1
CONTABILITATE
1.Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia
un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere
este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un
intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv.
Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea
israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate
irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?
Daca acreditivul a fost initiat in favoarea partii americane, iar dupa ce s-a apelat
laintermediarul israelian, nu s-au facut modificarile corespunzatoare si in
acreditiv,atunci decontarea nu va fi posibila.
2. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de
200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe
termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are
posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de
creditare sunt urmtoarele:
Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an;
Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an;
Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an.
Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar?
V1. 200.000.000*30%/12 luni = 5.000.000 lei/luna => dobanda totala achitata
30.000.000=> cheltuielile cu dobanda sunt foarte ridicate si se intind pe o perioada
scurta, ceea ce ar putea pune intreprinderea intr-o situatie delicata din punct de vedere
al lichiditatilor.
V2. 200.000.000*15%/12 luni = 2.500.000 lei/luna => dobanda pe an 30.000.000
dobanda totala platita fiind de 210.000.000 lei
V3. 200.000.000*10%/12 luni = 1.666.666 lei/luna => dobanda pe an 20.000.000
dobanda totala platita fiind de 200.000.000 lei => cheltuielile cu dobanda sunt mai
scazute decat la celelalte variante, de aceea parerea mea este ca aceasta varianta este
varianta optima.
2
3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate,
a activelor circulante i a capitalurilor proprii:
mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
construcii 954.000 u.m.;
provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;
investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
materiale consumabile 268.000 u.m.;
furnizori-debitori 64.125 u.m.;
provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.;
amortizarea construciilor 354.000 u.m.;
rezerve 280.500 u.m.;
subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;
capital social 800.000 u.m.;
titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.;
mrfuri 65.000 u.m.;
terenuri 255.000 u.m.;
rezultat reportat 56.000 u.m.
Active Imobilizate 945,000
Constructii 954000
Amortiz constr (354000)
Terenuri 255000
Interese part term lung 90000
Active Circulante 465475
Inv fin t scurt 68350
Mat cons 268000
Furniz debitori 64125
Marfuri 65000
Total Active 1410475
Chelt in avans
Datorii termen scurt
Datorii termen lung
Imprumut 653000
Provizioane
Prov dep imprum term lung 15750
Venituri in avans
3
Subventii investitii 65000
Capital si reserve 1136500
Capital social 800000
Rezerve 280500
Rezultat reportat 56000
4. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz
de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate.
Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii
este adevrat?
a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este
incert;
b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea
produselor sale;
c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un
provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ;
d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei;
e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei.
5. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi
nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc:
preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;
cheltuielile de transport: 500.000 lei;
dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de
fabricaie: 20.000.000 lei;
cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:
15.000.000 lei;
cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei;
Variante de rspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.
Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5.000.000)+cheltuieli de transport
(500.000) + cheltuieli cu punerea in functiune (700.000) = 6.200.00
4
FISCALITATE
1. O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal
achiziioneaz un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea
desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la
data achiziionrii. n anul 2009 nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa
pe valoarea adugat. n ce const ajustarea TVA n acest exemplu?
TVA aferent achizitiei =240.000*19% = 45.600 lei
Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei
Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei
Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA
la achizitii cu minus.
2. S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de
nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de
TVA trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie
2009, cunoatei urmtoarele informaii:
a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de
plat n sum de 3.000 lei, neachitat pn la data 25 iulie 2009;
b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C.
Braileanca S.R.L., nregistrat n scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei fr
TVA. Factura este emis n data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform
contractului. Confruntndu-se cu deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai
2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile,
perioad pentru care i se percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5%
pe zi din valoarea neachitat a facturii;
c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneaz mrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistrat n
scop de TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt
prezint urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la pre unitar fr TVA de 200 lei la
care se acord un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi
n luna mai 2009 prin magazinul propriu la pre de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA,
de 300 lei bucata;
5
d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C.
ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoan juridic romn, nregistrat n scop
de TVA n Romnia, cu pre de catalog fr TVA de 70.000 lei. La data achiziionrii
achit avansul de 10% din valoarea mainii, pentru care primete factur de la S.C.
ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea
rezidual fiind zero. Rata de dobnd anual este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex
S.R.L. primete factura pentru prima rat aferent contractului de leasing, factur pe care
o achit pe data de 15 iulie 2009, conform contractului.
e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneaz de la compania Societe, stabilit i nregistrat
n scop de TVA n Frana, cizme de dam n valoare de 3000 euro, care sunt transportate
din Frana n Romnia (1 euro = 4 lei).
f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreaz ctre societatea
Francoise, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de
25.000 lei
g) n luna iunie achiziioneaz materiale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei
de la o persoan fizic autorizat, nenregistrat n scop de TVA.
h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz
de aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n
valoare de 10.000 lei pre fr TVA.
i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achit facturile de energie electric, gaze i
telefon n valoare total de 850 lei, inclusiv T.V.A.
Precizai:
a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus
b) valoarea TVA deductibil i TVA colectat aferente trimestrului II
c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009
d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportat n declaraia recapitulativ i de
ce?
Rezolvare
a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este
neachitat pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si
penalitati de plata.
2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL
% = 401 17.850
301 15.000
4426 2.850 (15.000 X 19 %)
- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.
6
401 = 5121 8.925
- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi
% = 5121 9.371
401 8.925
6581 446 (8.925 x 10 x 0.5 %)
3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL
% = 401 10.710
371 9.000 [( 200 -20) x 50]
4426 1.710
- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila
371 = % 6.000
378 3.605 [(252.1 -180) x 50]
4428 2.395 (19% x 300x 50)
- vanzarea pantofilor
5311 = % 15.000 (300 x 50)
707 12.605 (252.1 x 50)
4427 2.395
- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta
- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc
K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)Rc 707 x K
% = 371 15.000
607 9.000
378 3.605
4428 2.395
4) achizitionarea unui automobil in leasing
2133 = 167 70.000
- Acordarea unui avans de 10 %
% = 404 8.330
167 7.000
4426 1.330
404 = 5121 8.330
Restul leasingului de plata este de 63.000
Dobanda de 12 % = 7.560
Total leasing 70.560
Rate lunare de 1.120
- Iunie primirea primei facturi:
7
% = 404 1.332,8
167 1.000
4426 190
666 120
4426 22,80
- Amortizarea din iunie
6811 = 2813 xxx
- In 15 iulie achitarea facturii
404 = 5121 1.332,80
5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri
de TVA in valoare de 3.000 Eur,
curs valutar 1 eur= 4 lei
371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)
4426 = 4427 2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt inregistrate
in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)
6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in
scopuri de TVA, deci se poate aplica taxarea inversa.
411 = 701 25.000
4426 = 4427 4.750
Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute
711 = 345 25.000
7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fizic
aautorizata PFA neinregistrata in scop de TVA
3021 = 401 500
8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei
411 = % 11.900
701 10.000
4427 1.900
- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute
711 = 345 10.000
9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de
850lei inclusiv TVA
% = 401 850
605/612 714
8
4426 136
b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim II
D 4426 C D 4427 C
2.850 2.395
1.710 2.280
1.330 4.750
190 0 1.900
22.80 11.325
2.280
4.750
1360
13.268,80
c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009
% = 4426 13.268,80
427 11.325
4424 1.943,80
- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent
trim I in valoare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel
din trim I
4423 = 4424 1943,80
- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.
d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce?
- Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal
pentru achiziitiile si livrariile intracomunitare.
- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie sa
intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a
luniiurmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile
intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care
vacuprinde urmatoarele informatii:
a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in
conditiile
art. 143 alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a
luatnastere in trimestrul calendaristic respectiv;
9
b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare,
prevazute la art. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor
expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat
uncod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic
respectiv.
(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si
1531,trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a
luniiurmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile
intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va
cuprinde urmatoarele informatii:
a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor,
pentru care aceasta persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si
pentru careexigibilitatea taxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;
b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni
triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept
persoana obligatala plata taxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).
3. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.
- ch.protocol ;
- ch.provizioane ;
- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori.
10
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII
1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie
financiar:
Indicator 31.12.n
Imobilizri 1500
Stocuri 400
Creante 250
Disponibiliti 30
Datorii mai mari de un an 2500
Datorii mai mici de un an 350
Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5
Rezolvare
Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans =
(1.500+400+250+30)-(2.500+350) = -670
=> se observa o situatie neta negativa intreprinderii
2. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei
pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint
urmtoarea situaie financiar:
Imobilizri 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibiliti 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1300
Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
11
Rezolvare :
BILANT
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =
=1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe ternem lung = 2.000
Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=
1.300 + 0 = 1.300
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300
Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari)
= (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000
Sau:
Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt
= (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000
Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente
pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de
echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii
intreprinderii.
Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)
= 20.000 2.000= 18.000
Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu
= 20.000 18.000 = 2.000
Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive
circulante (mai putin pasivele de trezorerie)
= (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000
Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment
= 20.000 20.000 = 0
12
Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor
1.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau
cu rspundere limitat?
Art. 222. - (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu
raspundere limitata:
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente
incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori
contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de
semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
(2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe
actiuni.
Art. 223. - (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii
sau a oricarui asociat.
(2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si
cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
(4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul
registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la
cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
13
Art. 224. - (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in
ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt
repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci
numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
Art. 225. - (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de
societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este
obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa
terminarea acelor operatiuni.
Art. 226. - (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in
societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
a.1) in cazurile prevazute la art. 134;
b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim
asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului,
supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
(1.1) Dreptul de retragere poate fi exercitat, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b),
in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale a asociatilor in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dispozitiile art. 134 alin. (21) se aplica in
mod corespunzator.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin
aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti
asociati.
(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin
acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de
tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.
14
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea firmei are
loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri
prevazute de lege. Dizolvarea societatii inainte de expirare atermenului fixat pentru
durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la
publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei
15
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:
a) direct proportional;
b) invers proportional;
c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.
2. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:
a) o perceptie diferit despre riscuri;
b) nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibil o astfel de situatie.
3. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic
este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea
patrimoniului ntreprinderii n sensul:
a) micsorrii;
b) majorrii;
c) nu are nicio influent.
4. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare
a acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un
beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate
normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut
loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea
veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea
fluxurilor degajate de ntreprindere.
16
5. Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei
ntreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie
conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si
impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru
datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor
Flux de trezorerie
17
EXPERTIZA CONTABILA
1. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?
n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii
contabili verificatori trebuie s urmreasc dac:
- n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate
prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;
- obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au
fost susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza;
- autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la
ncadrri juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care
presupun alte cunotine dect cele contabile;
- autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al
profesionitilot contabili.
De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili
consilieri ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz
contabil propriu-zis.
Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil
verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie
de observaiile fcute, procednd diferit:
a. dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil
verificator va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila
dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila filialei.
b. Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt
refcute n spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie
s ntocmeasc un referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l
ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus
organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia
acestuia.
18
2. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i
extrajudiciare?
Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor
contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea
adevrului material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de
cercetare sau judecat.
Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are
ca obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n
sfera sa de aciune activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i
obiectivele stabilite de organul judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe
baza informaiilor furnizate de evidena economic i a suporilor ei materiali;
interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire la problemele investigate
pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de activitate
respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de
prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se
afl n Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz
contabil i a contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de
expertize contabile judiciare i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili
n Codul civil, n Codul penal i Codurile de procedur penal i civil
3. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?
Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se
afl n:
a. Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii
contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
i. Expertize amiabile (la cerere)
ii. Expertize contabil-financiare
iii. Arbitraje n cauze civile
iv. Expertize de gestiune
b. Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care
stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit
calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n
partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia (CECCAR).
19
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE
1. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?
Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani
subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece
profesionistii contabili , clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta
sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si
contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.
Rolul organismelor profesionale se regsete n cele trei comandamente de baz ale
acestora:
Educaia: asigurarea unei dezvoltri profesionale continue a membrilor si;
Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;
Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
O profesie,n general, este definit i judecat prin cunotinele, aptitudinile,atitudinea i
etica celor implicai n aceast profesie.
Reglementarea unei profesii este un rspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care
s fie ndeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementrii i natura acestei reglementri depind de:
Profesia nsi, capacitatea ei de a rspunde efectiv i eficient cererilor
economiei i societii;
Condiiile de pia n care activeaz profesia;
Calitatea serviciilor furnizate de membrii si, reglementarea este necesar pentru
acertifica faptul c serviciile contabile de pe pia sunt de calitate adecvate, ceea ce
implic:
- adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractai ai serviciilor contabile,
precum investitorii, creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley n SUA, Legea
securitii financiare n Frana).
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor
aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze:
20
- existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care
primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de
experienta profesionala;
- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti
care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de
servicii contabile;
2. Aria de acoperire a reglementrii profesiei.
Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
-Cerinele de acces i certificarea sau autorizarea;
-Cerinele referitoare la educaia continu;
-Monitorizarea comportamentului profesionitilor contabili;
-Standardele profesionale i etice pe care profesionitii contabili trebuie s le
respecte;
-Sistemele i procedurile disciplinare n cazul n care profesionitii contabili nu
ndeplinesc cerinele de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta
pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare,
pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice
Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:
Proportional
Transparent
sa nu fie impotriva competitiei
nediscriminatorie
precisa
segmentata in functie de tinta sa
implementata consecvent si just
supusa unei examinari periodice.
21
3. Care sunt condiiile de calitate a reglementrii profesiei contabile?
Reglementarea trebuie s fie de calitate pentru a rspunde interesului public, adic
trebuie s fie: proporional; transparent; s nu fie mpotriva competiiei;
nediscriminatorie; precis; segmentat n funcie de inta sa; implementat consecvent i
just; supus unei examinri periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit
careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si
nevoilor economiei in general.
22
Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare
1.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile
i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n
scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i
nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii
informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile
respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor
necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau
nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i
anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea,
profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o
cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i
principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete
responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
2.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:
situaiile financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele
internaionale de raportarefinanciar i de normele naionale;
conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare (denumirea
acceptat e de rubric dinsituaiile financiare);
respectarea clauzelor contractuale;
situaiile financiare condensate (rezumate).
23
3. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor
contractuale?
Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte
contabile si financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de
audit, de baza.
4. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare
condensate?
Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat
n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n
ansamblul lor.
24
STUDII DE FEZABILITATE
1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?
n general, un studiu de fezabilitate precede dezvoltarea tehnic i punerea n aplicare a
proiectului. Cu alte cuvinte, un studiu de fezabilitate este o evaluare sau analiz a
impactului potenial al unui proiect propus.
Studiul de fezabilitate tehnica evalueaz detalii despre cum va fi livrat un produs sau un
serviciu (de exemplu, materiale, de munc, de transport, n cazul n care afacerea ta va fi
amplasata, tehnologia necesara, etc.) Gndii-v la studiul de fezabilitate tehnic sau
logistic planul tactic de modul n care afacerea ta va produce, stoca, livra, i urmri
produsele si serviciile tale.
Un studiu de fezabilitate tehnic este un instrument excelent pentru probleme de
fotografiere i de planificare pe termen lung. n unele privinte servete ca o diagram
pentru modul n care produsele i serviciile dumneavoastr evolueaz i pentru a te
misca prin afacerea dvs. pentru a ajunge fizic pe piaa dumneavoastr.
Scopul unui studiu de fezabilitate principal este de a evalua viabilitatea economic a
activitii propuse. Studiul de fezabilitate trebuie s rspund la ntrebarea: "Ideea are
sens economic?" Studiul ar trebui s ofere o analiz aprofundat a oportunitatii de
afacere, inclusiv o privire catre toate posibilele obstacole care pot sta n calea succesului
cooperativei. Rezultatul studiului de fezabilitate va indica dac sau nu s procedeze cu
ideea de risc. n cazul n care rezultatele studiului de fezabilitate sunt pozitive, atunci
cooperativa poate proceda pentru a dezvolta un plan de afaceri.
A doua parte a unui studiu de fezabilitate bun ar trebui s se concentreze pe planul de
aciune propus, i s furnizeze o estimare detaliat a costurilor i beneficiilor.
Un studiu de fezabilitate se uita la viabilitatea unei idei, cu un accent pe identificarea
problemelor poteniale i ncearc s rspund la o ntrebare principal: Ideea va merge
si o putem lua in considerare in proces?
25
Fuziuni i divizri de ntreprinderi
1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor
dou societi se prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de
aciuni 9.000, valoarea nominal 9.000lei/aciune.
Societatea B: valoarea net de aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500, valoarea
nominal 7.500lei/aciune.Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A
dac ea absoarbe societatea B.
Rezolvare
A B
Activ net contabil 72.000.000 lei Activ net contabil 60.000.000 lei
Nr. Aciuni 9.000 aciuni
VMCA= 72.000.000 LEI/9.000 actiune = 8.000 lei / aciune
Numarul de actiuni ce trebuie emise = 60.000.000 lei/8.000 lei/actiune = 7.500 actiuni
2. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor
dou societi se prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 120.000 lei, numr
de aciuni 15.000, valoarea nominal 15.000 lei/aciune.
Societatea B: valoarea net de aport 100.000 lei, numr de aciuni 12.500, valoarea
nominal 12.500lei/aciune.
Rezolvare
I. A absoarbe pe B
A B
Activ net contabil 120.000 lei Activ net contabil 100.000 lei
Nr. Aciuni 15.000 aciuni
VMCA= 120.000 LEI / 15.000 actiune = 8 lei / aciune
Numarul de actiuni ce trebuie emise = 100.000 lei / 8 lei/actiune = 12.500 actiuni
26
II. B absoarbe pe A
B A
Activ net contabil 100.000 lei Activ net contabil 120.000 lei
Nr. Aciuni 12.500 aciuni
VMCA= 100.000 LEI / 12.500 actiune = 8 lei / aciune
Numarul de actiuni ce trebuie emise = 120.000 lei / 8 lei/actiune = 15.000 actiuni
27
BIBLIOGRAFIE
Cartea Ex.C i Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004;
Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003;
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene*) EMITENT: MINISTERUL
FINANTELOR PUBLICE PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 766 bis
din 10 noiembrie 2009;
Standardul profesional nr. 21 Misiunea de inere a contabilitii, ntocmirea i
prezentarea situaiilor finanicare Ghid de aplicare Ediia a IV-a, revizuit i
adugit, Editura CECCAR, B, 2011;
GHID pentru pregatirea candidatilor la examenul de aptitudini pentru obtinerea
calitatii de expert contabil si de contabil aurtorizat, Ed.CECCAR, Bucuresti,
2013;
"Ghidul pentru pregtirea candidailor la examenul de aptitudini pentru
obinerea calitii de expert contabil i de contabil autorizat" Ediia a II-a,
revizuit i adugit 2014, Ed.CECCAR, Bucuresti, 2014;
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm