ACCENT BASARABEAN

Revista Accent Basarabean este supliment al revistei Migrant în România realizată în cadrul proiectului Migrant în România Interculturală, coordonat de Institutul In-tercultural Timișoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanța, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială București, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Gen-eral Solidaritatea și Gestiunea Fluxurilor Migratorii. Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe.

REDACŢIA

Coordonator Daniela Cervinschi (LADO Cluj)

Editor Şef Cătălina Ababei

Redactor Şef Mihailuța Marcela

COLABORATORI

Alexandra SabouAna LuduşanCristina RăileanDoina GoroElena BotnariElena CebanPatricio Borvaran

ISSN2247-9260

Revista Accent Basarabean este editată de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj

CUPRINS

Am dansat fericiti în ploaie ... Ana Luduşan

Primul meu an de studentie... Ceban Elena

Adevărata Basarabie... Eliza Botnari

Ce lume minunată... Cristina Răilean

Festivalul Basarabia ... Doina Goro

Ali and Nino... Alexandra Sabou

The outsider experience ....Patricio Borvaran

10

12

15

18

3

6

8

,

,

,

ISSN2247-9260

Festivalul MIDO 2014, ediţia a IV-a a fost realizat sub egida Ligii Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, membră a Federaţiei Internaţionale pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul la Paris, sprijinită de partenerii:- Primăria Municipiului Cluj-Napoca - Organizaţia Internaţională pent-ru Migraţie, misiunea în România- Institutul Intercultural Timişoara, membru în cele mai importante reţele europene de ONG-uri- Serviciul pentru Imigrări al judeţului Cluj- Cluj Arts Movement- Casa Potpourri- Grupul de Iniţiativă Basarabeană Cluj-Napoca- Comunitatea Pakistaneză şi Indiană, Cluj Intercultural Awareness Organization- Comunitatea Latino – Americană

-Comunitatea Tunisiană şi Marocană, Asociaţia Marocan – Europeană- Comunitatea Palestiniană, Asociaţia Palestinienilor din Transilvania- Comunitatea sirianăDirector de festival: Ana Luduşan Festivalul a cuprins următoarele activităţi:

1. Covorul interculturalităţii. Sâmbătă 24 mai, orele 11, Bul. Eroilor. Desene pe as-falt, reprezentând steagurile comunităţilor de imigranţi prezente în program. Fiecare desen a fost asociat de intonarea imnului statului care a participat în program, redat de pe o casetă (radiocasetofon). Au participat comunităţile din R. Moldova, Pakistan, India, Egipt.Responsabil: Cristina Răileanu, me-diatorii interculturali şi reprezentanţii comunităţilor de migranţi.

2. Concert de muzică şi dansuri latino-americane. Fa-bian Sanchez, finalist la “Românii au talent”. 25 mai, orele 19 – 20, Str. Mihail Kogălniceanu Nr.1. Cântăreţul şi-a lansat un album.Responsabil: Alex Jacho, me-diator intercultural, comunitatea latino-americană.

3. Dans tradiţional indian şi pakistanez, muzică şi cântece. Marţi 27 mai în Str. Kogălniceanu Nr.1, orele 20 - 21. Responsabil: Ali Shah, comuni-tatea pakistaneză.

4.Secţiune de dans latino-american. Miercuri 28 mai, Str. Kogălniceanu, Nr. 1, între orele 18:30 – 19:30.

3

„Am dansat fericiţi în ploaie”

Responsabil: Centrul Cultural Bra-zilian „Casa do Brazil” şi Bibliote-ca de Studii Latino-Americane, în parteneriat cu Liga Apărării Drep-turilor Omului, filiala Cluj.

5. Promovarea culturilor. Seară de film. Miercuri 28 mai, orele 17 -19. Au participat comunităţile din R. Moldova, Ecuador, Peru, Co-lumbia, Pakistan, India, Egipt, Palestina, Siria. Proiecţie de filme documentare sau artistice despre culturile şi obiceiurile comunităţilor de migranţi.Locaţie: Cinema Mărăşti. Responsabil: Eni Maxim, comu-nitatea basarabeană şi mediatorii interculturali.Responsabil pentru prelucrarea formatului filmelor: Octavian Căldărari, membru în echipa proiectului.

6. Biblioteca vie. Joi 29 mai, la Casa Potpourri, Str. Racoviță Nr. 20, între orele 15 - 17. Dez-batere publică despre integrarea imigranţilor în Cluj-Napoca, cu participarea populaţiei locale. Fiecare comunitate de migranţi a avut cel puţin „o carte” (o persoană) în biblioteca vie, care a vorbit despre cum se simte în Cluj-Napoca, cum vede relaţia cu populaţia majoritară. Au existat şi 2 cărţi ale populaţiei majoritare (funcţionari publici cu responsabilităţi în domeniul migraţiei, voluntari în proiecte de integrare), care au vorbit de-spre cum se simt ei în prezenţa străinilor. Au participat comunităţile din R. Moldova, Ecuador, Peru, Co-lumbia, Pakistan, India, Maroc, Tunisia, Egipt, Palestina, Siria şi 16 azilanţi de la Centrul de Azil Şomcuta Mare, Maramureş. Responsabili: Ali Shah - Comuni-tatea pakistaneză şi indiană, Ana Luduşan, coordonatorul eveni-mentului.

7. Seară multiculturală. Casa Potpourri, Str. Racoviță Nr. 20, între orele 17 - 21. Seara evaluării participării comunităţilor de migranţi în proiectele desti-nate acestora şi în cele destinate municipalităţii. Au fost acordate 8 distincţii, mediatorilor şi volun-tarilor cu implicare semnificativă în comunitate. A urmat seară de socializare, dans, muzică. Au participat comunităţile din R. Moldova, Ecuador, Peru, Colum-bia, Pakistan, India, Maroc, Tuni-sia, Egipt, Palestina, Siria, azilanţi din Africa de Sud, Siria.Responsabili: Echipa LADO fili-ala Cluj, coordonată de Daniela Cervinschi şi Ionela Răcătău.

8. Promovarea culturilor. Expoziţie de artă populară, foto-grafie, pictură, etc. 26 mai – 7 iu-nie. Turnul Croitorilor.Vernisaj: Vineri 30 mai începând cu ora 18. Turnul croitorilor. Fie-care comunitate şi-a prezentat ex-ponatele. Au participat: exponate din Ecuador, Peru, Columbia, Paki-stan, India, Egipt. Responsabili: Ali Shah, media-torii interculturali şi reprezentanţii comunităţilor participante în expoziţie. Proiectul festivalului a fost elab-orat de: Cristina Răilean, Grupul de Inţiativă Basarabeană ClujAlex Jacho, Comunitatea Latino-AmericanăAli Shah, Coomunitatea Pakistaneză şi IndianăSamir Moukliss, Comunitatea Marocană şi Africană Ana Luduşan, preşedinte LADO filiala Cluj La cele 8 activităţi ale festivalului au participat peste 200 de RTT, iar la activităţile de mare vizibili-tate petrecute pe scenă, în săli de expoziţie sau pe stradă a fost în-registrat un record de participare

din partea populaţiei majoritare. Scopul festivalului a fost atins. Comunităţile de RTT din Cluj-Napoca au fost partenere egale cu populaţia majoritară la activităţile din programul „Zilele Clujului”.

4

„Biblioteca vie” moderată de Romina Matei, coordonatoarea la nivel naţional a seminariilor locale din cadrul proiectului „Mi-grant în România interculturală” faza II a scos la iveală sentimen-tele imigranţilor care au participat în festival şi nivelul de încredere construit prin acest eveniment de mare impact la nivel local. Biblioteca vie a pus la dispoziţie 18 cărţi (18 persoane care au povestit experienţa lor despre migraţie) din toate ţările partici-pante la seminar. Toate cărţile au avut cel puţin 2 cititori. Impresiile cititorilor s-au grupat astfel: Biblioteca vie este o experienţă foarte bună pentru: „a ne cunoaşte între noi, cei care venim în România din diferite ţări ale lumii. Ne bucurăm că suntem în Cluj-Napoca. Vorbind direct unii cu alţii, ne cunoaştem, ne îm-prietenim şi ne ajutăm dacă este nevoie”. „de trei ani nu vorbesc decât cu soţia şi cu socrii mei”„nu am crezut că un funcţionar public va da mâna cu mine şi mă va asculta ca pe un prieten”„imigranţii ne îmbogăţesc prin valorile pe care ni le împărtăşesc,

valori umane, universal valabile”„noi imigranţii avem idei, cunoştinţe, experienţe diferite de ale voastre, şi vrem să vi le împărtăşim; ne bucurăm să le împărtăşim cu voi”„ca funcţionar public am înţeles că nu eu trebuie să dau lecţii străinilor care vin în birourile noastre ci eu trebuie să învăţ de la ei. Tactul, măsura, păstrarea cal-mului atunci când ţi-e frică de cel din faţa ta. Să învăţ să rămân pri-etenos şi atunci când străinul nu este prietenos cu mine. Poate are motive să nu fie prietenos. Este flămând, hărţuit, singur. Datoria mea este să îi câştig încrederea, să îl fac să înţeleagă că voi face tot ce îmi permite legea pentru el” „ dar sunt legi care nu ajută funcţionarul public să rezolve eficient o problemă a străinului, fiindcă legea cere lucruri care nu sunt posibile, sau care nu îmi spun nimic concret despre situaţia lui actuală, pentru că sistemul informaţional, din finanţele publice, de exemplu, îmi va da o poză corectă a lui peste doi ani, iar eu trebuie să îi dau ajutorul anul acesta, dacă nu vreau ca el să rabde de foame sau de frig. Ce fac? Legea mă constrânge să îl las să rabde de foame şi de frig,

toate informaţiile din dosar mă determină să propun ajutorul”“A fost interesant să vorbesc pe viu cu un străin despre experienţa lui din România; sunt scriitoare şi ceea ce am citit şi am scris este foarte de-parte de o experienţă pe viu”„sunt fericit pentru că oamenii din comunităţile noastre au ieşit pe străzi, alături de clujeni, au sărbătorit împreună festivalul şi Zilele Clujului, au cântat şi au dansat pe scene publice, au participat cu obiectele lor tradiţionale la expoziţii în cele mai vizitate spaţii, au fost premiaţi, alături de români, pentru impli-carea lor în proiectele comunităţii; sunt atât de fericit”„nu am crezut că voi cânta şi voi dansa pe o scenă publică din Cluj-Napoca, iar clujenii or să mă aplaude; nu am crezut acest lucru”„a venit ploaia dar noi am dansat, am cântat şi am fost fericiţi. Clujenii s-au adunat în jurul nostru şi ne-au aplaudat. Parcă erau fraţii mei” „am 300 de vizitatori pe face-book şi sunt doar de două zile în expoziţie” Ana Luduşan

5

6

Anul întâi de facultate a trecut foarte repede. Parcă mai ieri îmi pregăteam geanta pentru destinaţia mea, oraşul Alba Iulia, şi uite că astăzi sunt în sesiunea de vară. Oraşul Alba Iulia mi-a plăcut din prima clipă. Oamenii de aici sunt deschişi, binevoitori şi te ajută la primul apel. În plus, aveam suportul colegilor de la OSLB Alba Iulia care ne-au adoptat ca pe nişte bobocei rătăciţi şi ne-au fost alături atunci când aveam vreo nelămurire. Am sesizat sprijinul lor atât în primele zile de studenţie, cât şi în viaţa cotidiană, devenindu-mi prieteni apropiaţi. În străinătate, fie-care are nevoie de cineva care să-l susţină în clipa grea, să-l ajute ajute cu vorba, cu un gând bun şi eventual să-i dea un sfat din propria experienţă. Dacă ar fi să fac o retrospectivă a acestui an, îmi apar amintirile mai multor evenimente, cum ar fi: Competiția pentru studenții Universității „1 De-cembrie 1918” – A.T.A.C., organizată al doilea an consecutiv la 26 octombrie 2013 de membrii OSLB Alba-Iulia. Competiţia a reuşit să readucă participanții atât cu gândul, cât şi cu sufletul în copilărie. Tinerii dornici de viaţă şi energici s-au bu-curat din plin de clipe frumoase, s-au încărcat cu en-ergie pozitivă, plus că au mai făcut şi sport. Ne-am distrat de minune şi am legat noi prietenii. De 1 decembrie 2013, am celebrat sărbătoarea tutu-ror românilor – Ziua Marii Uniri! Am fost prezentă, cu trup și suflet, la Sărbătoarea Unirii, la Alba Iulia. În ciuda frigului pătrunzător, a distanțelor mari până în oraș, alături de asociațiile de basarabeni am trăit feeria celebrării Zilei României. Un alai de peste 300 de basarabeni a putut fi văzut trecând pe străzile orașului. În grup organizat, membrii Federației am intrat în Cetatea Alba Carolina, și acolo am depus coroane la statuia lui Mihai Viteazul. În șanțurile cetății, am format un tricolor uman imens. Aranjați în rânduri și coloane, noi basarabenii am ținut foi de culori albastru, galben și roșu. Iar, la încheiere, am jucat hora unirii, cântând cu înflăcărare versurile lui Va-sile Alecsandri. M-am simțit fericiță pentru că am participat la sărbătorirea Zilei României alături de colegii mei de liceu, de breaslă şi concetaţenii mei. În ianuarie 2014 am fost la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, la inaugurarea oficială a expoziției de fotografii ,,Ești floare de dor, Basarabie!”. O expoziţie semnată de Alecu Reniță și Lucian Reniță, prin care Republica Moldova şi-a deschis braţele şi

s-a lăsat descoperită de fiecare.împreună şi pentru prezenţa activă în viaţa mea. Nu uit şi de sprijinul celor de acasă, care îmi duc dorul. Astăzi, aştept cu nerăbdare să descopăr viitorul, altă experienţă, o altă viaţă şi ştiu că va fi cu mult mai bine.

Primul meu an de studenţie

7

Apoi a urmat vizita la Mănăstirea Oașa, unde alături de studenții basarabeni din Sibiu și Petroșani am avut ocazia să petrec acolo un sfârşit de săptămană. Mănăstirea Oașa este o mănăstire ortodoxă aflată în localitatea Sugag, județul Alba. Am trăit trei zile obișnuite ale călugarilor. Ne-am rugat, am gândit ce facem și ce vorbim, am ascultat mai mult. Am stat în liniște. Dincolo de aspectele sufletești, am avut ocazia să facem drumeții pe munți. Duminică dimineața, ne-am îmbrăcat cu toții în straie populare și ne-am pus câte un mărțișor în piept. Nu am cum să uit de Con-gresul Tinerilor Basarabeni din România, desfăşurat în zilele de 4-6 aprilie 2014, în cadrul căruia studenții basarabeni au avut posi-bilitatea să participe la activități culturale (jocuri intelectuale, expoziție de fotografie, sesiuni de comunicări) și să discute despre

situația studentului basarabean în societatea contemporană. Con-gresul a analizat problemele tiner-ilor de-o parte și de alta a Prutu-lui. Altfel spus, congresul a făcut cunoscută societății româneşti viziunea noastră despre lumea în care studiază studenții basarabeni, așteptările noastre, dorința de im-plicare, și nu în ultimul rând, de integrare a tinerilor în sistemul de învâțământ românesc, european. Sigur că acest an a însemnat şi viaţă de cămin. O viaţă veselă, lipsită de griji şi de bani. Momente în care am învăţat să fac mâncare luând reţete de pe internet sau ex-perimentând la bucătarie, lungile plimbări prin cetatea Alba Caro-lina, sesiunile de seriale prezente o dată la două luni. De asemenea, experienţa primei sesiuni şi bucu-ria mea în momentul în care am terminat examenele integralistă. La fel nu pot uita reîntâlnirea mea cu prietenii mei de sărbători,

şi apariţia dorului de Alba Iulia după o săptămână. Acestea sunt unele din eveni-mentele care mi-au format primul meu an de studenţie. An pe care nu îl voi uita cu siguranţă şi din care am învăţat multe. Spriji-nul pe care îl am aici, departe de casă, mă ajută foarte mult şi sunt recunoscătoare membrilor OSLB pentru evenimentele ce le-am petrecut împreună şi pentru prezenţa activă în viaţa mea. Nu uit şi de sprijinul celor de acasă, care îmi duc dorul. Astăzi, aştept cu nerăbdare să descopăr viitorul, altă experienţă, o altă viaţă şi ştiu că va fi cu mult mai bine. Elena Ceban

Timp de câteva săptămâni, Asociația Studenților Basarabeni din Craiova (ASB Craiova) a desfășurat campania „Adevărata Basarabie” – proiect derulat la nivel național și coordonat de Federația Asociațiilor de Ba-sarabeni din România (FAB România), cu participarea a patru dintre organizații: ATRAG Iași, OSB Constanța, ATB Brașov, ASB Craiova. De asemenea, campania reprezintă un moment istoric pentru toți românii, un ecou al acțiunii din 6 mai 1990 – Podul de flori, atunci când, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte și în cadrul căreia, în mod simbolic, au fost lansate flori de pe ambele maluri ale Prutului. Prin această manifestare de anvergură, studenții basarabeni și-au propus să le comunice craio-venilor cât mai multe informații despre situația românilor din Ba-

sarabia. Programul din cadrul campaniei este unul amplu, care a inclus o serie de evenimente cultural-artistice, expoziții de fo-tografii, filme, conferințe, dezba-teri și colectare de cărți și manu-ale școlare pentru liceele și biblio-tecile din Republica Moldova. Campania „Adevărata Basara-bie” a debutat într-o zi foarte importantă și anume, în ziua în care Parlamentul European și Con-siliul au decis să includă Republica Moldova pe lista țărilor care nu vor mai avea nevoie de vize pen-tru a călători în spațiul Schengen, începând cu 28 aprilie a.c. Prima acțiune din cadrul cam-paniei a fost rularea unui film basarabean în incinta Casei de Cultură a Studenților Craiova, care a avut un impact substanțial asupra locuitorilor din Bănie și s-a bucurat de un număr impresionant de spectatori. Parteneri ai celei de-a doua acțiuni din cadrul campaniei și anume,

expoziția de fotografii „Descoperă Basarabia”, organizată de ASB Craiova, au fost Muzeul Olteniei și Consiliul Județean Dolj. As-tfel, studenții basarabeni au ex-pus în centrul Craiovei o serie de tablouri, peisaje și locuri pitorești din Basarabia, fotografii oferite de către Uniunea Artiștilor Foto-grafi din Republica Moldova. Ti-nerele basarabene au purtat cos-tume naționale, specifice zonei Olteniei, și au venit în întâmpin-area craiovenilor, oferind informații despre imag-inile ilustrate și au dat explicații despre ritualurile, obiceiurile și tradițiile moldovenești. Această expoziție a fost demarată pentru a crea locuitorilor din Bănie o im-agine cât mai perceptibilă despre „Țara de peste Prut”, pentru a stârni curiozitatea și interesul față de cultura populară basarabeană.

8

Campania „Adevărata Basarabie” la Craiova

,

9

În cadrul aceleiași campanii, a avut loc Conferința Națională FAB România. La această acțiune, organizată la Craiova, au participat atât reprezentanți ai asociațiilor membre FAB, fiind 15 la număr, cât și reprezentanți ai Ministerului Tineretului și Sportu-lui, Ministerului Educației Naționale, Universității din Craiova, administrației publice locale și centrale, parlamentari și europarlamentari. Evenimentul a fost prilejuit de Ziua Independenței României și Ziua Europei. Tema esențială abordată de participanții la Conferință a fost „Impactul liberalizării regimului de vize asupra mobilității tinerilor basarabeni”, în sală fiind prezent Marian Jean Marinescu, rapor-tor din partea Parlamentului European pentru acest regulament, care a vorbit despre facilitățile pe care le dețin cetățenii Republicii Moldova odată cu liber-alizarea regimului de vize. Scopul acestei Conferințe a fost crearea noilor colaborări în diverse dome-nii de activitate, de constituire a unei voci unitare puternice, de dezvoltare a ideilor pentru realizări de proiecte noi și de construire a unor legături cât mai strânse între ONGurile care fac parte din Federația Asociațiilor de Basarabeni din România. În vederea îmbogăţirii fondului de carte românească, precum şi pentru promovarea culturii

româneşti, tinerii basarabeni din centrul universi-tar Craiova au inclus pe lista acțiunilor din cadrul campaniei „Adevărata Basarabie”, proiectul „Fii mesagerul culturii, trimite o carte peste Prut”. În cadrul acestui eveniment au fost colectate cărți pen-tru școlile și bibliotecile din Basarabia, în special cele din spațiul rural, unde se remarcă o lipsă acută de literatură în grafia latină. Scopul central al campaniei „Adevărata Basara-bie” este de a arăta tinerilor situația reală din Re-publica Moldova, de a înfățișa adevăratele aspecte ale vieții socio-culturale, de a crea noi colaborări în diferite domenii de activitate, de a prezenta cultura românească specifică Basarabiei, de a demonstra talentele, locurile pitorești din țară și de a cunoaște adevărata identitate națională.Eliza Botnari

Campania „Adevărata Basarabie” la Craiova

Filmul “Ce lume minunată”, lansat primăvara aceasta, în 4 aprilie, pe ecranele din Republica Mol-dova, a fost prezentat în premieră în România la Casa TIFF, miercuri seara, 4 iunie 2014, în prezenţa unora dintre membrii echipei. Drama regizată de Anatol Durbală, debutant în lungmetraj, şi produsă de Sergiu Cumatrenco Jr. este inspirată de fapte re-ale petrecute în timpul protestelor din aprilie 2009, în Chişinău, când zeci de tineri au fost arestaţi şi maltrataţi. Protagonistul este jucat de Igor Babiac, nominalizat anul acesta la premiul Gopo pentru rolul principal în “La limita de jos a cerului” Petru este un tânăr basarabean revenit acasă din Statele Unite ale Americii, unde îşi face studiile, pentru o scurtă vacanţă de Paşti. Petru așteaptă ca noaptea asta caldă de aprilie să-l înghită într-un somn lung, interminabil. Şi noaptea se ţine de cuvânt…

La finalul proiecţiei de la Casa TIFF, regizorul Anatol Durbală a declarat că proiectul “Ce lume minunată” a apărut deoarece a dorit să nu rămână neabordată tema “7 aprilie” de la Chişinău. “Am vrut să ne spunem prin acest film durerea, crezul şi văzul, inspirându-ne din acele evenimente, cu toate că este multă ficţiune în film’’, a spus Durbală, precizând că producţia este una independentă. El a adăugat că filmul nu este unul documentar şi nici nu şi-a propus să reconstituie evenimentele din 7 aprilie 2009. “Este un film care surprinde lupta dintre două generaţii, cea a tinerilor pro occidentali, reprezentată de studentul Petru, şi cea pro sovietică, reprezentată de maiorul de poliţie. Noi nu am încercat să dăm un răspuns la ce a fost 7 aprilie pentru că nu este posibil acest lucru. Pur şi simplu, am vrut să vorbim de du-rerea tânărului Petru”, a spus Durbală.

10

Ce lume minunată

Pelicula a fost bine primită de publicul aflat la Casa TIFF, miercuri seara. Printre spectatori s-au numărat tineri basarabeni care învaţă la Cluj şi care în aprilie 2009 au fost implicaţi în evenimentele de la Chișinău. În data de 7 aprilie 2009, au avut loc proteste în stradă împotriva câştigării alegerilor par-lamentare din Republica Moldova de către Partidul Comunist. Aceștia și-au exprimat regretul că eveni-mentele de la Chișinău nici acum nu au un răspuns, iar filmul vine să arate, nu să raspundă cum a fost în acea noapte când numeroși tineri au fost biciuiți și maltratați de către organele de poliție. Filmul a fost

un succes pentru cinematografia basarabeană, fapt confirmat prin opiniile celor prezenți la proiecție care au zis că și în Moldova se pot face filme bune, dar că nimeni nu știe de ele. Filmul a fost prezentat în cadrul Festivalului TIFF - Festivalul Internațional de Film Transilvania, care a avut loc în perioada 30 mai - 8 iunie 2014, la invitația specială a organizatorilor și la recomanda-rea Grupului de Inițiativă Basarabeană și a Federației Asociațiilor de Basarabeni din România.Cristina Răilean, GIB Cluj

11

Ce lume minunată

De ani buni de zile apărăm drepturile și interesele tinerilor basarabeni aflați la studii în România și, nemijlocit în Timișoara; de treisprezece ani educăm generații în spirit național, democratic și pro-euro-pean și promovăm valori prin răspândirea culturii basarabene în spațiul românesc. Suntem mereu ti-neri, energici și plini de idei. Și iată-ne ajunși la cea de-a treisprezecea aniver-sare! Pe 3 mai 2014 Organizația Studenților Basara-beni din Timișoara a împlinit 13 ani de reprezentare și de proiecte culturale, ce adună de fiecare dată oameni frumoși la chip și la suflet. A fost un an plin de realizări frumoase, un an cu multe trăiri, decizii importante și evenimente pe măsura așteptărilor. Unele dintre cele mai impor-tante fiind:

Festivalul cultural Zilele Basarabiei 27 martie 1918 – data care a marcat pentru tot-deauna istoria unei națiuni. Nevoia de a menține

istoria vie în conștiința și inimile românești a dat naștere Festivalului Cultural „Zilele Basarabiei” în martie 2001. Prima oară a fost sărbătorit în Timișoara, astăzi aproape fiecare centru universitar din România organizează acest festival. Pentru noi „Zilele Basarabiei” are o semnificație aparte, deoarece odată cu Festivalul a luat ființă și Organizația Studenților Basarabeni din Timișoara. Păstrăm cu sfințenie tradiția pe care au început-o primele generații de basarabeni, cei care prin prima ediție a Festivalului „Zilele Basarabiei” au încercat să aducă mai aproape de publicul din România o părticică din cultura de peste Prut. Festivalul „Zilele Basarabiei” nu este doar un set de evenimente men-ite de a pro-paga ideea de unitate, Festivalul „Zilele Basarabiei” este sufletul nostru deschis către voi, munca noastră pentru a apropia două inimi despărțite de un Prut care pompează același sânge.

12

Festivalul Basarabia

Organizația Studenților Basarabeni din Timișoara - 13 ani de reprezen-tare studențească: valori, cultură și tradiție

Ziua Națională a României - 1 Decembrie la Alba Iulia

1 Decembrie este un proiect adresat în primul rând generațiilor tinere de studenți și elevi. De Ziua Națională a României, OSB organizează o excursie în centrul cultural-istoric Alba Iulia pentru a familiariza tinerii cu locul în care s-a semnat actul Marii Uniri din 1918.

Cupa Națională a Studenților Ba-sarabeni la Fotbal - ediția a II-a

Studenții basarabeni aflați la stu-dii în România au fost al doilea an consecutiv, la cel mai mare eveni-ment sportiv studențesc al acestei primăveri. Este vorba de Cupa Națională de Fotbal a Studenților Basarabeni (CNFSB), ediția a II-a. Menționez faptul că prima ediție a fost premiată la Gala Proiectelor pentru Tineret FITT ca „Cel mai bun proiect de tineret, secțiunea sport”, marca OSB Timișoara.

Balul Bobocilor Basarabeni din Timișoara

În octombrie 2004, OSB a inițiat un proiect pentru a facilita inte-grarea tinerilor elevi și studenți basarabeni veniți la studii în Timișoara în mediul socio-cul-tural românesc – Balul Bobocilor Basarabeni. Acest proiect are un mare succes în rândurile tine-rilor, este așteptat cu nerăbdare de studenții și elevii din anul I. Balul Bobocilor Basarabeni reunește de la an la an tot mai mulți tineri ba-sarabeni. Anul acesta am ajuns la cea de-a noua ediție.

13

Festivalul Basarabia

14

Donează o carte peste Prut

Ajuns iată la cea de-a doua ediție, proiectul își pro-pune strângerea fondurilor de carte românească,în

număr cât mai mare. Scopul proiectului este de a ajuta bibliotecile școlare și raionale din Republica Moldova cu acces deficitar la cărți în limba română.

Tabăra Primăvara Deosebită – ediția a III-a

Tabăra are drept scop instruirea membrilor organizațiilor studențești basarabene prin interme-diul unor training-uri, binevenite pentru a consolida relații de colaborare între organizații, cât și pentru dezvoltarea personală a fiecărui participant.

De ziua copiilor, păstrând spiritul tânăr și ino-vator, Organizația Studenților Basarabeni din Timișoara a mai făcut un pas important în evoluția organizațională. După un an în care s-a depus multă muncă în realizarea evenimentelor marca OSB Timișoara și în derularea vieții Organizației Studenților Basarabeni, membrii Biroului de Con-ducere și președintele organizației și-au prezentat rapoartele de activitate pe toată perioada mandatu-lui, încurajând noii candidați la funcțiile din Biroul de Conducere al OSB.Entuziasmul cu care fiecare candidat și-a prezentat candidatura și și-a motivat alegerea, a făcut să fie aleși cei mai buni dintre cei mai buni.Astfel componența Biroului de Conducere pe man-datul iunie 2014 – iunie 2015 este următoarea:

1. Președinte - Grusca Elena 2. Secretar General - Cuibaru Cristian3. Vicepreședinte Relații Publice - Mocan Andrei

4.Vicepreședinte Social-Educațional - Popa Olesea5. Vicepreședinte Resurse Umane - Goanța Daiana6. Vicepreședinte Marketing–IT - Stăvilă Alexei7. Vicepreședinte Proiecte și Programe - Portărescu Natalia8. Cenzor - Codreanu AnatoliSperăm ca voturile de încredere acordate astăzi fiecărui dintre candidați și fiecărui membru în parte să le ofere motivarea necesară de a realiza proiecte frumoase, de a pune în aplicare noi idei, de a dez-volta relații amiabile și a duce tradiția mai departe.Acum suntem mai mulți și avem forțe noi!Ne puteți găsi pe facebook : https://www.facebook.com/osbtimisoarape site: http://osb.basarabeni.ro/Goro Doina,Vicepreședinte Educațional și Social la OSB Timișoara

15

“Look, we are sitting here to-gether, the representatives of the three greatest Caucasian people, a Georgian, an Azerbaijani and an Armenian. We are all born under the same sky; this is the land we live in. We are still so diffe-rent, but we are together, like the Trinity is. Simultaneously, we are Europeans and Asians, Occiden-tals and Orientals. And we give to them both from our richness… “ (Gurban Said, Ali and Nino)[ Gurban Said, Ali and Nino, Over-look, 1999, p.96. ]

Baku, Azerbaijan, January, 2014. While in Baku, in January 2014, I was looking for the English ver-sion of “Ali and Nino”, the most beautiful love story which takes the reader to a wonderful jour-ney through Transcaucasia, Iran and the mountains of Dagestan. I paid the 10 Manat (Manat is the

national currency of Azerbaijan) to the bookseller in Park Bulvar shopping center and went out to explore the streets where Ali and Nino, the main characters of the book, had spent their school years and let born their love. Iceriseher (the Inner city) with its majestic Maiden Tower and great Palace of the Shirvanshahs, with its maze of narrow streets and alleys, is sim-ply inviting you to get lost there and imagine the old Baku back in the 1920s. It was a period of tremendous turmoil for the Azeri people and all the minorities li-ving there, among others, Arme-nians and Georgians. At the cross-road of various empires’ struggle over the Caucasus, Azerbaijan re-mains a country full of contradic-tions where glamor and poverty, minority acceptance, strong na-tionalism and ethnic animosity re-side together. The book offers us a glimpse of the very eclectic mix-

ture of cultures, attitudes, colors and flavors that even nowadays speak to everyone who is trave-lling to the three countries of the South Caucasus: Armenia, Geor-gia and Azerbaijan. The experi-ence of being in Yerevan, Tbilisi and Baku is extremely relevant for everyone who wants to under-stand the regionness of the Cauca-sus (to be understood as the lack of being a coherent region per se). Samir, the Azeri owner of a carpet store in Iceriseher, who invited me for a glass of black tea, with his very accurate American English accent, told me the story of the Black Garden or Nagorno-Kara-bakh (NK), where Ali and Nino used to spend their summers. His multicultural profile, his openness and civic spirit gave me the feeling that there is still hope for the end of all ethnic-based skirmishes be-tween Azeri and Armenian people.

Ali and Nino or “Bura Qafqazdir”

16

In the afternoon of the same day, my friend, Elgun, brought me to see the alley where Azerbaijani peo-ple commemorate their dear ones who died on Ja-nuary 20, 1989. The Black Saturday is still alive in their minds and hearts and even naming the war with Armenia is painful for them.

As a trainee in a peacebuilding training course held in Sumgait, 30 km away from the capital Baku, I was part of the crew who went to visit some primary schools over there. The way the pupils we met de-fined terms such as “neighbor”, “peace”, “family”, “culture” revealed us how these kids are thought his-tory.

Through games, songs, drawings and forum-theatre plays, we tried to involve them in many activities

around the core-concepts of “peace” and “multicul-turalism”. But when we went out the school build-ing, we all had the feeling that the expression of eth-nic identity and nationalism was everywhere, from the school drawing exhibition commemorating Ja-nuary 20 to our willingness to find out more about the perception of ordinary Azerbaijani about the fro-zen conflict which gives them all nothing else than pain and mistrust.

For both native Azerbaijani and Armenian people I met during my trips to the South Caucasus, Na-gorno-Karabakh is no longer the land where Ali and Nino used to spend their holidays, but the place to fight for in the name of those who lost their lives defending their countries.

17

For the IDP children in Sumgait, Nagorno-Karabakh is the home their parents left behind; for my Armeni-an friend born in Stepanakert, Nagorno-Karabakh is the land where she lost family members and friends. These people are looking back to their history, try-ing to legitimate their actions and reactions. None-theless, in this case, the history comes together with the manipulation of ethnicity for political means, illegitimate borders and overlapping settlement pat-terns. Simultaneously, it comes together with sto-

ries, love and passion which defy the war situation in the South Caucasus. Ali and Nino should be read with an open-mind and heart, without ethnic-based prejudices and stereotypes. “Bura Qafqazdir”/ “this is the Caucasus”, a region which is still struggling with its demons from the past which are haunting both its present and future. Nonetheless, this is the Caucasus of Ali and Nino and their everlasting love. Alexandra Sabou

18

The outsider experience

As a Chilean, I feel myself barely part of this culture. I’ve been in Cluj-Napoca for seven months and in regards to integration I just can say that it looks like a com-plex process, which is maybe never finished. My country, al-most invisible between the Latin-American diversity, doesn’t mean too much to Romanians and eas-ily they get confused by my as-pect. I’ve been called “Arab” or “Indian” by Romanian and others European people. Since “Identity” is not a big question in my life I just feel myself like a comfortable outsider, looking around different cultures inhabiting just one city, enriched by persons from almost everywhere in the world.From that point of view, I would like to refer these lines to a cou-ple of events that I have witnessed and should be a matter of discus-sion in this space. Those events are related with the population of Arabs in this city and country, which it comes really close if we consider that I share a lot of space with them, in daily classes, differ-ent areas of recreation, and even in my room.The relationship of Arabs in Ro-mania is old and diverse, since the communist regime they get into this country due to the busi-ness that Ceauceascu made with the Middle East zone. Since that time people from what usually call “Arabs countries” is coming to study in Romania. Even though the number fell off strongly, peo-ple still came after the revolution, being more than 800 between

1990 and 2005 (Laslau, 2005). After those years the number of foreign students reached more the 10000, being more than 1000 just from Tunisia (Ziare.com, 2012).With this data in mind, we should consider the income they mean in this city. From that point of view, this person coming to study (also live, eat, recreate), it means mon-ey in a city deve-loped around education. There-fore, some events look really unfair to my eyes, even when nobody deserve a di-fferent treatment.

At the beginning of my experi-ence in this city, we went out a night with the class group. The beautiful Cluj offers numerous interesting places for a good time with friends. In the entrance of one of those spaces a big body-guard dared to deny the chance to go in to one of our friends, argu-ing he seems “Arab”. My friend, half Romanian, must to go back home for his passport. Around the voices, everybody appeared un-fazed; like that kind of discrimi-nation would be normal.Another of those places, short time ago, witnessed a similar situation, when in the line of the entrance, some person began to speak about another friend calling him “terrorist” under the mask of Romanian language and suppos-ing us don´t understand what he was saying. Others vulgarities adorned the speech, but again, nobody around seemed to care. Although there are people embra-cing the situation, the moment of the discrimination is hard and humiliating, making difficult to react.Both cases don’t represent neces-sarily the spirit of this multi-cul-tural city, and actually we could speak about isolated cases, but, like an outsider declared, it seems a problem if I see twice the situa-tion and nobody pay attention to the seriousness of the matter, hav-ing everyone part of the respon-sibility. Even taking into account the problems related with Arabs stu-dents in the past (NapocaNews, 2009) is worrying to see a city of students make silence in evi-dent racist situations. We should make a student’s city as an exem-plar place, where’s no exist any kind of discrimination, linked obviously with an ignorance that shouldn’t be inside of a university.

Also, we must consider that Ro-manian population suffer unfair prejudice in other countries, un-deserved judgment just for their origin, and that’s seems reason enough to not replicate that behav-iour in your own country and with another culture.Patricio Borvarán Muñoz

References:http://www.hotnews.ro/stiri-arhi-va-1230577-arabii-din-romania-radiografie-completa.htm

http://www.ziare.com/scoala/studenti/ce-studenti-straini-vin-in-romania-tunisienii-pe-primul-loc-1192748

h t t p : / / w w w. n a p o c a n e w s .ro/2009/02/exclusiv-acesta-este-unul-din-teroristii-arabi-din-cluj-napoca.html

19

The outsider experience