rareori subit, mai frecvent fiind rezultatul La copil, SCR este rareori subit, mai frecvent fiind rezultatul final al deteriorării progresive a funcţiei respiratorii şi a celei final al deteriorării progresive a funcţiei respiratorii şi a celei circulatorii, în cadrul unor boli severe.circulatorii, în cadrul unor boli severe.

Tabel I. Tabel I. Cauzele cele mai frecvente ale SCR la copil Cauzele cele mai frecvente ale SCR la copil

RespiratoriiRespiratorii PneumoniaPneumonia AspiraţiaAspiraţia ObstrucţiaObstrucţia

Sindromul morţii subiteSindromul morţii subiteBoli congenitale de cordBoli congenitale de cordBoli ale sistemului nervos centralBoli ale sistemului nervos central InfecţiiInfecţii TraumatismeTraumatisme Starea de rău epilepticStarea de rău epileptic

ÎnecÎnecInhalaţie de fumInhalaţie de fumIntoxicaţiiIntoxicaţiiAnafilaxieAnafilaxie

Page 16: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

RCR BAZALA PEDIATRICARCR BAZALA PEDIATRICA

Page 17: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

ABC-ul RCR BAZALEABC-ul RCR BAZALE

AA.AIRWAY=.AIRWAY=cai aerienecai aeriene

BB.BREATHING=.BREATHING=respiratierespiratie

CC.CIRCULATION=.CIRCULATION=circulatiecirculatie

Page 18: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Pacient fără mişcări sau răspuns la stimuliTrimiteţi pe cineva să telefoneze pentru defibrilator extern

Eliberarea căilor aerieneVerificaţi respiraţia

Un singur resuscitator.În caz de SCR telefonaţi lapentru defibrilator extern

Dacă pacientul nu respiră, efectuaţi 2 respiraţii care să-i determine mişcarea cutiei toracice

Dacă nu răspunde, verificaţi pulsulPuls prezent decelabil în 10 sec?

Pulsdecelabil

1 respiraţie la fiecare 3 secunde reverificarea pulsului la fiecare 2 minutePuls absent

Un singur resuscitator: cicluri de 30 compresiuni şi 2 respiraţiiCompresiunile se fac puternic şi rapid (100 / min), iar toracele trebuie lăsat să se relaxeze complet.Compresiunile nu trebuie întrerupte decât pentru perioade cât mai scurte.

Doi resuscitatori: cicluri de 15 compresiuni şi 2 respiraţii

Dacă nu s-a sunat deja, se sună la ..... pentru defibrilator externCopil < 1 an: se continuă RCR până când victima este preluată de cei de la ALS sau până când se mişcă (răspunde)Copil > 1 an: se continuă RCR; după 5 cicluri de RCR se foloseşte defibrilatorul

Copil > 1 anVerificaţi ritmul

Ritmul se pretează la şoc electric?

Aplicaţi 1 şoc electricEfectuaţi încă 5 cicluri de RCR

Se efectuează încă 5 cicluri de RCRSe verifică ritmul la fiecare 5 cicluriSe continuă până la sosirea celor de la ALS sau până când victima răspunde

DA NU

Fig. 1. Algoritmul suportului vital bazal la copil(Pediatric Basic Life Support. Circulation, 2005; 112: IV-156-IV-166)

Page 19: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Nu răspunde ?

Chemaţi ajutor

Deschideţi CA

Nu respiră normal?

5 respiraţii

Tot nu răspunde?Nu are puls

15 compresiuni toracice2 respiraţii

Fig. 2. Algoritm pentru RCR bazală pediatrică(Biaret R et al. European Resuscitation Council Guidelines for

Resuscitation 2005. Resuscitation (2005), 6751, 597-S123)

Page 20: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Căile respiratoriiCăile respiratorii

Cele mai importante măsuri ale RCRB Cele mai importante măsuri ale RCRB pediatrice sunt reprezentate de:pediatrice sunt reprezentate de:

menţinerea permeabilităţii căilor menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii;respiratorii;

asigurarea unei ventilaţii eficiente.asigurarea unei ventilaţii eficiente.

Page 21: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Înainte de a trece la aplicarea ABC-ului Înainte de a trece la aplicarea ABC-ului resuscitării se va face resuscitării se va face evaluarea rapidă a stării de evaluarea rapidă a stării de conştienţă a copiluluiconştienţă a copilului prin urmărirea reacţiei la prin urmărirea reacţiei la stimuli tactili şi/sau verbalistimuli tactili şi/sau verbali. Se va ţine cont de . Se va ţine cont de faptul că SR la copil este de obicei asociat cu faptul că SR la copil este de obicei asociat cu hipoxemia, faţă de adult la care este mai frecventă hipoxemia, faţă de adult la care este mai frecventă fibrilaţia ventriculară. De aceea, defibrilarea nu fibrilaţia ventriculară. De aceea, defibrilarea nu este atât de urgentă ca la adult, ci uneori este atât de urgentă ca la adult, ci uneori resuscitarea timp de 1 minut, poate restabili resuscitarea timp de 1 minut, poate restabili ventilaţia şi oxigenarea eficientă, prevenind astfel ventilaţia şi oxigenarea eficientă, prevenind astfel instalarea SC la copilul cu SR .instalarea SC la copilul cu SR .

Page 22: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Pacient inconştient fără semne de traumatism, dar respiră

plasarea pacientului plasarea pacientului în poziţie în poziţie

de siguranţăde siguranţă: în decubit : în decubit lateral uşor ventral, cu lateral uşor ventral, cu membrul inferior care nu este membrul inferior care nu este în contact cu solul, flectat, cu în contact cu solul, flectat, cu genunchiul deplasat înaintegenunchiul deplasat înainte

anunţarea serviciului anunţarea serviciului

ambulator de urgenţăambulator de urgenţă..

Page 23: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

asigurarea poziţiei celei mai confortabile asigurarea poziţiei celei mai confortabile

încât să-şi menţină deschise încât să-şi menţină deschise căile respiratorii parţial obstruatecăile respiratorii parţial obstruate transport rapid la spital pentru aplicarea transport rapid la spital pentru aplicarea

măsurilor avansate de susţinere a măsurilor avansate de susţinere a funcţiilor vitalefuncţiilor vitale

Pacient conştient cu respiraţie spontană dar dificilă

Page 24: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Asisurarea libertăţii Asisurarea libertăţii căilor aeriene căilor aeriene ::

Page 25: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Tehnică:Tehnică: victima în decubit dorsal pe plan victima în decubit dorsal pe plan

rigid;rigid; o mână a reanimatorului se o mână a reanimatorului se

plasează pe frunte, realizând o plasează pe frunte, realizând o uşoară înclinare posterioară a uşoară înclinare posterioară a capului, într-o poziţie neutră, capului, într-o poziţie neutră, gâtul fiind uşor extins;gâtul fiind uşor extins;

indexul şi mediusul celeilalte indexul şi mediusul celeilalte mâini se palpează sub menton şi mâini se palpează sub menton şi împinge mandibula în sus şi în împinge mandibula în sus şi în afară, încât arcadele dentare să afară, încât arcadele dentare să fie la acelaşi nivel .fie la acelaşi nivel .

DEFLECTAREA DEFLECTAREA EXTREMITATII CEFALICEEXTREMITATII CEFALICE

Page 26: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

PRECAUTIIPRECAUTII

• Pentru a evita caderea limbii este necesara fixarea ei cu o pensa, sau daca este posibil, introducerea unei pipe Guedel care permite in plus atit aspirarea secretiilor cit si administrarea de O2.

Page 27: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Precautii(II):Precautii(II):

trebuie menţinută deschisă cavitatea bucală;trebuie menţinută deschisă cavitatea bucală; dacă este vizibil un corp străin în cavitatea dacă este vizibil un corp străin în cavitatea

bucală, acesta se va îndepărta;bucală, acesta se va îndepărta; nu se vor comprima ţesuturile moi nu se vor comprima ţesuturile moi

submandibulare, pentru a nu se obstrua căile submandibulare, pentru a nu se obstrua căile respiratorii;respiratorii;

este obligatorie verificarea cordului: asocierea este obligatorie verificarea cordului: asocierea sau nu a stopului cardiac sau a bradiaritmiei sau nu a stopului cardiac sau a bradiaritmiei severe severe tratament conjugat cardiorespirator. tratament conjugat cardiorespirator.

Page 28: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

La copilul cu La copilul cu traumatism de coloană cervicalătraumatism de coloană cervicală se se practică numai deplasarea anterioară a practică numai deplasarea anterioară a mandibulei fără deflectarea capului după mandibulei fără deflectarea capului după următoarea tehnică:următoarea tehnică:

cu degetele 2-3(4) de la ambele mâini plasate cu degetele 2-3(4) de la ambele mâini plasate înapoia unghiului mandibular, se prind ramurile înapoia unghiului mandibular, se prind ramurile ascendente ale mandibulei şi se aplică o ascendente ale mandibulei şi se aplică o mişcare spre înainte;mişcare spre înainte;

un al 2-lea reanimator va imobiliza coloana un al 2-lea reanimator va imobiliza coloana cervicală.cervicală.

Page 29: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

RESPIRATIARESPIRATIA

Evaluarea respiraţieiEvaluarea respiraţiei

urmărirea mişcărilor respiratorii toracice urmărirea mişcărilor respiratorii toracice şi abdominale;şi abdominale;

ascultarea expiraţiei aerului;ascultarea expiraţiei aerului; perceperea fluxului de aer expirat prin perceperea fluxului de aer expirat prin

apropierea obrazului de gura apropierea obrazului de gura pacientuluipacientului

Page 30: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

POZITIE IDEALA PENTRU EVALUAREA POZITIE IDEALA PENTRU EVALUAREA RESPIRATIEI(priveste, asculta, simpteRESPIRATIEI(priveste, asculta, simpte))

Page 31: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Tehnica respiratiei artificialeTehnica respiratiei artificiale se plasează gura peste gura şi nasul victimei (la se plasează gura peste gura şi nasul victimei (la

sugar ) sau peste gura ei (copil mai mare ), în această sugar ) sau peste gura ei (copil mai mare ), în această ultimă situaţie pensându-i narinele între police şi index.ultimă situaţie pensându-i narinele între police şi index.

iniţial reanimatorul face un inspir profund;iniţial reanimatorul face un inspir profund; insuflă lent, iniţial de 2 ori, în căile respiratorii ale insuflă lent, iniţial de 2 ori, în căile respiratorii ale

pacientului, timp de 1-1½ secunde pe respiraţie, cu pacientului, timp de 1-1½ secunde pe respiraţie, cu pauze între respiraţii pentru ca reanimatorul să inspire;pauze între respiraţii pentru ca reanimatorul să inspire;

se continuă respiraţia artificială cu un ritm de 20 se continuă respiraţia artificială cu un ritm de 20 respiraţii/minut;respiraţii/minut;

concomitent, reanimatorul priveşte toracele victimei, concomitent, reanimatorul priveşte toracele victimei, pentru a observa dacă ventilaţia efectuată este pentru a observa dacă ventilaţia efectuată este eficientă. Se consideră că ventilaţia este eficace dacă eficientă. Se consideră că ventilaţia este eficace dacă la fiecare insuflare se produce ascensionarea peretelui la fiecare insuflare se produce ascensionarea peretelui toracic şi ineficientă în caz contrar.toracic şi ineficientă în caz contrar.

Page 32: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

RESPIRATIE GURA LA GURARESPIRATIE GURA LA GURA

Page 33: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Dacă respiraţia artificială nu este Dacă respiraţia artificială nu este eficientă, se va repoziţiona capul şi eficientă, se va repoziţiona capul şi mandibula până se ajunge la poziţia ce mandibula până se ajunge la poziţia ce permite deschiderea căilor respiratorii şi, permite deschiderea căilor respiratorii şi, deci, ventilaţie eficace.deci, ventilaţie eficace.

Dacă şi după aceste manevre corecte, Dacă şi după aceste manevre corecte, de repermeabilizare a căilor respiratorii, de repermeabilizare a căilor respiratorii, respiraţia artificială rămâne ineficace, se respiraţia artificială rămâne ineficace, se va suspecta un corp străin (vezi va suspecta un corp străin (vezi manevrele pentru aspiraţia de corpi manevrele pentru aspiraţia de corpi străini). străini).

Page 34: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

CirculatiaCirculatia Evaluarea pulsului centralEvaluarea pulsului central

acurateţea aprecierii pulsului în afara spitalului, mai ales la sugar şi acurateţea aprecierii pulsului în afara spitalului, mai ales la sugar şi copilul mic este discutabilă, dacă copilul este găsit de persoane fără copilul mic este discutabilă, dacă copilul este găsit de persoane fără pregătire specială;pregătire specială;

la sugari se recomandă palparea arterei branhiale în treimea la sugari se recomandă palparea arterei branhiale în treimea superointernă a braţului ;superointernă a braţului ;

la copilul peste 1 an se palpează artera carotidă în spaţiul dintre la copilul peste 1 an se palpează artera carotidă în spaţiul dintre cartilajul tiroid şi muşchiul sternocleidomastoidian ;cartilajul tiroid şi muşchiul sternocleidomastoidian ;

şocul apexian nu este vizibil sau palpabil la nivelul ariei precordiale la şocul apexian nu este vizibil sau palpabil la nivelul ariei precordiale la toţi copiii, de aceea nu este un reper constant în aprecierea pulsului;toţi copiii, de aceea nu este un reper constant în aprecierea pulsului;

dacă pulsul este bine perceptibil, acesta indică o circulaţie eficientă şi dacă pulsul este bine perceptibil, acesta indică o circulaţie eficientă şi se va efectua doar ventilaţie artificială care se va continua până la se va efectua doar ventilaţie artificială care se va continua până la reluarea respiraţiei spontane sau eventual până ajunge la spital şi este reluarea respiraţiei spontane sau eventual până ajunge la spital şi este conectat la un aparat de respiraţie artificială;conectat la un aparat de respiraţie artificială;

dacă copilul nu respiră spontan, cu cea mai mare probabilitate ritmul dacă copilul nu respiră spontan, cu cea mai mare probabilitate ritmul cardiac este inadecvat, încât este preferabil ca reanimatorul să nu cardiac este inadecvat, încât este preferabil ca reanimatorul să nu piardă mai mult de câteva secunde încercând să găsească pulsul şi va piardă mai mult de câteva secunde încercând să găsească pulsul şi va începe masajul cardiac extern.începe masajul cardiac extern.

Page 35: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

PALPARE PULS ARTERA PALPARE PULS ARTERAPALPARE PULS ARTERA PALPARE PULS ARTERABRAHIALA LA SUGAR CAROTIDA LA COPIL SI ADULTBRAHIALA LA SUGAR CAROTIDA LA COPIL SI ADULT

Page 36: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Masajul cardiac externMasajul cardiac extern

Masajul cardiac extern se va efectua Masajul cardiac extern se va efectua concomitent concomitent cu respiraţia asistată şi cu respiraţia asistată şi constă în efectuarea de compresiuni constă în efectuarea de compresiuni toracice ritmice, care asigura circulatia toracice ritmice, care asigura circulatia singelui incarcat cu O2 la nivelul singelui incarcat cu O2 la nivelul organelor vitale (creier, cord, pulmon) organelor vitale (creier, cord, pulmon) până când este posibilă asigurarea până când este posibilă asigurarea suportului vital avansat.suportului vital avansat.

Page 37: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

`̀ CEA MAI IMPORT. NOUA RECOMANDARE, CEA MAI IMPORT. NOUA RECOMANDARE, SUSTINUTA DE MAI MULTE DOVEZI RECENTE,SUSTINUTA DE MAI MULTE DOVEZI RECENTE,SUBLINIAZA NECESITATEA IMBUNATATIRII SUBLINIAZA NECESITATEA IMBUNATATIRII COMPRESIEI TORACICECOMPRESIEI TORACICE

• Multe studii efectuate in ultimii ani au aratat ca, de obicei, numarul, frecventa si calitatea compresiunilor toracice nu au, nici pe departe, parametrii optimi.

Page 38: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

ZONELE DE ZONELE DE COMPRESIUNECOMPRESIUNE

• La nou-nascut si sugar: la 1 deget sub linia intermamelonara

Page 39: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

ZONA DE COMPRESIUNEZONA DE COMPRESIUNE

• La copil si adult: in ½ inferioara sternului

Page 40: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Se va evita compresiunea apendicelui Se va evita compresiunea apendicelui xifoid, deoarece există xifoid, deoarece există riscul traumatizării riscul traumatizării ficatului.ficatului.

Metode de compresiuneMetode de compresiune:: la nou-născut: cu două degete sau cu la nou-născut: cu două degete sau cu

degetele mari unul peste altul;degetele mari unul peste altul; la sugar: cu 2-3 degete;la sugar: cu 2-3 degete; la copilul 1-8 ani: cu podul unei palme;la copilul 1-8 ani: cu podul unei palme; la copilul mare şi adult: cu braţele întinse la copilul mare şi adult: cu braţele întinse

şi cu podul ambelor mâini şi cu podul ambelor mâini

Page 41: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Adâncimea compresiuniiAdâncimea compresiunii::

aproximativ 1/3 din profunzimea aproximativ 1/3 din profunzimea toraceluitoracelui..

Frecvenţa compresiunilor toraciceFrecvenţa compresiunilor toracice:: aproximativ 100/min.aproximativ 100/min.

Page 42: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Noile ghiduri AHA-2005Noile ghiduri AHA-2005

Compresiunile toracice se vor coordona Compresiunile toracice se vor coordona cu ventilaţia:cu ventilaţia: 15:2 când există doi reanimatori 15:2 când există doi reanimatori 30:2 când există un singur reanimator30:2 când există un singur reanimator..

(ghidurile din 2000 recomandau 5:1 si (ghidurile din 2000 recomandau 5:1 si respectiv 15:2)respectiv 15:2)

La sfârşitul fiecărei a 15-a compresiuni La sfârşitul fiecărei a 15-a compresiuni (respectiv celei de-a 30-a)trebuie (respectiv celei de-a 30-a)trebuie efectuată o pauză pentru 2 ventilaţiiefectuată o pauză pentru 2 ventilaţii

Page 43: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Copyright 2006 King County EMS

RCR-NOILE GHIDURI

COPIL:

30:21 singur reanimator

Page 44: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Copyright 2006 King County EMS

RCR- noile ghiduri

Continua compresiunile si 8-

10 ventilatii pe minut.

Copil:30:2

(15:2)1 (sau 2 persoane) RCR fara intubatie

Medicul soseste si intubeaza

Page 45: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

După fiecare compresiune se va permite După fiecare compresiune se va permite sternului sternului să revină la poziţia iniţialăsă revină la poziţia iniţială, , fără fără însă a îndepărta complet degetele de pe însă a îndepărta complet degetele de pe stern pentru a nu pierde reperele.stern pentru a nu pierde reperele. Când Când există doi reanimatori, unul va realiza există doi reanimatori, unul va realiza masajul cardiac extern, iar celălalt masajul cardiac extern, iar celălalt efectuează respiraţia artificială şi efectuează respiraţia artificială şi controlează pulsul şi starea pupilei.controlează pulsul şi starea pupilei.

Page 46: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

EficienţaEficienţa masajului cardiac extern se masajului cardiac extern se apreciază prin:apreciază prin:

perceperea unui puls corespunzător la perceperea unui puls corespunzător la arterele mari;arterele mari;

reducerea midriazei (reducerea midriazei (nu şi în cazul nu şi în cazul administrării atropinei);administrării atropinei);

îmbunătăţirea coloraţiei tegumentelor şi îmbunătăţirea coloraţiei tegumentelor şi mucoaselormucoaselor (buze, extremităţi) cu (buze, extremităţi) cu dispariţia cianozei;dispariţia cianozei;

revenirea stării de conştienţă.revenirea stării de conştienţă.

Page 47: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Cauzele Cauzele eşeculuieşecului masajului cardiac masajului cardiac extern:extern:

intervalul de timp între instalarea stopului intervalul de timp între instalarea stopului şi instituirea manevrelor de resuscitare şi instituirea manevrelor de resuscitare 6 minute;6 minute;

manevre de resuscitare incorect aplicate;manevre de resuscitare incorect aplicate; condiţii etiologice care reclamă un condiţii etiologice care reclamă un

tratament specific: pneumotorax tratament specific: pneumotorax sufocant, tamponadă cardiacă, sufocant, tamponadă cardiacă, deshidratare severă, hiperpotasemie, deshidratare severă, hiperpotasemie, intoxicaţie medicamentoasă.intoxicaţie medicamentoasă.

Page 48: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Protocolul de resuscitare se va parcurge Protocolul de resuscitare se va parcurge în ordinea descrisă anterior şi este în ordinea descrisă anterior şi este necesar concomitent abordarea unei necesar concomitent abordarea unei vene mari.vene mari.

Dacă se reiaDacă se reia respiraţia spontană, respiraţia spontană, bolnavul va fi aşezat în poziţie de bolnavul va fi aşezat în poziţie de siguranţă şi va fi transportat urgent la siguranţă şi va fi transportat urgent la spital. Manevrele de resuscitare nu vor fi spital. Manevrele de resuscitare nu vor fi întrerupte mai mult de 30 de secunde întrerupte mai mult de 30 de secunde (cât este aşezat în mijlocul de transport) (cât este aşezat în mijlocul de transport) şi aceste manevre se continuă şi în şi aceste manevre se continuă şi în timpul transportului dacă este necesar.timpul transportului dacă este necesar.

Page 49: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

RCR AVANSATARCR AVANSATA

Se efectuează în servicii medical bine dotate şi Se efectuează în servicii medical bine dotate şi are ca scop susţinerea funcţiilor vitale ale are ca scop susţinerea funcţiilor vitale ale copilului prin utilizarea unui echipament copilului prin utilizarea unui echipament specializat şi a unei medicaţii adecvate.specializat şi a unei medicaţii adecvate.

   Obiective:Obiective: permeabilizarea căilor aeriene ;permeabilizarea căilor aeriene ; asigurarea ventilaţiei şi oxigenării;asigurarea ventilaţiei şi oxigenării; asigurarea suportului cardiocirculator.asigurarea suportului cardiocirculator.  

Page 50: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

A)A)        Permeabilizarea căilor aerienePermeabilizarea căilor aeriene Este o măsură esenţială, deoarece în lipsa ei, oxigenoterapia şi ventilaţia Este o măsură esenţială, deoarece în lipsa ei, oxigenoterapia şi ventilaţia

artificială sunt ineficace.artificială sunt ineficace. Mijloacele utilizate pentru permeabilizare căilor aeriene variază în funcţie Mijloacele utilizate pentru permeabilizare căilor aeriene variază în funcţie

de mecanismul de producere, cauza şi sediul obstrucţiei:de mecanismul de producere, cauza şi sediul obstrucţiei:

a)a)            manevre poziţionalemanevre poziţionale::

- deflectarea extremităţii cefalice şi ascensiunea mandibulei (ca şi la - deflectarea extremităţii cefalice şi ascensiunea mandibulei (ca şi la RCRB)RCRB)

b)b)            aspiraţia secreţiiloraspiraţia secreţiilor cu ajutorul unor sonde flexibile conectate fie la cu ajutorul unor sonde flexibile conectate fie la un sistem mecanic acţionat manual, fie, mai indicat, la sistemul fix de un sistem mecanic acţionat manual, fie, mai indicat, la sistemul fix de aspiraţie sau la un dispozitiv mobil alimentat de la reţeaua electrică.aspiraţie sau la un dispozitiv mobil alimentat de la reţeaua electrică.

c)c)            crearea unei căi aeriene artificialecrearea unei căi aeriene artificiale prin: prin:

--      intubaţie traheală;intubaţie traheală;

--      traheostomie.traheostomie.

Page 51: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Intubaţia trahealăIntubaţia traheală presupune introducerea presupune introducerea unui tub (pe cale nazală unui tub (pe cale nazală sau orală) prin orificiul sau orală) prin orificiul glotic, în trahee. La glotic, în trahee. La copilul aflat în stare de copilul aflat în stare de comă, se preferă comă, se preferă intubaţia orotraheală faţă intubaţia orotraheală faţă de cea nazotrahealăde cea nazotraheală

Page 52: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Marimea sondei Marimea sondei

DIS=

VIRSTA(ani)/4+4

• AHA.Pediatric Advanced Life

Support .Circulation,2005

Page 53: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Practicată de urgenţă, Practicată de urgenţă, intubaţia permiteintubaţia permite::                   permeabilizarea căilor aeriene;permeabilizarea căilor aeriene;                   aspiraţia secreţiilor pe sonda endotelială;aspiraţia secreţiilor pe sonda endotelială;                 protejarea faţă de aspirarea secreţiilor în protejarea faţă de aspirarea secreţiilor în

căile respiratorii;căile respiratorii;                 administrarea mai uşoară de Oadministrarea mai uşoară de O22;;                   facilitarea ventilaţiei artificiale, permiţând facilitarea ventilaţiei artificiale, permiţând

alternanţa eficientă a ventilaţiei cu masajul alternanţa eficientă a ventilaţiei cu masajul cardiac extern.cardiac extern.

Page 54: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

TraheostomiaTraheostomia constă în crearea unei căi constă în crearea unei căi aeriene artificiale, incizându-se traheea aeriene artificiale, incizându-se traheea imediat sub cartilajul cricoid, după care imediat sub cartilajul cricoid, după care se introduce la acest nivel, o canulă. Se se introduce la acest nivel, o canulă. Se practică de către ORL-ist sau chirurg, practică de către ORL-ist sau chirurg, fiind indicată mai ales atunci când nu se fiind indicată mai ales atunci când nu se menţine intubaţia traheală.menţine intubaţia traheală.

  

Page 55: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

• A)    Suportul ventilaţiei şi oxigenarea

a)      ventilaţia artificială:

        ventilaţia pe masă cu ajutorul resuscitatorului manual.

b)      ventilaţia mecanică

             - asistată.

-controlata

Page 56: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Principalele Principalele indicaţii ale ventilaţiei mecanice:indicaţii ale ventilaţiei mecanice: --                  apneea;apneea; --                  bradipneea exbradipneea extremtremă;ă; --                  PaCOPaCO22 60 mmHg şi/sau PaO 60 mmHg şi/sau PaO22 50 mmHg în 50 mmHg în

condiţiile respiraţiei la o concentraţie de Ocondiţiile respiraţiei la o concentraţie de O22 100% 100% Oxigenoterapia, preferabil cu OOxigenoterapia, preferabil cu O22 100%100% umidificat şi umidificat şi încălzit, efectuată la toţi copiii în cadrul resuscitării încălzit, efectuată la toţi copiii în cadrul resuscitării cardiorespiratorii avansate. Eventualele efecte negative cardiorespiratorii avansate. Eventualele efecte negative ale concentraţiei crescute de Oale concentraţiei crescute de O22 în această situaţie, în această situaţie, când este în joc viaţa copilului, când este în joc viaţa copilului, sunt neglijabilesunt neglijabile

Page 57: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Terapia medicamentoasă în RCR avansataTerapia medicamentoasă în RCR avansataTratamentul distrimiilor cardiace severeTratamentul distrimiilor cardiace severe

  

Tulburările de ritm Tulburările de ritm cardiac la copil, pentru a cardiac la copil, pentru a beneficia de o terapie beneficia de o terapie adecvată, necesită în adecvată, necesită în primul rând o primul rând o monitorizare strictă ECG. monitorizare strictă ECG. Trebuie însă atenţie la Trebuie însă atenţie la montarea electrozilor: montarea electrozilor: 2 2 electrozi se vor plasa pe electrozi se vor plasa pe toracele copiluluitoracele copilului, spre , spre umeri, umeri, iar al 3-lea pe iar al 3-lea pe coapsa stângă coapsa stângă

Page 58: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Astfel, este posibilă efectuarea masajului cardiac Astfel, este posibilă efectuarea masajului cardiac extern fără ca acesta să fie jenat de prezenţa extern fără ca acesta să fie jenat de prezenţa electrozilor.electrozilor.

Trebuie evitate artefactele ce pot duce la interpretarea Trebuie evitate artefactele ce pot duce la interpretarea eronată a traseului ECG în condiţiile de stress în care eronată a traseului ECG în condiţiile de stress în care se află reanimatorul. Astfel, din cauza fixării incomplete se află reanimatorul. Astfel, din cauza fixării incomplete a unui electrod sau a dezlipirii lui, poate apare o linie a unui electrod sau a dezlipirii lui, poate apare o linie ondulată sau izoelectrică care ondulată sau izoelectrică care nu trebuie confundată cu nu trebuie confundată cu fibrilaţia ventriculară, respectiv cu asistoliafibrilaţia ventriculară, respectiv cu asistolia..

În funcţie de datele furnizate de ECG, se stabilesc În funcţie de datele furnizate de ECG, se stabilesc indicaţii terapeutice diferiteindicaţii terapeutice diferite

Page 59: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Nu răspunde?

Începe RCR bazalăO2 / ventilaţie

RCR 15 : 2Ataşează imediat monitor / defibrilator

Continuă RCR

Evaluaţiritmul

Şocabil (FV, TV fără puls)

Neşocabil(PEA / Asistolie)

1 şoc electric4 J/kg..........

Continuă RCR 15 : 2 pentru2 min

Continuă RCR 15 : 2 pentru2 min

În timpul RCRcorectează cauzele reversibile*

verifică contactul sau poziţia electrozilorverifică

-accesul iv / io-oxigenarea

eventual intubaţieia în considerare adm. de adrenalină la 3 – 5 minia în considerare: amiodaronă, atropină, Mg

* Cauze reversibile Hipoxia Pneumotoraxul sub tensiune Hipovolemia Tamponada cardiacă Hipo / hiper K Toxine Hipotermia Trombembolism

Fig. 3. Algoritmul RCR avansate pediatrice(Biaret R et al. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005. Resuscitation (2005), 6751, 597-S123)

Page 60: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Ventricular FibrillationVentricular Fibrillation

Page 61: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

AsystoleAsystole

Page 62: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

SCR fara pulsAlgoritm BLS: continuaţi RCR

Administraţi O2 când este disponibilAtaşaţi monitor/defibrilator dacă este disponibil

2. Verificaţi pulsulSe pretează la şoc electric?

NUDA3. PV / TV

9. Asistolie / activitate electrică fără puls

4. Aplicaţi şoc electric:manual: 2 J/kg

automat > vârsta de 1 anFolosiţi un defibrilator pediatric la copilul de 1-8 aniVerificaţi imediat CPR

Verificaţi imediat RCR 10.Administraţi epinefrină

-iv / io: 0,01 mg/kg (1:10000): 0,1 ml/kg

-pe tub endotraheal: 0,1 mg/kg (1:1000): 0,1 ml/kgRepetaţi la fiecare 3-5 min

Efectuaţi 5 cicluri de RCREfectuaţi 5 cicluri de RCR

5. Verificaţi ritmulSe pretează la şoc electric?

11. Verificaţi ritmulSe pretează la şoc electric?

Continuaţi RCR în timp ce 6. defibrilatorul este instalat.

Aplicaţi 1 şoc electric:-manual: 4 J/kg-automat: la copilul > 1 an

Verificaţi imediat RCRAdministraţi epinefrină

-iv / io: 0,01 mg/kg (1:10000): 0,1 ml/kg

-sondă traheală: 0,1 mg/kg (1:1000): 0,1 ml/kgRepetaţi la fiecare 3-5 min

DA

NU

Efectuaţi 5 cicluri de RCR7. Verificaţi ritmul

Se pretează la şoc electric?NU

DAContinuaţi RCR în timp ce se instalează 8. defibrilatorulEfectuaţi 1 şoc electric:

-manual: 4 J/kg-automat: la copilul > 1 an

Verificaţi imediat RCRLuaţi în considerare adm. de antiaritmice (ex. amiodazonă 5mg/kg iv/io sau lidocaină 1mg/kg iv/io)

Luaţi în considerare adm. de magneziu 25-50 mg/kg iv/io, max 2 g pt. torsada vârfurilorDupă 5 cicluri de RCR mergi la caseta 5.

Pentru asistolie procedaţi conf. casetei 10.Dacă există activitate electrică verificaţi pulsulDacă pulsul este absent procedaţi conf. casetei 10.Dacă pulsul este prezent se încep îngrijirile post-resuscitare

Procedaţi conform casetei

4.

NU DA

În timpul RCRCompresaţi toracele puternic şi rapid (100/min)

Asiguraţi-vă de revenirea completă a toracelui.Reduceţi la minim întreruperea compresiunilor toraciceUn ciclu de RCR = 15 compresiuni apoi 2 respiraţii (5 cicluri=1-2min)Evitaţi hiperventilaţiaVerificaţi căile aeriene şi plasarea corectă a dispozitivelor de ventilaţie După plasarea unui dispozitiv avansat pe căile aeriene, resuscitatorii trebuie să înceapă rapid ciclurile de RCR. Realizaţi compresiuni toracice continue fără pauze pentru respiraţie. Efectuaţi 8-10 resp./min.Verificaţi pulsul la fiecare 2 min.

Identificaţi şi trataţi eventualii factori asociaţi:

-hipovolemia-hipoxia-acidoza-hipo/hiperK-hipoglicemia-hipotermia-toxine-tamponada cardiacă-pneumotorax sub tensiune-tromboza (coronară sau pulmonară)-traumatisme

Fig. 4. Algoritm pentru absenţa pulsului(Pediatric Advanced Life Support. Circulation, 2005; 112: IV-167-IV-187)

Page 63: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

FV este excepţională la copil, fiind FV este excepţională la copil, fiind întâlnită doar în 1% din intervenţiile întâlnită doar în 1% din intervenţiile SMUR pediatric Necker - Enfants SMUR pediatric Necker - Enfants Malades. Ele au fost observate în cursul Malades. Ele au fost observate în cursul tulburărilor de ritm primitive şi tulburărilor de ritm primitive şi congenitale (ex. sdr. QT-lung), în caz de congenitale (ex. sdr. QT-lung), în caz de înec în apă rece sau în stările infecţioase înec în apă rece sau în stările infecţioase grave (ex. purpura fulminans).grave (ex. purpura fulminans).

____________________________________________________________________Lavaud J - 2005Lavaud J - 2005

Page 64: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

SINTEZA MASURILOR DE RCR BAZALA LA ADULT, COPIL SI SUGAR(nu este inclus nou-nascutul)

(Currents Winter 2005-2006(Currents Winter 2005-2006))

Page 65: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Manevre Adulti

Copii>8 ani

Copil 1-8 ani Copil<1 an

CAI AERIENE Ridicarea capului

si barbiei

RESPIRATIA

initial 2 respiratii cu 1 resp/sec

Obstructia prin

aspiratie de

corpi straini

Compresiuni

abdominale

Lovituri cu palma pe

spate apoi

compresiuni

toracice

Page 66: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Manevre Adult

Copil> 8 ani

Copil 1-8 ani Copil< 1 an

COMPRESII

Locul

compresiilor

In ½ inf a sternului,

Intermamelonar

Sub linia

Intermame-

lonara

Mod de com-presiune.

Apasati puter-

nic si rapid

Lasati toracele

sa revina

complet

Cu podul unei palme

si cealalta

mina

deasupra

Cu podul

palmei sau

ca si pentru

adult

Cu 2 degete

Page 67: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Manevre Adult

Copil>8 ani

Copil 1-8 ani Copil<1 an

Profunzimea

compresiilor

11/2-2inches

(1inch=

2,54 cm)

Aprox.1/3-1/2 din diam. AP

al toracelui

Frecventa

compresiilorAproximativ 100 /min

Rata V/C 30:2

Defibrilare

AED

Folositi pa-

dele pentru

adulti, nu

ptr.copii

Efectuati AED

dupa 5 cicluri

de RCR.

Folositi un DF

ptr.1-8 ani

Nu se recomanda

sub virsta

de 1 an

Page 68: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

MEDICATIA UTILIZATA IN RCR PEDIATRICA SI ARITMII

AHA. Pediatric Advanced Life AHA. Pediatric Advanced Life

Support.Circulation,2005:IV-171Support.Circulation,2005:IV-171

Page 69: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

MEDICATIE DOZE COMENTARII

Adenozina 0,1 mg/Kg. DM:6mg

Se poate repeta

0,2 mg/Kg.

DM 12mg

Monitorizare EKG

Rapid iv/io

(bolus)

Amiodarona 5 mg/Kg iv/io

Repetati pina la

15 mg/Kg

DM:300mg

Monitorizare EKG

si TA.Ajustati ritmul de adm in fct.de urgenta ( mai lent cind exista perfuzie periferica)Atentie

la med. ce prel.QT.

Page 70: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Atropina 0,02 mg/Kg iv/io:

0,03 mg ET*

Repetat inca o data la nevoie

Dm: 0,1 mg

DM unica

copil: 0,5mg

adolescent:1 mg

Doze mai mari pot fi folosite in intox. cu

organo-fosforate

Clorura de calciu 10%

20 mgKgiv/io ( 0,2 ml /Kg)

Lent

Doza adult:

5-10 ml

Page 71: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Epinefrina 0,01 mg/Kg iv/io

(0,1ml/Kg1:10000

0,1 mg/Kg ET*

(0,1 ml/Kg1:1000)

DM:1mg iv/io

10 mg ET*

Se poate repeta la 3-5 min.

Glucoza 0,5-1 g/Kg iv/io D10 w:5-10 ml/Kg

D25w:2-4 ml/Kg

D50w:1-2 ml/Kg

Lidocaina Bolus:1 mg/kg iv/io

DM:100mg

Perfuzie25-50 µg/Kg/min.

ET*:2-3 mg

Page 72: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Sulfat Mg 25-50 mg/Kg iv/io/ET* timp de 10-20 min

Mai rapid in torsada virfurilor

DM:2g

Naloxone <5 ani/<20 Kg:

0,1 mg/Kg iv/io/ET*

>5 ani/>20 Kg: 2 mg iv/io/ET*

Folositi doze mai mici in insuf. respir cind se asociaza un opioid(1-15 µg/Kg)

Page 73: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Procainamida 15 mg/Kg iv/io

timp de 30-60 minDoza la adult:

20 mg/min in piv iv pina la DM de

17 mg/Kg

MonitorizatiEKG

Si TA.Atentie cind se asociaza un alt drog ce alungeste QT(consultati un specialist)

Bicarbonat de Na 1 mEq/Kg/doza

Iv/io lent

Dupa o ventilatie

adecvata

Page 74: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Suportul vital prelungitSuportul vital prelungit(postresuscitare)(postresuscitare)

Presupune menţinerea şi consolidarea Presupune menţinerea şi consolidarea funcţiilor vitale şi refacerea integrală a funcţiilor funcţiilor vitale şi refacerea integrală a funcţiilor cerebrale (resuscitare cerebrală). cerebrale (resuscitare cerebrală).

După stopul cardiorespirator, de obicei După stopul cardiorespirator, de obicei pacienţii sunt pacienţii sunt hipoperfuzaţi, hipotensivi şi în hipoperfuzaţi, hipotensivi şi în acidoză,acidoză, cel mai frecvent datorită şocului cel mai frecvent datorită şocului cardiogen secundar ischemiei miocardice.cardiogen secundar ischemiei miocardice.

După ce copilul a fost resuscitat cu succes, După ce copilul a fost resuscitat cu succes, este necesar a fi este necesar a fi monitorizat monitorizat pentru că ulterior pentru că ulterior poate apare poate apare disfuncţie organică multiplă disfuncţie organică multiplă postischemică.postischemică.

Page 75: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA
Page 76: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

MEDICATIE PENTRU SUSTINEREAMEDICATIE PENTRU SUSTINEREADC SI STABILIZARE POSTRESUSCITAREDC SI STABILIZARE POSTRESUSCITARE

AHA.Postresuscitation SupportAHA.Postresuscitation Support

Circulation,2005 : IV-180Circulation,2005 : IV-180

Page 77: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

MEDICATIE DOZE COMENTARII

Inamrinone 0,75 mg/Kg iv/io

Timp de 5 min

Poate fi repetat de 2 ori; apoi 2-

20 µg/Kg/min

Inodilatator

Dobutamina 2-20µg/Kg/min

Iv/io

Inotrop

vasodilatator

Dopamina 2-20µg/Kg/min

Iv/io

Ino,cronotrop

Vasodilatator in

doze mici;presor in doze mari

Page 78: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Epinefrina 0,1-1 mg/Kg/min

Iv/io

Ino,cronotrop,

vasodilatator in

doze <

Presor in doze>

Milrinona 50-75µg/Kgiv/io

timp de 10-60

min; apoi 0,5-o,75

µg/Kg/min

Inodilatator

Norepinefrina 0,1-0,2 µg/Kg/min Inotrop

vasopresor

Nitroprusiat deNa 1-8µg/Kg/min Vasodilatator

Page 79: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Calculul rapid al administrării Calculul rapid al administrării

catecolaminelor în piv continuăcatecolaminelor în piv continuă

Pentru a nu greşi calcularea dozelor pe Pentru a nu greşi calcularea dozelor pe kg/min în condiţiile de stres care kg/min în condiţiile de stres care caracterizează momentele de caracterizează momentele de resuscitare, a fost elaborată o formulă de resuscitare, a fost elaborată o formulă de calcul rapid, valabilă pentru toate calcul rapid, valabilă pentru toate catecolaminele administrate în piv catecolaminele administrate în piv continuă:continuă:

Page 80: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

G (kg) x 6 x n = mg G (kg) x 6 x n = mg introduse în 100 ml introduse în 100 ml soluţiesoluţie

1 ml/oră1 ml/oră asigură o doză de asigură o doză de n n g/kg/ming/kg/min n = n = 0,1 0,1 pentru adrenalină şi izoproterenolpentru adrenalină şi izoproterenol n = n = 1 1 pentru dopamină şi dobutaminăpentru dopamină şi dobutamină    Ex. 1: Ex. 1: copil de 10 kgcopil de 10 kg 10 x 6 x 0,1 = 0,6 mg adrenalină care introduse în 100 ml soluţie 10 x 6 x 0,1 = 0,6 mg adrenalină care introduse în 100 ml soluţie

vor asigura 0,1 vor asigura 0,1 g/kg/min la un ritm de 1 ml/oră (sau 0,5 g/kg/min la un ritm de 1 ml/oră (sau 0,5 g/kg/min la un ritm de 5 ml/oră);g/kg/min la un ritm de 5 ml/oră);

Ex. 2: Ex. 2: copil de 15 kgcopil de 15 kg 15 x 6 x 1 = 90 mg dopamină care se vor introduce în 100 ml 15 x 6 x 1 = 90 mg dopamină care se vor introduce în 100 ml

soluţie, asigurând 1 soluţie, asigurând 1 g/kg/min la un ritm de 1 ml/oră (sau 4 g/kg/min la un ritm de 1 ml/oră (sau 4 g/kg/min la un ritm de 4 ml/oră);g/kg/min la un ritm de 4 ml/oră);

Page 81: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Monitorizarea în resuscitareMonitorizarea în resuscitare  

Este dificil de realizat în practică. Ea se Este dificil de realizat în practică. Ea se realizează prin următoarele metode:realizează prin următoarele metode:

                traseul EKG monitorizat cu monitorul traseul EKG monitorizat cu monitorul cardiac sau cu ajutorul paletelor defibrilatorului;cardiac sau cu ajutorul paletelor defibrilatorului;

monitorizarea invazivă a parametrilor monitorizarea invazivă a parametrilor hemodinamici este adesea utilizată în hemodinamici este adesea utilizată în reanimare sau în blocul operator. Presiunea de reanimare sau în blocul operator. Presiunea de perfuzie coronară (PPC = presiunea aortică perfuzie coronară (PPC = presiunea aortică diastolică – presiune din AD) este un bun factor diastolică – presiune din AD) este un bun factor predictiv al apariţiei unei reprize de activitate predictiv al apariţiei unei reprize de activitate cardiacă (RACScardiacă (RACS ) )

Page 82: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Monitorizarea in RCR(II)Monitorizarea in RCR(II)

                pulsoximetria (SaOpulsoximetria (SaO22) este ) este

monitorizarea neinvazivă clasică în monitorizarea neinvazivă clasică în reanimare, dar erorile de măsurare şi reanimare, dar erorile de măsurare şi defectele de înregistrare a captorului defectele de înregistrare a captorului (hipotermic, vasoconstricţie periferică (hipotermic, vasoconstricţie periferică indusă de adrenalină) limitează utilizarea indusă de adrenalină) limitează utilizarea sa .sa .

Page 83: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Monitorizarea in RCRMonitorizarea in RCR

                COCO22 expirat (ETCO expirat (ETCO22) măsurat cu capnometrul ) măsurat cu capnometrul

rămâne parametrul cel mai interesant pentru rămâne parametrul cel mai interesant pentru monitorizarea de rutină a RCR, tehnica fiind neinvazivă monitorizarea de rutină a RCR, tehnica fiind neinvazivă şi facilă şi permiţând o monitorizare a eficacităţii MCE şi facilă şi permiţând o monitorizare a eficacităţii MCE şi a unei eventuale RACS fiind propus ca un şi a unei eventuale RACS fiind propus ca un indice de indice de prognostic:prognostic:

> 15 mmHg = prognostic favorabil> 15 mmHg = prognostic favorabil < 15 mmHg = prognostic rezervat< 15 mmHg = prognostic rezervat 10-15 mmHg = se impune îmbunătăţirea 10-15 mmHg = se impune îmbunătăţirea

manevrelor de RCRmanevrelor de RCR

Page 84: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Complicaţiile resuscitării Complicaţiile resuscitării cardiorespiratorii cardiorespiratorii

a)a)                  La nivelul La nivelul SNCSNC: creşterea presiunii : creşterea presiunii intracraniene, scăderea presiunii de perfuzie cerebrală;intracraniene, scăderea presiunii de perfuzie cerebrală;

b)b)                  La nivelul La nivelul gâtuluigâtului: deplasarea tubului de : deplasarea tubului de intubaţie în esofag, ruptură de esofag, traumatism al intubaţie în esofag, ruptură de esofag, traumatism al osului hioid sau al cartilajului tiroidian;osului hioid sau al cartilajului tiroidian;

c)c)                  La nivelul La nivelul toracelutoracelui: fracturi costale, sternale i: fracturi costale, sternale (rare datorită flexibilităţii peretelui toracic la copil) ± (rare datorită flexibilităţii peretelui toracic la copil) ± hemopericard, contuzie ventriculară ± ruptură de hemopericard, contuzie ventriculară ± ruptură de miocard, edem pulmonar; miocard, edem pulmonar;

d)d)                  La nivelul La nivelul abdomenuluiabdomenului: distensie gastrică, : distensie gastrică, ruptură de ficat sau splină, pneumoperitoneu;ruptură de ficat sau splină, pneumoperitoneu;

Page 85: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Complic.(II)Complic.(II)

e)e)                  Complicaţii Complicaţii vascularevasculare: embolii grăsoase, : embolii grăsoase, embolii cu măduvă osoasă, CID, tromboze;embolii cu măduvă osoasă, CID, tromboze;

f)f)                  Tulburări Tulburări electroliticeelectrolitice: hipokaliemie, : hipokaliemie, hiperkaliemie, hipocalcemie şi hipomagneziemie;hiperkaliemie, hipocalcemie şi hipomagneziemie;

g)g)                  Complicaţii pentru resuscitatorComplicaţii pentru resuscitator (în caz de (în caz de respiraţie gură la gură): infecţii bacteriene, TBC, HIV, respiraţie gură la gură): infecţii bacteriene, TBC, HIV, virusul herpetic, virusul hepatitei, posibilitatea virusul herpetic, virusul hepatitei, posibilitatea intoxicaţiei (organofosforate).intoxicaţiei (organofosforate).

Stresul psihic al reanimatorului şi efortul fizic destul de Stresul psihic al reanimatorului şi efortul fizic destul de intens din cursul manevrelor de resuscitare, poate intens din cursul manevrelor de resuscitare, poate conduce la ischemie miocardică la cei predispuşi.conduce la ischemie miocardică la cei predispuşi.

Page 86: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

Decizia de intrerupere a masurilor de RCR ramine la latitudinea Decizia de intrerupere a masurilor de RCR ramine la latitudinea medicului care trebuie sa ia in considerare numerosi factori, medicului care trebuie sa ia in considerare numerosi factori, inclusiv timpul resuscitarii,timpul defibrilarii, comorbiditati etc.Insa inclusiv timpul resuscitarii,timpul defibrilarii, comorbiditati etc.Insa nici unul din acesti factori nu ofera o predictie certa asupra nici unul din acesti factori nu ofera o predictie certa asupra sanselor de supravietuire.sanselor de supravietuire.

Din mai multe rapoarte de RCR pediatrica reiese ca sansa Din mai multe rapoarte de RCR pediatrica reiese ca sansa pacientului de a supravietui fara sechele scade cu cit durata pacientului de a supravietui fara sechele scade cu cit durata incercarii de resuscitare creste.Se apreciaza ca prognosticul este incercarii de resuscitare creste.Se apreciaza ca prognosticul este f. rau daca nu apare un raspuns la eforturile de resuscitare de f. rau daca nu apare un raspuns la eforturile de resuscitare de peste 10 min.peste 10 min.

AHA. Terminating Resuscitative Efforts. In:Ethicas Issues. Circulation AHA. Terminating Resuscitative Efforts. In:Ethicas Issues. Circulation 2005; 112:IV-6-IV-112005; 112:IV-6-IV-11..

Page 87: RESUSCITAREA   CARDIO-   RESPIRATORIE   PEDIATRICA

În funcţie de modul de răspuns la manevrele aplicate corect, În funcţie de modul de răspuns la manevrele aplicate corect, decizia de întrerupere a resuscitării se poate lua în decizia de întrerupere a resuscitării se poate lua în următoarele situaţii:următoarele situaţii: moartea creierului, care însă este greu de evidenţiat în cursul moartea creierului, care însă este greu de evidenţiat în cursul

manevrelor de resuscitare;manevrelor de resuscitare; moartea cordului, apreciată în cazul unei asistolii de peste 30 de moartea cordului, apreciată în cazul unei asistolii de peste 30 de

minute în pofida unei resuscitări energice şi corecte.minute în pofida unei resuscitări energice şi corecte.Fără a fi criterii ferme, pierderea stării de conştienţă, absenţa Fără a fi criterii ferme, pierderea stării de conştienţă, absenţa

reflexelor oculare, midriază fixă, absenţa mişcărilor reflexelor oculare, midriază fixă, absenţa mişcărilor respiratorii spontane, absenţa activităţii electrice şi, mai ales, respiratorii spontane, absenţa activităţii electrice şi, mai ales, traseele ECG plate, fără revenire în 60 de minute pot traseele ECG plate, fără revenire în 60 de minute pot determina decizia de oprire a manevrelor de resuscitare.determina decizia de oprire a manevrelor de resuscitare.

Criteriile rigide de întrerupere a resuscitării au fost apărate de Criteriile rigide de întrerupere a resuscitării au fost apărate de unii medici, dar incertitudinile privind etiologia, durata unii medici, dar incertitudinile privind etiologia, durata stopului, anomaliile metabolice şi biochimice precum şi stopului, anomaliile metabolice şi biochimice precum şi vârsta mică, joacă un rol important în stabilirea duratei vârsta mică, joacă un rol important în stabilirea duratei resuscitării.resuscitării.


Recommended