Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Plan sectorial:  ADER 2020Obiectivul general al ofertei(acronim): CCFSS Numărul /codul 

proiectuluiADER 3.2.1

Denumirea Contractorului : Codul fiscal al Contractorului

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole ICDIMPH ‐Horting

RO 13146912

Persoana de contact (Directorul proiect):VINTILA Marian

Date contact (Tel/Fax, e‐mail):Tel. 021‐ 461 07 06 Fax 021‐460 0725, ihorting@yahoo.com; marian.vintila57@yahoo.com

Denumirea proiectului

Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor 

de semi‐subzistenţăAnul începerii proiectului 

14.11.2011 Anul finalizăriiproiectului 

31.10.2014 Durata (luni):36

PARTENERI: SCDL Buzău și SCDP Voinești

PROTOCOLULUI EXPERIMENTAL ȘI VARIANTELE EXPERIMENTALE

Cercetările efectuate până în prezent conform Planului de realizare se referă în principal lainfluența cultivarelor, a metodelor și condițiilor de uscare-deshidratare și depozitare-stocare asupra calitățiiși duratei de menținere a calității unor specii de fructe și legume (caise, mere, prune, ardei, ceapă uscatăși morcov), considerate ca reprezentative pentru activitatea fermelor de semi-subzistență pomicole șilegumicole. Experiențele s-au desfășurat atât în condiții de laborator cât și de microproducție pentrucertificarea rezultatelor, având în vedere necesitatea transferului tehnologic la nivelul fermelor desemsubzistență sau la alți operatori economici interesați din domeniu.

Schema generală de organizare a experiențelor din cadrul proiectului, cuprinde un număr de 72 devariante experimentale. Factorii experimentali care stau la baza acestei schemei sunt : 2 operațiunitehnologice post-recoltă (uscare-deshidratare și păstrare-stocare); 6 specii de fructe și legume; 3 cultivaredin fiecare specie (în funcție de sortimentul cultivat) și 2 condiții / faze de lucru (laborator șimicroproducție).

Determinările și observațiile efectuate la variantele experimentale se referă la :- evaluări organoleptice (aspect, gust, fermitate);- evoluția fermității structo-texturale (penetrometric);- nivelului pierderilor de masă și al deprecierilor calitative;- evoluția unor componente chimice (SU solubilă, aciditate titrabilă, zahăr total, vitamina C);- monitorizarea factorilor tehnologici de uscare-deshidratate și păstrare-stocare (temperatură,umiditate relativă).

Soiurilor utilizate șl modul de pregătire al experiențelor pentru depozitare și stocare

Varianta Soi Condiții de depozitare

V11

Mediu ambiant (20‐22°C)V2 Refrigerare (10‐12°C)V3 Cond.frigorifice (3‐5°C)V4

2Mediu ambiant (20‐22°C)

V5 Refrigerare (10‐12°C)V6 Cond.frigorifice (3‐5°C)V7

3Mediu ambiant (20‐22°C)

V8 Refrigerare (10‐12°C)V9 Cond.frigorifice (3‐5°C)

REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA CAISELOR

Condițiile termice de păstrare sunt determinante pentru durata de menținere a calitații caiselor. Caisele au putut fiastfel păstrate cel mult 5 zile ȋn condiții de mediu ambiant, cu pierderi totale medii de 46,77%, maxim 15 zile ȋn condiții derefrigerare cu pierderi totale medii de 55,42% şi 20 de zile ȋn condiții frigorifice cu pierderi totale medii de 50,79%.Perioada optimă de menținere a calității caiselor a fost ȋnsă de 3 zile ȋn condiții de mediu ambiant, 10 zile ȋn spațiirefrigerate şi 15 zile ȋn cele frigorifice.

La temperatura de 10-12°C, cel mai rezistent s-a dovedit a fi soiul Cea mai bună de Ungaria cu pierderi totale de52,73% după 15 zile de păstrare. Frigul a avut un efect benefic asupra caiselor din soiul Mari de Cenad, care ȋn general, înciuda valorilor destul de ridicate ale pierderilor, şi-au menținut mai bine aspectul şi sănătatea un timp ȋndelungat (15 zile).

Fermitatea – în toate variantele experimentale de păstrare fructele au prezentat o scădere a fermității pulpei, princreșterea adâncimii de penetrare cu 28,07-71,24% față de valoarea inițială. Evoluția fermității caiselor pe durata păstrării afost ȋnsă foarte diferită de la un soi la altul. Deși soiurile Royal și Mari de Cenad au avut inițial valori penetrometriceapropiate, fermitatea fructelor pe durata păstrării a evoluat diferit. In toate condițiile de păstrare aceasta s-a redus mai multla caisele soiului Mari de Cenad și mai puțin la cele aparținând soiului Royal.

Conținutul cel mai scăzut de substanță uscată solubilă, zahăr total și vitamină C, l-a avut soiului Royal , ȋn timp cesoiul Mari de Cenad a prezentat conținutul cel mai ridicat de SU, aciditate, zahăr total și vitamina C. Conținutul de S.U. acrescut ȋn general la toate soiurile și în toate condițiile de păstrare, cu excepția caiselor din soiul Cea mai buna de Ungariapăstrate la 3-5°C (V9), la care a avut loc o scădere cu 0,3 % a conținutului de substanță uscată.

Aciditatea fructelor a crescut ȋn general după recoltare la variantele de păstrare la temperatura mediuluiînconjurător și s-a redus la toate soiurile păstrate în condiții de refrigerare și frigorifice.

Conținutul de zahăr total a înregistrat o tendință crescătoare la toate soiurile de caise și în toate condițiile depăstrate, cu excepția soiului Cea mai buna de Ungaria păstrat în condiții frigorifice.

REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA MERELOR

Durata de menținere a calității merelor a fost de 90 zile ȋn condițiile mediului ambiant, 120 de zile ȋn spațiirefrigerate şi 180 de zile ȋn condiții frigorifice, cu pierderi totale medii de 32,2%; 21,06% si respectiv 19,83%.

Performanța merelor din soiul Golden delicious de a se situa pe primul loc ȋn privința menținerii calității ȋn toatecele trei condiții depozitare, s-a datorat în principal susceptibilității mai reduse a fructelor la deprecierile cauzate de boli ȋncondițiile anului 2012 și 2013, desi pierderile de masă au fost mai mari decât la celelalte soiuri studiate.

La polul opus s-au situat merele din soiul Jonathan pentru condițiile de păstrare în mediul ambiant și refrigerare șicele din soiul Idarted pentru condiții frigorifice, procentul cel mai ridicat de pierderi prin stricare având rolul hotărâtor înpoziționarea soiurilor respective.

Inițial merele au avut un conținut de 14,0-17,0% substanță uscată, 0,50-0,78 aciditate titrabilă şi 10,17-10,70%zahăr total, ȋn funcție de soi. Fructele soiului Golden delicious au avut conținutul cel mai ridicat de substanță uscatăsolubilă şi zahăr total, iar conținutul în aciditate titrabilă a fost mai crescut la soiul Idared.

Denumire soiMediu ambiant Refrigerare Cond.frigorificePierderi (%) Pierderi (%) Pierderi (%)

de masă stricare totale de masă stricare totale de masă stricare totaleAnna Späth 5,10 8,02 13,12 5,74 3,60 9,34 4,40 0 4,40Vinete de Italia 6,15 12,50 18,65 9,11 7,61 16,72 5,89 0 5,89Tuleu gras 6,68 30,41 37,09 10,29 12,53 22,82 7,56 7,59 15,15Medie 5,98 16,97 22,95 8,38 7,91 16,29 5,95 2,53 8,48Durata de păstrare 10 zile 20 zile 30 zile

REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA PRUNELOR

În condițiile mediului ambiant, durata de menținere a calității prunelor este de maximum 10 zile. Soiul Anna Späth aȋnregistrat valoarea cea mai redusă de pierderi totale (13,12%), ȋn timp ce soiul Tuleu gras a prezentat 37,09% pierderi de masăşi prin stricare. Soiul Anna Späth s-a dovedit a avea o rezistență mai bună la păstrare decât celelalte soiuri studiate.Sensibilitatea soiului Tuleu gras s-a manifestat atât prin pierderile de masă cele mai ridicate, care au determinat zbârcireafructelor, cât mai ales prin proporția foarte mare de fructe depreciate (30,41%).

Ȋn spațiile refrigerate prunele au fost păstrate 20 de zile cu pierderi de masă de 5,74-10,29% şi pierderi prin stricare de3,60- 12,53, iar cel mai rezistent s-a dovedit a fi tot soiul Anna Späth.

Ȋn condiții frigorifice, nivelul pierderilor de masă a fost după 30 de zile de păstrare de 4,40-7,56 %, iar cel al pierderilorprin stricare de 0-7,5%, ȋn funcție de soi, cumulând pierderi totale medii de 8,48%. La temperatura de 3-5°C prunele s-aucomportat ȋn general foarte bine, soiurile Anna Späth şi Vinete de Italia având cele mai mici pierderi de masă şi fără săprezinte pierderi prin stricare. Prunele soiului Tuleu gras au avut ȋnsă ȋn aceleaşi condiții de păstrare pierderi totale de 15,15%,valoare de cca. trei ori mai mare decât a celorlalte soiuri studiate.

REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA ARDEILORDurata de depozitare a fost de 5 zile în mediul ambiant, 10 zile in mediu refrigerat și 20 zile în condiții frigorifice.

Evoluția pe durata păstrării a principalelor componente chimice din ardei a fost diferită de la o variantă experimentală la alta.Ȋn general la ardei, conținutul de S.U. nu prezintă modificări prea mari pe durata păstrării acestora. Totuşi conținutul

de S.U. a crescut mai mult la ardeii păstrați ȋn condiții de refrigerare. În condiții frigorifice conținutul de S.U. se mențineridicat, dar nivelul de zahăr total se reduce mult față de cel inițial.

Aciditatea ardeilor a prezentat atât uşoare creşteri cât şi scăderi ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Nivelul deaciditate titrabilă s-a menținut ridicat ȋn special la soiurile Galben superior şi Splendens, prezentând valori de 0,31-0,33%,respectiv 0,22-0,33%, ȋn funcție de condițiile de păstrare. La soiul Bianca la care aciditatea inițială a ardeilor este de două orimai scăzută, variațiile pe durata păstrării au fost cuprinse ȋntre 0,11-0,14% ȋn funcție de condițiile de păstrare.

Evoluția conținutului de zahăr total a fost diferită ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Ȋn general conținutul dezahăr a avut o tendință descrescătoare pe durata păstrării ardeilor, cu excepția variantelor V2 (Galben superior) şi V8 (Bianca)la depozitarea ȋn condiții de refrigerare când au fost depăşite valorile inițiale. Cele mai consistente reduceri ale conținutului dezahăr total au avut loc la ardeii păstrați ȋn condiții frigorifice, valorile obținute fiind cu 0,5-3,67% mai mici decât cele inițiale,ȋn funcție de soi.

Cantitatea de vitamina C din ardei s-a redus pe durata păstrării la toate soiurile, dar ȋn diferite proporții ȋn funcție decondițiile de păstrare. Scăderea cea mai accentuată s-a produs la ardeii păstrați ȋn condițiile mediului ambiant. Conținutulinițial s-a diminuat astfel cu 33,19 mg/100g la soiul Galben superior (V1), 51,39 mg/100g la soiul Splendens ( V4) şi 77,38mg/100g la soiul Bianca (V7). Pierderile cele mai reduse de vitamina C au avut loc la ardeii păstrați ȋn condiții de refrigerare,valorile ȋnregistrate după 10 zile de menținere la temperatura de 10-12°C fiind mai mici cu 10,7mg/100g la soiul Galbensuperior (V2), 27,12 mg/100g la soiul Splendens (V5) şi 42,78 mg/100g la soiul Bianca (V8).

Evoluția conținutului de vitamina C indică faptul că ardeii răspund cel mai bine la temperaturi de refrigerare de 10-12°C la care ȋşi mențin cel mai bine aspectul şi compoziția chimică.

REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA LA CEAPĂDurata maximă de păstrare a cepei uscate a fost de 100-150 zile în condiții naturale (în funcție de soi), 180 zile în

condiții de refrigerare și 210 zile în condiții frigorifice, cu pierderi totale medii de 12,17%, 22,35%, respectiv 27,02 %.Pierderile prin stricare cele mai mici s-au inregistrat la ceapa din soiul Daytona de 0-3,1% în funcție de condițiile și durata depăstrare, iar cele mai mari la soiul Countach de 5,6 – 22,2%, tot în funcție de condițiile și durata de păstrare.

Evoluția principalelor componente chimice a fost diferită de la o variantă experimentală la alta. Conținutul de S.U.a avut la toate soiurile o tendință de scădere în special la ceapa păstrată în condițiile mediului ambiant. Ȋn condiții derefrigerare Soiul Daytona, considerat ca cel mai sănătos (cu pierderile cele mai mici prin stricare), a prezentat o scădere aconținutului de S.U la păstrarea în condiții de refrigerare și frigorifice, în paralel cu reducerea conținutului de zahăr total.

Aciditatea cepei a prezentat atât uşoare creşteri cât şi scăderi ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Ȋn general ceapa și-a menținut conținutul inițial de aciditate în condițiile mediului ambiant și cele frigorifice și a prezentat ușoare reduceri în condiții de refrigerare, valorile cele mai mici fiind înregistrate la soirile Daytona și Countach păstrate în condițiile respective.

REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA MORCOVILOR

Durata de menținere a calității morcovilor a fost de 60 de zile ȋn condițiile mediului ambiant, 90 de zile ȋn spațiirefrigerate şi 150 de zile ȋn condiții frigorifice.

Pierderile totale medii au fost foarte mari (37,33 - 55,17%) în funcție de condițiile și durata de păstrare, pierderile demasă având cea mai mare pondere. Proporția morcovilor deshidratați în timpul păstrării a fost ridicată variind în medie între11,73% și 21,34 în funcție de condițiile și durata de păstrare. Pierderi mai reduse au fost înregistrate la soiurile Floride șiAstral în diferite condiții de păstrare.

La introducerea în depozit, morcovii au avut un conținut de 9,7-10,2% substanță uscată, 0,09-0,11% aciditate titrabilă şi3,90-5,59% zahăr total, ȋn funcție de soi. Morcovii din soiul Astral au avut conținutul cel mai ridicat de substanță uscatăsolubilă şi zahăr total, ȋn timp ce morcovii soiului Floride au inregistrat conținutul cel mai redus de S.U. și zahăr total.

Evoluția în timpul păstrării a principalelor componente chimice a fost diferită de la o variantă experimentală la alta.Conținutul de S.U. a crescut în timpul păstrării la toate soiurile și aproape în toate condițiile de depozitare. Aciditateamorcovilor a crescut constant pe durata depozitării la toate soiurile și în toate condițiile.

Conținutul de zahăr total s-a menținut în general la valori ridicate la toate soiurile și condițiile de păstrare, cu unelediferențe între variante. Conținutul în zahăr total a avut o tendință generala crescătoare în condițiile mediului ambiant și celefrigorifice de păstrare și alta descrescătoare pentru morcovii păstrați în condiții de refrigerare.

Cele mai bune rezultate de menținere a calității morcovilor au fost obținute la soiul Floride păstrat în condițiile mediuluiambiant și frigorifice și soiul Astral păstrat în condiții de refrigerare. Condițiile frigorifice prelungesc durata de păstrare amorcovilor, problema menținerii calității fiind legată în principal de pierderile de masă și gradul de deshidratare.

METODELE UTILIZATE LA USCARE – DESHIDRATARE

VARIANTA 1 – Utilizarea unui uscător de micăcapacitate pretabil a fi utilizat în gospodăriindividuale și în număr mai mare sau de capacitatemai mare în ferme de semisubzistență. Uscătorulutilizat în experimentări, permite realizarea uneitemperaturi maxime de 700C.

VARIANTA 2 – Utilizarea unei instalații de deshidratare a legumelor și fructelor la presiune atmosferică în curent de aer cald.

Instalația are o capacitate de 70 – 300 kg/sarjă și utilizeazăca agent de deshidratare (uscare) aerul cald. Sistemul decomandă și control, permite măsurarea și programare automatăsau manuală a parametrilor de lucru: temperatura (măsurabilă înpatru puncte din incinta); umiditate; viteza aerului.

Calculatorul de proces al uscătorului este prevăzut cu ointerfață de conectare la PC pentru achiziția de date.

Uscarea se realizează în tăvi dispuse pe un cărucior cucapacitate de maxim 20 tăvi.

Pe parcursul experiențelor s-a avut in vedere modul de variație ai următorilor factori: temperatura aerului și umiditatea relativă a aerului cald, în instalația de deshidratare.

Modul de variaţie al temperaturilor şi umidităţii aerului în incinta uscătorului, în faza tranzitorie până la atingerea temperaturii de regim sunt prezentate în graficele alăturate

Tehnologiile de uscare-deshidratare au fost definitivate în cadrul proiectului și sunt acoperitoare prin operațiile componente și parametrii tehnologici, pentru întreg spectru de material biologic studiat.Colectivul de cercetare a considerat oportun la nivelul fazei din 2013, proiectarea și realizarea unui uscător solar, care poate fi accesibil ca investiție în cadrul fermelor de semisubzistență, din punct de vedere al costurilor pe care le necesită construirea sa, respective o valoare de cca. 2 200 lei, dar și utilității acestuia pentru crșterea valorii adăugate și a diversificării gamei sortimentale de produse.

Rehidratare caise

REZULTATE

1. Depozitare şi stocare a produselor horticole

- S-au stabilit duratele optime de depozitare și stocare a cultivarelor analizate, cu precizarea factorilor tehnologici necesari mențineriicalității pe filiera producător – consumator ;

- Realizarea de module tehnologice de depozitare și stocare în condiții de refrigerare și frig, adaptabile la nivelul fermelor desemisubzistență precum și adaptarea acestora pentru asociații și cooperative de producători.

2. Uscare – deshidratare produselor horticole

- S-au stabilit parametrii de management al procesului de uscare – deshidratare, respectiv a temperaturii optime și a timpului demenținere în cazul de uscătorului de mică capacitate precum și temperatură, umiditate, viteză a aerului și timp de deshidratare încazul instalației industriale;

- Elaborarea tehnologiilor de utilizare a uscătorlui solar, în ferme de semisubzistență legumicole și pomicole, ținând cont de condițiileclimatice de amplasre a acestora;

- Realizarea de module tehnologice de uscare - deshidratare, adaptabile la nivelul fermelor de semisubzistență precum și adaptareaacestora pentru asociații și cooperative de producători.

TRANSFER TEHNOLOGIC

Rezultatele proiectului constitue suportul tehnico-economic (tehnologie – dotări) necesar realizării studiilor de fezabilitate, pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014 – 2020, de către fermierii sau operatorii economici din domeniul horticol (producție –procesare) prin:

1. Realizarea de module tehnologice specifice de uscare şi deshidratare, stocare şi depozitare a legumelor, respectiv a fructelor din producția proprie. pentru fermele de semisubzistență sau pentru alți operatori economici din domeniu horticol;

2. Realizarea a două proiecte cadru (unul pentru legume și unul pentru fructe) implementabile în fermele de semisubzistență ce vor putea fi adaptate funcție de caracteristicile solicitantului;

3. Acordarea de asistență tehnică pentru realizarea uscătorului solar în cadrul fermelor desemisubzistență cu cheltuieli minime.

Vintilă M – “Design and performance evaluation of a solar convection dryer for drying fruits and vegetables” – 42nd Symposium "Actual Tasks on Agricultural Engineering", Opatija, Croatia, 2014 –ISSN 1848-4425, pag. 335 -340 Thomson Reuters: Conference Proceedings Citation Index and ISTP, CAB International -Agricultural Engineering Abstracts, Cambridge Scientific Abstracts - Conference Papers Index, InterDok.

Vintilă M. Bogoescu M., Angela Mohora - “Studies on Dehydration of Plums“ – Acta Horticulturae, nr.981/2013 pg. 685 Proc. IIndBalkan Symposium on Fruit Growing Pitești România

Vintilă M. - “Technical aspects concerning the quality preservation in fresh and dehydration of apricots“ Scientific Papers, Series B. Horticulture, vol. LVII, 2013. pg.121 - 127 USAMV Bucuresti

Vintilă M., Mohora Angela, Moise Daniela – Studies on dehydration of onion- Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.12, Issue4, 2012 Print ISSN 2284-799, CD ISSN-L2247-3572, E-ISSN – USAMV 2012

RECUNOAȘTERE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Elaborarea și suținerea de lucrări științifice la simpozioane interne și internaționale pentru creșterea vizibilătății cercetărilor și cercetătorilor participanți la realizarea proiectului ADER 3.2.1.

Va multumesc pentru atentie!