Acta - 1995. - epa.oszk.huepa.oszk.hu/03200/03277/00001/pdf/EPA03277_acta_1995_023_026.pdf · Dr....

Post on 10-Sep-2019

18 views 0 download

transcript

Dr. Virgil GHIURCA

· incercare de valorificare gemologica a sienitului cu sodalit de la Ditrau*

Prospectarea ~i valorificarea pietrelor fine (semipre\ioase), decorative sau ornamentale, ge­neza ~i ráspandirea tor ín diferitele forma(iuni geologice constituie un nou domeniu de aplicare practicá a cercetárilor geologice de la noi.

A vand in vedere faptul cá pe plan mondial roci similare cu sodalit sunt utilizate ~ i la confec(ionarea gemelor, a obiectelor de artá, sau ca piatra ornamentala, ne-am hotarilt sa supunem sienitul cu sodalit de la Ditráu unor lncercári de acest gen spre a vedea in ce masura se preteaza la o astfel de valorificare. Mineralele naturale ce lntrunesc calita\ile unei geme se prelucreaza prin procedee specifice, transformandu-se in obiecte de artá a cáror valoare e condi(ionatá ín mod deose­bit de calitatea iscusin\ei artistice a autoru lu i. La prelucrarea unei geme de mare valoare arti sticá í~ i

dau concursul urmatoarele elemente: calitá(ile es­tetice naturale ale pietrei , tehnica ~i utilajul folosit ~i capacitatea artistica creatoare a omului .

Materialul supus experimentului de prelu­crare gemologica a fost recoltat de pe valea Mare a Ditraului cu ocazia unei excursii aplicative efec­tuate ln anul 1980 cu studen\ii de la sec\ia de in­ginerie geologica de la Universitatea Clujana. Probele au fost recoltate din fragmentek de sienit ce apar pe parau, din diversele aflorimente natu­rale, din cariere ~i din materialul de halda a unor galerii. Au fost selectate. doar acele fragmente de sieriite care aveau o pigmentare albastruie mai evidentá ~i mai omógena.

ln clasificarile gemologice sodalitul este lncadrat ln categoria pietrelor decorative (de po-

• Lucrare comunicata la Simpozionul de la Gheorgheni 7-9. noiembrie 1984

doaba), sau ornamentele cu duritatea cuprinsá ln­tre valori le 5-7 (pietre dure). Sodalitul prezintá unele ínsu~iri estetice, cúm sunt culoarea albastru­ie, luciul sticlos ~i duritatea suficient de ridicata (5,5-6) pentru ca odata táiat. lustruit ~i montat sá permita o c<inservare a acestor calitá\i gemologice.

ln prima etapá a experimentului au fost rea­lizate prin polisare ~i lustruire o serie de suprafe\e plane prin e~antioane de sienite mai bogate in so­dalit care prin culoarea ~i luciul lor prezentau un aspect estetic plácut.

ln etap a a doua de prel ucrare .au fo st confec(ionate cilteva geme de forma unor cabo~onuri sau a unor forme plate din sienite cu un continut mai ridicat ín sodalit. Diversele tipuri de geme ob\inute prin polisarea. calibrarea ~i lus­truirea manualá demonstrau prin ínsu~irile lor co loristice ~i de luciu cá sienitul cu sodalit de la Ditrau prezintá calita\ile estetice necesare spre a fi utilizat la confectionarea unor obiecte de podoabe sau chiar a unor obiecte de artá (statuetc. bibe­louri etc.)

Intr-o a treia etapa se punea problema daca sienitul cu sodalit se preteazá la o prelucrare gemo­logica ín vrac, respectiv la o prelucrare a catorva sute de fragmente odatá. ln acest sens e~antioanele de sienite cu sodalit mai mari au fost sparte cu cio­canul spre a se ob\ine fragmente cuprinse intre 0.5 paná la maximum 3 cm diametru . Pentru prelucra­rea ln comun a circa 200-300 fragmente a fo st imitat un proces similar fenomenelor de polisare naturalá pe care 11 produc valurile marii asupra pietri~urilor de plaje pe care le urcá ~i coboará de milioane de ori pina ce ln final se rotunjesc ~i se lustruiesc.

Procesul acesta poate fi imitat utilizand o instala\ie rotativá pe care se lnvarte un mic butoi cilindric de cauciuc, ermetic inchis ln care se in­troduc fragmentele de prelucrat adáugandu-se apa ~i pulbere abraziva ~i in care polisarea se face prin rostogolirea nelntrerupta a materialului timp de 15-20 zile la o tura\ie de 40 rotiri pe minut.

O prelucrare similara de durata mai scurtá, 10-15 zile poate fi simulata utilizand o aparaturá ln care vibra(iile produse de un motora~ anima un recipient de·plastic ln care sunt lntroduse fragmen­tele de roca cu adaos de abraziv ~i apa ~i ln care

23

polisarea se face printr-un proces de rotire ~i fre­care a fragmentelor pe loc. ln tot acest rastimp de prelucrare la intervale de 2-3 zile se schimba. pul­berea abrazivií cu granulatii din ce in ce mai fine ~i se spala fragmentele pe o sita pentru a indeparta complct granulele de abraziv folosite anterior.

l .uciul !inal al fragmentelor se obtine prin adaos de pulbere de oxizi de aluininiu, ceriu sau detergent ~i apa.

Fragmentele obtinute in urma acestei prelucrari gemologice globale se prezinta relatív rotunjite, au luciul puternic sticlos, o culoare._ pre­dominant cenu~ie-albicioasa, pigmentare de nuante dclicate de albastru de lavandá. Gemele stíl baroc obtinute au un aspect estetic plácut ~i pot fi puse direct in monturi metalice adecvate prin lipire cu un elei organic cu intarire rapidá (4-5 minute) de tip epoxy, sau prin gáurirea lor pot fi in~irate in coliere.

Comparativ cu sienitul cu sodalit din Afri­ca de Sud pe care il de\inem, care arc o culoare predominant violacee de cicoare, sienitul de Ditráu prezintá contraste de culori mai mari deoarece so­dalitul este inglobat ln masa predominant nefeli­nicá de culoare cenu~ie-albicioasá. El se aseamáná cu lapislazuli de Chile, de Afganistan sau de Chi­na prin culoarea similará de albastru de lavanda, dar care suni alcátuite predominant dintr-o masá carbonaticá. Prin culoarea sa albástruie el se mai aseamánií in oarecare másurá cu azuritul , dumor­tieritul. hauynul ~i lazulitul.

Prin calitiítile estetice pe care le are, sie­nitul cu sodalit de Ditráu se inscrie printre alte zácáminte din lume valorificate ~i in sens gemo­logic, cum sunt cele din Argentína (Bahia), Cana­da (Ontario). U.R.S.S. (llmen). India, S.U.A., Afri­ca de Sud ~i China.

Din experimentul gemologic efectuat de noi rezultá cií. acele e~antioane de sienit cu un con\inut de sodalit mai ridicat fie omogen disemi­nat. fie repartizat zonar, pot fi utilizate ca materie primá pentru confectionarea unor geme sau a unor obiecte de artá, ce au calitáti estetice similare cu cele cunoscute din stráinátate. 0 utilizare similará ar putea avea eventual ~i sienitul mai bine pigmen­tat cu cancrinit ~i chiar ~i unele varietati de sienite mai bogate in amfiboli .

24

ln concluzie, propunem o sortare manuala a fragmentelor de sienite mai bogate in sodalit, cancrinit ~i amfiboli din haldele zonelor de ex~ plorare ~i valorificarea lor ca materie primá gemo­logica, fie prin infiintarea unei intreprinderi arti­zanale locale, fie prin atelierul de prelucrare a pietrelor fine ~i decorative existent la Gura Barza (Brad).

Prei:enta lucrare este doar o incercare de tratare a unui subiect mai pu\in cunoscut la noi, ce are drept scop sa sublinieze faptul ca avem un potential de rezerve de minerale geme ce ar putea fi valorificate printr-o prelucrare artizanala.

~ibliografie

Codarcea, Al. et. al. ( 1957) Structura geologica a masivului de roci alcaline de la Ditrau. Bul. Acad. R.P.R„ Sec. Geol. Geogr.. II . 3-4, Bucure~ti.

Ghiurca, Corina et. al. ( 1981) Pietrele semipre1ioase din Roma­nia. Date geologice de evaluare preliminara. D.S. Inst. Geol. Geo­fiz. LXVIIUI , Bucure~ti .

Ghiurca, V. (1981) Cateva date geologice asupra sil icolitelor semipre!ioase dinjude\ul Hunedoara. Stud. Univ. "Babe~-Bolyai",

ser. Geol. Geogr„ XXVI/I, Cluj .

Ghiurca, V„ Ghiurca, Corina (1982) Cuartul in tehnica, arta ~i bijuterie. Lucr. Ses. StiinJ. "Grigore Cobalcescu", Ia~i.

Ghiurca, V., Ghiurca, Corina ( 1984) Cateva date geologice asu­pra pietrelor semipretioase ~ide podoaba dinjudetele Maramure~ ~i Satu-Mare. Manna1ia, ser. Stiin. Nat. , Baia-Mare.

Ianovici , V. (1934 b) Étude sur le massif syénitique de Ditrau, région Jolotca, district de Ciuc (Transylvanie) . Rev. Geol. Miner. Univ. Cluj „IV/2, Cluj.

Streckeisen, A. (1954) Das Nephelinsyienit-Massiv von Ditró (Siebenbiirgen). Schw. Min. Petr. Mitt. 32 , 1952 ~i 34/2 1954, Zürich.

A ditrói szodalitos szienit ékkőként való felhasználásának lehetőségeiről (Kivonat)

Szerző a ditrói (Gyergyó) szodalitos szie­nitet tesztelte a kőzet gemológiai felhasználásának szempontjából. Következtetése az, hogy a ditrói szodalitos szienit esztétikai értéke összevethető az ilyen célra felhasznált argentínai, kanadai, orosz­országi, indiai, stb. kőzetével. Úgy a kék szodalit

egyenletes, mint zonális eloszlása esetében, ebből a szienitből gemmák, vagy más műalkotások készíthetőek. Hasonlóképpen felhasználhatóak volnának a kankrinittel színezett, vagy akár egyes, amfibolokban gazdagabb változatai is. A nyers­anyag kézileg válogatható a meglévő med­dőhányókon , feldolgozása elképzelhető a Gura Barza-i (Brád), vagy helyi kézműipari létesít­ményekben.

About the Possibilities of Gemological Use of the Sodalite Siennite at Ditrau (Harghita County) as a Precious Stone (Abstract)

The author made experiments over the sodalite siennite at Ditrau (Harghita County) from a gemological point ofview. His conclusion is the fact that this rock can be compared as value, to the Argentinean , Canadian, Russian, lndian rocks which are used for the same purposes. The same in the case of the blue sodalite, with an omogene or zonal dissemination; out of this siennite gems or other artistic works can be created. The sam­p les richer in amphiboles, or coloured with cancrinite could be used ina similar way. The raw material can be picked up manually from the exis­ting gangue, its processing being possible at the local manufacturing workshops or at Gura Barza (Brad).

25

~' lfY.:'.j;

EJJ k'-'l" 05

01

1 - ~isturi cristaline. 2 - diorite alcaline. 3 - hornblendite, 4 -sienite alcaline pegmatoide ~i orientate, 5 - sienite, sienitc aplitice. granite. 6 - sienite nefelinice pegmatoide ~i orientate, 7 - Pliocen ~i Cuaternar.

Figura 1. Masivul sienitic de la Ditrll.u. (dupa Al. CODARCEA p .)