1

CONTABILITATE

1.Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia

un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere

este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un

intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv.

Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea

israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate

irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?

Daca acreditivul a fost initiat in favoarea partii americane, iar dupa ce s-a apelat

laintermediarul israelian, nu s-au facut modificarile corespunzatoare si in

acreditiv,atunci decontarea nu va fi posibila.

2. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de

200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe

termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are

posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de

creditare sunt urmtoarele:

Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an;

Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an;

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an.

Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar?

V1. 200.000.000*30%/12 luni = 5.000.000 lei/luna => dobanda totala achitata

30.000.000=> cheltuielile cu dobanda sunt foarte ridicate si se intind pe o perioada

scurta, ceea ce ar putea pune intreprinderea intr-o situatie delicata din punct de vedere

al lichiditatilor.

V2. 200.000.000*15%/12 luni = 2.500.000 lei/luna => dobanda pe an 30.000.000

dobanda totala platita fiind de 210.000.000 lei

V3. 200.000.000*10%/12 luni = 1.666.666 lei/luna => dobanda pe an 20.000.000

dobanda totala platita fiind de 200.000.000 lei => cheltuielile cu dobanda sunt mai

scazute decat la celelalte variante, de aceea parerea mea este ca aceasta varianta este

varianta optima.

2

3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate,

a activelor circulante i a capitalurilor proprii:

mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;

construcii 954.000 u.m.;

provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;

investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

materiale consumabile 268.000 u.m.;

furnizori-debitori 64.125 u.m.;

provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.;

amortizarea construciilor 354.000 u.m.;

rezerve 280.500 u.m.;

subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;

capital social 800.000 u.m.;

titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.;

mrfuri 65.000 u.m.;

terenuri 255.000 u.m.;

rezultat reportat 56.000 u.m.

Active Imobilizate 945,000

Constructii 954000

Amortiz constr (354000)

Terenuri 255000

Interese part term lung 90000

Active Circulante 465475

Inv fin t scurt 68350

Mat cons 268000

Furniz debitori 64125

Marfuri 65000

Total Active 1410475

Chelt in avans

Datorii termen scurt

Datorii termen lung

Imprumut 653000

Provizioane

Prov dep imprum term lung 15750

Venituri in avans

3

Subventii investitii 65000

Capital si reserve 1136500

Capital social 800000

Rezerve 280500

Rezultat reportat 56000

4. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz

de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate.

Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii

este adevrat?

a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este

incert;

b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea

produselor sale;

c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un

provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ;

d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei;

e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei.

5. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi

nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc:

preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;

cheltuielile de transport: 500.000 lei;

dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de

fabricaie: 20.000.000 lei;

cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:

15.000.000 lei;

cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei;

Variante de rspuns:

a) 5.000.000 lei;

b) 5.700.000 lei;

c) 6.200.000 lei;

d) 26.200.000 lei;

e) 5.500.000 lei.

Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5.000.000)+cheltuieli de transport

(500.000) + cheltuieli cu punerea in functiune (700.000) = 6.200.00

4

FISCALITATE

1. O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal

achiziioneaz un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea

desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la

data achiziionrii. n anul 2009 nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa

pe valoarea adugat. n ce const ajustarea TVA n acest exemplu?

TVA aferent achizitiei =240.000*19% = 45.600 lei

Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei

Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei

Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA

la achizitii cu minus.

2. S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de

nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de

TVA trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie

2009, cunoatei urmtoarele informaii:

a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de

plat n sum de 3.000 lei, neachitat pn la data 25 iulie 2009;

b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C.

Braileanca S.R.L., nregistrat n scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei fr

TVA. Factura este emis n data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform

contractului. Confruntndu-se cu deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai

2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile,

perioad pentru care i se percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5%

pe zi din valoarea neachitat a facturii;

c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneaz mrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistrat n

scop de TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt

prezint urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la pre unitar fr TVA de 200 lei la

care se acord un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi

n luna mai 2009 prin magazinul propriu la pre de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA,

de 300 lei bucata;

5

d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C.

ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoan juridic romn, nregistrat n scop

de TVA n Romnia, cu pre de catalog fr TVA de 70.000 lei. La data achiziionrii

achit avansul de 10% din valoarea mainii, pentru care primete factur de la S.C.

ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea

rezidual fiind zero. Rata de dobnd anual este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex

S.R.L. primete factura pentru prima rat aferent contractului de leasing, factur pe care

o achit pe data de 15 iulie 2009, conform contractului.

e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneaz de la compania Societe, stabilit i nregistrat

n scop de TVA n Frana, cizme de dam n valoare de 3000 euro, care sunt transportate

din Frana n Romnia (1 euro = 4 lei).

f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreaz ctre societatea

Francoise, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de

25.000 lei

g) n luna iunie achiziioneaz materiale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei

de la o persoan fizic autorizat, nenregistrat n scop de TVA.

h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz

de aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n

valoare de 10.000 lei pre fr TVA.

i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achit facturile de energie electric, gaze i

telefon n valoare total de 850 lei, inclusiv T.V.A.

Precizai:

a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus

b) valoarea TVA deductibil i TVA colectat aferente trimestrului II

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009

d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportat n declaraia recapitulativ i de

ce?

Rezolvare

a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este

neachitat pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si

penalitati de plata.

2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL

% = 401 17.850

301 15.000

4426 2.850 (15.000 X 19 %)

- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.

6

401 = 5121 8.925

- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi

% = 5121 9.371

401 8.925

6581 446 (8.925 x 10 x 0.5 %)

3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL

% = 401 10.710

371 9.000 [( 200 -20) x 50]

4426 1.710

- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila

371 = % 6.000

378 3.605 [(252.1 -180) x 50]

4428 2.395 (19% x 300x 50)

- vanzarea pantofilor

5311 = % 15.000 (300 x 50)

707 12.605 (252.1 x 50)

4427 2.395

- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta

- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc

K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)Rc 707 x K

% = 371 15.000

607 9.000

378 3.605

4428 2.395

4) achizitionarea unui automobil in leasing

2133 = 167 70.000

- Acordarea unui avans de 10 %

% = 404 8.330

167 7.000

4426 1.330

404 = 5121 8.330

Restul leasingului de plata este de 63.000

Dobanda de 12 % = 7.560

Total leasing 70.560

Rate lunare de 1.120

- Iunie primirea primei facturi:

7

% = 404 1.332,8

167 1.000

4426 190

666 120

4426 22,80

- Amortizarea din iunie

6811 = 2813 xxx

- In 15 iulie achitarea facturii

404 = 5121 1.332,80

5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri

de TVA in valoare de 3.000 Eur,

curs valutar 1 eur= 4 lei

371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)

4426 = 4427 2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt inregistrate

in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)

6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in

scopuri de TVA, deci se poate aplica taxarea inversa.

411 = 701 25.000

4426 = 4427 4.750

Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute

711 = 345 25.000

7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fizic

aautorizata PFA neinregistrata in scop de TVA

3021 = 401 500

8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei

411 = % 11.900

701 10.000

4427 1.900

- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute

711 = 345 10.000

9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de

850lei inclusiv TVA

% = 401 850

605/612 714

8

4426 136

b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim II

D 4426 C D 4427 C

2.850 2.395

1.710 2.280

1.330 4.750

190 0 1.900

22.80 11.325

2.280

4.750

1360

13.268,80

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009

% = 4426 13.268,80

427 11.325

4424 1.943,80

- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent

trim I in valoare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel

din trim I

4423 = 4424 1943,80

- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.

d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce?

- Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal

pentru achiziitiile si livrariile intracomunitare.

- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie sa

intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a

luniiurmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile

intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care

vacuprinde urmatoarele informatii:

a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in

conditiile

art. 143 alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a

luatnastere in trimestrul calendaristic respectiv;

9

b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare,

prevazute la art. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor

expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat

uncod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic

respectiv.

(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si

1531,trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a

luniiurmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile

intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va

cuprinde urmatoarele informatii:

a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor,

pentru care aceasta persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si

pentru careexigibilitatea taxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;

b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni

triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept

persoana obligatala plata taxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).

3. Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.

- ch.protocol ;

- ch.provizioane ;

- ch.reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori.

10

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie

financiar:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 1500

Stocuri 400

Creante 250

Disponibiliti 30

Datorii mai mari de un an 2500

Datorii mai mici de un an 350

Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Rezolvare

Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans =

(1.500+400+250+30)-(2.500+350) = -670

=> se observa o situatie neta negativa intreprinderii

2. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei

pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint

urmtoarea situaie financiar:

Imobilizri 2000

Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibiliti 300

Capitaluri proprii 20000

Datorii mai mari de un an 2000

Datorii de exploatare 1300

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

11

Rezolvare :

BILANT

Active imobilizate =2.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =

=1.000 + 20.000 + 300 = 21.300

TOTAL ACTIVE = 23.300

Capital si rezerve = 20.000

Datorii pe ternem lung = 2.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt=

1.300 + 0 = 1.300

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300

Fondul de rulment = Pasive pe termen lung Active pe termen lung (imobilizari)

= (20.000 + 2.000) 2.000 = 20.000

Sau:

Fondul de rulment = Active circulante Datorii pe termen scurt

= (1.000 + 20.000 + 300) 1.300 = 20.000

Fondul de rulment FR este pozitiv ceea ce inseamna ca activele sunt suficiente

pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de

echilibru la nivelul firmei si o situatie favorabila din punct de vedere al solvabilitatii

intreprinderii.

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii Active pe termen lung (imobilizari)

= 20.000 2.000= 18.000

Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment Fondul de rulment propriu

= 20.000 18.000 = 2.000

Nevoia de fond de rulment = Active circulante (mai putin activele de trezorerie) Pasive

circulante (mai putin pasivele de trezorerie)

= (1.000 + 20.000) 1.000 = 20.000

Trezoreria neta = Fondul de rulment Nevoia de fond de rulment

= 20.000 20.000 = 0

12

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau

cu rspundere limitat?

Art. 222. - (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu

raspundere limitata:

a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente

incapabil;

c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori

contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de

semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

(2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe

actiuni.

Art. 223. - (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii

sau a oricarui asociat.

(2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.

(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si

cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

(4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul

registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la

cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

13

Art. 224. - (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in

ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt

repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

(2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci

numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Art. 225. - (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de

societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.

(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este

obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa

terminarea acelor operatiuni.

Art. 226. - (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in

societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:

a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;

a.1) in cazurile prevazute la art. 134;

b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;

c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim

asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului,

supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

(1.1) Dreptul de retragere poate fi exercitat, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b),

in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale a asociatilor in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dispozitiile art. 134 alin. (21) se aplica in

mod corespunzator.

(2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin

aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti

asociati.

(3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin

acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de

tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

14

2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?

Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea firmei are

loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri

prevazute de lege. Dizolvarea societatii inainte de expirare atermenului fixat pentru

durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la

publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei

15

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportional;

b) invers proportional;

c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.

2. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:

a) o perceptie diferit despre riscuri;

b) nivel diferit de informare si documentare;

c) nu este posibil o astfel de situatie.

3. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic

este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea

patrimoniului ntreprinderii n sensul:

a) micsorrii;

b) majorrii;

c) nu are nicio influent.

4. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare

a acesteia.

Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un

beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate

normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut

loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:

- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);

- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea

veniturilor;

- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;

- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea

fluxurilor degajate de ntreprindere.

16

5. Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei

ntreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor

furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie

conform legii societarilor.

Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si

impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.

FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:

Profit (pierdere) pe an

+ dobnda pe datoria la teri

- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru

datoria la terti

+impozitul pe venit care poate fi compensate

+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar

- venituri care nu aduc numerar

- cheltuieli de capital

+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor

Flux de trezorerie

17

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?

n activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiz contabil judiciar, experii

contabili verificatori trebuie s urmreasc dac:

- n elaborarea lucrrii, experii contabili autori au respectat n totalitate

prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;

- obiectivele stabilite au fost tratate corespunztor, iar rspunsurile date au

fost susinute prin acte i documente care au legtur cu cauza;

- autorii lucrrii nu s-au ndeprtat de tiina contabilitii, procednd la

ncadrri juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaiuni i lucrri care

presupun alte cunotine dect cele contabile;

- autorii lucrrii au respectat prevederile Codului etic naional al

profesionitilot contabili.

De asemenea trebuie s analizeze opiniile separate sau rapoartele experilor contabili

consilieri ai prilor, urmrind aceleai obiective ca n cazul raportului de expertiz

contabil propriu-zis.

Folosind exclusiv legea, tiina contabilitii i Normele profesionale, expertul contabil

verificator solicit autorilor lucrrilor de expertiz contabil s i le revad, n funcie

de observaiile fcute, procednd diferit:

a. dac nu sunt observaii sau dac lucrrile sunt refcute, expertul contabil

verificator va aplica pe prima pagin a lucrrilor analizate tampila

dreptunghiular de verificare, va semna i va aplica tampila filialei.

b. Dac sunt observaii, iar rapoartele de expertiz contabil judiciar nu sunt

refcute n spiritul observaiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie

s ntocmeasc un referat cu constatrile i observaiile sale, pe care s-l

ataeze, n original, raportului de expertiz judiciar ce urmeaz a fi depus

organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea i decizia

acestuia.

18

2. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i

extrajudiciare?

Expertizele judiciare sunt mijloace de prob n justiie. Scopul principal al expertizelor

contabile judiciare, n calitate de prob n justiie, este contribuia adcestora la stabilirea

adevrului material i justa soluionare a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de

cercetare sau judecat.

Caracterul tiinific i fora probant a expertizei contabile judiciare este c aceasta are

ca obiect cercetarea unor fapte i situaii de natur economico-financiar; cuprinde n

sfera sa de aciune activitatea economic a unui agent economic pentru problemele i

obiectivele stabilite de organul judiciar; cerceteaz situaiile i mprejurrile de fapt, pe

baza informaiilor furnizate de evidena economic i a suporilor ei materiali;

interpreteaz datele de eviden i furnizeaz opinii cu privire la problemele investigate

pe baza legilor i a actelor normative care reglementeaz domeniul de activitate

respectiv. Elaboreaz concluzii, pe baza constatrilor fcute, care servesc ca mijloc de

prob pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.

Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se

afl n Ordonana Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitii de expertiz

contabil i a contabililor autorizai. Potrivit acestor reglementri legale, efectuarea de

expertize contabile judiciare i extrajudiciare este dreptul exclusiv al experilor contabili

n Codul civil, n Codul penal i Codurile de procedur penal i civil

3. Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil?

Sediul reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare se

afl n:

a. Regulamentul de organizare i funcionare a CECCAR care stipuleaz c experii

contabili, n exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de

organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:

i. Expertize amiabile (la cerere)

ii. Expertize contabil-financiare

iii. Arbitraje n cauze civile

iv. Expertize de gestiune

b. Norma profesional CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care

stipuleaz c acestea pot fi efectuate numai de ctre persoanele care au dobndit

calitatea de expert contabil n condiiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n

partea activ a Tabloului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din

Romnia (CECCAR).

19

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani

subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece

profesionistii contabili , clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta

sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si

contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.

Rolul organismelor profesionale se regsete n cele trei comandamente de baz ale

acestora:

Educaia: asigurarea unei dezvoltri profesionale continue a membrilor si;

Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;

Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

O profesie,n general, este definit i judecat prin cunotinele, aptitudinile,atitudinea i

etica celor implicai n aceast profesie.

Reglementarea unei profesii este un rspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care

s fie ndeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementrii i natura acestei reglementri depind de:

Profesia nsi, capacitatea ei de a rspunde efectiv i eficient cererilor

economiei i societii;

Condiiile de pia n care activeaz profesia;

Calitatea serviciilor furnizate de membrii si, reglementarea este necesar pentru

acertifica faptul c serviciile contabile de pe pia sunt de calitate adecvate, ceea ce

implic:

- adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,

- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractai ai serviciilor contabile,

precum investitorii, creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley n SUA, Legea

securitii financiare n Frana).

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor

aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze:

20

- existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care

primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de

experienta profesionala;

- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti

care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de

servicii contabile;

2. Aria de acoperire a reglementrii profesiei.

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

-Cerinele de acces i certificarea sau autorizarea;

-Cerinele referitoare la educaia continu;

-Monitorizarea comportamentului profesionitilor contabili;

-Standardele profesionale i etice pe care profesionitii contabili trebuie s le

respecte;

-Sistemele i procedurile disciplinare n cazul n care profesionitii contabili nu

ndeplinesc cerinele de mai sus.

Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta

pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare,

pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice

Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:

Proportional

Transparent

sa nu fie impotriva competitiei

nediscriminatorie

precisa

segmentata in functie de tinta sa

implementata consecvent si just

supusa unei examinari periodice.

21

3. Care sunt condiiile de calitate a reglementrii profesiei contabile?

Reglementarea trebuie s fie de calitate pentru a rspunde interesului public, adic

trebuie s fie: proporional; transparent; s nu fie mpotriva competiiei;

nediscriminatorie; precis; segmentat n funcie de inta sa; implementat consecvent i

just; supus unei examinri periodice.

Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit

careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si

nevoilor economiei in general.

22

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile

i nu cele de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare

Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n

scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i

nici nu-i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii

informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile

respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenelor

necesare.

O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau

nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i

anume: integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea,

profesionalismul i respcv tul fa de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o

cerin dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o meniune n raport.

Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i

principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete

responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare

2.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:

situaiile financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de standardele

internaionale de raportarefinanciar i de normele naionale;

conturi sau elemente de bilan sau rubrici din situaiile financiare (denumirea

acceptat e de rubric dinsituaiile financiare);

respectarea clauzelor contractuale;

situaiile financiare condensate (rezumate).

23

3. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor

contractuale?

Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte

contabile si financiare.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de

audit, de baza.

4. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare

condensate?

Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat

n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n

ansamblul lor.

24

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?

n general, un studiu de fezabilitate precede dezvoltarea tehnic i punerea n aplicare a

proiectului. Cu alte cuvinte, un studiu de fezabilitate este o evaluare sau analiz a

impactului potenial al unui proiect propus.

Studiul de fezabilitate tehnica evalueaz detalii despre cum va fi livrat un produs sau un

serviciu (de exemplu, materiale, de munc, de transport, n cazul n care afacerea ta va fi

amplasata, tehnologia necesara, etc.) Gndii-v la studiul de fezabilitate tehnic sau

logistic planul tactic de modul n care afacerea ta va produce, stoca, livra, i urmri

produsele si serviciile tale.

Un studiu de fezabilitate tehnic este un instrument excelent pentru probleme de

fotografiere i de planificare pe termen lung. n unele privinte servete ca o diagram

pentru modul n care produsele i serviciile dumneavoastr evolueaz i pentru a te

misca prin afacerea dvs. pentru a ajunge fizic pe piaa dumneavoastr.

Scopul unui studiu de fezabilitate principal este de a evalua viabilitatea economic a

activitii propuse. Studiul de fezabilitate trebuie s rspund la ntrebarea: "Ideea are

sens economic?" Studiul ar trebui s ofere o analiz aprofundat a oportunitatii de

afacere, inclusiv o privire catre toate posibilele obstacole care pot sta n calea succesului

cooperativei. Rezultatul studiului de fezabilitate va indica dac sau nu s procedeze cu

ideea de risc. n cazul n care rezultatele studiului de fezabilitate sunt pozitive, atunci

cooperativa poate proceda pentru a dezvolta un plan de afaceri.

A doua parte a unui studiu de fezabilitate bun ar trebui s se concentreze pe planul de

aciune propus, i s furnizeze o estimare detaliat a costurilor i beneficiilor.

Un studiu de fezabilitate se uita la viabilitatea unei idei, cu un accent pe identificarea

problemelor poteniale i ncearc s rspund la o ntrebare principal: Ideea va merge

si o putem lua in considerare in proces?

25

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor

dou societi se prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de

aciuni 9.000, valoarea nominal 9.000lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500, valoarea

nominal 7.500lei/aciune.Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A

dac ea absoarbe societatea B.

Rezolvare

A B

Activ net contabil 72.000.000 lei Activ net contabil 60.000.000 lei

Nr. Aciuni 9.000 aciuni

VMCA= 72.000.000 LEI/9.000 actiune = 8.000 lei / aciune

Numarul de actiuni ce trebuie emise = 60.000.000 lei/8.000 lei/actiune = 7.500 actiuni

2. Dou societi comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor

dou societi se prezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 120.000 lei, numr

de aciuni 15.000, valoarea nominal 15.000 lei/aciune.

Societatea B: valoarea net de aport 100.000 lei, numr de aciuni 12.500, valoarea

nominal 12.500lei/aciune.

Rezolvare

I. A absoarbe pe B

A B

Activ net contabil 120.000 lei Activ net contabil 100.000 lei

Nr. Aciuni 15.000 aciuni

VMCA= 120.000 LEI / 15.000 actiune = 8 lei / aciune

Numarul de actiuni ce trebuie emise = 100.000 lei / 8 lei/actiune = 12.500 actiuni

26

II. B absoarbe pe A

B A

Activ net contabil 100.000 lei Activ net contabil 120.000 lei

Nr. Aciuni 12.500 aciuni

VMCA= 100.000 LEI / 12.500 actiune = 8 lei / aciune

Numarul de actiuni ce trebuie emise = 120.000 lei / 8 lei/actiune = 15.000 actiuni

27

BIBLIOGRAFIE

Cartea Ex.C i Ct. A, Ed. CECCAR, B. 2004;

Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003;

ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene*) EMITENT: MINISTERUL

FINANTELOR PUBLICE PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 766 bis

din 10 noiembrie 2009;

Standardul profesional nr. 21 Misiunea de inere a contabilitii, ntocmirea i

prezentarea situaiilor finanicare Ghid de aplicare Ediia a IV-a, revizuit i

adugit, Editura CECCAR, B, 2011;

GHID pentru pregatirea candidatilor la examenul de aptitudini pentru obtinerea

calitatii de expert contabil si de contabil aurtorizat, Ed.CECCAR, Bucuresti,

2013;

"Ghidul pentru pregtirea candidailor la examenul de aptitudini pentru

obinerea calitii de expert contabil i de contabil autorizat" Ediia a II-a,

revizuit i adugit 2014, Ed.CECCAR, Bucuresti, 2014;

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm