UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Aplicaţie practică
Disciplina: Concepţii curriculare moderne şi postmoderne
Filozofia educaţională: istoric, rol, concepţie
⇒ În domeniul curriculumului, John Dewey este primul gânditor care accentuează importanţa fundamentelor
filozofice. Cunoaşterea filozofiei reprezintă baza sau punctul de pornire în dezvoltarea curriculumului.
Pedagogul defineşte ştiinţa educaţiei de pe poziţiile filozofiei ştiinţei; scopul filozofiei fiind un punct de reper
pentru „scopurile şi metodele” şcolii. Filozofia este „o formulare explicită a comportamentelor mentale şi
morale în corelaţie cu dificultăţile vieţii contemporane sociale”, iar „educaţia este laboratorul în care diferenţele
filozofice devin concrete şi testate”1.
⇒ În viziunea R. W. Tyler, scopurile şcolii sunt determinate de interacţiunea a şase factori: cunoştinţele celui care
învaţă, studiile vieţii contemporane, sugestii despre disciplinele de studiu preluate de la specialişti, psihologia
învăţării şi filozofia. Concepţia filozofică nu reprezintă un punct de plecare în dezvoltarea curriculumului, ca în
filozofia lui Dewey, ci un criteriu important în dezvoltarea scopurilor şi obiectivelor educaţionale: „filozofia
educaţională şi socială ...poate servi ca primul grilaj pentru dezvoltarea programului social”. În concepţia
pedagogului „filozofia încearcă să definească natura unei bune vieţi şi a unei bune societăţi”, iar scopul ei este
de a „accentua puternic valorile democratice în şcoli”2.
Rolul specialistului în management curricular:
A. Identifică filozofia educaţională, clarifică scopul şi obiectivele şcolii B. Defineşte rolul persoanelor care lucrează în şcoală, acordă sarcini şi îndrumare C. Ghidează în selectarea conţinuturilor şi strategiilor educaţionale
Absenţa programelor curriculare poate fi cauzată de limite naţionale, inconsistenţa filozofică,
neclaritate a viziunii, lipsa unor leaderi curriculari, pasivitate.
1 Dewey J. Democracy and Education. New York: Macmillan. 1916. p. 187
2 Idem. p. 33-34
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Identificarea unei filozofii educaţionale (credinţe despre finalităţi, scopuri şi obiective)
O şcoală care şi-a identificat în mod clar filozofia educaţională, are capacitatea de a dezvolta programe eficiente.
Specialistul în curriculum va clarifica propriile sale credinţe despre scopul educaţiei şi va asista colegii în descoperirea
propriilor sisteme de valori. Împărtăşirea valorilor este un prim pas spre implementarea schimbării. Filozofia de grup
este baza continuităţii programelor şcolii, a dezvoltării relaţiilor profesionale, a eficienţei scopurilor.
5 FILOZOFII EDUCA ŢIONALE
a. Tradiţionalism
b. Idealism (vezi J. Dewey în suportul de curs)
c. Realism (vezi R. Tyler în suportul de curs)
d. Experimentalism (vezi M. Apple în suportul de curs)
e. Existenţialism (vezi W. Pinar în suportul de curs)
Perenealism (tradi ţionalism)
Idealism Realism Experimentalism Existenţialism
Realitatea O lume a raţiunii şi a lui Dumnezeu
O lume a minţii O lume a lucrurilor
O lume a experienţelor
O lume a existenţei
Adevăr sau cunoaştere
Raţiune şi revelaţie Idei Ştiinţă Experienţe Alegeri personale, subiective
Valori
Raţionalitate Ideal Legile naturii Testul public Libertate personală
Predarea realităţii
Doctrine
Subiecte ale minţii – literatură, filozofie, religie
Subiecte tari – matematică, ştiinţe
Experienţe sociale – studii sociale
Subiecte vocaţionale – artă, etică, filozofie
Predarea adevărului, a cunoaşterii acceptate
Discipline de studiu Predarea ideilor (lecturi, discuţii)
Cunoştinţe, priceperi, deprinderi
Rezolvarea de proiecte, metoda proiectului
Atitudini Autochestionare
Predarea valorilor
Comportament disciplinat, raţional
Imitarea eroilor Reguli Decizii de grup Autoconştientizare autoresponsabilizare
De ce există şcolile
Pentru a dezvălui raţiunea şi voia lui Dumnezeu
Pentru a dezvolta mintea şi procesele intelectuale
Pentru a dezvălui legile lumii şi ale universului
Pentru a descoperi şi lărgi societatea în care trăim, prin împărtăşirea experienţelor
Pentru a-i ajuta pe elevii să se cunoască şi să-şi descopere locul în societate
Ce ar trebui să predea şcolile
Adevăruri eterne Înţelepciunea anilor
Legi realităţii fizice
Implicarea grupurilor în problemele sociale
Adevăruri variate
Rolul profesorului
Prezentator obiectiv al învăţării
Model, exemplu Participant în învăţare
Facilitator al învăţării
Cel care împuterniceşte învăţarea
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Care este filosofia ta?
1. Profesorii ideali sunt interogatori constanţi (cu sine şi cu ceilalţi), analişti proprii 2. Şcolile există pentru a îmbunătăţi societatea 3. Într-un demers educaţional, profesorii ar trebui să pornească de la analiză, cercetare 4. Demonstraţia şi expunerea sunt metode esenţiale ale învăţării 5. Elevilor ar trebui să li se permită întotdeauna de a avea propriile reguli 6. Realitatea este spirituală 7. Curriculumul ar trebui fundamentat pe legi, principii ştiinţifice 8. Profesorul ar trebui să fie o autoritate puternică în sala de clasă 9. Curriculumul este „o anexă externă a vieţii prezente a copilului” porneşte de la nevoile
elevilor
10. Profesorii ideali prezintă cunoştinţele, informaţiile, fiind observatori obiectivi ai învăţării 11. Lectura, problematizarea, interpretarea, descoperirea sunt metodele cele mai eficiente de
învăţare
12. Instituţiile ar trebui să caute căi spre dezvoltare prin demersuri ştiinţifice şi riguroase 13. Şcolile ar trebui, în mod obligatoriu, să predea despre valori spirituale 14. Programele şcolilor ar trebui să se focalizeze pe problemele sociale 15. Instituţiile şcolare există pentru a menţine şi întări valorile spirituale 16. Scopul educaţiei este de a schimba sau transforma, în principal pe noi înşine 17. Profesorii sunt facilitatori ai învăţării – învăţarea experienţială 18. Şcolile ar trebui să fie varietăţi educaţionale – asemenea unui bufet suedez 19. Cunoaşterea este construită în contexte sociale, din interacţiunea oamenilor cu mediul. 20. Clasa de elevi este un laborator în care toate variabilele pot fi controlate. 21. Scopul educaţiei nu este de a furniza soluţii generale, ci de a considera fiecare situaţie
specifică
22. Şcolile percep schimbarea ca un proces ştiinţific, tehnic, riguros, ordonat 23. Există priceperi şi deprinderi esenţiale pe care fiecare elev trebuie să le aibă 24. Predarea prin teme de studiu /arii de cunoaştere este cea mai eficientă abordare 25. Elevii ar trebui să participe activ la designul şi evaluarea programelor educaţionale 26. Membrii unei societăţi trebuie să respecte regulile de comportament 27. Motivul absolvirii şcolii nu este exclusiv pregătirea pentru carieră, ci apropierea de un ideal
al democraţiei
28. Şcolile ar trebui să reflecte societate pe care o servesc 29. Profesorul ar trebui să fie un exemplu, model, erou pentru elevi 30. Cea mai eficientă învăţare nu are loc într-un spaţiu foarte structurat şi strict disciplinat 31. Curriculumul ar trebui să fie bazat pe adevăruri spirituale eterne 32. Învăţarea cea mai eficientă este când are loc nestructurat, neimpus, fără obiective concrete 33. O educaţie relevantă este bazată pe experienţele, ideile, interesele şi activităţile cotidiene
ale elevilor
34. Cunoştinţele transpuse în practică sunt componente importante ale învăţării 35. Consensul societăţii determină moralitatea, valorile. 36. Educaţia reprezintă în primul rând sentimente, trăiri. 37. Există cunoştinţe esenţiale pe care fiecare elev ar trebui să le cunoască. 38. Şcolile există pentru a facilita auto responsabilizarea, autoeducaţia. 39. Schimbarea în şcoli este un proces continuu. 40. Cunoştinţele sunt predate eficient printr-un proces de cercetare, analiză.
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
1 2 3 4 5 Deloc /dezacord total Puţin în dezacord Oarecum de acord De acord în mare parte Total de acord
Tradi ţionalism 6, 8, 10, 13, 15, 31, 34, 37 Idealism 9,11,19,21,24,27,29,33 Realism: 4,7,12,20,22,23,26,28, Experimentalism: 2,3,14,17,25,35,39,40 Existenţialism: 1,5,16,18,30,32,36,38
Pentru fiecare set de itemi, ex. itemi pentru tradiţionalism, adună toate scorurile(minim poate fi 8, maxim poate fi 40) Divide suma obţinută la 8 Aşează scorul obţinut în tabel
Filosofia mea
8
7
6
5
4
3
2
1
Traditionalism Idealisn Realism Experimentalism Existenţialism
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Care este filosofia colegilor din instituţia ta şcolară?
Aplică chestionarul colegilor. Centralizează datele şi află filozofia şcolii tale. Transmite datele şi aflăm
împreună concepţia majoritar ă a cadrelor didactice.
Filosofia şcolii mele …………………….(numele şcolii)
8
7
6
5
4
3
2
1
Traditionalism Idealisn Realism Experimentalism Existenţialism
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Este posibil ca în urma aplicării chestionarului, specialistul în curriculum să observe diferenţe de opinii despre
scopul educaţiei. Însă trebuie să răspundă la întrebările despre scopul şcolarizării şi al organizaţiei şcolare.
„În acest proces la dezvoltării umane, pentru care părţi sau aspecte şcoala acceptă responsabilitatea de a le
ghida?”
ETAPE:
Filozofie teorie educaţională plan de instruire planuri de lecţii
Scopuri obiective strategii furnizare şi evaluare
Reflecţie:
Care sunt finalităţile educaţiei?
Ce înseamnă o viaţă bună, împlinită?
Pentru care scopuri, rezultate este responsabilă şcoala (dezvoltarea caracterului etc.)?
Scopul educaţiei poste fi schimbat, adaptat?
Ce poate face mai bine o şcoală decât altă instituţie?
Care sunt obiectivele comune pentru toţi elevii?
Obiectivele trebuie să fie fundamentate pe nevoile comunităţii locale, nevoile elevilor, nevoile societăţii în general?
ATITUDINE
„Ceea ce profesorii trebuie să conştientizeze este faptul că modalitatea în care predau şi în care se comportă este
mai importantă decât ceea ce predau. Modalitatea în care acţionăm determină modelarea valorilor mai direct şi mai
efectiv decât modalitatea în care discutăm despre ele.” (Silverman, Crisis in the Classroom)
Înainte ca specialistul în curriculum să convingă părin ţii, profesorii, reprezentanţii comunităţii locale despre
valorile educaţionale, trebuie să-şi analizeze propriile atitudini. Clarificarea valor ilor şi a credinţelor îl va ajuta
în dezvoltarea programelor curriculare.
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Finalitate
Scopuri
Obiective
Focalizare pe nevoi
Alinierea curriculumului
Furnizarea curriculumului elevilor
Nivel I – finalităţile sunt extinse, de natură filozofică. Se definesc în funcţie de finalităţile educaţionale.
Nivel II – scopurile sunt generale şi definesc aspiraţiile. Se definesc la nivel de şcoala.
Ex. climatul şcolii reflectă o atmosferă de respect, corectitudine, moralitate şi grijă.
Nivel III – obiectivele sunt specifice. Se definesc la nivel de echipă de profesori sau profesor.
A. FILOZOFIE
Exemple de credinţe: Elevi
a. Noi avem credinţa că elevii sunt persoane cu caracteristici şi interese unice. b. Noi avem credinţa că elevii ar trebui să aibă acces la oportunităţi egale de învăţare, bazate pe nevoile, interesele
şi abilităţile lor. Învăţare
c. Noi avem credinţa că elevii învaţă cel mai bine atunci când conţinutul este relevant în corelaţie cu vieţile lor d. Noi avem credinţa că elevii învaţă cel mai bine atunci când ambientul este primitor şi procesul este democratic.
Predare a. Noi avem credinţa că rolul profesorului în clasă este, în primul rând, cel de facilitator al învăţării. b. Noi avem credinţa că învăţarea elevilor poate fi afectată mai mult de ceea ce profesorii fac, decât de ceea de
spun. Grupare
a. Noi avem credinţa că un program de instruire eficient poate fi furnizat elevilor dacă aceştia sunt grupaţi după interese similare.
Program educaţional a. Noi avem credinţa că toate programele speciale ar trebui să încorporeze obiective educaţionale specifice care
sunt complementare programului şcolii b. Noi avem credinţa că evaluarea şi schimbarea programelor cu unele mai eficiente, care întrunesc nevoile şi
interesele elevilor, ar trebui să fie un proces continuu.
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
„Schimbările în curriculum sunt întotdeauna precedate de modificări în concepţia noastră despre scopul educaţiei”3 (W. Charters)
Scopul şcolii – pregătirea pentru rolurile de adulţi „educaţia adevărată pentru viaţă“ ( Franklinn Bobbitt) „Scopul şcolii este să cultive conştiinţa socială şi viziunea democratică. …. Scopul acesteia nu este de a planifica cel mai bun curriculum, ci de a descoperi continuu dezvoltarea şi înţelegerea.” (J. Dewey) „Scopul real al educaţiei nu este performanţa profesorului în anumite activităţi, ci de a aduce schimbări semnificate în modurile de comportament ale elevilor”4. (R. Tyler) „Scopul educaţiei este emanciparea oamenilor, implicarea lor în reflecţie proprie pentru a schimba lumea. (M. Aplle) Scopurile şcolarizării sunt abilitatea de a „munci cu plăcere” şi „a trăi pozitiv”. (A.S. Neil) „Există unii care declară că şcolile trebuie, în mod simplu, să reflecte schimbările sociale care deja s-au întâmplat…alţii insistă că şcolile ar trebui să ia parte activ la direcţionarea schimbării sociale… Unii insistă că şcolile trebuie să-şi asume rolul directiv prin semnificaţia îndoctrinării….” 5. Scopul educaţiei este determinat de tipul de societate; societatea este cea care influenţează educaţia. (Dewey) Descrie filozofia educaţională promovată de instituţia şcolară Descrie credinţele fundamentale promovate de instituţia ta şcolară
3 Charters W.W. Curriculum Construction. New York : Macmillan. 1923. p.5 4 Idem. p.44 5 Dewey J. Experience and Education. New York: Macmillan. 1938. p. 69
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
B. SCOPURI
Asociaţia pentru Supervizarea şi Dezvoltarea Curriculumului a identificat un set de zece scopuri majore ale educaţiei tinerilor:
1. Conturarea stimei de sine 2. Înţelegerea celorlalţi 3. Priceperi de bază 4. Interes şi capacitate de învăţare permanentă 5. Membri responsabili al societăţii 6. Sănătate mentală şi fizică 7. Creativitate 8. Informare despre aspectele economice ale lumii (producţie, consum) 9. Folosirea cunoştinţelor acumulate pentru a înţelege lumea 10. Adaptarea la schimbare
Scopuri
Scopuri academice Dobândire Menţinerea sau îmbunătăţirea rezultatelor la teste
Reducerea eşecului Reducerea absenteismului
Responsabilitate Respectarea orarului Diminuarea situaţiilor de vandalism Diminuarea situaţiilor de indisciplină Recunoaşterea vinovăţiei Respectarea spaţiului academic
Respectul faţă de ceilalţi Diminuarea sarcasmului Creşterea sensibilităţii faţă de nevoile celorlalţi Ajutarea celorlalţi la învăţare
Comportamente Obiceiuri sănătoase Monitorizarea proprie
Conştiinţa de a nu fuma şi a consuma droguri Conştiinţa pentru dezvoltarea fizică şi psihică
Stimă de sine Deschidere faţă de noi experienţe Eliminarea comportamentelor self-abuzive Abilitatea de a se descoperi Renunţarea la vanitate
Prezenţă şi participare Prezenţa zilnică Relaţii umane lărgite Finalizarea muncii începute
Stres Vizite la consilier Renunţarea la comportamente agresive
Organizarea Materiale şcolare Completarea temei Calendar personal Organizarea timpului Întrebări pentru clarificarea responsabilităţilor
Rezolvarea de probleme Analiza priceperilor Aplicarea cunoştinţelor în lumea reală
Dragostea faţă de cunoaştere Apartenenţa la un club academic Citirea de cărţi – bibliotecă personală
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Întâlniri cu mentori Atitudini Atitudini pozitive Entuziasm faţă de învăţare
Participare la activităţile şcolii Voluntariat
Prezintă scopurile instituţiei tale şcolare
Prezintă obiectivele echipei de specialişti în curriculum
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Identificarea nevoilor
(1) Alocă timp și resurse pentru o analiză de nevoi.
(2) Selectează persoanele care vor furniza informații: profesori, elevi, părinți, directori, membri din comunitate etc.
(3) Creează, selectează instrumente de obținere a informațiilor: focus-grupuri, workshopuri, interviuri, chestionare
etc.
(4) Stabilește timpul pe care îl vei aloca obținerii informațiilor.
(5) Aplică instrumentele selectate.
(6) Analizează și interpretează datele.
(7) Determină nevoile sau limitele relevate prin analiza de nevoi.
(8) Selectează nevoile în funcție de importanța lor pentru intervievați.
(9) Stabilește obiective pentru nevoile selectate.
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Prezintă instituţia şcolară în cadrul comunităţii locale Metode: autobiografii, analiza documentelor
Institu ţia şcoară………………………..
Localitatea …………………….
Şcoala şi comunitatea locală
Caracteristici ale populaţiei locale
Caracteristicile demografice a populaţiei din comunitatea locală
Dezvoltarea populaţiei
Naţionalităţi
Nivel de pregătire educaţională a populaţiei
Interese ale populaţiei
Populaţia viitoare
Alte aspecte
Resurse (resurse materiale, financiare, umane, etc)
Resursele predominante din regiune
Informaţii sociale
Informaţii economice
Informaţii industriale
Informaţii educaţionale
Informaţii culturale
Alte informaţii
Şcoala în contextul comunităţii locale
Locaţia şcolii
Istoricul şcolii
Profilul şcolii, specializări
Capacitatea şcolii – arhitectură, resurse de spaţiu
Populaţia şcolară vizată: naţionalitate, religie, arie de cuprindere,
Finanţarea şcolii
Vizibilitatea şi promovarea şcolii
Relaţii de parteneriat, programe desfăşurare (instituţii publice din ţară şi străinătate, firme, părinţi etc.)
Alte aspecte
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII,
FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
O I P O S D RU UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU”
REŞIŢA
Corpul profesoral
Număr
Grad de ocupare pe arii curriculare şi discipline de studiu
Formare şi experienţă
Conştiinţa dezvoltării
Atitudini către schimbare
Alte aspecte
Informaţii despre elevi
Populaţia şcolară: număr, naţionalitate, religie,
Experienţe ale elevilor. Achiziţiile elevilor
Alte aspecte
În urma acestei analize, definiţi în câteva rânduri instituţia voastră şcolară (adaugă o imagine reprezentativă)