Experiența ISE: cercetări, proiecte, resurse educative, cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor cheie
Valorificarea experiențelor de învătare nonformală în construirea competențelor cheie(2008-2011)
• Curriculumul centrat pe competenţe solicită valorificări multiple ale experinţelor de învăţare ale elevilor; profesorul poate fi un mediator între modurile de învăţare; validarea învăţării; complementaritate; identificarea descriptorilor din domeniile de competenţe cheie care nu se regăsesc în curriculum-ul formal sau nu sunt suficient susţinute (deprinderi, atitudini)
• Identificarea percepţiilor profesorilor şi ale elevilor în legătură cu învăţarea în mediul nonformal/din afara scolii
• Alcătuirea unui inventar al practicilor actuale privind utilizarea de către profesori a experienţelor de învaţare în mediul nonformal
• Exemple de valorificare a experientelor de invatare nonformala ale elevilor pentru integrarea domeniilor de competenţe cheie
Evoluția percepțiilor profesorilor şi ale elevilor
• 2006: sunt recunoscute de către elevi experienţele din afara şcolii, însă nu există un demers reflexiv asupra acestora în clasă; există experienţe de tip autoevaluativ şi de reflecţie asupra propriei învăţări
• 2008: gradul scăzut de conştientizare, în rândul profesorilor, a rolului educaţiei nonformale şi informale (acele experienţe care sunt recunoscute sunt considerate ca experienţe de învăţare în sine, fiind rupte de ceea ce se întâmplă în clasă, prin aplicarea curriculumului);
• 2011: profesorii considera instituţia scolara interesată de valorificarea experienţelor de învăţare, scoala doreşte să-şi îmbunătăţească oferta educativă; se cauta activitati reprezentative pentru specificul scolii
Studiu de caz: Perceptiile profesorilor i ale șelevilor în domeniul predării limbilor străine (Introducerea Pa aportului lingvistic șEuropass..., ISE, 2006)
• Necesitatea cunoaşterii limbilor străine este recunoscută de toţi participanţii, deoarece aceasta este utilă pentru configurarea parcursului profesional sau personal.
• Nivelul de progres al elevilor este determinat de experienţele extraşcolare şi de calitatea activităţilor din clasă organizate de profesor.
• Experienţele de învăţare din afara şcolii sunt utilizate pentru rezolvarea unor aspecte insuficient dezvoltate prin intermediul activităţilor din clasă. Acestea se referă la interacţiunile verbale, precum şi la alte componente ale exprimării orale, şi la confirmarea nivelului de achiziţii prin (auto)evaluare externă.
• Sunt amintite comunicarea autentică, cu nativi, direct şi prin internet, ascultarea unor emisiuni TV în limba respectivă, participarea la tabere interculturale, călătorii în străinătate, cursuri în afara şcolii, proiecte, concursuri, atestări ale cunoştinţelor etc
• Sunt apreciate experienţele de tip intercultural pentru dezvoltarea personală.
• Experienţele de învăţare din afara şcolii constituie un suport pentru reflecţia asupra propriei învăţări, contribuind la formarea deprinderilor de ”a învăţa să înveţi”. Interesul pentru includerea experienţelor de învăţare din afara şcolii în activitatea curentă la clasă este recunoscut de o parte dintre elevi, pe când pentru o altă parte acest interes nu se poate asocia cu practicile actuale din clasă, simţind nevoia redefinirii acestora.
Metodologia implementării competenelor cheie: cercetare, ghiduri, curs de formare on line (2008 - 2010)ț
europene
Modalitati / surse de informare privind domeniile de competenţe cheie europene
4,7%
0,8%
6,0%
10,8%
31,1%
33,2%
37,1%
58,0%
69,9%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Alte situaţii
Stagii de formare în străinătateAcum, cu ocazia acestui studiu
Stagii de formare în ţară
Discuţiile care au precedat Legea învăţământului din 2003
Analiza programei în vederea realizării planificării
Nota de prezentare din programă /programeAcţiuni în şcoală
Consfătuiri ale cadrelor didactice
Perceptii asupra dezvoltării competentelor cheie
Ierarhizarea competentelor cheie posibil de dezvoltat in cadrul disciplinei(sinteza pe ansamblu curricular)
0 10 20 30 40 50 60
Iniţiativă şi antreprenoriat
Sensibilizare şi exprimare culturală
Comunicarea în limbi străine
Competenţe mate-ştiinţe-tehnologii
Competenţa digitală
Competenţa socială şi competenţe civice
A învăţa să înveţi
Comunicarea în limba maternă
Opinii asupra impactului pe care îl poate avea orientarea curriculumului spre dezvoltarea de competenţe cheie asupra elevului
Ce impact consideraţi că are, din perspectiva elevului, orientarea curriculumului spre:
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
Valorificarea oport. de formare academica
Participare la viaţa socială şi polit ică
Facilitarea inserţiei profesionale
Asumarea rolul de partener în educaţie
Viaţă de familie
Reuşită în carieră şi venituri
Valorificarea oport. de formare profes
Stimularea capacităţii de autoevaluare
Creşterea stimei de sine
Continuarea studiilor
Creşterea motivaţiei pentru învăţare
Participarea activă la diverse proiecte
Perceptii asupra modalitătiilor de actiune educativă
În ce măsură puteţi dezvolta competenţele cheie europene la elevii dumneavoastră prin următoarele modalităţi?
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0
Cursuri de formare la distanţă
Manualul
Curriculumul naţional (nou)
Ghiduri metodologice
Programa şcolară în vigoare
Parteneriate locale
Proiecte între şcoli
Cursuri de formare continuă
Proiecte europene de coop. educativă
Activităţi extraşcolare
• Cadrele didactice afirmă interesul pentru parteneriat şi consideră că au experienţe de tip asociativ pe care să le utilizeze în raport cu învăţarea formală, nonformală şi informală.• Accesul la noile contexte educative, prin mijloace
informatice, este reprezentativ pentru două treimi dintre cadrele didactice. Capacitatea de utilizare a acestora permite configurarea unor proiecte mult mai diverse, mai interactive, şi care să mobilizeze şi alţi furnizori de educaţie din comunitatea locală (de exemplu, educaţia (inter)culturală sau pentru patrimoniu). • Profesorii de limbi străine au o bună experienţă
asociativă şi la nivel metodologic.
• În opinia cadrelor didactice, demersul de integrarea a competenţelor cheie în învăţământul românesc are impact, în primul rând, asupra participării active la diverse programe şi proiecte (europene şi locale) sau la activităţi extraşcolare. • Este important de subliniat faptul că formarea de
competenţe cheie se bazează pe utilizarea resurselor de educaţie nonformală şi informală, deoarece au ca principiu de bază învăţarea în situaţii reale şi în contexte semnificative.• Resursele etwinning ( de exemplu, Cum să spui
mulțumesc?; Scoala la piaţă; Oraşul meu, oraşul tău)
Curs de formare on line: Integrarea domeniilor de competenţe cheie (2010)
Cercet. şt. dr. Angelica MihăilescuInstitutul de Știinţe ale Educaţ[email protected]
Despre protejarea patrimoniului, promovarea valorilor locale, utilizarea resurselor educative, prin proiectul Colecţiile muzeale rurale între realitate şi aspiraţii - II
Institutul Naţional al Patrimoniului în parteneriat cu Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România desfăşoară - în perioada august-noiembrie 2012 - proiectul cultural COLECŢIILE MUZEALE RURALE ÎNTRE REALITATE ŞI ASPIRAŢII - II, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul are ca obiectiv principal protejarea şi promovarea patrimoniului muzeal şi se adresează profesorilor sau altor persoane din comunitatea rurală care sunt custozi de colecţii muzeale locale (în cadrul căminelor culturale sau primăriilor) sau de colecţii şcolare. Programele de formare propun o abordare interdisciplinară prin care să se ţină cont de categoriile de bunuri culturale specifice acestor tipuri de colecţii, precum şi de utilizarea lor ca resurse educative. Proiectul cultural desfăşoară următoarele activităţi: - organizarea unui curs gratuit de trei zile pentru custozii muzeelor/colecţiilor muzeale din mediul rural (acestea pot fi colecţii publice private sau în cadrul şcolilor, căminelor culturale şi primăriilor), pentru două serii, în perioadele: 30 octombrie -1 noiembrie şi 2-4 noiembrie 2012; - organizarea unei mese rotunde Colecţiile muzeale rurale între realitate şi aspiraţii (1 noiembrie 2012);- realizarea şi distribuirea Ghidului de bune practici în protejarea şi promovarea patrimoniului cultural rural. Persoanele care doresc să participe la curs găsesc detalii despre condiţiile de înscriere şi o amplă prezentare a proiectului cultural pe pagina: http://www.cimec.ro/ghid-muzee-rurale/.
Persoane de contact: manager proiect Aurelia Duţu, analist-istoric în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, tel.: 072.457.051/074.908.0478, e-mail: [email protected]; Angelica Mihăilescu, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, tel.: 0766 753 918, e-mail: [email protected]