ANUL AMG I MODUL 11 SEMIOLOGIE CURS 3 · ANUL AMG I –MODUL 11 SEMIOLOGIE –CURS 3 Examen...

Post on 31-Aug-2019

106 views 6 download

transcript

ANUL AMG I – MODUL 11

SEMIOLOGIE – CURS 3

Examen obiectiv 1

Tehnici de examinare

DR. AURA CRETU

III. Examenul obiectiv la internare:

Se face examenul obiectiv –initial general, apoi pe aparatesi sisteme. (FO are rubriciadecvate sistematizarii)

Se incepe cu examenulobiectiv general cere contine:

ETAPA I:

a) functiile vitale (stareaconstienta, puls, frecventarespiratorie), temperatura, tensiune arteriala.

b) Inaltimea si greutatea

c) Starea generala

ETAPA II: examenul obiectiv pe sisteme siaparate

ETAPA I: a)

-TEMPERATURA se masoara cu termometrul:oral, axilar, auricular, rectal. Variaza intre 35,8-37,3 grade Celsius.

Tipuri de termometre:

-clasice, cu mercur, ieftine, necesita minim deexperienta. Există riscul contaminării cu mercur încazul spargerii;

-digitale au avantajul de a oferi o măsurare rapidăşi o acurateţe mai bună faţă de cele cu mercur.Pot avea şi cap flexibil.

- timpanice (tot digitale) oferă o măsurare rapidă(cîteva secunde). Se recomandă utilizarea acestortipuri de termometre după împlinirea vîrstei de 3luni.

Cum efectuamtermometrizarea?

Asa nu --→

Cum selectam unde termometrizam?-rectal la sugari şi copii mici, însă greu desuportat de copilul mai mare.Termometrizarea durează 2 minute, oferindvaloarea cea mai corectă.-axilar termometrizarea durează 5-6minute, fiind folosite la copilul mare siadult. Se plasează la nivelul subrațului.Temperatura axială este de obicei cu ungrad mai mică decît temperatura reală aorganismului.-oral, termometrizarea ţinînd 2-3 minute -pentru cei mai mici există termometrusuzetă-intraauricular – termometru special destulde scump. Se poziţionează în interiorulurechii. Măsoară temperatura in 3-5secunde. Necesită îndemanare înmenţinerea nemişcată a copilului.Fahrenheit/Celsius/Reamur/Kelvin.

Temperatura:

35,8-37,3 °C – normala

37,5-38 °C – subfebrilitate

38-40 °C - febra

40-42 °C – hiperpirexia

Peste 42 °C se produce decesul.

Temperatura se masoaradimineata si seara si se consemneaza in foaia de temperatura din FO!

PULSUL se palpeaza de electie laartera radiala, cu 2 degete, timpde 1 minut.

Caracteristici:regulat/neregulat=ritmic/aritmic; puternic/slab.

Normal: 60-80/min, ritmregulat.

Peste 80/min – tahicardie

Sub 60/min – bradicardie.

Alte variante de luare a pulsului:la carotida, la femurala, lapoplitee, la pedioasa.

TOTDEAUNA LA ARTERE!

LA VENE NU SE SIMTE!

RESPIRATIA se urmareste prininspectia sau palpareatoracelui.

Se consemneaza frecventarespiratorie, ritmul siamplitudinea.

Frecventa respiratorie normalaadult este de 16-18/min.Ea are rubrica proprie in foaiade temperatura.

Frecventa crescuta respiratorie= tahipnee.Frecventa scazuta = bradipnee.

Respiratii de tip particular: Kussmaul, Cheyene-Stockes

Plasam mana cu fata palmara petorace si numaram inspiratiile timp de un minut: ritmul, aplitudinea.

TENSIUNE ARTERIALA

Se masoara clasic cu ajutorultensiometrului si a stetoscopului (se poatemasura si doar cu tensiometrul, dar necesitamulta experienta).

Tipuri de tensiometre:

- Cu mercur

- Cu manometru

- Digitale (care pot fi pentrubrat sau pentruincheietura maini)

CE ALEGEM?

Ce masuram?-tensiune arteriala sistolica (maxima)-tensiunea arteriala diastolica (minima)Se consemneaza in FO TA = 95-140/60-90 mm Hg.

Tensiometrele clasice, cumercur:

Dezavantaje: dimensiunimari, grele, pot fi scapate pejos, dar o singura data…☺,sunt scumpe.

Avantaje: nu necesitarecalibrare! Sunt foarteprecise si, in conditii deexploatare normala (ferite desocuri puternice) pot fifolosite si peste 40 de ani.

Tensiometrul clasic cumanometru:

Avantaje: pret modic,precizie acceptabila.

Dezavantaje:necesitatea calibrarii la1-2 ani; fata de celedigitale, necesita minimde cunostinte medicale.

Tensiometrul digital:

Avantaje: pret redus; (sauaproape). Usor de folosit, chiarde neprofesionisti. Pretul crestedaca vrem unul “inteligent”care inregistreaza ultimele “x”tensiuni masurate (poate fisuplinit prin notarea pe hartie atensiunii.

Dezavantaje: Se decalibreazausor si major…..

Important: cel de incheieturamainii da erori majore! Daca nuexista contraindicatii majore,folosim unul de brat.

Tensiometrul digital:

Inaltimea si greutatea:

Inaltimea se masoara cutaliometrul. Se exprima in m. sise noteaza in F.O.

Greutatea se exprima inkilograme si se masoara cucantarul.

Corelarea celor doua = IMC(indicele de masa corporala).

[normal IMC = 20-25].

3 minute = calculati-l!

Starea generala:

Poate fi:

Buna (de ce s-o mai fi internat?)

Alterata

Grava.

Elemente caracteristice:• scor Glasgow• Saturatie O2• Glicemia• Functii vitale

In etapa a 2-a aexamenuluiobiectiv se trecela examinarea pesisteme siaparate!

TEHNICI DE EXAMINARE

INSPECTIA – toate aparatele si sistemele

PALPAREA – toate aparatele si sistemele

PERCUTIA – respirator, circulator, digestiv, renal

ASCULTATIA – respirator, circulator, digestiv

SPECIALE pentru sistemul neurologic

Inspectia = se foloseste de simtul vazului al examinatorului

- Modificari de forma, culoare, elemente particular, etc.

Palparea = cu o mana sau cu ambele maini

- forma, consistenta, mobilitate, numar, etc.

Percutia = ciocanirea suprafeteicorpului pentru ca din sunetulobtinut sa determinam stareafizica a locului percutat.Tehnica dateaza din 1761 (dr.Auenbrugger, Viena).

Tehnica percutiei digito-digitale:degetul mijlociu al mainii stg seaplica pe teritoriul de percutat, iarcu degetul mijlociu al mainii dr,semi-flectat, se lovesteperpendicular pe falanga distala;mana se misca exclusiv dinarticulatia radio-carpiana.

Ofera in mare aceleasi informatii caecografia – ex: proiectia cutanata aunor organe!

Sunete obtinute: matitate,submatitate, sonoritate, timpanism,hipersonoritate .

In 1816, medicul francez ReneTheophile Hyacinthe Laennecexamina o tanara care acuzadureri în piept si despre caremedicul banuia ca ar suferi deo boala de inima. Cu toateacestea, Laennec habar nuavea cum sa o consulte.

Un mod cunoscut de analizarea sunetelor cardiace eraascultarea prin lipirea urechiide spatele sau pieptuluipacientului. O alta optiune oreprezenta o usoara bataie cudegetele pe pieptul sau spatelepacientului, o metodadezvoltata de un medicaustriac.

Laennec era familiarizat cuambele metode, doar ca niciunanu îi era de folos în cazul de fata.Pacienta, pe langa faptul ca erasupraponderala, avea si saniimari, motiv pentru Laennec s-asimtit pus în încurcatura.

„Percutia si plasarea mainii s-au dovedit anu fi de folos în prezenta unei cantitati maride grasime”, a notat Laennec. Cat despreascultarea direct cu urechea, lui Laennec is-a parut inadmisibil, avand în vedere ca elera un burlac catolic. Mai tarziu el a notat,tot pe aceasta tema ca „ascultarea directaera incomoda atat pentru doctor, cat sipentru pacient. In plus, marimea sanilorputea reprezenta un obstacol fizic”.

Dupa cateva minute jenante, Laennec si-aamintit un aspect simplu al acusticii:transmisia sunetului prin anumite corpurisolide. Astfel el a luat o coala de hartie, arulat-o si a pus un capat pe pieptul femeii,în timp ce la celalalt capat asculta el. „Amfost surprins si entuziasmat pentru ca îiputeam auzi bataile inimii mult mai clardecat atunci cand mi-am lipit urechea depiept”, a mai notat el.

De-a lungul a cativa ani,Laennec si-a perfectionatinstrumentul de consult. Untub de lemn, mai ales de pin,s-a dovedit a fi mult mai bundecat sulul de hartie.Alegerea unui nume pentrunoua unealta s-a doveditdificila totusi. Initial i-a spuspectrolique, apoi cornetmedical, toraciscop si în finalstetoscop (din greaca undestethos înseamna piept siscope, „a examina”).