Arhitectura in România in secolele 11-18

– o abordare “regionala” -

Probleme ale istoriografiei româneşti de arhitectură

– identitate locală (naţională) versus identitate regională

– probleme specifice ale cadrului politico-istoric, cultural al Moldovei, Tării Româneşti, Dobrogei, Transilvaniei şi Banatului

– creaţie populară versus creaţie cultă– programe de arhitectură, condiţionări specifice,

tipologie arhitecturală– Arhitectura in România – o arhitectură a

“diferenţelor”– despre o “geografie a artei si arhitecturii”

Transilvania. Perioada medievală: sec. 11-15Programe de arhitectură.

Castele si castre regale Aşezări de frontieră / fortificaţii coloniştii

- Cavalerii Ioaniţi / in Banat, o perioadă scurtă de timp

- Cavalerii Teutoni / in Tara Bârsei (fortificaţii)

- Aşezările saşilor (“Saxoni”) – sate şi oraşe / fortificaţii Mici curţi ale boierilor români din Haţeg si Maramureş

Toţi primesc unele avantaje ca recompensa pentru asigurarea pazei graniţelor

Construcţii din lemn ale ţăranilor români: locuinţe, industrii săteşti, biserici

ORASUL MEDIEVAL

Reprezentare schematică a planului şi vederii oraşului Sibiu, cca. 1480

Transilvania. Perioada medievală: sec. 11-15Orientări stilistice.

Căi de consolidare a unui stil local:

• Romanic – Gotic de sursă central europeană pentru arhitectura maghiarilor şi a saşilor; construcţiile acestora din urma au un caracter defensiv pronunţat, ce le conferă o identitate specifică

• Influenţă asupra arhitecturii bisericilor româneşti (Bizantin-ortodoxe) de zid şi de lemn

Biserica din Herina

Bisericile romanice din Cisnădioara si Herina, sec.13

• Alba Iulia

Catedrala din Cluj

• Catedrala din Sebeş

Goticul bisericilor fortificate săseşti

• biserici / capele romanesti ortodoxe de curte din zidărie, bisericile satesti de lemn

Biserica parohiala catolica lângă Cluj

Biserica ortodoxa de curte la Strei Sangeorz, Hateg

Bisericile parohiale / capelele catolice (maghiare si sasesti) / si influentele lor asupra:

Arhitectura româneasca extracarpatică in secolele 11-18

-------

Bisericile parohiale / capelele catolice (maghiare si sasesti) / si influentele lor asupra:• tiparelor bisericilor moldoveneşti (bizantin-ortodoxe)

Rădăuţi, cca. 1350

Bisericile parohiale / capelele catolice (maghiare si sasesti) / si influentele lor asupra:• Arhitecturii bisericilor de zid

din Tara Romaneasca

Premise ale sec. XV : Influenţe transilvane si polone in construcţiile fortificaţiilor Moldovei

Cetăţile de la Neamţ si Suceava

Hotin

Arhitectura din Ţara Românească şi Moldova secolelor 14-18, o “arhitectură de ansamblu”

Sec.18 Sec.17 Sec.16 Sec.15 Sec.14

Cetate Mănăs-tire

curte / reşedinţă

han în oraş

Caractere comune:

•Incinta de zid / raţiuni funcţionale şi defensive•Prezenţa unei biserici între componente (in majoritatea cazurilor)•Componente destinate locuirii •Componente / anexe ale funcţiunii de locuire

Ansamblul mănăstiresc în Moldova

• Compunere şi evoluţie: – sec.16-17, teren plat,

formă rectangulară a incintei, elemente defensive construite cf. tehnicii de lupta şi apărare şi tipului de atac posibil; desprindere a construcţiilor de zidul de incintă

Ansamblul mănăstiresc în Moldova

• Compunere şi evoluţie: – apare totodată, cu

Slatina, ideea de “mănăstire rezidenţială”, cu indicii clare de utilizare a unor meşteri şi modele din Polonia epocii (palat cu detalii renascentiste şi grădină cu fântână incluse).

Ansamblul mănăstiresc în Valahia sec.14-17

•Amplasarea ansamblului pe un teren care să ofere maxime posibilităţi defensive şi să conducă la o cât mai redusă “defensivă construită”

Ansamblul mănăstiresc în Valahia

Ansamblul mănăstirii Cozia

Ansamblul curţii de la Brâncoveni

Ansamblul Mitropoliei Bucureşti, Ansamblul mănăstirii Brebu, 1650

Curtea din Popeşti-Leordeni, 1614

Peisajul arhitectural moldovenesc

Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile

Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile

Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile sistemul de boltire cunoscut ca susţinut de “arce diagonale”

Peisajul arhitectural moldovenesc – bisericile sistemul de boltire cunoscut ca susţinut de “arce diagonale” spaţiul interior înalt si îngust

Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile

“arcele diagonale intersectate”

Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile sistemul de boltire realizat din arce etajate”

Peisajul arhitectural moldovenesc - bisericile

pictura exterioara (sec.16) exacerbarea dimensiunii verticale

O arhitectura neobişnuita: biserica mănăstirii Golia – Iaşi (1650-1660)

Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile

Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile: planul in cruce greaca înscrisa & planul trilobat tratarea faţadelor

Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile: tratarea faţadelor

Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile: influente post-bizantine (chiar si otomane) tratarea faţadelor; ancadramentele uşilor; coloanele

Peisajul arhitectural in Tara Romaneasca – bisericile

tratamentul faţadelor silueta masiva pridvorul exterior

Renaşterea italiană reflectată in Transilvania, sec. 14 – 15

Surse preliminare ale Renaşterii transilvane: epoca lui Sigismund de Luxemburg

Domul din Siena

Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei – 1387-1437 – si împărat al Imperiului Romano-german din 1433•Siena, pardoseala Domului – reprezentarea încoronării, 1434, Domenico di Bartolo di Ghezzo d’Asciano

Portret

de Pisanello

1453 şi după 1453. “Fapte culturale” contemporane

Pana ~ 1500 – circulaţie şi asimilare a modelelor / tiparelor renascentiste: cai şi locuri de manifestare

• Reflectare redusa in Valahia

• Mahomed II, Cuceritorul şi relaţiile sale cu Italia

• Lorenzo de Medici – patronaj artistic• Mathias Corvinus – patronaj artistic; folosirea

formelor Renaşterii: Castelul de la Buda, Castelul de la Hunedoara, “loggia” de la Sibiu

• Suceava – loc de trecere a artiştilor spre Kremlinul lui Ivan III (Ştefan cel Mare)

• Ivan III – construirea Kremlinului Moscovei

1453. Cucerirea Constantinopolelui. Urmări politice si culturale.

Mahomed II – Cuceritorul Portret de Gentile Bellini• Da Vinci si Michelangelo chemaţi să construiască un pod peste Bosfor

•

Renaşterea in Europa de Est

Castelul de la Hunedoara • “loggia” lui Mathias Corvinus

Mathias Corvinus şi Andreas Lapicida(sculptor)

• Primăria veche din Sibiu, “loggia”

Renaşterea italiană reflectata in Transilvania, sec. 16 – 17: programe de arhitectura – locuinţele patriciatului urban si reşedinţele nobiliare extraurbane

câteva repere• Reforma lui Luther, 1517• 1526, Mohacs, Ungaria = Paşalâcul de la Buda• 1541, Principatul Transilvaniei• Secularizarea averilor bisericii• Drumurile comerciale (covoarele de

Transilvania)• Industriile (industria sticlei, cahle de sobe) +

comerţul• Contactele directe cu lumea Renaşterii poloneze

1. Transilvania: oraşele şi locuinţele

patriciatului urban

2. Transilvania, reşedinţele

nobiliare extraurbane

Modernitatea secolului 18

• Transilvania – arhitectura barocă de influenţă vieneză;

manifestări urbane şi rurale– Coloniştii Banatului– biserica unită (greco-catolică), efecte

culturale şi preluarea barocului în arhitectura religioasă

Construcţii noi: planuri în formă de “U”; grădina barocă, element de mare valoare în compoziţia generală

• Palatul Teleki, Gorneşti, Mureş (1772-1778), faţada principală

Palatul Teleki, Gorneşti, Mureş, curtea din spate

Palatul Teleki, Gorneşti, Mureş, detalii ale grădinii

Sân Paul, Jud. Cluj, palatul, curtea de onoare şi faţada dinspre grădină

Schlosshof, Viena

Mediul urban

FortificaţiileStructura oraşelorArhitectura

religioasăReşedinţele

nobiliare

• Alba Iulia

• Cluj

Palate urbane • Cluj, Palatul Banffi, Johann Eberhard Blaumann (1774-1785)

Palatul episcopal (1762-1770), Franz Anton Hillebrand

şi Catedrala romano-catolică din Oradea, 1750-1779, arhitecţi Franz Anton Hillebrand şi Giovanni Battista Ricca

Timişoara, Piaţa Unirii, Catedrala romano-catolică (1736-1774), arhitect Emmanuel Fischer von Erlach

Bisericile unite (greco-catolice) şi împrumuturile formal-spaţiale din arhitectura bisericilor catolice contemporane

Mediul rural Banat, satele de colonizare

Modernitatea secolului 18• Moldova

– Realizări edilitare urbane de sursă otomană

– Forme continuatoare ale clasicismului bisericii mănăstirii Golia

– O nouă relaţie cu natura – grădinile şi ansamblurile monastice din Munţii Vrancei

– Modernitatea arhitecturii rezidenţiale a lui Constantin Brâncoveanu – influenţe ale arhitecturii italiene şi ale celei sud-dunărene

Influenţe directe otomane în Moldova: Iaşi, fântâni

Una dintre fântânile de laturnul Spiridoniei, 1765

Fântâna Goliei, 1766

Constantinopol, fântâni turceşti

decoraţie exterioară eclectică a bisericilor, cu elemente provenite de la clasicismul Goliei şi cu elemente având ca sursă biserica hanului Stavropoleos din Bucureşti

Biserica Sfinţii Teodori, Iaşi (1761)

Biserica Sfinţii Teodori, Iaşi (1761)

Mănăstirile din Munţii Vrancei – Vasilie şi Paisie Velicikovski

arhitectura monastică - o nouă relaţie cu natura

Modernitatea secolului 18• Valahia

– Coagularea comunităţilor săteşti libere şi a celor de breaslă din mediul urban: se alcătuieşte şi se consolidează o clasă de mijloc absentă până acum – meşteşuguri, comerţ, circulaţie în afara ţării, circulaţia cărţilor populare, preluare de modele din zonele de contact, mai ales sud-dunărene

• Manifestări în arhitectură– Oltenia – culele / arhitectură defensivă a micilor

boieri– În mediul urban, consolidarea parohiilor în jurul

bisericilor de breaslă– Hanurile – Biserici ale comunităţilor săteşti din nordul Olteniei

Ansamblul mănăstiresc în Valahia

• Sf. Sec.17 – prima jumătate a sec.18, Hurezi, Dintr-un Lemn (transformări), Antim, Aninoasa, Văcăreşti

– Compoziţie dezvoltată în relaţie cu un ax de simetrie, unitară prin tratarea incintei şi legătura dintre volumele ansamblului cu ajutorul unor portice / cursive; gradarea spaţiului liber dintre construcţii: spaţiul mai larg din faţa bisericii, cu rol de “piaţă urbană”

Ansamblul mănăstiresc în Valahia sf. sec.17 – prima jumătate a sec.18

Constantin Brâncoveanu şi originalitatea operei lui• Ansamblurile rezidenţiale

sursa italiană grădina, spaţiu arhitectural component al ansamblului, relaţia loggie-grădină-apă

Drumul probabil şi posibil al modelelor via Constantinopol

Pare limpede că modelul iniţial este cel italian - trecut sau nu prin filiera Constantinopolelui; pledează pentru aceasta: simetria planului către grădină, prezenţa loggiei, raportul plin-gol şi ritmul golurilor; inclusiv faţada principală pare a fi păstrat ritmul italian al grupării golurilor 2+3+2, întrerupt de introducerea în compoziţie a foişorului de acces, specific arhitecturii secolului al XVII-lea din Ţara Românească. Aşa cum specifică este şi silueta volumului. Cât despre decorul de detaliu, sursa este cea orientală

Potlogi, ancadramente de stuc la uşi şi ferestre

Ansamblul palatului de la Mogoşoaia, 1702

Palatul de la Mogoşoaia şi relaţia loggie-grădină-apă

Palatul de la Mogoşoaia, loggia

Palatul de la Mogoşoaia, foişorul şi decoraţia lui de factură orientală

Cula din Groşerea, Gorj, Romania

Biserici ale comunităţilor meşteşugăreşti şi comerciale orăşeneşti asimilarea – pe fondul spaţial şi decorativ existent – a unor elemente decorative provenite din Balcani (tipuri de arcaturi, stucatură şi stucatură pictată, decorând tipul de biserică trilobată sau de plan drept)

Biserica hanului Stavropoleos,Bucureşti (1724-1730)

Biserica hanului Stavropoleos Bucureşti (1724-1730)

Biserici ale comunităţilor meşteşugăreşti şi comerciale orăşeneşti asimilarea unor elemente decorative provenite din Balcani (tipuri de arcaturi, stucatură şi stucatură pictată, decorând tipul de biserică trilobată sau de plan drept)

Case de târgoveţi influenţe sud-dunărene şi / sau otomane

Casă din Calea Şerban Vodă, Bucureşti, sf. sec. al XVIII-lea

Hanurile de oraş, sec.17-18

Hanuri influenţe sud-dunărene şi / sau otomane (model probabil – caravanseraiul)

Biserici ale comunităţilor săteşti din nordul Olteniei asimilarea unor elemente decorative provenite din Balcani prin intermediul refugiaţilor de religie ortodoxă de pe teritoriul Imperiului otoman

Biserica din cimitir, Câinenii Mici, Vâlcea, mijlocul sec. XVIII

Biserica din Câinenii Mici, Vâlcea, înc. sec. XIX

Casa din Calea Şerban Vodă, Bucureşti, sf. sec. al XVIII-lea

Casa din Calea Şerban Vodă, Bucureşti, sf. sec. al XVIII-lea, faţada transformată odată cu alinierea străzii de la sf. sec. XIX

1453, cucerirea Constantinopolelui de către Otomani

Transilvania

• sec.X, includerea în Regatul Maghiar

• sec.XI-XIII, consolidarea stăpânirii maghiare

TR şi Moldova

• întemeieri: ante 1330, TR; cca. 1350, Moldova

• 1517, Reforma lui Luther• 1526, Mohacs, Ungaria =

Paşalâcul de la Buda• 1541, Principatul

Transilvaniei

• 1683, Asediul Vienei• 1699, cucerirea

Ardealului; 1718, a Banatului de către habsburgi (1698, biserica greco-catolică)

• 1867, Imperiul Austro-Ungar

• Principate vasale ale Imperiului Otoman

• 1712 (M), 1716 (TR) instalarea domniilor fanariote

• 1821, domnii pământene