Attila LÁSZLÓ László ZÓL Y A István DÉNES

Aspecte noi asupra mineralizatiei de aragonit, auripigment, realgar din paraul Hankó, zona Covasna*

Covasna este cunoscutií ca una dintre cele mai agreate sta\iuni balneoclimaterice din Roma­nia, dat<;>ritií puternicelor ma1~ifestiíri postvulca­nice de aici . generatoare de importante resurse de ape minerale carbogazoase ~ i mofete. Din punct de vedere geografic este local izatií in interiorul zonei de curburií a Carpa\i lor Orientali , ín extre­mitatea esticií a Depresiunii Tg. Secuiesc, la poa­le le Mun\ilor Bre\cului. Valea p. Hankó, afluent de dreapta al p. Covasna, este parte integrantií a acestei arii , prezentand un interes geologic deose­bit datoritií paragenezelor de minerale cunoscute din atlorimente, incií de la mijlocul secolului trecut.

Cadrul structural-tectonic.

Zona Covasna-Voine~ti prezintií o struc­turií complexií. afüindu-se la limita esticií a depo­zitelor plio-pleistocene cvaziorizontaie, monocli­nale. ale Depresiunii Tg. Secuiesc. care acoperií paqial forma(iunile fli~ului cretacic-paleogen. situandu-se la interferenta unor sisteme dc frac­turi majore. Principalele unitií!i ale tli ~ului care concurií la alciítuirea geologicií a zonei. apartin ··moldavidelor timpurii ' ' (M. Siíndulescu. 1975), cu desiívar~ire structuralií miocen inferioarií, re­prezentate prin panza de Audi a ( cretacic-paleogen inferior), ~ariatií peste unitatea esticií a Panzei de Tarciíu (cretacic inferior-oligocen).

• Lucrare prczcntatá la Simpozionul Geologic 199 1, Cluj·Napoca

ln panza ~isturilor negre (Audia) dezvoltatií in facies silezian, predominií suita argiliticií, sil­ticií, cu tente bituminoase, dispuse íntr-o ritmici­tate gradatií, cu gresii cuar\oase glauconitice. Are­nitele au caracter polimictic in partea inferioarií a suitei , iar in partea terminalií caracter preponde­rent oligomictic, cuar\os. Depozitele vraconian­turoniene dispuse in continuitate peste seria ~is­turilor negre sunt predominant argiloase, vargate. Stilul de deformare al panzei este caracterizat printr-o succesiune de cute sinclinale ~i anticlinale stranse, cu unul din flancuri faliate, deversate spre est, formand solzi strans imbrica\i, - o caracteris­ticií esen\iala a acestei structuri , folosita ~i pentru nominalizarea ei (Filipescu 1955).

ln panza epiglipticií de Tarciíu depozitele cretacice inferioare reprezentate prin seria ~istu­rilor negre ~i a gresiilor glauconitice, au caractere asemiíniítoare cu cele din panza precedenta. De­pozitele predominant pelagice, vraconian-turo­niene sunt formate mai ales din roci marnocalcaroa­se, marnogrezoase, pe cand cele paleogene sunt reprezentate prin nivelul argilelor viírgate urmate de gresia caracteristic polimicticií. grosierií, mica­cee, de Tarciíu.

Bazinul Tg. Secuiesc, continuare a Depre­siunii Bra~ovului , reprezintií un bazin de scufunda­re, de origine tectonica, cu varsta relativ mai tanara fata de restul depresiunii, al ciírei geneza este di­rect legatil de sisteme fracturale majore, ín parte mai vechi , reactivate, cu rol hotiírator in formarea ariei depresionare. Depozitele sedimentate in facies de molasií formeazií acelea~i nivele litologice ca de altfel 1n.intregul bazin, datoritií similitudinii originii materialului sedimentat pe íntreaga arie de sedimentare (fli~ul cretacic-paleogen, subordonat material vulcanic ~i material originar din zona cris­talino-mezozoicií), cu tente de specificitate in ra­port cu distan\a fa\a de una sau alta dintre unitatile de provenien\ií a materialului eroclat. Litologic ~ste reprezentat mai mull sau mai putin prin brecia ba­zalií, alternan\e de nisipuri , marne, argile, cu nive­le interstratificate de carbuni.

Din datele structural-tectonice regionale ~i locale ex isten te se cunoa~te 1n zona in afara tecto­nicii plicative ~i a fracturilor sincrone desavar~irii structurilor majore ale fli~ului , existenta unei tec-

27

tonici disjunctive ulterioare, reprezentate prin mai multe sisteme de fracturi intens active concomitent, sau succesiv, pe intreaga perioada a pliocenului ~i a pleistocenului. Acestea concura cu mare pondere la alura morfologica actuala a zonei, initiiind for­marea ariei depresionare ~i modeliind-o in toata perioada sa de sedimentare (Fig.1 ). Labilitatea tec­tonica a acestei arii in perioada plio-pleistocena se atribuie in mare masura prelungirii in aceasta direqie a ciimpului de disloca\ii majore direct raspunzatoare de punerea in loc a celui mai mare segment al lan\ului vulcanic intracarpatic (alinia­mentul Caliman-Gurghiu-Harghita). Muntele Pu­ciosu ~i Dealul Balvanios reprezinta ultimele mar­turi i ale activita\ii magmatice cunoscute la suprafata, ce strajuiesc inspre sud-est grandioasa construqie vulcanica a Harghitei , ambele fiind si­tuate pe di sloca\ia crustala majora amintita. Cova­sna se gase~te la nu mai pu\in de 30 km de aceste ultime doua corpuri , cu toate acestea activitatea postvulcanica se resimte extrem de intens, fapt ce subliniaza mobilitatea si~temului tectonic piina in perioada actuala. Acest ciimp de fracturi , cu o importan\a primordiala in generarea activita\ii post­vulcanice in zona Covasna, reprezinta un sistem orientat Nv:sE, dispus in diagonala fa\a de direqia generala a structurilor majore est-carpatice (inclu­siv a fli~ului din zona). Reprezinta potrivit litera­turii de specialitate ciimp de fracturi crustale de ordinul 1, notat cu simbolul G

13 (Gavat 1963). Tot

in aceasta categorie de fracturi crustale intra ~i ciim­pul major de disloca\ii cu direc\ia E-V, notat cu simbolul G 7, direct raspunzator de scufundarea cristalinului getic spre Bazinul Transilvaniei. El se prelungqte inspre est afectiind in mod direct structurile est-carpatice in zona interna de curbura, intluen\iind printre altele ~i zona Covasnei. Apare in unele lucrari de interes local sub numele de „falia Covasnei ", autorii diminuiind prin aceasta importan\a regionala a acestuia. Are un rol de stran­gulare ~i de inchidere a cailor de acces pentru emana\iile postvulcanice, formiind un sistem no­dal cu ciimpul de fracturi G

13, zona extrem de ac­

tiva in apari\ia la suprafa\a a manifestarilor post­vulcanice. La tectonica zonei concura ~i dislocatiile locale (simbol l), apar(iniind sistemului alpino"car­patic, cu rol de compartimentare al fundamentului

28

adiinc al zonei , afectiind ~i cu ertura sedimentara, ini\iiind un sistem de fracturi mozaicate in aceas­ta, ~i inlesniind formarea aureolelor mofet ice (A i­rinei 1973, 1980).

Pe liinga premisele tecton ice fa orabile mai sus amintite, joaca un rol important in apari tia fenomenel or post ulcan ice ín zona Covasna ~i premisele stratigrafice. con retizate prin existen\a depozitelor pliocene de bazin. care au rol de ecran piina in dreptul o~ului. iar la est de o~ pierd aceasta calitate datorita grosimilor reduse pe care le au, respecti darorita himbarii fa iesului intr­unul litoral aren itic-poros i prezen1ei tectonici i mai intense de marg ine de bazin.

Date mineralogice i petrografice

Mineralizatia bidrotennala e siruata la cca. 1,5 km in amonte de confluen(.a piiriiul ui Hankó cu piiriiul Co' n · conul de dejectie depus de acesta la intrarea pe \ ea Hankó, ~ i se poate urmari cu inlenni enjii pe - ern sute de metri . Fiind situata ín zona e aJ ie.. in perioadele ploioase este adesea a peritá dem erial prolu­vial.

Lucrarile de prospec:ti efectuate ín zona, ciit ~i 'numarul mare analize peuogafice, calcografice, ch imice. specuale ~ roemgen pre-zinta date eloc ente priv'in peuografica ~i mineralogica a zonei. dmire ·onarn pe scurt cele necesare intregirii · _inü din lu rarea de fa\a .

22 - 2~.

gl2tueon11H:a cen~ie­

cre:mctce infe-

Cuart Muscovit

Glauconit

4 . 6"" paa..se

Arsenopirita 1 - 4 •• Fragmente lirice 2 · ~ % Cimentul rocii; masa c:arbooa:ica 11· ... ...,'3!i

"6 - -

Minerale opace 1 • Limonit 0-3

Roca este constituita din granule xeno­morfe, angulare, epiclastice de cuart cu extinctie normala, uneori slab ondulatorie, rezultat al stres­sului. Muscovitul dispus intre granulele de cuar\, este orientat cu axele !ungi paralele intre ele, con­fe riind rocii o slaba orientare. Printre granulele de cuart ~i lamelele de mice se dispun granule rotun­ji te de glauconit autigen, cu suprafe\e neregulate. ln masa rocii apar sporadic fragmente litice for­mate in marea majoritate din cuar(ite, relicte de roci metamorfice, apartinatoare ~isturilor verzi de ti p dobrogean , remaniate probabil ln perioada cretacica din vorlandul orogenului carpatic. in probele colectate din apropierea faliilor prezinta dispers ~i haotic zone xenomorfe umplute cu auri­pigment de culoare galbena intensa - portocalie. Ci mentul rocii este pazal , formai din calcita spa­ri tica maronie , galbuie, datorita pre zentei pigmen\ilor de hidroxizi de fier, aviind adesea ca­racter sideritic. Mineralele opace au aluri xeno­morfe, izomorfe, rar idiomorfe, diseminate haotic in masa rocii. Filona~ele carbonatice ce strabat roca sunt formate din cristale idiomorfe de calcit, cu mac le caracteristice de dimensiuni mari . Calcarul spari ti e grezos prezinta o structura granulara, tex­tura masiva. aviind culoare cenu~ie de nuanta in­chi sa. Prezinta pealocuri impregna\ii de pirita foarte fin cristalizate, mai ales ln apropierea frac­turilor, fiind patat de mici agregate galbene de au­ripigment. Compozi\ia medie a rocii este:

Carbonat 80 - 82 % Granule de cuaq 10 - 15 % Fragmente litil:t: 1 - 3 % Mi neral e opace 2 - 7 %

0,210, 1 - 0.0610,01 mm

0,2/0 , 1 - 0 ,05/0,03mm

0, 1/0,05 -0,0lmm. 0,05 - 0.03/0.01 mm

Roca formata din carbonat larg cristalizat este impregnatá ln general de hidroxizi de fier, care pigmenteaza granulele de carbonat. cu o alurá com­pacta, omogen cristalizata. Pe langa mineralul car­bonatic primar roca contine subordonat cuart sub fo rma unor granule rotunjite,marunte, dispersate in masa carbonatica, respectiv limonit, sericit, clorit ~ i minerale opace. Mineralele opace se gasesc ln granule marunte dispers distribuite ln masa rocii. Determinate prin analiza calcograficá, ele repre­zinta cristale de pirita hipidiomorfe, izometrice ( cu-

bice) fin cristalizate. in multe cazuri au tendin\a de a forma mici agregate, pojghite. sau plaje dis­puse pe fisuri. Roca prezinta o pondcrc mai sca­zuta ln cadrul anturajului local.

Argilitele cunosc o pondere la fel de im­portantá ln alcátuirea geologicá a zonei ca ~i are­nitele. Ele sunt prezente ca roci pelitice compacte, diagenizate, cu stratificatie evidenta. Dintre ele elementul petrografic dominant 11 reprezinta ·' ~is­turile negre" cretacic inferioare, inchis nuan\ate (negre, cenu~ii lnchise spre maronii), datoritá con\inutului de substan\á organicá ~i a oxizilor de fier trivalen\i ~ide mangan din zonele superficiale, avand 0 stratifica\ie foarte liná, pe planele careia se exfoliazaln apropierea suprafetei . Este curenta separarea ln piaci, dupa plane care se lntretaie sub un unghi cu planele de stratifica\ie pe suprafa\a lor. ca de altfel ~i pe planele de stratifica\ie, fiind frecvente depunerile ~i eflorescen\ele de sulf ~i li­monit, rezultate din sulfurile de fier (pirit ~i mar­casit) ajunse ln mediu oxidant, reprezentiind une­ori cantita\i apreciabile (Tabel nr. I ). Piritul ~i

marcasitul apare pe suprafe\ele de stratifica\ie ale argilitelor din complexele cretacice, sub forma de concre\iuni xenomorfe, mase reniforme, sau cruste de dimensiuni variabile pana la 6-8 cm marime. La microscop marcasita apare sub forma unor agre­gate sferice, prezentand recristalizári de pirit idio­morfe, hipidiomorfe, compacte, sau poroase, izo­metrice, cu stria\iuni de crqtere ~i cu dimensiuni cuprinse lntre 0,5-0 ,04mm. Intersti\iile dintre cristalele de pirit sunt umplute cu minerale de ganga (calcit, minerale argiloase) ~ide marcasitul prismatic, lanceolat, cu dispunere radialá, ce se lntrepatrunde de multe ori cu structura piritului recristalizat. Argilitele ro~ii (várgate) apar(inatoare intervalului vraconian-cenomanian (Sandulescu 1974) sunt reprezentate de alternan\e ritmice cen­timetrice de argilite ro~ii ~i verzi , rar lnchise la culoare, negre, cu intercala\ii sub\iri albicioase tufitice. Ele au apárut lntr-una din lucrarile execu­tate, avand 0 pondere subordonata ln perimetru. Sideritul ·, parte constituentá a depozitelor cretacice inferioare; formand complexe ln constitu\ia cárora abundá, reprezintá termenul de nominalizare al acestora. Se semnaleazá lntr-o pondere mai mica ~i ln celalalte cömplexe creta-

29

cice inferioare . Rocil e s id eritice apar ca strate subtiri, lenti le, coiicretiuni de diferite dimensiuni . Prezinta structura microgranulara, textu ra mas iva, cu spartura concoidala, argiloasa.

in apropierea zonei tectonizate la micro­scop se observa prezenta maselor prafoase de au­ripigment, ce pigmenteaza calcita de neoforma\i e fin aciculara de pe fi surile sideritului . Constitu\ia procentuala a componen\ilor variaza 1ntre:

Side1it 76 - 98 % Minera le argi loase 2 - 15 % Au1ipigment+cak it 0 - 20 o/o Pi1it 1 - 3 % Limonit 0 - 10 %

masa 1nicrogran11lara

mase práfoase ~ i fin acicul are

fin granul ar mase prafoase

De~i la suprafa ta depozitel e oligocene ocupa un loc 1nsemnat ln randul constituentilor litolog ici , totu ~i ele concura intr-o masura foarte mica la alcatuirea structurii legate direct de mineraliza\ ia de pe valea Hankó, fapt pentru care nu le tratam in aceastá lucrare. Ele prezinta dealt­fel proprieta\i geochimice asemanatoare cu cele cretacice.

1n cercetarea mineralizatiei , cat ~i in privin \a unor semnalari despre asociatia minera­log ica de pe valea Hank ó, au ad us un aport substan\ial: Kenyeres K. 1859: F. Hauer 1860; Koch A 1884; Bányai J. 1933-39; Balogh E. 1939; Pávai Vaj na F. 1943 ; T . Brandrabur 1964; Yiorica lancu & A. Apostol 1978; Herman R. & Benedek G. 1980.

in urma lucrárilor de prospeqi une execu­tate se reliefeaza prezenta fracturii majore, cu ori­entare est-vest (Fig. 4 ), fiind ln repetate randuri decro~ata de cea cu ori entare NY-SE, raspunza­toare de manifestárile postvulcanice din zoná. ln zonele de intersectie degajárile de bioxid de car­bon sunt deosebit de intense. Zona mediana a frac­turii are o grosime considerabila, de 1,5-5 m, for­mata din brecii polimictice de falie, zone arg il izate, intervale formate din rocile argilitice, grezoase, sau carbonatice (constituente litologice ale zonei, din imediata vecinátate a fracturii) , unde se prezintá intens fi surate, formand adevárate brecii oligomic­ti ce (Fig. 2).

30

Brecia oligomictica u liam carbonatic prezinta o structura mecanica-masi'a. te ·iura grosiera, aviind ocompozitia:

Fragmente angulare litice de gresie silicioasá

80 -85% - .n'20.0 - -_o. 4.0mm

-cuaqit 48 - 53 % 0.2AU - 0.1'11.0Sm m

- ca lcar 18 - 20 % O.J 1).(16 - 0.1 0.05m m

-feldspat carbonatat 1 - 3 ~. 0.2.0.1 - 0Jl6mm

-muscovit 1 - 2 °'o O_l '0.03 - 0.0~/0.0l mm

-fragmente de ~ i sturi sericiloase limonirizale 5 - % 0.1 o_o - - 0.03'0.02mm

-lianl silicios 15 - 20 ~.

Liant : carbonatic- calcitic

- sideritic 15 - 20 %

-piri t unn.

0.1 '11.0- - 0.03'0.02m m

0.1 0.0 - 0.03J0.02m m

0.03 - O.Olm m

Brecia este de compoziiie litologicá un i­form a, form atá din fragmente de gresii ilicioase fin granulare, legate prin intennediul unui liant car­bonatic de natura cakiticá subordonat ideri tica. Fragmentele de gresie col\uroase au dimensiuni variabile, sunt fo rmate in preponderenta din mate­rial sili cios, (granule rotunjite de uart). frecvent apar ln constitu tia lor granuJe de calcare. de ase­menea rotunjite ~ i subordonat feldspati carbonatati , muscovit ~ i fragmente de ~isturi sericitoase de granulatie fin a. Carbonatul ub forma de calcit, larg cr istal izat , cu zone concre\ionare sideritice , formeaza cimentu l roc ii. Dintre mineralele opace piritul apare xenomorf. cu d imen iuni mici . la li ­mita dintre fragmentele lit ice constituente ~i cimen­tu l rocii. in breciile polimictice elementele ce apar asociate gresiilor sun t argili tele de asemenea an­gul are, de dimensiuni mai reduse. carbonatate sau ln unele cazuri argilizate. silicifiate. Fi urile. zonele intersti\iale sunt impregnare de cuiburi, filona~e calc it ice (aragonitice), dispuse haotic. p igmentate in cu lor~ galbui, galben-orange, sau ro~cate, da­toritá realgarului ~i aurip igmentu lui. d ispuse ha­otic (Fig. 5,6). La suprafa\il, in zona fracturala s-a depus un strat in situ de argile reziduale, de cu­loare deschi sa, plastica, forma! pe seama materi­alului constituent al breciilor. Peste acesta. inter­stratificat, s-au form a! depuneri e aziorizontale ritmice de calcit (aragonit), auripigment, aj ungand ín unele locuri la l ,2-2m gros ime. incarcatura so lu\iilor care ajung la suprafat[, este variabila, ceea ce se oglinde~te ln ritmicitatea ~i asocia\ia

diferita a precipitatelor . Minera logic aceste depuneri sunt constituite din : calcit, aragonit, au­ripigment. realgar, pirit, marcasit ~ i minerale ar­giloase. Culoarea precipitatelor, in functie de prezen(a procentuala diferita a componentilor asociatiei mineralogice, variaza de la alb, galben pal , galben de lamiiie, piina la portocaliu, rar por­tocaliu ro~cat , uneori cu tente maronii, datorita hi­drox izil or de fi er ~ i de mangan. La microscop mineraliza\ia se prezinta sub forma de granule mici de carbuna\i intrepatrunse de o tesatura foarte fi na de cri stale ac iculare de auripigment. Local in ju­ru l conturelor hexagonale - lung pri smatice de carbonati (aragonit) , cristalele aciculare de auri­pigment. formeazá o coroaná, sau umple golurile din te cristalele de calcita deja formate, dispuse de multe ori radiar, sau ca mase prafoase. Realgarul apare cu predilec\ie pe ti surile ~i goluril e breci­ilor, sub forma unor mici cristale pri smatice, agre­gate granul are sau mase prafoase, la suprafata transformiindu-se in auripigment.

Considera(ii genetice

Aviind in vedere caracteristicile compor­tamentului geochimic al arsenului in geo fazele ciclul ui magmatic, \iniind cont de apari\ia auripig­mentu lui ~ i a realgarului in parageneza, am tinde sa afirmám ca mineraliza\ia de pe valea Hankó se leaga in exc lusivitate de o activitate postvulcanica de temperatura scazuta, sau chiar una solfatariana. Dovada in favoarea acestei idei sunt mofetele, iz-oare le de apa minerala, frecventele barbotari ~i

emana\ ii de gaze de bioxid de carbon in zona, fenomene considerate ca fi ind argumente ale ma­nifestari lor postvulcanice din zona. ln literatura de pec ialitate se cunosc pareri asemanatoare pentru

expl icarea geneze i acestor minerale din zona. Vio­rica lancu ~ i A. Apostol ( 1978) sus\ in o afili a\ ie genetica cu procesele magmatice profunde ~i con­sidera ca aceste emanatii sunt expresia la suprafata a unor produse de magmatism profund. Citam: „ CantiLatea mare de bioxid de carbon, cit $i chimisrnul apei rnineralizate de adincirne (bicar­bonatata, clorosodicá) ce apare strici pe fracturi dom inat de exces de Na, ca :ji prezenfa a unor ele­men/e ca: As, B, pH-ul mai ridicat, sugereaza o

afilia/ie genetica cu procese rnagmatice profimde. 0 dovada a circu/a/iei ascensionale a unor so/ufii hidrotermale sau telemagrnatice ín ::ona, sínt depuneri/e de sulf, realgar, auripigment in cimen­tul breciei ce ínsofe:jte falia Covasna. Cum ínsa vu/canisrnul se considera a fi fost activ ín extrern­itatea sudica a /anfului Calirnan-Curghiu-Harghi­ta pina ín pleistocen, credern ca emanafiile actu­ale de bioxid de carbon din aureola mofetica a acestui fanf , considerate in general ca produse "postvu/can_ice •·· reprezinta - expresia de suprafafa - a/e unor produse active de magrnatism profi1nd. "

Pe de alta parte prezen\a bioxidului de car­bon ~ i a hidrogenului sulfurat in so lu\iile apoase ascensionale ii confera un pH scázut solu\iei . cu­prins intre 5,5-6,5, fapt intarit ~ide rezultatele ana­li zelor de ape mineral e (A. Szabó 1978-79) . Aceasta so lu\ie este un agent foarte coroziv in timp asu pra rocilor pe care le traverseaza. Aceste roci de altfcl ii conferá o suprafa\a mare de atac prin fracturile, fi surile. planele de stratilica\ie. dar mai ales in zonele de brecifieri , pe care le prezinta ro­cile cretacic-paleogene. Apele minerale din zona prezintá valori mari ale mineraliza\iei totale de piina la 42 .700 mg/!. ln acela~i timp la adiincimi mici , in aceste roci apa prezintií. un drenaj destul de bun ~ i indeajuns ca mobilizarea elementelor din ea sa a iba loc in condi\ii favorabile (apele din fo rmatiunile de pe valea Hankó sunt reprezentate de debite cuprinse intre 0, 7-0,8 l/s la adiincimi mai mici de 40-50 m, de unde spre adiincime debitul lor in lucrari scade vertiginos). Concluziile studi­ilor izotopice executate in zona de catre !TIM Cluj­Napoca ( 1977-79) men\ioneaza de asemenea o circula\ie destul de rapidá in subteran a apelor pro­venite din infiltra\ie. Prezen\a hidrogenului sulfu­rat se poate atribui in cea mai mare masura pro­ceselor de descompunere a materiei organice din ~ i sturil e negre, sub aq iunea so lu\iei cu co2 in eta­jele superioare. Con\inutul in H

2S al apelor mine­

rale din zona legate de aceste formatiuni. prezinta valori in jur de 2,5 mg/I (Brandrabur, 1964 ). Ana­lizele chimice pentru ~isturile negre prezinta dealt­fel concentra\ii in su lf cuprinse intre 0,20-0,40%, depuse ca ellorescen\e pe suprafetele de stratifica\ie (Tabel nr. 1 ) . Arsenul, alt component important din formula realgarului ~i a auripigmentului, pre-

311

zinta in apele minerale din zona concentra\ii de cca. 1, 7 mg/l (la o concentra\ie de peste 0, 7 mg/l As apa minerala se considera a ti arseniacala). Pre­supunem ca arsenul este spalat in mare masura de solu\iile ascendente din gresiile silicioase, glau­conitice care prezinta o concentra\ie importanta in acest elemen!. Scaderea presiunii solu\iei carboga­zoase _pe masura ascensiunii ei , rezultat al dega­jarii bioxidului de carbon in primul rand, dar ~i al neutrali zarii solu\iei pe masura cre~terii ·cantita\ii de sodiu ~i al contactului cu oxigenul din atmosfe­ra. are drept rezultat scaderea solubilita\ii carbo­natului de calciu ~i precipitarea lui concomitent cu formarea realgarului ~i auripigmentului. Auri­pigmentul se poate forma ~i ulterior prin tansfor­marea realgarului , formand mase prafoase la suprafa\a, intercalate stratelor de calcit. A~a se poate explica faptul ca parageneza calcit + realgar + auripigment apare la suprafa\a, iar spre adanci­me are tendin\a de dispari\ie din breciile fracturii .

Con\inutul in microelemente al diferitelor petrotipuri prezente in apropierea fracturii (Tabel nr. 1), cat ~i lipsa in concentra\ii mai mari din zona de falie a elementelor Pb, Zn. Cu, Au, Ag, etc„ atat de caracteristice mineralizatii lor hidrotermale filoniene . subliniaza veridicitatea acestei ipoteze.

Consideram ca prezen\a realgarului ~i au­ripigmentului din parageneza din zona Hankó este in cea mai mare masura rezultat al imboga\irii lo­cale a solu\iilor bicarbonatate in elementele As ~i S sub aqiunea solu\iei cu efect coroziv asupra ele­mentelor petrografice constituente ale zonei. Pre­zinta un factor genetic important al paragei:iezei de minerale de pe valea Hankó ~i existen\a unor structuri hidrogeologice par\ial inchise, cu un chimism caracteristic. Acesta din urma este rezul­tat al condi\iilor litologice - al con\inutului in ele­mentele constituente ale mineralelor din parage­ne za al rocilor magazin , ~i al condi\iilor tectono-structurale. specifice acestui loc, neregasi­bile in alte zone ale perimetrului mofetic Covas­na.

Concluzii

Prezen\a aureolei mofetice din zona Co­vasna este rezultatul circula\iei emana\iilor post-

32

vulcanice de co2 de-a lungul cám ului de fra ruri cu orientarea -SE, direct r.ispunz3Ior e ta, ~i de-a lungul ansambluJui fra regio­nale ~i locale care le preiau lareral. fiind inlesnita de lipsa ecranelor stratigrafi 1 ntrul localitatii Covasna, ~i de schim f; i ului depozitelor pliocen-pleistocene inu-unul litoral , arenitic-poros, cu un rol de rezervor penrru a este gaze.

Alt factor genetic important al paragenezei de minerale de pe valea Hankó ar fi exi enta unor structuri hidrogeolog ice partial in hi.se. u un chimism caracteristic datorat ndi}.iilor litologice, geochimice ~i tectono-stru turale specifi . locale. neregasibile in alte zone ale perimerrului.

Geneza solu\iilor mineralizai.e d in zona este determinata de interferenta bioxidului de car­bon mofetic cu stratele a vifere din forma1iuni , apele carbonatate, sul fatate. arseni e. sara.te au caracteristica hidroch imica p ifica legata de sursele cunoscute. part icularitatile lor fiind deter­minate la randul lor de natura chimi a forma1iunii (a rocilor magazin) prin care cir la

Bioxidulu i de carbon ~i a hidrog nului sul­furat in solu\iile apoase confera a or sol utii un pH scazut, transformandu-le in ag n1i foarte coro­zi v i in timp asupra roci lor pe care le iraverseaza. Roci le acestea confera pe de alra parte in zona frac· turilor ce prezinta in tense bre ifieri. o suprafa\a mare de atac.

Scaderea presiunii sol u ~ie i carbogazoase pe masura ascensiunii ei, rezullat al degajarii bi­oxidului de carbon in primul rand. dar ~i al neu­tralizarii solu\iei pe masura cr~teri i cantita\i i de sodiu ~i a_contactului cu oxigenu l din atmosfera, are drept rezultat scaderea solubilitalii carbonatu­lui de calciu ~i precipitarea lu i, oncomitent cu formarea realgarului ~i a auripigmentului.

Prezenta sulfului se poate atribui in cea mai mare masura proceselor de descompunere a ma­teriei organice din ~isturile negre, sub aqiunea solutiei bicarbonatate in etajele superioare, dar ~i oxidarii piritului. Arsenul, celalal t component im­portant din formula realgarului ~i a auripigmentu­lui are provenien\a in mare pane din gresiile sili­cioase, glauconitice care prezinta o concentra\ie importanta in acest elemen!.

Fa\a de alte ipoteze cunoscute ce vizeaza origi nea elementelor care iau parte la formarea mineralelor din parageneza de pe valea Hankó, in unna cercetarilor efectuate in zona pledam pentru varianta unei activita\i hidrotermale de temperatura scazuta, cu imboga\ire localáin elemente ca S, As, Fe, Ca, Na, etc. din rocile pe care le irigheaza solu\ia apoasa bicarbonatata. Pe baza provenien\ei principalelor elemente constitutive (As ~i S), putem considera cá realgarul ~i auripigmentul de aici re­prezinta minerale exogene.

Bibliografie

Airinei , St., Pricajan , A.- 1972 - Corela\ii intre structura geolo­

gicá profundá ~i aureola mofeticá dinjudeful Covasna. Cu privire

la zonele de aparifie a apelor minerale carbogazoase . Aluta V.

p.18 1-195.

Airinei. St .. P1icajan , A. , Stefánescu. M., Sete! M.-1975 - Varia~a

manifestárilor bioxidului de carbon mofetic de la Báile Pucioasa­Sintimbru ~i Harghita . St. Ccrcet. Geof.. Geol. , Geogr. Tomul 20 . nr. 1. p. 59-73 .

Airi nei. St.- 1980- Radiografia geofi zicii a subsoluluiRomaniei . Ed. Stii ntificá ~i Enciclopedicá, Buc ..

Balogh E.- 1938 - Adatok a hideg ásványvízforrások kalcium kar­bonátos lerakodasainak i ~meretéhez. Erdélyi Múzeum , vol. XLI­

II . 2. f.. Kolozsvár, p. 161-1 67.

Bányai J.- 1933 - Eltűnt a kovásznai arzénes ásvanylelöhely.

zékelység IX .. 1-2, p. 13.

Bánci la 1.- 1958 - Geologia Carpa1ilor Orientali . Ed . Stiin!ificá,

Buc ..

Brandrabur, T.. Craciun, P., Alexandrescu. Gr.- 1984 - Caractere

hidrochimice ale acviferelor minerale din zona Covasna-Voine~ti ..

t. Tehn . Ec. seria E. nr. 14.

Fílipescu. M. G. - 1955 - Vederi noi asupra tectonicii fli~ului

CarpatilorOrientali .. Rev. Univ. Parhon-Polit. Vl-Vll, 1955.

Fílipescu . M. G . - 1969 - Efectele terapeutice ale stafiunilor bal­nco-dimaterice din judeful Covasna. Filiala Uniunii Societáfilor de tiin \e Medicale jud. Covasna. l.p. Bra~ov. Hidrogeologia re­giunii Covasna. p. 7- 1 7.

Hauer. F.- 1860 - Jahrb. k. k. geol. Reichsanst., Wien, Xl. p. 85.

Hemian R .. ifj. Benedek G .- 1980 - Kovászna - Útikalauz. Buk.

lancu . Viorica. Apostol. A.- 1978 - Corela\ia dintre tectonica,

apele mineralizate ~ i CO, in zona Covasna. D. S. vol. LXV. p.55-

0 . Buc .

Kisgyörgy Z .. Kri stó A .- 1978 - Romania ásvanyvizei . Tu­

domanyos és Encik lopédiai Könyvkiadó. Bukarest.

Kisgyörgy Z.- 1976-77 - Kovászna megye ásványvizei II . Aluta

Vlll-IX . p.171-180.

Koch A.- 1884 - Erdély ásványvizeinek kritikai atnézete. Orvos­

Tennészettudomanyi É11esitö . VI. kötet 1. füzet.

Pávai Vajna F.- 1943 - Kovászna környéki geológiai felvételeim

jelentése. Budapest.

Pricájan , A.- 1985 - Zacáminte de substanfe minerale terapeutice

din Romania. Ed. Tehn ., Buc .

Szabó Á ., Bogdan Delia, Kisgyörgy Z.- 1980 - Contribu\ii pri­vi nd studiul radioactivitá\ii apelor minerale ~i a mofetelor de la

Covasna, Báile Bálványos ~i Malna~ füli , jud. Covasna. Aluta X-XI. p.359-388.

Sándulescu. M., Sandulescu , J.- 1964 - Cercetári geologice in

regiunea Ojdula-Ghelin\a. D.S . lnst. Geol. XLIX/I .

Strunz. H.- 1982 - Mineralogische tabellen . p. 151 . Leipzig.

Zólya L.. Zólya Éva, Bartha Zs., László K.- 1987 - Studiul pre­

liminar al ivirilŰr de aragonit-realgar-auripigment. ca mai1ori ai activitá~lor postvulcanice in fli~ul din piriul Hankó - zona localitá~i

Covasna. Simpozion geologic, 1987, M.Ciuc .

Adalékok a Hankó-pataki aragonit-auripigment-realgár mineralizáció ismeretéhez (Háromszék megye) (Kivonat)

A Hankó-patak völgye a Kovászna környéki ásványvizes-mofettás övezethez tartozik. Már a múlt század közepétől ismert a geológiai szakirodalomban, főleg a kalcit-aragonit-auripig­ment-realgár-pirit-markazit ásványtársulás révén, amely feltárásokból is ismert volt.

Kovászna vidéke úgy szerkezeti, mint tek­tonikai viszonyait tekintve rendkívül kedvező övezet a posztvulkanikus folyamatok felszíni meg­nyilvánulására. A vidék a pliocén-pleisztocén medenceüledékek keleti peremén helyezkedik el, ahol ezek már nem képezhetnek számottevő aka­dályt a felszínre nyomuló széndiox idos oldatok útjában, elsősorban a vízzáró rétegek hiánya, il­letve egy homokosabb partmenti litofácies jelen­létének következtében . Ehhez járulnak hozzá a pliocén-pleisztocén szerkezeti mozgások kialakí­totta tektonikai előfeltételek , az övezet fontos szerkezeti vetőrendszerek metszésében található. A Kelemen-Görgényi-Hargita vulkáni vonulat ki­alakulását e lő segí tő vetőrendszer délkeleti folytatását a helyi medenceszéli töréses tektonika színezi, könnyen átjárható mozaikos törésrend-

33

szert biztosítva a vetőrendszerek közvetl en met­szési pontjain rendkívül ak tí v széndioxidos olda­toknak .

A széndioxidban és kénhidrogénben dúsult talajvíz rendkívül korrozívan hat a törésrendszen:k breccsás tö ltőanyagára és a környezetében l evő.

nagy támadási felületet nyújtó kőzetekre . Ezek a krétakorú tl is kőzete k az elemzések szerint is bővelkednek úgy arzénben. mint kén ben. A fel­színre törő telített oldat útközben elveszíti széndi­ox idos töltetének egy részét, fe ldúsul nátriumban. a fe lszínen pedig a levegőbő l származó ox igén hatására megváltoztatja pH-értékét, és ezáltal ki­csapódnak az ásványtársul ás összetevő i . Az így ki­alak ult ásványtársulást. az edd igi feltételezésekkel ellentétben, egy alacsony hőmérsékletű , a környező kőzetekbő l szárm azó elemekben való lényeges fe ldú sulássalj e ll emezhető hidrotermális folyamat­nak tekinthetjük .

Az arzén és kén szárm azás i htJ lyének alap­ján, az itt létrejött realgá11 és auripi gment..:t exogé n ásványokként tartjuk számon ·.

A Hankó-patak ásván y t ~ r s ul ásának ki ­alakul ása nagy mértékb..:n a hely i hidrog..:ológiai rendszer zártságának. vegyhatásának. a1. optim á­lis vízhozamnak. az egyedi litológia i és szerkezeti fe ltételeknek a függvénye. a ko vásznai ásványv i­zes-mofettás övezet egyedülálló jellegzetessége.

A New Approach to the Mineralization of the Aragonite-Orpiment-Realgare in the Hankó-Valley (Covasna, Covasna County) (Abstract) -

The Valley of Hankó. an arlluent of the Covasna rivulet , presents post-volcani c acti vities. in rel ationship with the East-Carpathian 's volca­nic area. One of the main geo logical interests of thi s part is the continuing paragenesis of the mi­nerals, known since the middlc ofthe l 9'h century. This specific area of Covasna is situated on the eastern edge of the Pliocene-Plcistoccn.: sedimcn­tary deposi ts ofthe Tg. Secuiesc Basin . which arc covering toward s western direction by the Cn:ta-

ceous-Palaeocene fli sh formations, situated at the interference of some mai n fractural systems. Thi s area pn:sents a very complex geological structure. Beside fav ourable tectonic premises for the appea­rance these post-volcanic phenomena in Co asna ·s area, the most importam premise is based on the stratigra lical construction of the deposits. This is formed from Pliocene-Pleistocene basin-forma­tions and appears as a cap rock stretching as far as Covasna town. but toward East it di appears ei ­ther because of its low tchicknes . and because it turns into a sandy-porous shel r fa ies (permeab le rocks) with an intense tectonic pro e sion at the edge of the Basi n. ln the Hankó alle) the watery so lution , very rich in C0

1 and H

1 from whic h

results a low pH levei , penetrates and corrodes through the fracture-line a large breccia-rock sur­face . The S content of the solution could be the result of the organic material decay in the black shi sts. anc.l the As as a component in the formula ofrealgan; and orp iment. could main ! ~ come fro m sili c..:ous-glauconitic-sandstone. Afier everal re­searcht:s in thi s area, we ma_ support the affirma­tion that here in thi s area was produced a local enrichment in S. As. Fe. Ca a and olher elemen ts trough a hydrothermal gene is at a low tempera­ture. These elements resulted from lho e rocks which are penetrated by watef) oluiion . rich in col due to turn into a paragene is of aragoni te. ca lcite. realgare. orpiment. calcite. cla) -minerals, iron-hydrox ide and mangane mineral . The ori­gine of As and S which are part ofthe realgare and orpiment, determined us to con ider that they are exogene mineral s. The paragenesis of these mi­neral s in the Hankó Valley could be a re ult of the closed hydrogeol ogical structures. having a spe­citic chcmist1y resulted írom the special Iitological condi tions. geochem istr; and tectonic- tructura l cond iti ons 1vh ich couldn ·1 be found in other parts of the region.

'foloc.t-n l'k>isloc.Pn

Mtoc.en int. Ottgoc.ttn

Coc.Pn Senon1cm

ru~gro~" AltMOn E.:] Albion inf. { r::-:;i ApJiCln ~ HoutA"~ion suo.r;:;:t;t 3orrt>rnian · v..:.:.::.,J

·00

.ao

'5(:

f ,'

Phocen ff;1'1'"' Strote de Puc.iooso

Gresio <!<? Fusoru

~1sturi d1Sodiil!rrn<'

Aryiie viirg;ite 1 srote de Boto J

al-11r

d~ Torc.Öu

Gr~s10 de Siriu }

Complexul gres1krglouconlf.ke Rinzo de Aud10

Como1exu1 ~istur1lcr negre

Complex slder~1t

/ I

L1m1to g~olclgicO CJ per1metrul HANKÓ Linie de ~orioj 1Audio1 Folie inversö Folie L1m ito tero5"i Borbotöri de co2 Put opÖ minorolii + Izvor minerol

SECTIUNEA GEOLOGlcA A - A '

1

1h-Dr 1

/

..... 1

' 1

ap-al,: 1

1 ' 1 1 1 1 1' ._,

01 - vr

/ / „ ·1 ··

ol -11r

' \

\

/ /,../

/'f' I

' ' \

Dl,

\

\

/

- - '<

/ /

I I

I

/

011

/ /

'\IG1

\ 1

01,

\ ap-ot,

\ G7 -\

+ \

\ \ \

Las110 A. t98i

..,, riö · :; '" "' N 0

"' '" =r-'" ~ :; ~

'"' -g, g "Ö ~

'"' 5· ~ (")

" "O ::;; ;;;

~ "' ;;; 0-5·

~ ~.

"'" " x " (") e: ::;;

" "O

" < °' "'" '" :i:: '" "' ;r,-0·

w Q'l

0 1 l.111 OYI Z I .S I h 1dr o y/z1' de Fe „ Mn

ienJe colc1I+- aunp19menf +

~ reo7ar + p1rd a Qeoajari' de COz.

/ olcil+aL1n~1gmenlt::~o~or .,. ~ ~ piril ~ .

I zonó de f alie

1~,,~~

[~§@3 a . b

~

~

zonO. de )Íal1e

00! vegela/

Grohoil~ de panla_

Argtlde : a , mornooJc:

b -J <fÚluri m •9re

Gre.11e J1 //úoo J01 9/oucond1.-:ií

l=-=EJ -1 ... !m

~

~

Ar9lle rl!'z1ductfe

8rec1e rmneralizola a.1 oli9{>m1CficQ_ b J pokrmc l1co

Depunerl .:;fraf1/orme de calcd (arogond) 1-aunplgmenl "± rea / 9or

Zont!J /tJUrole ,.s1· rnmt:>rol1zofe-

Nr. TIP PETROGRAFIC crt. Ag(%) A 8 Bi

1. Microconglomerat p. Hankó 0, 1 > 10.000 0 0

2. Microconglomerat cu liant carbonatic p. Hankó 0 1000 0 0

3. Microbrecie p. Hankó 0 >3000 _oo 0

4. Brecie de falie argilizata p. Hankó 0 3000 _oo 0 5. Brecie de falie cu liant carbonatic p. Hankó 0 >3000 3- 0 6. Brecie zona de falie p. Hankó 0 1000 -o 0 7. Sist argilitic intens fisurat cu depuneri

de calcit ~i auripigment p. Hankó 0 3000 30 0 8. Brecie de falie cu depuneri de auripigment

~i realgar p. Hankó 0 3000 85 0

9. Argila grezoasa zona de falie p. Hankó 0 >3000 3- 0

10. Argila p. Hankó 0 0 600 0

11. Argila p. Hankó 0 0 300 0

12. Argila p. Hankó 0 0 00 0 13 . Sist negru' V. Covasna 0 0 75 0 14. Sist negru' V. Zagonului Mic 0,1 0 400 0 15 . Sist negru din zona de falie p. Hankó 0 450 200 0 16. Sist argilitic V. Zagonului Mic 0 0 100 0

17. Gresie p. Hankó 0 1 200 0 18. Gresie glauconitica silicioasa p. Hankó 0 800 0 0

19. Gresie p. Hankó 0 0 200 0

20. Gresie silicioasa glauconitica p. Hankó 0 100 0 0

21. Gresie glauconitica p. Hankó 0 1200 85 0

22 . Depunere superficiala de calcit

~i auripigment p. Hankó 0 >3000 0 0

23. Depunere prafoasa superficiala galbuie portocalie p. Hankó 0 >3000 0 0

24. Depunere prafoasa portocalie ro~cata p. Hankó 0, 1 > 10.000 0 0 25 . Filona~ de calcit (aragonit), auripigment p. Hankó 0,2 1500 61 0

26. Depunere prafoasa alba de pe fisuri p. Hankó 0 750 30 0

0 - Continut sub limita de deteqie

- - Element neanalizat (Ge, Ga, ln , Ti, Nb, Zr de asemenea nu s-au analizat)

> - valoare peste

' - analizele chimice pentru sulfprezinta valori cuprinse intre 0,20 - 0,40 %

36

MICRO E LEMENTE Cd Co Cr Cu Mn Mo Ni

0 0 0 0 0 0

0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0

0 0 0 0

45 0 5 10.000 2 100 0 0

,., 3000 0 10 .)

3 10 10 3000 0 30 10 100 100 300 0 75 0 3 3 600 0 25 5 75 30 300 0 45

5 30 3 2000 0 45

5 30 85 1000 0 65 3 10 5 850 0 30

30 85 150 1000 0 100 20 65 30 250 0 45 45 100 100 450 0 100 3 85 45 650 0 65

15 85 150 2200 1 100 10 100 100 250 0 50 3 85 50 275 0 30 5 100 85 400 1 75 ,., 20 3 2200 0 20 .)

30 0 30 850 0 85 0 0 3 900 0 5 0 15 5 900 0 65

0 0 0 650 0 50

0 0 0 500 0 30 0

,., 0 150 . 0 3 .)

0 0 0 50 0 0 10 100 30 250 1 30

nr.1 - Tabel cu analizde mi~roelementelor provenite ile aflate in zona mineral izat iei .

( i n ppm) Pb Sb Sn v Zn Be "

3 0 0 3 45 0 5 0 0 3 - 0 - 0

20 0 0 - 25 - 0 30 0 3 - 50 - -

0 0 0 - 0 - -10 0 3 - 20 - -

0 0 0 - 0 - 0

5 0 0 - 50 - 0 3 0 0 - 0 - 0

150 0 3 - 100 - 0 '

15 0 0 - 30 - 0 85 0 2 - 100 - 0 3 0 0 - 85 - 0

20 0 0 - 65 - 0 25 0 3 - 65 - 0 5 0 0 - 85 - 0 5 0 1 - 30 - -

10 0 0 - 0 - 0 20 0 0 - 250 - 0 3 0 1 - 0 - -

0 0 0 - 0 - -

0 0 0 - 0 - -

0 0 0 - 0 - -0 0 0 0 0 25 0 0 0 0 0 0 0 0

10 0 2 - 30 - -

37

38

Figura 3. Fractura principala cu orientare est-vest. (V. Hankó)

Figura 4. Brecie oligomictica din zona de falie cu depuneri stratiforme de calcit (aragonit) ~i auripigment. (v. Hankó)