Dr. Virgil GHIURCA

Resurse gemologice legate de manifestarile postvulcanice din Carpatii Orientali II.*

Gemologia este o ramura a mineralogiei care se ocupa cu studiul acelor minerale (sau chiar roci) care prin lnsu~irile lor estetice ~i fizice cum sunt transparen\a, culoarea, luciul, stralucirea, irizatiile-forma, duritatea, rezisten\a, pot fi utili­zate la confectionarea unor obiecte de podoaba, de arta, sau pentru decoratiuni .

Dintre resursele geo log ice mai pu\in valo­rificate pana ln prezent ln \ara noastra am semnala pe cele din categoria pietrelor semipretioase, de­corative ~ i ornamentale. Am men\iona ca peste 70% din produqia mondiala de pietre pretioase, semipre\ioase ~i decorative-ornamentale sunt furni­zate de domeniul magmatic. 0 parte din mineralele cu calita\i tehnice sau gemologice sunt legate ~ide variante/procese ale manifestarilor postvulcanice. Emisiunile de gaze ~i de vapori de apa constituie forma unica de manifestare ce caracterizeaza ln­deosebi perioadele de lncheiere a activitatii vulca-nice.

Formele exhalite de gaze ~i de vapori de apa dupa modul lor de manifestare ~i temperatura se lmpart ln:

- Fumarole fierbin{i - care caracterizeaza lndeosebi vulcanii activi- au temperaturi de 900°C ~i prin sublimarea lor se formeaza cloruri de alca­lii , sulfuri, sulfati, clorura de amoniu, carbonat de amoniu ~i sulf. ln fumarolele cu temperaturi de 650°C predomina sulfa\ii ~i apare ln cantitati abun­dente clorura de aluminiu (AICl

3) , clorura de fier

(FeCl ). Clorura de fier prezenta este deseori trans-1 . .

formata de elitre vaporii de apa ln fier oltg1st (Fep) care se poate depune pe canalele fuma-

*Lucrare comunicat.3. la „Simpozionul geologic - ManifestAri postvulcanice in Carpatii Orientali" din 18-19 septembrie 1987, in M.-Ciuc

rolelor sub forma de cristale tabulare, negre; lu­cioase.

- Solfatarele sunt caracteristice zonelor vulcanice stinse, cu temperaturi sub 300°C ~i con\in importante cantitati de vapori de apa, H

10, S0

1,

H1S, H

1S0

4, C0

1, din a caror produse .de reaqie

se formeaza sulfa\i, silice ~i sulf. Mofetele sunt emisiunile cele mai reci cu temperaturi sub 100°C constituite numai din C0

1, sunt caracteristice ln­

deosebi mun\ilor Harghita ~i Bodoc. - Jzvóarele termale cu curgeri continue ~i

gheizerele cu curgeri intermilente sunt o alta forma de manifestare a perioadelor postvulcanice cu mari posibilita\i de dizolvare lndeosebi a silicei.

- lzvoarele termale continue cu pH acid1n drumul lor ascendent pot dizolva carbonatii pe care li depun la suprafata sub forma de travertinuri (Bor­sec, Topli\a).

- lzvoarele fierbin/i cu pH bazic se pot lncarca ln drumul lor cu mari cantita\i de Si0

1, pe

care 11 pot depune la gura lor sau ln zonele de ml~tini ce se formeaza ln vecinatatea lor sub forma de opaluri limnice (Chirui, Herculean). De rirnlte ori aceste ape se pot lncarca ~i cu hidroxizi de fier ~i carbonati de fier (siderit) pe care li depun ln amestecuri intime cu opal (Vlahi\a, Lueta, Chirui, Herculian, Huta-Certeze (Oa~)).

- Gheizerele, care sunt izvoare termale in­termitente, au ~i ele capacitatea de a dizolva sili­

. cea pe care o depun ln zonele de ivire sub forma de sintere silicioase stratificate fin ce poarta nu­mele de gheizere (liba, Herculean).

Ca urmare a marii capacitati de dizolvare a silicei pe care o au izvoarele termale, ele consti­tuiesc surse genetice de depunere a unei game de opaluri variat colorate din care unele prezinta un interes pentru gemologie.

- lzvoarele reci din zona manifestarilor postvulcanice sunt lncarcate cu o mare cantitate de col, darid na~tere la apele minerale cunoscute sub numele de borvizuri sau borcuturi.

intr-o lucrare anterioara am prezentat prin­cipalele zone cu aparitii de silicolite semipre\ioase, legate de activitatea hidrotermala ~i de izvoarele termale din cadrul mun\ilor Oa~-Gutin-Tible~ ~i din acest motiv ln prezenta comunicare ne vom ocupa numai de resursele gemologice cunoscute

piina in prezent in cadrul muntilor Calimani­Gurghiu-Harghita.

Bányai J. inca in anul 1932 se ocupa de problema aparitiei opalurilor din sudul muntilor Harghita pe care le considera ca sunt de origine gheizeriticlí. in alte lucrlíri ulterioare in care se referlí la ariile de aparitie a opalurilor, el consi­derlí clí acestea ar fi dispuse pe trei aliniamente principale orientate NNW-SSE - unul extern spre bazinul Transilvan (Zetea-Raco~), unul central (Toplita-Herculian) ~i altul intem(Ditrlíu-Tu~nad).

Trasarea unor asemenea aliniamente rec­ti l inii precis orientate pe care ar fi amplasate apari\iile de opaluri in aceasta interpretare ar putea avea semnifica\ia unor mari linii de falie. ln reali­tate aceste aparitii nu sunt legate de asemenea frac­turi mari , ci de micile di sloca\i i pe care au circulat apele din jurul aparatelor vulcanice. Din acest motiv considerlím clí este mai utila intocmirea unei zonlíri a ariilor de apari\ie a opalurilor pe catene muntoase.

-ln cadrul mun{iior Ciílimani, piina in prezent nu se cunosc zone cu aparitii de opaluri ~i jaspuri. Se cunosc in schimb apari\iile de sulf(Gura Haitii , Pietrosul), care sunt asociate cu diverse varietati de roci silicifiate.

- in munfii Gurghiu-Giurgeu, majoritatea aparitiilor de opaluri ~i jaspuri sunt localizate in camplexul vulcano-sedimentar (vechile aglame­rate vulcanice) care canstituiesc a stivlí u~ar per­meabillí pentru circula(ia apelor bogate in Si0

2.

Nu avem piina in prezent date despre valea Gurghiului, dar probabil clí jaspurile ~i apalurile apar ~i in aceasta arie. Se cunasc insa de pe Mure~ apari(ii le de opaluri de la Ciabotani (apai de ceara), de la Topli(a Uaspuri , opaluri, lemne silicifiate), Barsec (apai, lemne, travertin), Sarma~ (opal ~i

lemne silicifiate), Subcetate, Riimetea ~ i Ditrau cu lemne silicificate. 0 pazi\ie aparte ocupa radiola­ritele ~i lemnele silicifiate ce apar in Hlí~ma~ ~i

care suni legate de diabazele neocomiene. - in munfii Harghita , apari\iile de resurse

gemalagice sunt mult mai frecvente ~i din acest mativ vam incerca sa facem a zonare a acestara in funqie de pazitia pe care a au fata de catena mun­taasa. Aici pot fi delimitate trei sectoare de apari(ie mai importante:

20

1. Sectarul vestic, situat spre bazinul Tran­silvaniei

2. Sectarul estic situat spre aria fli~ului carpatic,

3. Sectorul sudic situat spre depresiunea Tara Biirsei.

1. in cadrul sectoru/ui vestic putem sepa­ra trei arii principale de apari(ie, taate amplasate in camplexul vulcana-sedimentar, ~i anume:

a. Zona nardiclí care incepe la Savata in nard ~i merge piina la Zetea in sud . De la Sovata ~i Praid Bányai J. semnaleaza apari\ii de calcedanie ce pseudamorfozeaza resturi fosile ce apar in un­ele gresii din zona. La Atia se cunosc apar i\ii de apaluri, pe culmea Fias. La nard de Carund pe piiriiul Hidegaszó sunt cunascute apari\iile de cal­cita cu aspect aragonitic (anixuri calcarose) groa­se de 2-15 cm ~i considerate ca fiind generate de ni~te izvoa:re reci-sarate. La Zetea apar apaluri pe piiriiu l Nagypalaszó ~i culmea Szőlőháta.

b. Zona centrala este caracterizata prin apari\iile de opaluri limnice, uneari asociate cu axizi de fier (limanit) ce apar la Lueta ~i Lueta­mina, de unde se cunosc varieta(i de hialit, apai de lapte ~i carnas, lemne silicifiate, ce pat cuprinde impresii de frunze, fructe ~i gasteropode limnice. La Chirui Bái, pe piiraiele Köves, Talvajos. Linii, Kakas, valea Albastrlí, se cunosc numeroase iviri de apaluri limnice (cu plante ~i lemne de balta. frunze silicifiate) asociate uneari cu limanit (pe~tera de opal). Varietá(ile coloristice ~i textu­rale sunt foarte numeroase, dar cularile nu sunt prea vii. Merita a deasebita aten\ie apalul cu nuan(e chihlimbarii. Rezervele de opaluri din aceasta arie au fost evaluate de Vasiliu Tr. ( 1976).

e. Zana sudica este lacalizatá in bazinele de recep\ie a celar daua Homoroade. lncepiind din nord spre sud, apalurile apar in hotarele localita\ilor Martini~ (apai ~i lemne), Drau~eni (opal. jasp), Hamarod (jasp in benzi, lemne), Baile Hamarod ( apaluri in lacul numit Cekend), Merchea~a ( opa­luri , jasp), Raco~ul de Jos (alivinlí, calcedanii. agate ~i radialarite legate de ofialite ~i serpenti­nite), intre aceasta localitate ~i Rupea (hialit in dealul Turzan), Hoghiz (cariere, olivinlí - noduli in bazalte).

2. Sectorul eslic e caracterizat prin apari\iile de opaluri de la Tome~ti (dealul Kápol­na). La Santimbru apar obsidiene cenu~ii-brune in dealul Bailor. in aria Tu~nad Bai ~i Bicsad se sem­naleaza apari\ii sporadice de opaluri. De la Turia de Jos se cunosc pechsteine, iar la Dalnic lemne silicificate. in zona fli~ului la Ojdula, Covasna ~i Zagon sunt cunoscute apari\iile de Diamante de Maramure~. ln aluviunile vaii Oltului pot fi gasite lemne silicifiate ~i lidiene.

3. Sectorul sudic situat spre depresiunea Tara Barsei constituie poate aria cu cete mai frecvente apari\ii de opaluri cunoscute pana in prezent. Majoritat_f:a ivirilor sunt amplasate in de­pozitele sedimentare pliocene ~i ele apar in ho­tarul urmatoarelor localita\i : De la Filia, de unde sunt cunoscute bogatele zacaminte de diatomite, se semnaleaza ~i apari\ii de opaluri 1 imnice cu plan­te de balta ~i gasteropode (paraul Kóság, locul Kuvaszó). Apar silicifieri cu aspect menilitic bitu­minos ~i in diatomite. La Dobo~eni sunt cunos­cute opalurile de pe dealul Bartabérc. in zona localita\ii Herculian sunt cunoscute numeroase aflorimente de opaluri pe paraiele Csigolyaárok, Ágoston, dealul Var:juvár, locul Hijágó ~i vechile exploatari de fier de la mina Bodvaj, unde apare un opal in alternan\a cu limonit. La Ba\ani Mici , apar opaluri pe paraul Szil ~i locurile numite Vashányás ~i Mitácsra (vivő út). Aici ar apare ~i un opal brun de ficat cu plante de balta gros de 2 metri. La Bibor\eni apar opaluri pe paraul Mare ~i paraul Tirkó. La Baraolt se cunosc deasemenea opaluri cu plante de balta. Tot in aceasta zona, insa avand o alta origine, se cunosc apari\iile de radi­olarite, serpentinite, lidiene ~i lemne silicificate de la Varghi~ (V . Sarmanului ~i Ha~ma~ului).

Din zona craterului Cucu din locul numit Paphomloka se cuno~teau ivirile de lamele de fier oligist cu cristale pana la un diametru de 5 cm.

0 problema interesanta de urmarit este aceea a distribu\iei destul de neuniforme a opalurilor in cadrul mun\ilor Calimani, Gurghiu, Harghita. Care este factorul decisiv care dicteaza abunden\a sau saracia in opaluri in anumite zone? Frecven\a izvoarelor fierbin\i bogate in Si0

2, de­

pinde de numarul aparatelor vulcanice. in acest sens am intocmit un tabel statistic al raportului

dintre rocile vulcanice, ce cuprind ~i aparatele vul­canice ~i forma\iunea vulcano-sedimentara pentru fiecare unitate montana in parte.

Unitatea Roci vulcanice Fonn . vulc.-sed. Supr. tat . km1 % ap . vulc. km ' % km'

Calimani 572 35 689 65 1061 Gurghiu 680 40 1016 60 1096 Harghita 565 54 12 485 46 1050

media media Tatai : 1617 43 15 2190 57 3807

Din acest tabel se poate stabili o corela\ie intre frecven\a opalurilor ~i numarul cunoscut al aparatelor vulcanice pe de o parte ~i un raport si­milar intre suprafe\ele ocupate de rocile vulcanice ~i de cele vulcano-sedimentare pe de alta parte.

Marea varietate de opaluri ce constituiesc printre altele un mod de materializare a mani­festarilor postvulcanice, la care se mai adauga va­riatele lemne silicificate, fierul oligist (lamele), aragonitul , sienitul cu sodalit, Diamantele de Ma­ramurq, radiolaritele, serpentinitele ~i lidienele, alcatuiesc un poten\ial de resurse gemologice ce merita sa i se acorde aten\ia cuvenita in scopul punerii lor in circuitul economic. in acest sens e necesara o cercetare geologica mai de detaliu a zonelor semnalate spre a se stabili in primul rand rezervele de care se dispune pentru fiecare sort in parte, precum ~i domeniile artistice sau tehnice in care se pot folosi . in vederea valorificari i lor sunt necesare studierea posibilita\ilor pe plan local de infiin\are ~i de dotare cu aparatura ~i persona! a unor ateliere cooperatiste care sa prelucreze ma­teriile prime gemologice ~i tehnice.

Sa nu uitam niciodata faptul ca minerale sau roci banale ca mod de prezentare macrosco­pica pot ascunde calita\i ~i aspecte gemologice de o mare valoare artistica. Succesul valorificarii cat mai superioare a acestor resurse rare ~i valoroase de materii pöme va depinde in cea mai mare masura de cantitatea ~i mai ales de calitatea muncii artis­tice sau tehnice investite in obiectele create.

21

Bibliografie

Bányai , J. ( 1932), Die Opalablagerungen des südliches Harghi­tagebirges. Math . u. naturw . Anzeiger d. Akad . d. W. B.49, Bu­dapest.

Bányai J . ( 1932), A Hargitai opálbarlang . Erdelyi Múzeum XXXVII. 54-62 , Kolozsvár.

Bányai J. ( 1938) A szekelyföldi savanyúvizek lerakodásainak geológiája. Szádeczky-Emlékkönyv, Kolozsvár.

Bányai J. ( 1938), A Hargita-vidék hasznositható ásványi kincsei .

Emlékkönyv az EME XV . vándorgyülesére, Kolozsvár.

Bányai J. ( 1957), A Magyar Autonóm Tartomány hasznosítható

ásványi ~incsei . Bukarest.

Ghiurca, Co1ina; Ghiurca, V.; Fulga, Constantina; Fulga, V. (1984),

Pietrele semipretioase ~ i decorative din Rom:lnia . D. S. lnst. geol. geofiz. vol. LXVIII. (1981), Bucure~ti.

Ghiurca, Corina; Ghiurca. V. ( 1982), Cuartul in tehnicá, artá ~i bijuterie. Lucr. Ses. ~tiint . "Grigore Cobálcescu" I a~ i.

Ghiurca, V. ; Corina, Ghiurca ( 1984), C:lteva date geologice asu­pra pietrelor semipretioase ~ide podoabá din jude\ele Satu-Mare

~i Maramure~ . Manna\ia, ser. Stiin . Nat. , Baia-Mare .

Jekelius, E. ( 1923), Geyserite daciene din Harghita. D. S. lnst. Geol. al Rom ., vol. Xl. , Bucure~ti .

Peltz, S. ( 1978), Raport asupra prospec\iunilor geologice din zona

Lueta, Homorod, Chirui . Arh . IPEG Harghita.

Vasiliu, Tr. ('1916), Rezervele de opal de la Chirui . Raport, Arh.

IPEG Harghita .

A Keleti-Kárpátok posztvulkanikus eredetű gemológiai tartalékairól II. (Kivonat)

Korábbi munkájában szerző áttekintette a Szatmár és Máramaros megyei posztvulkanikus eredetű gemológiai tartalékokat (Keleti-Kárpátok északi része, Avas-Gutin-Cibles vulkáni vonulat). Jelen dolgozat a Keleti-Kárpátok középső- és déli részének hasonló tartalékait veszi számba (első­sorban a Kelemen-Görgényi-Hargita vulkáni vonu­latbelieket). A régebbi irodalommal ellentétben a lelőhelyeket nem néhány feltételezett nagy törésvonal , hanem az egyes hegyláncok szerint csoportosítja.

22

About the Gemological Resources of Post-Volcanic Origin in the Eastern Carpathians II. (Abstract)

The author summarised the gemological resources of post-volcanic origin in the counties Satu Mare and Maramure~ (the Northern part of the Eastern Carpathians, the Oa~-Gutin-Tible~ volcanic group) in 1984. ln his present writing he has in view the resources to be found on the Mid­dle and Southern part of the Eastern Carpathians (especially those ofthe Caliman-Gurghiu-Harghita volcanic group). ln opposition to earlier writers he groups the places of occurence not on the pre­supposed lines oftlie fractural systems, but accor­ding to a geographic principle.