Studiul tarifelor la
energia termică și
electrică și analiza
suportabilității
Banca Mondială
Octombrie 2015
Preambul
Studiul a fost finanțat de Programul de asistență pentru managementul sectorului energetic
(ESAMP) și a fost desfășurat de o echipă condusă de Departamentul Global Energetică și
Industria Extractivă al Băncii Mondiale, cu participarea membrilor echipei din Departamentul
Global în domeniul Sărăciei și din Departamentul Global în domeniul Protecției Sociale și Muncii.
Obiectivul studiului este de a:
1. Evalua acceptabilitatea nivelelor tarifare existente la energia termică și electrică pentru
atingerea viabilității financiare a operatorilor din sectorul energetic
2. Analiza implicațiilor distributive asociate creșterii tarifelor la energie
3. Evaluarea eficienței programelor curente de asistență socială și modalității de ajustare a
acestora pentru a atenua impactul creșterii tarifelor la energie asupra persoanelor
vulnerabile.
Raportul prezintă constatări și recomandări cheie pentru Guvernul R. Moldova și alți actori din
sectorul energetic. Raportul începe cu un al constatărilor și recomandărilor principale. Secțiunea
principală a raportului conține o introducere a contextului țării, prezentarea structurii
metodologiilor de stabilire a tarifelor și evaluarea acceptabilității tarifelor, în baza scenariilor
modelate. Ulterior este prezentată analiza impactului distribuțional al unui șir estimat de creșteri
tarifare și necesitatea de a ajusta programele de asistență socială, pentru a atenua impactul
asupra păturilor vulnerabile. Spre final raportul oferă guvernului recomandări de acțiuni spre
implementare în sfera metodologiilor de stabilire a tarifelor și asistenței sociale, precum și alte
domenii de cercetare ulterioară. Anexele includ informații generale despre analiză.
2
Rezumat
Moldova este dependentă de importurile de energie și este vulnerabilă la aprovizionarea cu energie șila șocurile prețurilor. Actualul sistem de reglementare estre bine structurat, însă întârzie la capitolulimplementare. Tarifele nominale la energie nu au fost ajustate de 2012 din cauza întârzierii măsurilor dereglementare din partea organului de reglementare ANRE. La 18 iulie 2015, ANRE a decis asupra noilortarife la energie electrică și gaze naturale, totuși implementarea ajustării tarifare a fost suspendatăpentru 60 zile. În această perioadă companiile au fost solicitate să desfășoare un audit pentru ainspecta justificarea creșterii tarifelor pentru consumatori. De la ajustarea din 2012 costurile au crescutconstant iar tarifele la energie nu au reușit să acopere costurile, ceea ce a avut un impact negativasupra situației financiare din sector.
Modificările tarifare suspendate la moment sunt bazate pe tariful curent la importul de energie electricăși rata de schimb a MDL. ANRE a decis asupra creșterii tarifului la energie electrică pentru consumatoriifinali cu 37% pentru RED Union Fenosa, 30% pentru RED Nord și 35% pentru RED Nord-Vest. Nu aufost luate decizii privind ajustarea tarifelor la energia termică centralizată și pentru producerea energieitermice și electrice. Ajustările tarifare suspendate nu țin să acopere devierile din trecut cauzate deîntârzierea majorării tarifelor. ANRE va evalua devierile și va modifica corespunzător tarifele pe viitor.
3
-40%
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
2010 2011 2012 2013 2014
Net profit margin of energy sector operators*
Union Fenosa Union Fenosa, approved tariff Moldelectrica CHP-2 CHP-1 Termocom
*Profitul declarat de Union
Fenosa este bazat pe venitul
presupus calculat în baza
tarifelor, conform
regulamentului, însă
neaprobat de ANRE.
Deducerea creanțelor
acumulate în decurs de un an
rezultă în marja profitului net
indicată ca ”tarif aprobat
“Union Fenosa”
Datele din 2014 nu sunt
disponibile pentru Termocom
și Fenosa
Rezumat
4
Analiza scenariului din acest studiu estimează viitoarele tarifele la energia electrică și termică,
creând un scenariu cu valori mici și unul cu valori ridicate, în baza parametrilor care influențează
tarifele pentru consumatorii finali. Analiza ține cont, printre altele, de tarifele la energie electrică
și gaze naturale, stabilite de ANRE la 18 iulie, 2015. Noul tarif la energia termică nu a fost decis.
În baza analizei, majorarea cumulativă a tarifului la energie electrică este estimată între 42-61
%, din 2014 până 2016 și 73-113% din 2014 până în 2020. Majorarea cumulativă a tarifului la
încălzire este estimată la
21-80% până în 2016 și 30-78% până în 2020.
Se estimează o majorare a tarifului la gaz pentru consumatori cu 25% până în 2016, în baza
tarifului stabilit de ANRE la 18 iulie, 2015 iar analiza presupune o majorare cumulativă de 50%
până în 2020.
152 152
216
263
245
323
0
50
100
150
200
250
300
350
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tarif furnizare energie electrică, RED Union Fenosa
Tariff approved Low scenario High scenario
ba
ni/
kW
h
987
1211
1286
17731759
500
700
900
1100
1300
1500
1700
1900
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tarif furnizare energie termică
Tariff Approved Low scenario High scenario
MD
L/G
cal
Rezumat
Datele cercetării bugetelor gospodăriilor casnice (2013) arată că 80% din populația Moldovei poate fi
considerată drept ”săracă energetic”, adică aceasta cheltuie mai bine de 10% din buget pentru facturile la
energie. În medie, cheltuielile pentru energie reprezintă 17% din total, ceea ce este mult comparativ cu alte
țări din regiune. Majorările tarifare estimate la energie ar putea crește ponderea medie a costurilor
energetice în totalul cheltuielilor până la 18–20% în 2016, iar având în vedere creșterea economică
estimată, ponderea ar putea crește până la 17-18% în 2020. Impactul sărăciei este cel mai ridicat în rândul
grupurilor care au deja o rată ridicată a sărăciei: femeile celibatare și populația rurală, din cauza
vulnerabilității lor la tarifele de energie electrică. Totuși impactul global asupra sărăciei va fi unul moderat.*
În limitele majorărilor tarifare estimate, se estimează o creștere moderată a ratei sărăciei.
În 2016, rata sărăciei va crește cu 1.1-1.9 puncte procentuale comparative cu nivelul de
referință, iar în 2020 cu 1-1.5 puncte procentuale .
5*Simulările includ estimările Băncii Mondiale privind creșterea economică: creșterea
anuală medie a consumului privat de 0.6% până în 2016 și 2.3% până în 2020.
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
Total Chisinau Other urbanarea
Rural Central Heating Gas centralsystem
Nat. Gas stove Wood or coalstove
Pro
po
rție
po
pu
lați
e
Pondere sărăcie simulată (%)
Baseline 2016 Low 2016 High 2016
Rezumat
Impacturile sărăciei estimate derivate din tarife majorate ar spori necesitatea de asistență socială.
Programele de asistență socială la nivel național, Ajutor Social și Îndemnizații pentru căldură sunt, în
general, bine orientate, acestea ar putea fi ameliorate în direcția majorării absorbției și acordării unui
sprijin mai mare celei mai sărace pături a populației. Pentru a asigura suficiența asistenței sociale,
pragul și mărimea beneficiilor programelor trebuie ajustată la costurile în creștere pentru energie,
fapt care va avea implicații fiscale.
6
0.0%
0.5%
1.0%
1.5%
2.0%
2.5%
2016 2020
% d
in P
IB
Impact fiscal asupra asistenței sociale
AS+HA budget, current take-up, low scenario AS+HA budget, perfect take-up, low scenario
AS+HA budget, current take-up, high scenario AS+HA budget, perfect take-up, high scenario
Ajustarea asistenței sociale la majorările estimate ale costurilor pentru energie, ar putea
crește ponderea programelor sociale în bugetul de stat de la 0.5% din PIB la 1.9-2.2% în
2016 și
1.3-1.7% în 2020 estimând că toate persoanele eligibile solicită asistență.
Dacă absorbția rămâne la același nivel, ponderea programelor sociale în PIB ar crește la
0.7-0.8% în 2016 și va scădea la 0.5-0.6% în 2020.
Rezumat
Conlcuzii:În condițiile actuale, securitatea aprovizionării cu energie și dezvoltarea sustenabilă a sectorului sunt înpericol din cauza riscurilor de sistare a serviciilor și lipsei de capital necesar pentru investiții în infrastructură.Amânarea măsurilor de reglementare au dus la pierderea încrederii și credibilității în instituție și în procesulde stabilire a tarifului. Este imperativă restabilirea încrederii în sistem pentru a crea un climat investiționalcare să atragă capitalul atât de necesar pentru Moldova. Guvernul trebuie să întreprindă acțiuni urgentepentru asigurarea viabilității financiare a sectorului energetic, cum ar fi mecanismul de ajustare a costurilorla combustibil și volatilitatea pieței valutare. Se estimează că impactul creșterii necesare a tarifului asupraratei sărăciei va fi moderat. Totuși Guvernul trebuie să planifice și să bugeteze ameliorarea impactuluimajorării tarifelor asupra celor mai vulnerabile pături, prin ajustarea programelor direcționate de asistență,Ajutor Social și Alocație pentru sezonul rece, dar și prin creșterea absorbției în rândul celei mai sărace păturisociale. Pentru a adapta costurile fiscale sporite de asistență socială direcționată, una din recomandărilepropuse Guvernului este de a consolida alte beneficii directe.
Recomandări:• Considerarea introducerii unui mecanism de ajustare automată a costurilor la combustibil și energia
electrică și alte măsuri, cu scopul ajustării oportune a tarifului.
• Pentru recuperarea devierilor din trecut, considerarea unei abordări de ajustare a tarifelor pe o perioadă mai lungă de timp, de comun acord cu întreprinderile reglementate, în vederea limitării impactului majorării tarifelor asupra păturii vulnerabile.
• Îmbunătățirea acoperirii direcționate cu servicii de asistență socială pentru păturile sărace, ajustarea pragului și a mărimii prestațiilor, conform costurilor în creștere la energie și îmbunătățirea direcționării pentru a controla impactul fiscal al necesității în creștere.
• Elaborarea unui plan de comunicare privind ajustările tarifare planificate, argumentările și asistența socială disponibilă.
• Elaborarea unei abordări detaliate privind modalitatea de implementare a celor menționate mai sus.
7
Descriere
• Introducere
• Elaborarea metodologiilor de stabilire a tarifelor la energia termică și electrică
• Adecvarea tarifară și prognozarea tarifelor
• Impacturile de distribuție a ajustărilor tarifare
• Protecția socială
• Concluzii
• Recomandări pentru Guvern
• Anexe• Anexa1 – Analiza detaliată a metodologiei de stabilire a tarifelor
• Anexa 2 – Analiza scenariului detaliat și analiza sensibilității tarifelor la energia termică și electrică
• Anexa 3 – Recomandări pentru metodologia de calcul al tarifelor și implementare
• Anexa 4 – Analiza detaliată a relațiilor dintre tipul de energie termică și sărăcie
• Anexa 5 – Analiza detaliată și concluziile privind protecția socială
• Anexa 6 – Sumarul analizei scenariilor
8
INTRODUCERE
9
Moldova este foarte dependentă de importurile de energie
electrică și combustibil
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
MW
h
Producerea energiei electrice și importurile în Moldova
Domestic electricity generation Electricity generation in Transnistria Electricity import
În 2013:
• 82 % din energia electrică a fost importată
• 93 % din energia electrică produsă local a fost pe bază de combustibil importata
• 100 % din producerea energiei termice centralizate a fost pe bază de combustibil
importat
10
Rata de schimb este principala cauză a majorării recente a tarifului la energia
electrică și impune necesitatea ajustării tarifului la energia termică
0
100
200
300
400
500
600
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
US
D/
1000 m
3
Preț gaze naturale, Europa
0
5
10
15
20
25
1/1/2010 1/1/2011 1/1/2012 1/1/2013 1/1/2014 1/1/2015
Rată schimb MDL/USD
Tarif stabilit furnizare
energie termică
Tarif furnizare energie electrică stabilit
pentru Union Fenosa
Tarif stabilit furnizare
energie termică
Tarif furnizare energie electrică stabilit
pentru Union Fenosa
- 26 %
+33 %
Combustibilul și
energia electrică
importate sunt
achiziționate în USD
Necesitatea majorării tarifelor la
furnizarea energiei electrice și
termice
Solicitarea de
actualizare a tarifului
la gaz natural din
partea MoldovaGaz
11
Costul pentru combustibil și energia electrică importate
influențează considerabil tarifele
57%23%
5%
14%
1% 0%
Structura tarife energie termică(Termocom), 2012
Heat other sources Own heat
Cost of capital Operating costs
Profit Deviation
12
69%13%
8%
7%
5% -2%
Structura tarife energie electrică (RED Nord), 2012
Electricity costs Capital costs Operating costs
Other costs Transmission Deviations
Din 2007 până în 2012, tarifele nominale la energie electrică și căldură
au crescut considerabil datorită ajustărilor
No new electricity tariffs
have been set after 2012*
241 289410 376
423500 588 588 588 588 588323
390512
456529
580
719 719 719 719 719716
821898
987 987 987 987 987
0
200
400
600
800
1000
1200
16.02.2007 19.01.2008 01.08.2008 19.01.2010 18.05.2010 01.02.2011 28.10.2011 2012 2013 2014 2015
Tarif energie termică
CHP-2 CHP-1 Termocom
Hotărârea de
majorare
tarifului la
energia electrică
din iulie 2015 a
fost suspendată
pentru 60 zile
După 2011 nu
au fost stabilite
tarife noi la
energia
termică
13
24 25.5
5065 68 72 80 78 78 78 78
9698
110
133 144 152 152
216
25.5 4250
5765 63 70 70 70 70 70
101108
120143
154168 168
223
0
50
100
150
200
250
RED Union Fenosa RedNord, Nord Vest
Tarif energie electrică
În Moldova rata ”sărăciei energetice” este înaltă
“Sărăcia energetică”: atunci când mai mult de 10% din totalul cheltuielilor unei gospodării sunt
folosite pentru acoperirea cheltuielilor pentru resurse energetice (căldură, energie electrică,
gaz, lemn, cărbune)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
By residence area By region By Type of heating
Pro
cen
tul
po
pu
lați
ei
Poverty Energy Poverty
14
Sursă date: CBGC 2013
Măsurile sociale bine direcționate pot avea un rol important la
îmbunătățirea suportabilității costurilor pentru energie
• Direcționarea protecției sociale s-a îmbunătățit în 2009• Totuși, majoritatea beneficiilor din carul asistenței sociale sunt acordate
anumitor grupuri de beneficiari, indiferent de bunăstarea acestora.
• Din 2009, țara a lansat două transferuri de numerar direcționate spre cei săraci și a eliminat câteva beneficii directe.
• Aceasta a avut drept rezultat cheltuieli în scădere de la 2,6% din PIB la 1,6% și o mai mare distribuție a beneficiilor pentru săraci.
• Însă, după 2012 unele politici au fost inversate• Beneficiile direcționate au fost reduse, iar transferurile directe au sporit
• Există necesitatea de a redresa schemele actuale de protecție
socială• Transferurile direcționate trebuie extinse, pentru a oferi siguranță celor
mai sărace gospodării casnice și pentru a atenua șocurile asupra veniturilor, inclusiv ale celor care derivă din costurile mai ridicate la energie.
15
STRUCTURA METODOLOGIILOR DE STABILIRE A
TARIFELOR LA ENERGIA TERMICĂ ȘI ENERGIA
ELECTRICĂ
16
Moldova are structuri de reglementare create și își propune
implementarea legislației UE de bază în domeniul energetic
Structurile naționale de reglementare
• Ministerul Economiei este responsabil de politicile sectoriale și legislație
• Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) este o organizație independentă responsabilă de stabilirea tarifelor la energie
Cele mai importante legi sectoriale
• Legea cu privire la energia electrică din 23 decembrie 2009
• Legea nr. 1525-XIII cu privire la energetică din 19 februarie 1998 (modificată la 27 februarie 2003)
• Legea nr. 92 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării din 29 mai 2014
Moldova este membru al Comunității Energetice și își asumă obligația de a implementa normele de bază UE în domenii precum energia electrică, gazele naturale, mediul, concurența, energia regenerabilă, eficiența energetică, petrolul și statistica
17
Sectorul energetic a fost decentralizat iar tarifele sunt
stabilite de ANRE pentru fiecare companie în parte
Producere energie
electrică și termică
Transport
en.electrică*
Distribuție
en.electrică**
Furnizare energie
electrică
Furnizare căldură
Moldelectrica
CET-1
CET-2
CET-Nord
Hidrocentrala
Costești
RED Nord
RED Nord-Vest
RED Union
Fenosa
Termocom
Termogaz-Balti
RED Nord
RED Nord-Vest
RED Union
Fenosa
Import en.electrică
energie electrică
consumatori
Energie termică
consumatori
Tarif energie
electrică vândută
consumatorilor
rețea distribuție
Tarif energie electrică
vândută
consumatorilor,
intrare rețea
transportareTarif distribuție
energie electrică
Tarif transport
energie electrică
Tarif producere
energie electrică
Tarif pentru
producerea
energiei termice
Tarif pentru
energia termică
vândută
consumatorilor
Tarif energie electrică
vândută
consumatorilor, ieșire
rețea transportare
Tarif
nereglementat
* Tarife separate pentru transportul către
consumatorii locali și transportul
transfrontalier
** Tarife separate pentru rețelele de
tensiune înaltă (35-110 kV), medie (6-10
kV) și joasă (≤0.4 kV)18
Tarifele sunt stabilite în baza unor regulamente specifice
Producere energie
electrică și termică
Transport energie
electrică *
Distribuție energie
electrică **
Alimentare cu
energie electrică
Alimentare cu
energie termică
Moldelectrica
CET-1
CET-2
CET-Nord
Hidrocentrala
Costesti
RED Nord
RED Nord-Vest
RED Union
Fenosa
Termocom
Termogaz-Bălți
RED Nord
RED Nord-Vest
RED Union
Fenosa
Import energie
electrică
Consumatorii de
energie electrică
Consumatorii de
energie termică
Tarif energie
electrică vândută
consumatorilor
rețea distribuție
Tarif energie electrică
vândută
consumatorilor,
intrare rețea
transportareTarif distribuție
energie electrică
Tarif transport
energie electrică
Tarif producere
energie electrică
Tarif pentru
producerea
căldurii
Tarif pentru
energia termică
vândută
consumatorilor
Tarif energie electrică
vândută
consumatorilor, ieșire
rețea transportare
Tarif
nereglementat
Metodologia determinării
tarifelor la serviciile de
alimentare cu apă, canalizare
și epurare a apelor uzate
(nr.. 147 din 25.08. 04)
Metodologia de determinare
a tarifelor pentru energia
termică livrată
consumatorilor
(nr. 482 din 06.09.12)
Metodologia de calculare a tarifelor
pentru serviciul de distribuție a
energiei electrice și a tarifelor
reglementate de furnizare a energiei
electrice
(nr. 497 din 20.12.12)
Metodologia determinării
tarifelor pentru serviciul de
transport al energiei
electrice(nr. 411 din
27.04.11)
19
* Tarife separate pentru transportul către
consumatorii locali și transportul
transfrontalier
** Tarife separate pentru rețelele de
tensiune înaltă (35-110 kV), medie (6-10
kV) și joasă (≤0.4 kV)
Tarifele sunt determinate de metodologia bazată pe
rentabilitate
𝑇𝑎𝑟𝑖𝑓 =𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 ± 𝑑𝑒𝑣𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡
𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 + 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑥 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
Devierea este diferența dintre rezultatul operatorului
determinat pe baza parametrilor estimați în procesul
stabilirii tarifelor și rezultatul real pe parcursul unui an.
Dacă parametrii estimați preliminar se modifică iar tariful
nu este ajustat în cursul anului, acest lucru duce la o
deviere. Devierea pozitivă sau negativă este inclusă în
tariful din anul următor.
Costurile reglementate totale includ costurile de
operare, costul capitalului operațional și
amortizarea.
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝐴𝑁𝑅𝐸
Alimentarea cu energie electricăAlți operatori
20
• Mai jos este prezentat principiul general al metodologiei de tarifare. Mai multe detalii cu privire la stabilirea tarifelor sunt prezentate în anexa 1.
Principala constatare: reglementarea tarifelor se bazează pe practicile
internaționale optime, dar e nevoie de mai mult capital
• Procedura de stabilire a tarifelor la energia termică și energia electrică este în linii generale bine definită și se bazează pe bunele practici la nivel internațional și pe rata de rentabilitate
• Metodologia de stabilire a tarifului pentru producerea energiei electrice și termice nu este la fel de bine definită și nu conține o noțiune a ratei de rentabilitate
• Atât sectorul termic cât și cel electric au nevoie de investiții importante pe viitor și, prin urmare, este necesară atragerea de capital care ar genera un profit echitabil
• Revizuirea tarifelor la energia termică și gazele naturale trebuie să se realizeze în paralel, în caz contrar majorarea tarifului la energia termică poate cauza debranșări de la SACET
21
ADECVAREA TARIFARĂ ȘI PROGNOZAREA TARIFELOR
22
0
50
100
150
200
2012appr.
2012 act. 2013 act. 2014 act.
RED Nord
Electricity costs Capital costs Operating costs
Other costs Transmission Deviations
ba
ni/
kW
h
Deși tarifele au rămas neschimbate în perioada 2012-2014,
costurile întreprinderilor au crescut*
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
2012 appr. 2012 2013 2014
Moldelectrica
Capital costs Operating costs Return Deviation
ba
ni/
kW
h
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
2012 appr. 2012 act. 2013 act. 2014 act.
MD
L/G
cal
Termocom
Heat other sources Own heat Cost of capital
Operating costs Rate of return Deviation
Aprobat
2012
Aprobat
2012
* În baza costurilor
prezentate de întreprinderi
Aprobat
2012
Aprobat
2012
23
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
2013 appr. 2013 act. 2014 act.
RED Union Fenosa
Electricity costs Transmission costs
Distribution costs Operating costs
Deviations
ba
ni/
kW
h
0
100
200
300
400
500
600
700
2012 appr. 2012 act. 2013 act. 2014 act.
MD
L/G
cal
Tarif energie termică (CET-2)
Fuel Operating costs Return on assets Deviation
Aprobat
2012
Starea financiară a sectorului se deteriorează
-40%
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
2010 2011 2012 2013 2014
Moldelectrica
-40%
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
2010 2011 2012 2013 2014
CET-2
-40%
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
2010 2011 2012 2013 2014
Termocom*
*Termocom – capital propriu
negativ
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0
0.1
0.2
2010 2011 2012 2013 2014
CET-1
*Forecast
24
-40%
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
2010 2011 2012 2013 2014*
Union Fenosa
Operating profit margin
Net profit margin
Return on total equity
Operating profit margin based on approved tariff
Toți operatorii au acumulat datorii, fie pe termen scurt sau
lung - nivelurile datoriilor variază considerabil
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
0
100,000,000
200,000,000
300,000,000
400,000,000
500,000,000
2010 2011 2012 2013 2014*M
DL
Union Fenosa
Short term debt end of year
Long term debt end of year
Short term debt/ total equity and debt
Long term debt/ total equity and debt
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
0
50,000,000
100,000,000
150,000,000
200,000,000
250,000,000
2010 2011 2012 2013 2014*
MD
L
Moldelectrica
0%
10%
20%
30%
40%
50%
0
200,000,000
400,000,000
600,000,000
800,000,000
1,000,000,000
1,200,000,000
1,400,000,000
1,600,000,000
2010 2011 2012 2013 2014*
MD
L
CET-2
0%
10%
20%
30%
40%
50%
0
100,000,000
200,000,000
300,000,000
400,000,000
500,000,000
2010 2011 2012 2013 2014*
MD
L
CET-1
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
140%
0
500,000,000
1,000,000,000
1,500,000,000
2,000,000,000
2,500,000,000
2010 2011 2012 2013 2014*
MD
L
Termocom
25
Estimarea tarifelor în viitor se bazează pe analiza
scenariilor
• Analiza scenariilor își propune să prezinte evoluția viitoare a tarifelor
• Scenariile nu sunt prezentate pentru a indica nivelului viitor al tarifelor, ci pentru a prognoza evoluția acestora în baza metodologiilor actuale de stabilire a tarifelor utilizate în Republica Moldova.
• Analiza scenariilor se bazează pe asumpția că metodologie actuale de tarifare sunt respectate în totalitate (a se vedea următorul slide)
• Următoarele slide-uri prezintă scenariile modelate și tarifele prognozate de consum
• În Anexa 2 sunt prezentate asumpțiile macroeconomice și cele specifice de sector, precum și prognozele detaliate ale tarifelor
26
Punctul de plecare pentru studiul scenariilor îl constituie
metodologiile deja aprobate
• Deși noile metodologii de stabilire a tarifelor au fost aprobate în 2012, acestea nu au fost încă utilizate pentru a stabili tarifele la:
• Aprovizionarea cu energie termică
• Tarifele folosite ca punct de plecare sunt:• Producerea de energie termică – oct. 2011
• Aprovizionarea cu energie termică – oct. 2011 (metodologia veche)
• Producerea de energie electrică la CET – Oct 2011
• Distribuția și furnizarea energiei electrice – iulie 2015 (implementarea suspendată)
– RED Union Fenosa: majorat de la 158 la 216 bani/kWh
– RED Nord: majorat de la 171 la 223 bani/kWh
– RED Nord Vest: majorat de la 173 la 233 bani/kWh
• Transportarea energiei electrice – iulie 2015– Moldelectrica: majorat de la 8.02 bani/kWh la 14.5 bani/kWh
• Tariful CET la gaze naturale – iulie 2015 (implementarea suspendată)– Moldovagaz: majorat de la 5237 la 6028 MDL/tcm
• Unele întreprinderi cer reevaluarea activelor în scopuri de reglementare, ceea ce ar duce la creșterea amortizării și remunerării activelor. Studiul nu prevede vreun impact al reevaluării în scenariul cu tarife scăzute însă include impactul total în scenariul cu tarife majorate.
27
Scenariile elaborate prognozează mai multe niveluri de
tarifare
Scenariu
Costul materiei
prime, rata de
schimb
Alte costuri de
exploatare
Devierea de la anii
precedențiInvestiții
Reevaluarea
activelor
Tarife scăzute
energie electrică: tariful la 18 iulie 2015
Încălzire: tariful la
gaze naturale din
18 iulie 2015
Energie termică:
aprobat în 2011 Energie termică: 0
Energie termică: ca
de obicei
(medie anuală)
Energie termică:
0%
Tarife majorate AdoptareDate reale pentru
2014 +indici
Împărțit la 2015-
2019, reevaluare
inclusă
Linie de transmisie:
2019-2020,
reabilitarea
SACET: 2017-2022
100%
28
• Scenariul cu tarife scăzute• În baza ajustărilor tarifare din iulie
• Tarife stabilite de ANRE pe 18 iulie 2015 luând în considerare inflația
• Tariful la energia termică în baza tarifelor la gaze naturale, în conformitate cu decizia din 18 iulie 2015
• Scenariul cu tarife majorate • În baza tarifului maxim estimat
• Valoarea ridicată estimată a costului la materie primă, rata de schimb, alte costuri de operare și investiții
• Devierile anterioare împărțite la tarifele din perioada 2015-2019
• Impactul reevaluării prezentat în întregime
152 152
216
263
245
323
0
50
100
150
200
250
300
350
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
RED Union Fenosa tarif nominal energie electrică la consumatorul final
Tariff approved Low scenario High scenario
ban
i/k
Wh
În baza de scenariului cu tarif majorat, tariful nominal final la energia
electrică ar putea fi de două ori mai mare în 2020 față de 2014
Tariful la energia electrică pentru consumatorul final
include producerea, transportul, distribuția și furnizarea de
energie electrică
Total devieri din 2012-
2014 constituie 890
mil. lei
Scenariu tarif majorat – toate
devierile incluse în 2015-2019
29
În baza de scenariului cu tarif majorat, tariful nominal final la energia
electrică ar putea fi de două ori mai mare în 2020 față de 2014
End user heat tariff includes generation
and distribution of heat.
30
987
1211
1286
1773
1759
500
700
900
1100
1300
1500
1700
1900
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Termoelectrica (fostul Termocom) tarif nominal energie electrică la consumatorul final
Tariff Approved Low scenario High scenario
MD
L/G
ca
l
Fluctuația ratelor de schimb este principala cauză a
ajustărilor tarifare la energia electrică
Costul importului de
energie electrică
crește din cauza
ratelor de schimb
RED Union Fenosa – Modificarea tarifului la energie electrică în baza scenariului
majorat
2015 tarif
propus de
ANRE
31
-50
0
50
100
150
200
250
300
350
2013 appr. 2014 act. 2015 2016 2017 2018 2019 2020
ban
i/kW
h
Electricity costs Transmission costs Distribution costs Operating costs Deviations
Prețul la gazele naturale și fluctuația ratelor de schimb sunt
principalii factori la ajustările tarifare de energia termică
Termoelectrica – Modificarea tarifului la energia termică în baza scenariului majorat
Costul la
combustibil crește
din cauza
devalorizării
monedei, iar
MoldovaGaz
majorează tariful
la gaze naturale
32
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2012 appr. 2014 act. 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Termocom heat, fuel costs Heat other sources, fuel costs Termocom heat, other costs
Heat other sources, other costs Cost of capital Operating costs
Profit Deviation
MD
L/G
cal
Principala constatare: sectorul energetic nu a fost sustenabil sub aspect
financiar –se prognozează creșterea în continuare a tarifelor
• Situația financiară a întreprinderilor se deteriorează:• Cu excepția Union Fenosa, toate întreprinderile analizate au înregistrat pierderi în 2013-2014.
• Union Fenosa a acumulat creanțe substanțiale, în baza unor venituri estimate, calculate în baza tarifelor de reglementare care nu au fost aprobate de ANRE. Profitul raportat de companie este înșelător, iar situația duce la probleme de flux de numerar.
• Starea instabilă a sectorului creează riscuri semnificative.• În termen scurt și mediu, există un risc de întrerupere a serviciilor din cauza incapacității de plată pentru
importurile de energie în vrac și de solicitare a unei cauțiuni financiare
• În termen lung, operatorii din sector nu pot atrage investiții pentru a extinde și renova infrastructura
• Ajustarea tarifelor pentru transportul și furnizarea energiei electrice propusă de ANRE în iulie 2015 va îmbunătăți situația, dar nu va duce la o ameliorare financiară durabilă.
• Tariful la căldură pentru utilizatorul final trebuie ajustat pentru a reflecta nivelul actual al costurilor.
• Pierderile mari acumulate de întreprinderi în 2012-2015 pot duce la o majorare suplimentară a tarifelor.
• Studiul estimează o creștere minimă și maximă a tarifelor la energie în cazul celor două scenarii (a se vedea tabelul de mai jos).
• Impactul scenariilor asupra populației și a asistenței sociale este analizat în următoarele secțiuni.
33
Variația estimată a majorării tarifelor nominale*
* În anexa 1 sunt incluse scenarii suplimentare care prezintă impactul unor parametri specifici.
2014Creștere minimă Creștere maximă
2016 2020 2016 2020
Tarif prognozat energie termică (MDL/Gcal) 987 1,211 1,286 1,773 1,759
Tarif prognozat energie termică (USD/Gcal) 71 65 63 96 86
Tarif prognozat energie electrică (bani/kWh) 152 216 263 245 323
Tarif prognozat energie electrică (cenți/kWh) 11 12 13 13 16
Recomandări pentru îmbunătățirea procesului de ajustare
a tarifelor
• Tergiversarea acțiunilor din partea ANRE a avut un impact financiar semnificativ și a cauzat acumularea devierilor/ pierderilor în domeniul reglementării. Mai jos sunt prezentate un șir de revizuiri la metodologia de stabilire a tarifelor care pot fi luate în considerație:
• Ajustarea automată a costurilor la combustibil și energia electrică de import pentru a evita repetarea unei situații similare. Printre exemplele reușite menționăm Kenya (energie electrică), India (combustibil) și Indonezia (combustibil).
• Pentru a evita o majorare de proporții unică, se recomandă să se negocieze cu operatorii din sector includerea și distribuirea devierilor anterioare în tarife pe o perioadă mai îndelungată de timp. Operatorii din sector ar putea fi compensați pentru amânare.
• Înainte de începerea următoarei etape de reglementare în 2016-17, tarifele, inclusiv costurile de bază vor fi calculate din nou. Este nevoie de a stabili un termen sigur pentru finalizarea revizuirii și stabilirea tarifelor înainte de începerea noii perioade de reglementare. Spre exemplu, pentru a dispune de timp suficient pentru revizuire, operatorii și-ar putea expedia cererile de tarifare cu un an înainte.
• Este nevoie de a restabili cât de curând credibilitatea cadrului de reglementare și a organului de reglementare. Actuala percepție reflectă lipsa de credibilitate și transparență și are drept urmare creșterea riscului de întreruperi pe termen scurt și mediu în livrarea serviciilor, în același timp descurajând investițiile de capital în infrastructura energetică.
• Claritatea și de consecvența metodologiei pentru determinarea bazei reglementate a activelor, uzurii și recuperării investițiilor trebuie revizuită. Având reguli clare și credibile e posibil nu doar de a atrage investiții, dar și de a micșora costul mediu ponderat al capitalului (WACC), ceea ce ar duce la creșterea eficienței și reducerea costurilor, iar ulterior ar avea ca rezultat reducerea costurilor la energie pentru consumatorii finali.
• Trecerea la evaluarea bazei de active și rata de rentabilitate în termeni reali ar putea frâna creșterea bruscă a tarifelor cauzată de investiții.
• Promovarea creșterii eficienței operaționale a operatorilor, fără a compromite calitatea serviciilor prin oferirea de stimulente pentru reducerea costurilor de operare. O strategie de comunicare privind creșterea eficienței și îmbunătățirea calității serviciilor de către operatorii poate duce la creșterea disponibilității de a plăti.
34
IMPACTUL AJUSTĂRILOR TARIFARE ASUPRA DISTRIBUȚIEI
35
În medie, energia deja reprezintă 17% din totalul
cheltuielilor gospodăriilor din Republica Moldova
• În medie, cele mai sărace gospodării alocă pentru energie 21% din totalul cheltuielilor.
• Modelul de cheltuieli pentru energie sau "mix energetic" este eterogen, cu gospodăriile din
mediul urban cheltuind 15% pentru utilități (SACET, gaz și energie electrică), în timp ce
gospodăriile rurale cheltuie mai mult pe combustibil solid (lemne și cărbune).
• Consumul de energie este sezonier, cheltuielile pentru aprovizionarea centralizată cu energie
termică și gaz constituind dublul mediei anuală în primul trimestru al anului.
• Ponderea resurselor gospodăriilor alocate pentru energia electrică rămâne aproape
constantă pe durata anului deoarece multe gospodării se bazează pe energia electrică pentru
încălzire.
• Lemn este adesea achiziționat înainte de sezonul de încălzire, în timpul trimestrului 3.
0%
5%
10%
15%
20%
25%
Quarter 1 Quarter 2 Quarter 3 Quarter 4P
on
dere
aîn
tota
lul
ch
elt
uie
lilo
r
Cheltuielile actuale la energie pe trimestru, Moldova 2013
Central share Electricity share Gas shareLPG share Wood share Coal share
0%
5%
10%
15%
20%
25%
All Chisinau Otherurbanareas
rural Quintile1
Quintile2
Quintile3
Quintile4
Quintile5
Residence area Quintile of total HH expenditures
Po
nd
ere
aîn
tota
lul
ch
elt
uie
lilo
r
Cheltuielile medii la energie pe gospodării și cvintile din total cheltuielilor, Moldova 2013
Central share Electricity share Gas share LPG share Wood share Coal share
36
Ponderea regională comparabilă de cheltuieli laenergie în Republica Moldova a fost
de 15% în 2013. Cifra este mare în comparație cu alte țări din regiune: Armenia 12%,
Kârgâzstan 10%, Kazahstan 8%, Kosovo 7%.
Sursele de încălzire variază în funcție de zona de
reședință și venituri
SACET este disponibil numai în zonele urbane și este principala sursă de energie termică
pentru cele mai multe gospodării din capitală (72% în Chișinău și 57% în Bălți), cu
excepția celor mai sărace categorii.
Utilizarea de gaz pentru încălzire crește odată cu majorarea veniturilor, în special în
zonele urbane din afara Chișinăului; în zonele rurale se observă, de asemenea, o variație
a veniturilor.
Lemnul este principala sursă de energie termică în zonele rurale, dar și pentru săracii din
afara Chișinăului*. Utilizarea de energie electrică pentru încălzire este rară.
* Cea mai săracă categorie este prea mică pentru a fi relevantă în Chișinău
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Quintile1
Quintile2
Quintile3
Quintile4
Quintile5
Quintile1
Quintile2
Quintile3
Quintile4
Quintile5
Quintile1
Quintile2
Quintile3
Quintile4
Quintile5
Chisinau Other Urban Rural
Pro
cen
tul
go
sp
od
ări
ilo
r
Tip de energie termică, pe cvintile de cheltuieli și zonă de reședință, Moldova 2013
Central Heating Gas central system Nat. Gas stove Wood or coal stove Electric heaters No Heating
37
Accesibilitatea energiei este o problemă pentru
majoritatea gospodăriilor
Majoritatea gospodăriilor din Moldova alocă, în medie, peste 10% din totalul
cheltuielilor pe energie, iar 80% din populație se consideră săracă energetic în
baza pragului de accesibilitate.
Gospodăriile rurale și utilizatorii de sobe cu lemne reprezintă cele mai vulnerabile
categorii, deoarece 19% și respective 18% din populația din aceste categorii este
săracă (în comparație cu 12,7% la nivel național)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
All Chisinau other urbanareaa
rural CentralHeating
Gas centralsystem
Nat gasstove
Wood orcoal stove
Electricheaters
By residence area By Type of heating
Pro
cen
tul
po
pu
lați
ei
Ratele sărăciei și sărăciei energetice, Moldova 2013
Poverty Energy poverty
38
Sursa: CBGC 2013
Accesibilitatea energiei este o problemă în special pentru
gospodăriile vulnerabile gestionate de femei
Femeile care locuiesc singure alocă, în mediu, 22% din cheltuielile totale pentru
energie. Ele sunt în principal văduve (media 63 de ani).
În plus, chiar dacă femeile care locuiesc singure cu copii (fie divorțate sau
văduve) alocă aceeași cotă din bugetul lor pe energie la fel ca și restul populației,
ele sunt mai sărace (15,7% dintre acestea trăiesc sub pragul sărăciei) și, prin
urmare, mai susceptibile de majorarea tarifelor.
Aceste grupuri vulnerabile de gospodării cu femei care locuiesc singure și femei
care trăiesc singure cu copiii reprezintă, respectiv, 21% și 6% din gospodării.
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
woman alone woman alone withkids
married femaleheaded
male headed HH
Type of householdsPo
nd
ere
aîn
ch
elt
uie
lile
tota
le
Media ponderii cheltuielilor pe energie, pe tip de gospodărie, Moldova 2013
Central share Electricity share Gas share LPG share Wood share Coal share
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
woman alone woman alone withkids
married femaleheaded
male headed HH
Type of household
Pro
ce
nt
po
pu
pla
ție
Ratele sărăciei și sărăciei energetice, pe tip de gospodărie, Moldova 2013
Poverty Energy poverty
39
Analiza scenariilor impactului de distribuție a majorărilor
tarifare
Pe baza analizei scenariilor la tarifele pentru căldură și energie electrică, a fost simulat un
impact asupra sărăciei în cazul tarifelor joase și înalte. În plus, analiza ține cont de tariful
de gaze stabilit de ANRE în iulie 2015 și de creșterea prognozată.
2014Creștere minimă Creștere maximă
2016 2020 2016 2020
Tarif energia termică (MDL/Gcal) și majorarea
în comparație cu 2014 (%)987 21% 30% 80% 78%
Tarif energia electrică (bani/kWh) și majorarea
în comparație cu 2014 (%)152 42% 73% 61% 113%
Tarif mediu la gaze pt. consumator (MDL/tcm)
și majorarea în comparație cu 2014 (%)6096 25% 47% 25% 47%
Inflația comparativă cu 2014 (%) - 16% 47% 16% 47%
Majorarea presupusă a tarifelor
40
Metodologia de evaluare a impactului majorării tarifelor la energie:
Creșterea cotei energetice și a sărăciei se calculează comparativ cu scenariile de referință prin
o abordare în două etape:
1. Datele inițiale pentru 2016 și 2020 sunt proiectate folosind CBGC 2013 privind cheltuielile
gospodăriilor și asumând o creștere economică uniformă, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.
Scenariile de bază estimează că tarifele la gaz, energia termică și electrică rămân la nivelul
anului 2014.
2. Scenariile scăzute și majorate se bazează pe variația estimată al majorărilor tarifare, iar
diferența de cheltuieli este măsurată pentru fiecare an comparativ cu datele inițiale*.* Estimarea BM pentru creșterea medie anuală a consumului privat este de 0,6%, în 2014
- 16 și 2,6% în 2014-20, a se vedea metodologia detaliată și prognozele din Anexa 4
Majorarea tarifelor la energie va avea un impact moderat
asupra sărăciei
Reforma tarifară se desfășoară
într-un context de scădere a
nivelului sărăciei în Moldova.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013%
Ponderea populației sub pragul național al sărăciei (rata sărăciei absolute)
Sursa: BNS al Republicii Moldova
Creștere minimă Creștere maximă
2016 2020 2016 2020
Creșterea ratei sărăciei comparativ
cu datele inițiale (puncte %)+1.1% +1.0% +1.9% +1.6%
În 2016, impactul sărăciei va atinge cu 1,1 și 1,9 puncte procentuale pentru scenariile cu tarif scăzut și
majorat, comparativ cu datele inițiale care nu prevăd majorarea tarifelor. Aceasta presupune un număr
suplimentar de persoane sărace de la 38 000 la 64 000 în 2016, cu o creștere mai mare în zona rurală
(până la 2,3 puncte procentuale).
Pe termen lung, efectele sărăciei sunt moderate datorită creșterii economice (creștere de la 1 la 1,6%
puncte procentuale în 2020). Dacă veniturile populației rămâne constante (fără creștere economică),
efectele sărăciei vor fi mai mari în 2020 (1,7-3 puncte procentuale, ceea ce înseamnă până la 100.000
de săraci mai mult).
41
Majorarea tarifelor la energie va crește sărăcia în special în rândul
populației rurale, pentru care principalul combustibil este lemnul
Consumatorii de lemn sunt vulnerabili la majorarea tarifelor la energie, iar o porțiune semnificativă din această categorie trăiește aproape de pragul sărăciei. Creșterea sărăciei ajunge la 1,5 și 2,3 puncte procentuale în 2016 pentru scenariile cu tarif scăzut și majorat.
În consecință, creșterea sărăciei este mai mare în mediul rural, chiar dacă lemnul este principala sursă de încălzire.
Utilizatorii de sobe pe gaze naturale sunt cei mai vulnerabili la majorarea tarifelor la gaz. Pentru acest grup creșterea sărăciei ajunge la 2 și 3 puncte procentuale pentru scenariile tarifare scăzut și respectiv majorat (dar rețineți că este o categorie foarte restrânsă)*.
42
0%
5%
10%
15%
20%
25%
Total Chisinau Other urbanarea
Rural Central Heating Gas centralsystem
Nat. Gas stove Wood or coalstove
Po
nd
ere
ap
op
ula
ției
Cota simulată a sărăciei (%)
Baseline 2016 Low 2016 High 2016 Baseline 2020 Low 2020 High 2020
Rețineți că ratele sărăciei pentru 2016 și 2020 sunt simulate pentru a capta numai impactul majorărilor tarifare, prin
compararea nivelurilor de referință anuale cu scenariile cu tarif scăzut și majorat. Ele nu reprezintă prognozele sărăciei
efectuate de BM, care depind de o mai mulți factori ce nu sunt luați în considerare în cazul dat.
* Categoria utilizatorilor de sobe pe gaze naturale este prea mică
pentru a înregistra rezultate statistice însemnate; ea reprezintă doar
2% din gospodării la nivel național
Majorarea tarifelor la energie va crește moderat ponderea
costurilor energetice în totalul cheltuielilor
Cota cheltuielilor de energie va ajunge, în medie, la 18-20 la sută din totalul cheltuielilor în 2016, în funcție de scenariul de majorare a tarifelor, astfel ar crește cu 2.3 - 3.8 puncte procentuale față de nivelul de referință pentru același an.
Cota medie a cheltuielilor de energie va ajunge la 24% în 2016 pentru cele mai sărace gospodării în scenariul care prevede majorarea tarifelor.
Până în 2020, cota ar scădea la 17, respectiv 18 la sută în scenariile cu tarif scăzut și majorat, dacă se ia în calcul prognoza Băncii Mondiale pentru creșterea economică. Acest lucru înseamnă o creștere de 3 și 4.6 puncte procentuale în comparație cu nivelul de referință.
43
0%
5%
10%
15%
20%
25%
All Chisinau otherurbanareas
rural CentralHeating
Gascentralsystem
Nat. Gasstove
Wood orcoalstove
Electricheaters
quintile 1 quintile 2 quintile 3 quintile 4 quintile 5
Residence Heating type Quintile of total expenditures
Po
nd
ere
aîn
tota
lul
ch
elt
uie
lilo
r
Cota cheltuielilor de energie în totalul cheltuielilor
Baselines 2016 Low scenario 2016 High scenario 2016
Creștere minimă Creștere maximă
2016 2020 2016 2020
Cota energiei (%) 18.2% 16.7% 19.7% 18.3%
Majorarea cotei energiei comparativ cu linia de referință (punct
procentual)2.3% 3.0% 3.8% 4.6%
Gospodăriile vulnerabile gestionate de femei ar fi mai
afectate de majorarea tarifelor
Ponderea resurselor cheltuite pentru energie ar crește mai mult printre femeile
care locuiesc singure, în comparație cu alte categorii de gospodării și ar ajunge
la 25% în 2016 în scenariul de majorare maximă, atingând 4 puncte procentuale
față de nivelul de referință.
Mai multe femei singure cu copii vor sărăci din cauza majorării tarifelor (creștere
de 4 puncte procentuale în 2020 în scenariul de majorare maximă), deoarece
această categorie de gospodărie trăiește aproape de pragul sărăciei și este
vulnerabilă la șocurile de preț.
44
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
woman alone woman alonewith kids
married femaleheaded HH
male headed HHPondere
a î
n t
ota
lul cheltuie
lilor
(%
)
Cota simulată a energiei, pe tip de gospodărie
Baselines Baseline 2016 Low scenario 2016High scenario 2016 Baselines Baseline 2020
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
woman alone woman alonewith kids
married femaleheaded HH
male headed HH
Pondere
apopula
ției
Cota simulată a sărăciei, pe tip de gospodărie
Baselines Baseline 2016 Low scenario 2016High scenario 2016 Baselines Baseline 2020Low scenario 2020 High scenario 2020
Principala constatare: majorarea tarifelor la energie ar duce la o
creștere moderată a sărăciei și a cotei costurilor energetice
• În medie, majorarea tarifelor ar crește ponderea costurilor energetice din totalul cheltuielilor cu 18-20% în 2016, ceea ce constituie 2,3-3,8 puncte procentuale mai mult decât nivelul de referință.
• Până în 2020, presupunând distribuirea egală a proiecției Băncii Mondiale pentru creșterea economică, ponderea costurilor de energie din totalul cheltuielilor ar scădea până la 17-18%, ceea ce reprezintă 3-4,6 puncte procentuale peste nivelul de referință.
• Creșterea ponderii energiei cauzată de majorarea tarifelor este cea mai mare pentru gospodăriile care folosesc gaz pentru încălzire în cazul scenariului ce prevede majorări scăzute și cea mai mare pentru consumatorii SACET în cazul scenariului ce prevede majorări ample.
• În 2016, din cauza majorării tarifelor la căldură, energie electrică și la gazele naturale, rata sărăciei va crește cu 1,1 puncte procentuale în scenariul de majorări scăzute și cu 1,9 puncte procentuale în scenariul de majorări ample în comparație cu nivelul de referință.
• În 2020, creșterea ratei sărăciei variază între 1-1,5 puncte procentuale. Fără o creștere economică, rata sărăciei va atinge 3 puncte procentuale.
• Cea mai mare creștere a sărăciei se înregistrează în rândul populației deja săracă: populația de la țară, femeile care locuiesc singure și cei care folosesc lemn sau energie electrică pentru încălzire.
45
PROTECȚIA SOCIALĂ
46
Moldova a vizat programe de asistență socială, care pot proteja păturile
sărace de șocurile cauzate de venituri și prețuri
• Două programe de asistență socială direcționată - Ajutor Social și Ajutor pentru Încălzire, distribuie în mod eficient asistența către gospodăriile sărace.
• Începând cu anul 2009, Guvernul Republicii Moldova a lansat două programe de alocații bănești, Ajutor Social (AS) și Alocație pentru sezonul rece (ASR). Programele sunt bine direcționate: cca 80% in AS și peste 50% din beneficiile ASR ajung la cele mai sărace 20% din populație.
• Acoperirea efectivă a programelor rămâne modestă: în 2014 AS a acoperit 3% din totalul populației iar ASR cca 7%. Cu pragurile actuale de venit acoperirea ASR poate spori până la 30%.
• Cea mai mică cvintilă a distribuției de beneficii AS a scăzut între 2012-14 de la 19% la 12%.
• Cele mai multe beneficii sociale sunt categoriale, adică alocate anumitor grupuri de populație (persoane cu dizabilități, pensionari, copii), indiferent de bunăstarea lor.
• În 2014, alocațiile categoriale au constituit 1% din PIB în timp ce AS și ASR - 0,6%.
• Majoritatea beneficiarilor AS și ARS sunt de la țară, ceea ce corespunde profilul sărăciei la nivel național.
• Alocațiile pentru încălzire în municipiile Chișinău și Bălți sunt importante deoarece complinesc programele naționale.
47
Caracteristicile cheie ale programelor de asistență socială
• Ajutor Social (AS)– Estimează veniturile beneficiarilor posibili în baza unor indicatori indirecți.
– Alocația este acordată în timpul unui an pentru a completa golul dintre venitul gospodăriei și venitul minim garantat (VMG) stabilit anual prin lege.
– Există cca 51 mii de gospodării beneficiare, însă cu o incluziune perfectă (toate gospodăriile eligibile aplică și primesc alocații) numărul s-ar ridica la 128,000.
• Alocație pentru sezonul rece (ASR)– Completează AS oferind compensații celor săraci pentru acoperirea costurilor de trai pe
parcursul a 5 luni din sezonul de încălzire.
– Un ajutor lunar fix de 250 de lei acordat tuturor beneficiarilor AS și gospodăriilor al căror venit este de 1,6 ori sub venitul minim garantat.
– În timpul sezonului de încălzire 2014 - 15, au fost 136 000 de gospodării beneficiare, însă cu o incluziune perfectă cifra lor se poate ridica la 446 000.
• Ajutoare de încălzire în municipiile Chișinău și Bălți– Au pragul de eligibilitate a veniturilor mai ridicat decât programul AÎ.
– Media ajutorului lunar plătit la Chișinău în decurs de cinci luni pentru gaz, lemn și cărbune este de 450 lei, iar pentru încălzirea centralizată - 285 lei. Media ajutorului lunar plătit la Bălți în decurs de cinci luni este de 200 de lei.
– În ciuda potențialului mare de acoperire, rata absorbției este scăzută: la Chișinău, din totalul de 189 000 de gospodării care ar putea beneficia de ajutoare, doar 33 000 le primesc.
– Procedura de aplicare este anevoioasă: costul mare pentru tranzacție și oportunitate ar putea descuraja pe cei săraci să apeleze la acest ajutor.
48
Cum ar putea asistența socială reacționeze la creșterea
tarifelor la energie?
Acoperirea eficientă a ajutoarelor bănești trebuie extinsă pentru a oferi un plus de siguranță pentru gospodăriile sărace și pentru a amortiza șocul produs de prețuri, inclusiv de tarifele mai mari la energie.
Cele mai eficiente mijloacele pentru a compensa creșterea cheltuielilor de energie pentru gospodăriile sărace sunt programele de asistență socială direcționată :
• Costurile în creștere la energia electrică pot fi compensate prin programul AS• Beneficiile programului AS și majoritatea cheltuielilor la energia electrică nu variază în mod
semnificativ de-a lungul anului
• Costurile în creștere la energia termică și gazele naturale pot fi compensate prin programul ASR• Ajutoarele din programul ASR sunt acordate în perioada sezonului de încălzire, atunci când
gospodăriile sunt deosebit de afectate de creșterea costurilor pentru SACET și gaze naturale
• Îmbunătățirea schemei, implementării și coordonării alocațiilor municipale la încălzire poate compensa în continuare creșterea costurilor la energia termică• Impactul nu este inclus în studiul dat
49
Compensarea creșterii costurilor la energie - impactul
actual
• Majorarea costurilor la energie nu duce automat la beneficii mai mari și la extinderea acoperirii programelor de asistență socială, pentru că nivelul și numărul gospodăriilor eligibile este determinat de venitul minim garantat (VMG).
• Odată cu creșterea veniturilor populației ca urmare a creșterii economice, numărul de gospodării care beneficiază de asistență socială se va reduce.
Beneficiile de asistență socială cu VMG constant
Source: Staff calculations based on HBS
2015 2016 2020
Prag de venit pentru AS (MDL/lună) 765 765 765
Număr de gospodării beneficiare de AS 50,832 37,831 22,761
Număr de gospodării eligibile pentru AS 127,826 95,131 57,237
Acoperirea AS la rata curentă a absorbției (%
populație) 4.3 3.2 2.1
Acoperirea AS la o rată perfectă a absorbției (%
populație) 10.8 8.2 5.4
Prag de venit pentru AÎ (MDL/lună) 1,224 1,224 1,224
Număr de gospodării beneficiare de ASR 136,466 101,474 47,640
Număr de gospodării eligibile for ASR 445,821 331,504 155,635
Acoperirea ASR la rata curentă a absorbției (%
populație) 9.1 7.0 3.8
Acoperirea ASR la o rată perfectă a absorbției (%
populație) 30.0 23.0 12.4
50
Ajustările recomandate pentru a compensarea creșterii
costurilor la energie
51
Mai jos sunt prezentate recomandări pentru ajustarea programelor
de asistență socială în vederea compensării creșterii costurilor la
energie:
• Ridicarea pragului de eligibilitate
• Pragul pentru primirea AS (VMG) trebuie revizuit cu regularitate pentru a
reflecta costul de trai în creștere (inclusiv costul la energia electrică). În
același mod, trebuie ajustat pragul pentru ASR la 1.6xVMG.
• Schimbarea în VMG ar trebui să reflecte creșterea costurilor pentru
energie, ca parte a creșterii globale a costului de trai (inflația).
• Majorarea beneficiilor de asistență socială pe gospodărie
• Mărimea AS se ajustează automat la majorarea VMG ca să umple golul
dintre venitul real al gospodăriei și VMG.
• Mărimea ASR trebuie revizuită în conformitate cu creșterea medie a
costurilor lunare pentru încălzire ale gospodăriei în timpul sezonului de
încălzire.
Impactul fiscal al ajustărilor recomandate pentru asistența
socială
52
Impactul fiscal de creștere a asistenței sociale a fost estimat pe baza următoarelor presupuneri: • Pragurile de venituri și dimensiunea ajutoarelor din programele AS și ASR sunt
ajustate în conformitate cu creșterea costurilor energiei în scenariile de majorare scăzut și ridicat
• Actuala incluziune este bazată pe proporția de beneficiari reali la numărul de gospodării eligibile și este ajustată în funcție de corelația istorică dintre rata de incluziune și creșterea pragului de venit (un ajutor de 100 lei majorează rata de absorbție cu 1 punct procentual)
• Absorbția perfectă presupune că toate gospodării eligibile apelează și primesc beneficii
Scenariu cu valori scăzute
Scenariu cu valori ridicate
2015 2016 2020 2016 2020
Prag de venit pentru AS (MDL/lună) 765 903 1,186 941 1,274
Mărimea medie a ajutorului lunar AS, MDL 697 823 1,117 835 1,169
Prag de venit pentru ASR (MDL/lună) 1,224 1,444 1,897 1,506 2,039
Mărimea medie a ajutorului lunar ASR , MDL 250 548 811 683 1,119
Impactul fiscal al compensațiilor pentru majorările tarifelor la energie
prin intermediul programelor naționale de asistență socială
53
• Odată cu ajustarea VMG, numărul de gospodării eligibile se ridică în 2016 iar apoi scade ca urmare a creșterii veniturilor reale, bazate pe prognoza BM, care ulterior încep să acopere o parte din tarifele majorate.
• În 2016, impactul fiscal total al programelor AS și ASR variază de la scenariul cu valori mici la cel cu valori mari, atingând 0.7 - 2.2% din PIB, iar în anul 2020 - între 0.5 și 1.7%.
Scenariu cu valori scăzute
Scenariu cu valori ridicate
2015 2016 2020 2016 2020
Număr de gospodării beneficiare de AS 50,832 51,181 41,202 55,626 47,534
Număr de gospodării eligibile pentru AS 126,796 127,666 102,775 138,753 118,569
Număr de gospodării beneficiare de ASR 136,466 154,536 126,545 164,115 145,788
Număr de gospodării eligibile pentru ASR 397,066 449,644 368,199 477,515 424,190
Buget AS, absorbția actuală, mln MDL 425 506 552 558 667
Buget AS, absorbția perfectă, mln MDL 1,061 1,261 1,378 1,391 1,663
Buget AS, absorbția actuală, % din PIB 0.36 0.39 0.29 0.43 0.35
Buget AS, absorbția perfectă, % din PIB 0.89 0.98 0.72 1.07 0.87
Buget ASR, absorbția actuală, mln MDL 171 390 392 509 519
Buget ASR, absorbția perfectă, mln MDL 496 1,136 1,139 1,480 1,511
Buget ASR, absorbția actuală, % din PIB 0.14 0.30 0.21 0.39 0.27
Buget ASR, absorbția perfectă, % din PIB 0.42 0.88 0.60 1.15 0.79
Bugetul AS+ASR, absorbția actuală, % din PIB 0.50 0.69 0.50 0.82 0.62
AS+ASR, absorbția, % din PIB 1.31 1.86 1.32 2.23 1.66
Principalele concluzii ale analizei asistenței sociale
• Cele două programe de asistență socială direcționată - Ajutor Social și Alocație pentru sezonul rece
pot contribui în mod eficient la protejarea celor săraci de șocurile cauzate de venit, inclusiv de
majorarea tarifelor la energie.
• Compensațiile municipale la energia termică vin să completeze programele naționale, în special cele
destinate săracilor din mediul urban.
• Tarifele în creștere vor spori necesitatea de asistență socială. Pentru a proteja păturile sărace, este
necesară ajustarea pragului de venit, a VMG, precum și a mărimii ASR.
• Beneficiile sporite pot încuraja participarea, dar sunt necesare acțiuni eficiente, deoarece în prezent
absorbția beneficiilor atât la nivel național cât și municipal este scăzută. Cu o acoperire mai bună,
programele naționale ar putea ajuta peste 30% din populație.
• Ca urmare a asistenței sociale, suportabilitatea energetică s-ar putea ameliora în cazul celor mai
sărace gospodării care beneficiază de AS și ASR.
• Majorarea semnificativă a beneficiilor ar duce la extinderea bugetelor programelor sociale. În
scenariul cu valori ridicate, presupunând o absorbție perfectă, costul fiscal total al ASR și AS ar
depăși 2% din PIB în perioada de creștere mai intensivă a tarifelor - 2016.
• Pentru a atenua costurile fiscale ale asistenței sociale poate fi necesară ajustarea prestațiilor
categoriale care, în prezent, reprezintă 1% din PIB. În plus, înăsprirea procedurii de estimare a
veniturilor beneficiarilor potențiali poate contribui la un mai bun control al costurilor și la evitarea
"scurgerii" beneficiilor către gospodăriile casnice avantajate.
• Beneficii municipale ar trebui să fie mai bine legate de sistemul național de asistență socială pentru a
simplifica administrarea, îmbunătăți direcționarea prestațiilor și pentru a controla mai bine costul fiscal
al programelor naționale și municipale.
54
UL CONCLUZIILOR CHEIE
55
Tarifele la energie trebuie să asigure recuperarea costurilor pentru a
asigura securitatea aprovizionării și dezvoltarea durabilă a sectorului
• Principalele structuri de reglementare și procesul de facturare sunt la un nivel destul de bun:
• Moldova are un sistem de reglementare bine structurat care, în principiu, este considerat adecvat inclusiv de către operatorii din sectorul privat
• Calitatea serviciului de distribuție a energiei electrice s-a îmbunătățit considerabil, iar sistemul de facturare este bun în ambele sectoare - căldură și energie electrică
• Riscurile semnificative pe termen scurt și mediu sunt legate de tarifele de consum la energia electrică și termică care nu acoperă toate costurile de producție:
• Risc de cauțiune financiară majoră care ar avea implicații fiscale semnificative
• Risc de perturbare a serviciilor din cauza incapacității de a plăti pentru importurile de energie în vrac
• Noile tarife la energia electrică decise de ANRE în iulie acoperă destul de bine costurile actuale de exploatare, dar sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a asigura dezvoltarea pe termen lung a sectorului:
• E necesar un plan pe termen lung privind recuperarea datoriilor acumulate în trecut
• Fără un plan credibil pe termen lung, operatorii din sector nu pot atrage investiții pentru extinderea și renovarea infrastructurii
• Eficiența sectorului se poate deteriora atunci când în centrul atenției managementului este finanțarea pe termen scurt și nu operațiunile în curs de dezvoltare
56
Majorarea tarifelor la energie va spori cererea pentru
programele de asistență socială
• Stabilirea tarifelor nu mai este adecvată– ANRE nu și-a îndeplinit rolul în stabilirea tarifelor în 2012-2014 ceea ce a dus la
acumularea pierderilor.
– Există posibilități de a îmbunătăți metodologia de stabilire a tarifelor pentru a continua dezvoltarea și îmbunătăți eficiența sectorului energetic
• Situația financiară a sectorului energetic nu este bună– Toate companiile au înregistrat pierderi în 2013-2014 ca urmare a creșteri
semnificative a costurilor de pe urma majorărilor costurilor cauzate de tarifele aprobate în 2013-2014
– Union Fenosa nu raportează pierderi, dar a crescut cifra creanțelor
• Ajustarea tarifelor la energia electrică decisă în luna iulie ar fi un prim pas în direcția necesară– Majorarea tarifelor la energie electrică cu 30-37%, în funcție de operator, ar
acoperi destul de bine costurile curente de exploatare
– În baza tarifelor la gaze decise, tariful de căldură ar trebui majorat cu 21%
• Majorarea tarifelor va avea un impact asupra populației și economiei– În 2020, rata sărăciei ar fi cu 1-1,5 puncte procentuale mai mare, ca urmare a
majorării tarifelor la căldură, energie electrică și gaze
– Impactul majorării costurilor la energia electrică este deosebit de mare în rândul populației vulnerabile
– SACET este utilizat mai ales de populația mai înstărită din Republicii Moldova (populația urbană).
– Este necesară o analiză suplimentară pentru a înțelege mai bine impactul majorării tarifelor și modul în care astfel de schimbări pot fi comunicate
• Programele de asistență socială ar putea ajuta la protejarea celor săraci– Cele două programe de asistență socială direcționată pot contribui în mod
eficient la protejarea celor săraci de șocurile cauzate de venit
– Compensațiile municipale la termoficare constituie un adaos important la programele naționale
– Impactul fiscal al programelor de protecție socială ar putea crește de la 0,5% din PIB la peste 2% în 2016 și 1,7% în 2020.
În baza analizei scenariului, până în 2020
creșterea tarifului la energia electrică este
estimată la 73-113% iar la energia termică
la 30-78%. Analiza presupune, de
asemenea, creșterea cu 50% a traficului la
gaze naturale până în 2020.
Din cauza cresterilor de tarife, este de
așteptat ca rata sărăciei să fie cu 1-1,5%
puncte mai mare în 2020, o creștere
moderată în comparație cu un scenariu
fără majorarea tarifelor.
Creșterea necesității de asistență socială
poate duce la creșterea cotei programelor
sociale în bugetul de stat de la 0,5% din
PIB la 1.9 -2.2% în 2016 și la 1.3-1.7% în
2020.
Acest lucru ar necesita o creștere
semnificativă a incluziunii programelor.
57
RECOMANDĂRI PENTRU GUVERN
58
Recomandări de acțiuni imediate din partea Guvernului
privitor la metodologiile de stabilire a tarifelorfor
• E nevoie de a restabili credibilitatea în regimul de reglementare și de a redresa situația financiară a utilităților. Sunt necesare ajustări tarifare pentru furnizarea energiei electrice, termice, precum și producerea energiei termice și electrice.
• Este necesară o ajustare automată a costurilor la combustibil și energia electrică importată pentru a asigura ajustarea în timp util a tarifelor și pentru a evita acumularea în continuare a pierderilor/datoriilor.
• Stabilirea la timp a tarifelor și calcularea costurilor de bază la începutul unei perioade de reglementare ar trebui să fie asigurată prin începerea procesului de consultare timpurie și prin stabilirea unui termen limită concret pentru aprobarea tarifelor.
• Pentru a evita impactul major asupra populației cauzat de o creștere mare unică, se recomandă ca ANRE și Guvernul să negocieze o ajustare tarifară pe termen mediu pentru a soluționa pierderile acumulate într-un mod structurat.
• Elaborarea unui plan prin care se vor comunica ajustările tarifare planificate, motivele acestora și asistența socială disponibilă.
59
Recomandări pentru politicile de asistență socială
60
• Îmbunătățirea absorbției programelor Ajutor Social și Alocație pentru sezonul rece, precum și beneficiilor municipale prin o mai bună popularizare, pentru a extinde acoperirea celei mai sărace pături a populației
• Ridicarea pragului pentru asistența socială și menținerea suficienței beneficiilor, racordată la costurile în creștere la energie
• Majorarea venitului minim garantat conform costurilor de viață în creștere (inclusiv costurile pentru energia electrică)
• Majorarea mărimii Alocației pentru sezonul rece reieșind din costurile în creștere la energia termică
• Pregătirea pentru impactul fiscal al asistenței sociale în creștere în contextul managementului macroeconomic și fiscal
• Consolidarea prestațiilor categoriale pentru crearea spațiului fiscal de extindere a transferurilor de numerar direcționate și abordarea implicațiilor cu FMI
Recomandări pentru analiza ulterioară
• Pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare, trebuie analizate următoarele domenii• Regulamentele care stabilesc valoarea reglementată a activelor de bază, uzura și rata de rentabilitate
• Trecerea la evaluarea bazei activelor în termeni reali și cu o rată reală a rentabilității
• Better incentivizing the operators to continuously increase efficiency without compromising the service quality
• Banca Mondială planifică să completeze analiza cu măsuri calitative orientate spre explorarea inițială a următorilor factori:
• Calitatea percepută a serviciilor pentru energia termică și electrică, acceptabilitatea creșterilor tarifare; impactul scontat și strategiile de adaptare folosite de gospodăriile casnice
• Impactul potențial al creșterilor tarifelor la energia termică și electrică asupra afacerilor mici, strategiile de adaptare ale acestora
• Impactul scontat al creșterilor tarifelor asupra afacerilor, inclusiv dezvoltatorilor și percepția/deciziile acestora de a conecta, dacă este posibil, noi dezvoltări ale sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică
• Astfel de constatări vor completa evaluarea cantitativă existentă, chiar dacă, prin modalitatea de elaborare, acestea vor fi efectuate la o scară considerabil mai mică
• Analiza modul în care poate fi îmbunătățită în continuarea eficiența asistenței sociale• Considerarea consolidării prestațiilor categoriale și înăspririi testării veniturilor pentru a preîntâmpina ”scurgerea”
beneficiilor către gospodăriile avantajate
• Creșterea cooperării autorităților municipale și naționale în sfera asistenței sociale, pentru a analiza modalitatea de corelare a ajutoarelor sociale municipale cu sistemul național de protecție socială, precum și pentru conlucrarea în vederea integrării ulterioare
• Analiza modalității de promovare a eficienței energetice bazate pe cerere și ofertă, în vederea reducerii cheltuielilor pe termen
61
ANEXE
62
Anexa 1 – Analiza detaliată a metodologiei de stabilire a tarifelor
Anexa 2 – Analiza scenariului detaliat și analiza sensibilității tarifelor la energia termică și electrică
Anexa 3 – Recomandări pentru metodologia de tarifare și implementare
Anexa 4 – Analiza detaliată a relațiilor dintre tipul de agent termic și sărăcie
Anexa 5 – Analiza detaliată și concluziile privind protecția socială
Anexa 6 – Sumarul analizei scenariilor
ANEXA 1 – ANALIZA DETALIATĂ A METODOLOGIEI DE
STABILIRE A TARIFELOR
63
Principiile majore ale metodologiilor oferă o bază bună
pentru elaborarea tarifelor
Toate metodologiile de stabilire a tarifelor se bazează pe principii comune:
• Aprovizionare sigură
• Operare eficientă
• Sustenabilitatea financiară a operatorilor
Pe lângă acestea se formulează și principiile de mai jos:
producere energie
electrică și termică Transportare energie
electrică
Aprovizionare energie
termică • Operatorul trebuie să pată investi în dezvoltarea și modernizarea activelor
• Eliminarea treptată a subvenționării încrucișate tarifele sunt egale pentru toți consumatorii la același nivel de voltaj
Distribuție energie
electricăFurnizare energie
electrică
64
Tarifele respectă metodologia bazată pe rata de rentabilitate
T𝑎𝑟𝑖𝑓 =𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡±𝑑𝑒𝑣𝑖𝑒𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡
𝑉𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 + 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡= 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑡ă 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑥 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
Devierea reprezintă diferența dintre rezultatul operatorului
calculată în baza parametrilor estimați în perioada
aprobării tarifului și rezultatul bazat pe valorile reale din
timpul anului.
Dacă parametri estimați preliminar se schimbă iar tariful
nu este ajustat pe parcursul anului, apare o deviere.
Devierea pozitivă sau negativă este inclusă în tariful
anului ce urmează.
Volumul serviciilor se referă la cantitatea de energie
electrică sau termică generată, transportată distribuită sau
furnizată de operator.
Costurile reglementate totale includ costurile, costurile
pentru capitalul de lucru și amortizarea. Pentru mai
multă informație a se vedea slide-urile din continuare
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑟𝑒𝑔𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝐴𝑁𝑅𝐸
Furnizare energie electricăAlți operatori
În prezent, profitul reglementat
este stabilit la 2.5% din vânzările
anuale.
Valoarea netă a activelor include activele folosite
pentru acordarea activităților reglementate. Pentru
mai multă informație a se vedea slide-urile din
continuare.
Rata de rentabilitate variază la operatori,.
Pentru mai multă informație a se vedea
slide-urile din continuare
65
Cele mai semnificative costuri externe sunt cele de ajustare și alte
costuri de operare și se bazează pe creșterea indexată
• Metodologiile de calcul al tarifelor au fost aprobate pentru o perioadă specifică de timp
– Transportarea energiei electrice, distribuția și aprovizionarea – 5 ani
– producerea energiei electrice și termice – 7 ani
• Costurile de operare se împart în trei grupe
Costurile la combustibil pentru
producerea energiei electrice și
termice
Costul energiei electrice
achiziționate de furnizorul de
energie electrică
Aprobat anual de organul de
reglementare în baza costurilor
reale
Costul de bază aprobat de ANRE
la începutul perioadei de 5-7 ani
Actualizarea anuală în baza
parametrilor prestabiliți, inclusiv a
eficienței
Costul materiilor prime, O&M,
costul forței de muncă
Costuri generale și altele,
amortizarea
Aprobat anual de organul de
reglementare în baza costurilor
reale
Ajustarea costurilor externe Creștere pe bază de indici Bazat pe costuri reale
Circa 80 % din tarifele la energia
termică și electrică pentru
consumatorii finali rezultă din costuri
externe
Cate
go
rie
co
st
Ba
ză
66
Costurile pentru capitalul de lucru sunt incluse în tarif în
baza parametrilor prestabiliți
Bază cost Număr zile Rată dobândă
producere
energie electrică
și termică
Vânzări 30
Împrumuturi pe
terme scurt, Banca
Națională a Moldovei
Transportare
energie electricăNu este inclus în tarif
Distribuție
energie electrică
Costuri, fără
amortizare10 WACC active
Furnizare energie
electrică
Costuri, fără
amortizare25
Medie dobânzi la
Banca Națională a
Moldovei
Furnizare energie
termică
Vânzări, deduse din
amortizare și profit
reglementat
În baza modelelor de
achitare energie
termice și gazelor
naturale, număr de
zile nedefinit
Împrumuturi pe
terme scurt, Banca
Națională a Moldovei
67
Metodologia de stabilire a prețului include stimulente pentru reducerea
pierderilor, costurilor de operare și costurilor pentru importul de energie electrică
• Cadrul de reglementare include un stimulent pentru operatori, în vederea reducerii costurilor de operare.
• Valorile de referință a costurilor de operare sunt stabilite la începutul perioade reglementate.
• Dacă costurile operatorului sunt mai mari, profiturile sale sunt micșorate.
• Dacă costurile operatorului sunt mai mici, profiturile sale sunt majorate.
Distribuția energiei electrice
Toți operatorii
Furnizarea energiei electrice
• Cadrul de reglementare include un stimulent pentru furnizorii de energie electrică pentru reducerea costului energiei electrice achiziționate de la furnizori ce nu fac parte din segmentul reglementat
• Operatorul poate obține o marjă suplimentară atunci când prețul de achiziție a energiei electrice este mai mic decât prețul din anul precedent
• Cadrul de reglementare include un stimulent pentru distribuitorii de energie electrică, în vederea reducerii pierderilor tehnice și
comerciale
• Pierderile comerciale luate în calcul la începutul perioade sunt de 2 % și sunt reduse treptat la 1 % la sfârșitul perioadei.
• Pierderile tehnice luate în calcul sunt bazate pe valoarea fixă, stabilită de fiecare companie în parte. Pierderile tehnice
ale Union Fenosa reprezintă 10.5%.
• Dacă pierderile reale sunt sub nivelul stabilit, operatorul poate să includă în tarif valoarea stabilită a pierderilor și astfel
poate obține un profit mai mare
• Cadrul de reglementare include o penalitate potențială pentru distribuitorii de energie termică pentru calitatea insuficientă
• Cadrul de reglementare include o penalitate posibilă pentru furnizorii de energie termică pentru nivelul insuficient al calității (a se vedea următorul slide)
• Pierderile din rețeaua termică sunt determinate anual, iar costul este trecut direct consumatorilor finali nu există stimulent pentru furnizorul de energie termică pentru a reduce pierderile
• Pierderile din rețeaua termică a Termocom constituie 22%
Furnizarea energiei termice
68
Distribuitorii energiei electrice pot fi penalizați pentru
necorespunderea calității serviciilor
• Indicatorii ce urmează sunt respectați de toate companiile de distribuție a energiei electrice, iar calitatea serviciilor s-a îmbunătățit considerabil
• CAIDI (indicele durata medie a întreruperilor în rețea pentru consumator)
• SAIDI (indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem))
• SAIFI (indicele frecvența medie a întreruperilor în rețea (sistem))
• Insuficiența calității poate duce la reduceri ale vânzărilor companiei• Reducerea maximă este de 5 % din venit
• ANRE determină penalitatea pentru fiecare operator în parte 0
500
1000
1500
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Development of SAIDI (System Average Interruption Duration Index)
RED Union Fenosa RED Nord
RED Nord-Vest Regulatory requirement
• Parametrii de calitate nu sunt incluși la stabilirea tarifelor
Furnizarea energiei termice
Distribuția energiei electrice
Alți operatori
• Tarifele SACET pot fi, de asemenea, reduse în cazul necorespunderii calității serviciilor
• Indicator de calitate• Temperatura din apartamente trebuie să depășească 18C.
• Dacă criteriul nu este respectat, consumatorii sunt în drept să aibă o reducere a facturii.
• În realitate, reducerile la profit sunt rar aplicate.
69
Valoarea reglementată a activelor este bazată în principal
pe valorile contabile ale activelor
Active existente
Valoarea este considerată la stabilirea tarifului
Active noi
Valoarea este considerată la stabilirea tarifului
Rată de rentabilitate Rată de rentabilitate
• producerea energiei termice și electrice – fără
rentabilitate
• Transportarea energiei electrice și furnizarea energiei
termice – rată fixă; câștigul trebuie utilizat la investiții
• Distribuția energiei electrice - WACC
• Ditribuția energiei electrice– valoarea activelor agreată
• Union Fenosa – ddeprecierea activelor vechi
până la sfârșitul 2014
• Alți operatori – în baza valorilor contabile sau
contractului
• Cheltuielile reale de investiții scăzute odată cu
amoritzările anuale
• producerea energiei termice și electrice– variază în
dependență de finanțarea prin aport de capital sau
împrumut care este utlizată
• Alți operatori – WACC
Aprobarea investițiilor
• La sfârșitul fiecărui an, companiile prezintă ANRE
planurile investiționale.
• ANRE aprobă planul în decurs de o lună, însă
negocierile continuă deseori chiar și până în vara
următoare.
• La începutul anului viitor, operatorii raportează
investițiile actuale în baza planului de investiții aprobat.
• Investițiile actuale sunt făcute la sfârșitul anului și sunt
luate în calcul în tariful anului ce urmează. 70
Rata de rentabilitate este stabilită separat pentru activele
existente și cele noi
Rata dobânzii – active existente Rata dobânzii – active noi
producerea energiei
electrice și termice
Fără profit– costul datoriei inclus,
în baza dobânzii reale achitateFixată la ratele de pe piață
Transportare Rată fixă, 5% WACC
Distribuție energiei
electrice
WACC
Același ca și în cazul activelor noiWACC
Furnizarea energiei
electrice
Profitul reglementat specificate de ANRE separat și nu în baza valorii
activelor. Momentan profitul reglementat este stabilit la 2.5% din
vânzările anuale.
Furnizarea energiei
termiceRată fixă, 5% WACC
71
Paprametrii ratei de rentabilitate variază între diferiți
operatori
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
18%
20%
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Profit din active noi *
CHPs Heat supply
Electricity transmission Electricity distribution
Definiția parametrilor de profit din active
noi
producerea
energiei
electrice și
termice
- Investiție bazată pe capital: obligațiuni de la
trezoreria stat a Moldovei pe termen de 1 an year
treasury bond of Moldova
- Investiții bazate pe datorii: media dobânzii la
Banca Națională pentru împrumuturi pe termen
de peste 5 ani (max. 5 puncte mai mult)
Transportare - Rată fără risc: titluri de stat SUA cu scadență la
10 ani
- Risc de țară: <6.75%
- Datorii/capital = 50%/50%
- Costul datoriei 8%
Distribuția
energiei
electrice
- Fără risc: titluri de stat SUA cu scadență la 10 ani
- Risc de țară: <9%
- Prima de risc pe piață: valoarea fixă, în baza
satelor statistice de pe piața SUA
- Riscul sistemic aferent industriei
- Datorii/capital = 35%/65%
- Costul datoriei: media împrumuturilor în valută
străină de al Banca Națională a Moldovei
Furnizarea
energiei
termice
- Rată fără risc: titluri de stat SUA cu scadență la
10 ani
- Risc de țară: : <6.75%
- Datorii/capital ty = 65%/35%
- Costul datoriei 9.13%
Profit bazat pe
metodoloigii
anterioare
*Sursă: ANRE
72
Tarifele pot fi modificate pe parcursul anului
ajustare
automată a
costurilor
externe
Inclusiv devierea
din anul T-1
73
Zece principii general acceptate pentru tarifele la utilitățile
publice
1. Eficiența de producere a venitului total, inclusiv a profitului echitabil cu un
nivel social dorit al serviciilor și siguranței
2. Stabilitatea și predictibilitatea veniturilor pentru companiile de utilități
3. Stabilitatea și predictibilitatea tarifelor pentru consumatori
4. Descurajarea utilizării neeconomice a serviciilor
5. Reflectarea tuturor costurilor private și sociale obținute pentru prestarea
serviciilor (inclusiv externalităților)
6. Corectitudinea tarifelor în repartizarea costurilor totale pentru servicii între
diferite categorii de consumatori
7. Evitarea discriminării ce ține de tarif
8. Promovarea inovației și cost-eficienței în condițiile cererii schimbătoare și a
modalităților de aprovizionare
9. Simplitate, comprehensibilitate și fiabilitate
10. Absența controverselor în interpretarea corectă
Sursă: Principles of Public Utility Rates, Bonbright, J.,
Danielsen, A., and Kamerschen A., 1988
74
Reglementarea tarifului este bine definită și bazată pe
practicile internaționale optime Principiul elaborării tarifului* Compatibilitatea cu cetățenii din MoldovaEficiența generării venitului total, inclusiv a unui
profit echitabil cu un nivel social dorit al serviciilor și
siguranței
Venitul total este determinat eficient, cu marja de profit bazată pe WACC inclus
Metodologia pentru furnizarea energiei electrice nu stabilește marja de profit,
nu există o definiție detaliată pentru producerea de energie termică și electrică
WACC și valoarea activelor pot fi determinate în baza unei metode mai clare și
consecvente
Nivelul dorit al serviciilor este determinat pentru distribuția de energie electrică
și termică , nu există definiție pentru alți operatori
Stabilitatea și predictibilitatea veniturilor pentru
companiile de utilități
Metodologiile sunt stabilite pentru 5 – 7 ani
Stabilitatea și predictibilitatea tarifelor pentru
consumatori
Modificările costurilor de operare pot duce la modificarea subită a tarifelor
pentru consumatori, totuși costurile de capital sunt incluse treptat
Descurajarea utilizării neeconomice a serviciilor Facturarea pentru energia electrică și termică se face în baza consumului, în
principiu costul total de producție este acoperit
Clienții nu pot să reguleze cu ușurință propriul consum de energie termică
Reflectarea tuturor costurilor private și sociale
obținute pentru prestarea serviciilor (inclusiv
externalităților)
Tarifele acoperă în principal toate costurile operatorului, dar nu este clar dacă
indicele d e preț reflectă întocmai evoluția costurilor
Corectitudinea tarifelor în repartizarea costurilor
totale pentru servicii între diferite categorii
de consumatori
Tarifele de distribuție își propun să țină cont de diferența în costul serviciilor la
diferite nivele de voltaj
Alocarea costurilor pentru energia termică și electrică nu este bazată pe
practica internațională optimă
Evitarea discriminării ce ține de tarife Fără subvenționare încrucișată, același tarif pentru consumatori cu conexiune
similară
Promovarea inovației și cost-eficienței în condițiile
cererii schimbătoare și a modalităților de
aprovizionare
Schema tarifului nu include caracteristici specifice pentru promovarea cost-
eficienței sau inovațiilor
Simplitate, comprehensibilitate și fiabilitate Structura design-ului tarifului este relativ simplă
Absența controverselor în interpretarea corectă Nu există controverse majore în metodologii
Orarul de stabilire a tarifelor nu a fost clar definit în metodologia iar în unele
metodologii lipsesc clarificări detaliate a unor termeni
75
ANEXA 2 – ESTIMĂRI GENERALE, ANALIZA
SCENARIILOR DETALIATE ȘI ANALIZA SENSIBILITĂȚII
TARIFELOR LA ENERGIA TERMICĂ ȘI ELECTRICĂ
76
Estimări generale privind scenariile tarifelor la energie
77
• Costurile de operare anuale incluse de ANRE în tarifele la energie electrică și gaze naturale, care au fost stabilite la 18 iulie 2015, nu sunt încă disponibile, de aceea creșterea costului pe viitor este estimată reieșind din costurile totale implicite bazate pe tarife
• Factorii ce urmează au fost adăugați la valorile de referință în combinații diferite, pentru a arăta sensibilitatea lor în contextul fiecărui scenariu în parte:
• Prețurile la produsele de bază și rata de schimb
• Alte costuri de operare
• Deviere de la anii precedenți (2012-2014)– Devierea presupusă a Union Fenosa 890 milioane lei
– Devierea presupusă CET-2 26 milioane lei
– Devierea presupusă RED Nord 119 milioane lei
– Devierea presupusă MoldElectrica 165 milioane lei (Scenariul 2) și192 milioane lei (Scenariul 4)
– Devierea presupusă Termocom 265 milioane lei (Scenariul 2) și 745 milioane lei (Scenariul 4)
• Investiții
• Reevaluarea activelor
• Costuri care nu sunt incluse în analiză• Datoriile acumulate de Termocom înainte de 2012
• Scoaterea din funcțiune și datoriile CET-1
Estimări cheie folosite în analiza scenariilor
Indice 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Preț gaze naturale, lei/tcm 7154 7352 7551 7725 8078 8442
Preț MGRES, bani/kWh 142.2 149.1 156.2 163.5 171.1 178.8
Preț energie electrică din România
bani/kWh100.9 105.9
CPI 6.5% 5.5% 5.3% 5.3% 5.3% 5.3%
Rata USD/MDL 18 18.5 19 19.5 20 20.5
Modificare PIB, % -2% 2% 4% 4% 4% 4%
Investiții noi,
MoldElectrica, mil. USD225 225
Investiții noi,
Termocom, (împrumut IBRD), mil.
USD
7.5 7.5 7.5 7.5
Investiții conform practicii actuale,
MoldElectrica, mil. MDL210 210 210 210 210 210
Investiții conform practicii actuale,
RED Nord, mil. MDL100 100 100 100 100 100
Investiții conform practicii actuale,
RED Union Fenosa, mil. USD18.7 18.7 18.7 18.7 18.7 18.7
Investiții conform practicii actuale,
CET-2, mil. MDL47.8 47.8 47.8 47.8 47.8 47.8
Investiții conform practicii actuale,
Termocom, mil. MDL65.1 65.1 65.1 65.1 65.1 65.1
78
Sursele datelor utilizate în analiza scenariilor
79
Date Sursă
Prețul la gazele naturale Estimările Moldovagaz și prognoza piețelor
produselor de bază a BM
Prețul la energia electrică
din România
Estimările BM în baza prețurilor europene la energia
electrică
CPI Prognoza BM
Rata USD/MDL Prognoza BM
Modificarea PIB % Prognoza BM
Prețul MGRES Datele companiei
Investiții conform practicii
actuale (BAU)
Datele companiei
Investiții noi BM
Scenariile create prognozează o serie de nivele posibile
ale tarifelor
•Tarifele stabilite de ANRE urmează a fi aplicate la 1 iulie 2015 și ulterior iau în calcul inflația
•Tariful la energia termică bazat pe tariful la gazele naturale, din 1 iulie 2015
Ajustarea tarifului în iulie
•Ajustarea tarifelor în baza prețului prognozat la importul de gaze naturale și energie electrică, precum și la modificările ratelor de schimb valutare
Creșterea minimă a tarifului
•Ajustarea tarifelor în baza prețului prognozat la importul de gaze naturale și energie electrică, precum și la modificările ratelor de schimb valutare
•Devierea din trecut distribuită la tarifele din 2015-2019
Recupearea devierilor din trecut
•Implementarea metodologiei curente, inclusiv a devierii din trecut în 2015 și investiții planificate
Corespunzător, inclusiv investițiile
•Valori estimate ridicate pentru toți parametrii
•Devierea din trecut distribuită la tarifele din 2015-2019 Tarif maxim estimat
80
Pentru fiecare scenariu au fost stabiliți următorii parametri
Scenariu nr.Preț produse de
bază, rată de schimb
Alte costuri de
operare
Deviere de la anii
precedențiInvestiții
Reevaluarea
activelor
Scenariul 0
‘Ajustarea
tarifului din iulie‘
Energia electrică: tarif din 18 iulie, 2015
Energia termică:
tariful la gaze
naturale din 18 iulie
2015
Energia termică:
Aprobat în 2011 Energia termică: 0
Energia termică:
conform practicii
actuale
(media anuală)
Energia termică:
0%
Scenariul 1
‘Creșterea
minimă a
tarifului’
Ajustat Aprobat în 2011 0
conform practicii
actuale
(media anuală)
0%
Scenariul 2
‘Recuperarea
devierii din
trecut‘
AjustatAprobat în 2011
+indici
Distribuit pentru
2015-2019
conform practicii
actuale
(media anuală)
0%
Scenariul 3
‘Corespunzător,
inclusiv
investițiile'
AjustatActuale din 2011
+indiciToate în 2015
Linia de
transportare: 2019-
2020,
reabilitarea
SACET: 2017-2021
0%
Scenariul 4
‘Tariful maxim
estimat‘
AjustatActuale din 2014
+indici
Distribuit pentru
2015-2019,
reevaluarea inclusă
Linia de
transportare: 2019-
2020,
reabilitarea
SACET: 2017-2022
100%
81
Sce
na
riu
cu
va
lori r
ed
use
S
ce
na
riu
cu
va
lori r
idic
ate
152 152
222
268227
275
241
288272
321
245
323
0
50
100
150
200
250
300
350
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved Scenario 0 ‘July tariff adjustment‘ Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'
Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'
ban
i/k
Wh
În baza Scenariului 4, RED Union Fenosa tariful nominal la energia electrică
livrată consumatorilor finali ar putea fi dublu în 2020 comparativ cu 2014
Tariful la energia electrică pentru consumatorul final
include producerea, transportarea, distribuția și furnizarea
energiei electrice
Totalul devierilor din
2012-2014 este de 890
lei
Scenariile 2 și 4 –
toate devierile incluse
în 2015-2019
Scenariul 3 –
toate devierile incluse în
2015
82
987
1211
12861375
14731450
1528
1662
1565
1773
1759
500
700
900
1100
1300
1500
1700
1900
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff Approved Scenario 0 ‘July tariff adjustment‘
Scenario 1 'Minimum Tariff Increase' Scenario 2 'Recover Past Deviation'
Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'
Le
i/G
cal
În baza Scenariului 4, tariful nominal la energia termică furnizată
consumatorilor finali ar putea fi cu 80 % mai mare comparativ cu 2020
Tariful la energia termică pentru consumatorul final
include producerea și distribuția agentului termic.
83
167
167
214
263
213
261
235
330
100
150
200
250
300
350
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved Scenario 0 'July tariff adjustment' Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'
Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'
ban
i/kW
hÎn baza Scenariului 4, tariful RED NORD la energia electrică furnizată
consumatorilor finali ar putea fi dublu comparativ cu 2020
Scenariile 3-4 țin cont de
scenariile tarifare ale Moldelectrica,
ceea ce cauzează o creștere și mai
rapidă a tarifelor, în comparație cu
Scenariile 1-2 ce prevăd investiții
fără schimbări esențiale
84
8
15
20
14
19
20
53
Valoare
56
0
10
20
30
40
50
60
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved Scenario 0 'July tariff adjustment' Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'
Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'
ban
i/kW
hÎn baza Scenariului 4, tariful pentru transportarea energiei electrice ar
putea crește de șapte ori în 2020 din cauza investițiilor de proporții
Investițiile mari considerate
în Scenariile 3-4 sunt
principala cauză a creșterii
semnificative a tarifelor
85
588
702
815
956
828
868
838
992
400
500
600
700
800
900
1000
1100
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved Scenario 0 'July tariff adjustment'
Scenario 1 'Minimum Tariff Increase' Scenario 2 'Recover Past Deviation'
Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'
Lei/
Gc
al
Scenariile 2-4 arată o creștere de peste 60 % a tarifului
CET-2 pentru producerea energiei termice
Scenariul 0 se bazează pe tariful la gazele naturale propus
de ANRE, nu a fost sugerată ajustarea tarifului la energia
termică
86
159
174
202
204
238
159
206246
0
50
100
150
200
250
300
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved Scenario 0 'July Tariff Adjustment' Scenario 1 'Minimum Tariff Increase'
Scenario 2 'Recover Past Deviation' Scenario 3 'By the Book Including Investments' Scenario 4 'Estimated Maximum Tariff'
ban
i/k
Wh
Scenariile 2-4 arată o creștere de peste 50 % a tarifului
CET-2 pentru producerea energiei electrice
Scenariul 0 se bazează pe tariful la gazele naturale
propus de ANRE, nu a fost sugerată ajustarea tarifului
la energia termică
87
A fost efectuată analiza sensibilității principalilor factori
de cost
• Analiza sensibilității tarifului la energia termică furnizată consumatorilor finali
• Prețul de import al gazelor naturale +/- 30 %
• Analiza sensibilității tarifului la energia electrică furnizată consumatorilor finali
• Tariful CET-2 pentru producerea energiei electrice bazat pe prețul de import al gazelor naturale de +/- 30 %
• Prețul MGRES de import al energiei electrice de +/- 30 %, bazat pe aceeași modificare a tarifului la gazele naturale
• Importul energiei electrice din România în 2019 și 2020 bazat pe prețul din 2017 de pe piața energetică a României și creșterea conformă cu prețurile la energia electrică de pe piețele europene din 2017-2020, precum și costul de transportare din România
88
Fluctuația la gaze naturale are un impact puternic asupra generării
energiei termice și tarifelor pentru consumatorii finali
987
1089 1211
17201919
1405 1565
0
500
1000
1500
2000
2500
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff Approved
Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG-30%
Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG+30%
Scenario 3 'By the Book Including Investments'
Lei/G
cal
588
868
991
640 721
10971261
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved
Scenario 3 'By the Book Including Investments'
Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG-30%
Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG+30%
Lei/G
cal
CET-2
Termoelectrica
89
Prețul la gazele naturale și variațiile prețului de import al energiei electrice au
impact puternic asuprea generării energiei electrice și tarifelor pentru
consumatorii finali
159
204
246
147 179
261
313
0
50
100
150
200
250
300
350
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved
Scenario 3 'By the Book Including Investments'
Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG-30%
Scenario 3 'By the Book Including Investments', NG+30%
ban
i/kW
h
CET-2
167
167
287 342
194226
241
284
0
50
100
150
200
250
300
350
400
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved
Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES +30%
Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES -30%
Scenario 3" 'By the Book Without Investment'
ban
i/kW
h
RED Nord
90
167
241
284
239
194 226
287
342
0
50
100
150
200
250
300
350
400
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Tariff approved Scenario 3" 'By the Book Without Investment'
Scenario 3 'By the Book Including Investment' + ROM Power Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES -30%
Scenario 3" 'By the Book Without Investment', MGRES +30%
ban
i/kW
h
Importul energiei electrice din România are putea contribui
la reducerea tarifului pentru consumatorii finali cu 16%
Scenariul 3”: sistemul de
transportare rămâne același iar
energie electricăa este importată
din MGRES
Scenariul 3: interconexiunea este construită iar energie
electricăa este importată din România
Pe lângă construcția liniei de transportare, există multe
obstacole la importul de energie electrică din România.
În plus, prețul de import este incert .
Aceasta trebuie considerat ca un scenariu potențial de
viitor.
91
ANEXA 3 – RECOMANDĂRI PENTRU METODOLOGIA DE
TARIFARE ȘI IMPLEMENTARE
92
Domenii cheie pentru îmbunătățirea procedurii de stabilire a
tarifului
Nivelul serviciilor și
siguranței dorite din
punct de vedere social
Criterii de calitate stabilite
pentru distribuirea
energiei electrice
Stabilirea criteriilor de
calitate pentru toți
operatorii
Nu trebuie să limiteze
investițiile care
îmbunătățesc calitatea
serviciilor
Promovarea cost-
eficiențeiÎn baza principiului
costurilor minime
Stimularea reducerii
costurilor de operare și
îmbunătățirii calității;
aprobarea pe termen
lung a investițiilor
Nu trebuie să limiteze
investițiile cost-eficiente,
nu trebuie să limiteze
plata pentru personal mai
calificat
Toate costurile sociale
și private au fost
reflectate
Nivelele tarifelor
actualizate sunt aproape
de recuperarea costurilor
Analizarea gradului în
care indicii de preț
utilizați reflectă corect
factorii de cost actuali
Toate costurile rezonabile
trebuie să fie reflectate
în tarife, cu actualizări
regulate
Necesitatea elaborării
metodologiei de implementare
în Moldova
Necesitatea elaborării
metodologiei de tarifare
în Moldova
Practicile bune
internaționale de stabilire a
tarifului
Practicile bune de stabilire
a tarifului din Moldova
Atragerea capitalului
cu rentabilitate
rezonabilă
Rentabilitate rezonabilă
stabilită la un nivel
acceptabil
Stabilirea ratei de rentabilitate
pentru agentul termic și
producerea electricității;
stabilirea valorii activelor în
baza valorii economice (nu
contabile)
Este necesară
actualizarea mai regulată
a tarifelor
93
Recomandări pentru procedura îmbunătățită de stabilire a
tarifelor (1/2)
• General– Procesul de aprobare a modificărilor de cost care se bazează pe factorii externi trebuie să fie
simplu și rapid, preferabil automatizat
– Prețul la combustibil
– Prețul la energia electrică achiziționată
– Rata de schimb valutar
– Actualizarea periodică a tarifelor ar duce la schimbări mici unice pentru consumatori și ar îmbunătăți sustenabilitatea financiară a operatorilor. Aceasta ar îmbunătăți și eficiența economiei, deoarece ar exista un stimulent pentru reducerea consumului de energie când prețurile la gazele naturale sunt ridicate.
– Revizuirea tarifelor SACET și la gazele naturale trebuie efectuată în paralel, în caz contrar majorarea tarifului la energia termică ar putea cauza debranșări de la SACET.
• Costuri de operare– Tarifele trebuie să includă toate costurile rezonabile, ex.: nu trebuie să existe limită la
achitarea unor salarii rezonabil mai mari pentru cadrele mai calificate
– Alternativa 1 – metoda curentă cu costuri alternative din anul de referință aprobate de ANRE
– Apare necesitatea de a modifica criteriile pentru aprobarea costurilor de operare și observarea mai minuțioasă a schimbărilor pe piață
– Analizarea indicelor de preț și gradului în care aceștia reflectă corect evoluția costurilor.
– Alternativa 2 – stimulente mai mari pentru operatori
– Consolidarea stimulentelor pentru a îmbunătăți eficiența, cu reduceri ale costurilor de operare, acordat în calitate de beneficiu operatorului pe o perioadă anumită, iar după perioada dată, oferit consumatorilor sub formă de reduceri la tarif.
– În paralel, consolidarea stimulentelor și penalităților asociate calității
– Prin consolidarea stimulentelor, corespunderea indicelor de preț sau controlul efectuat de organul de reglementare are putea să nu mai fie la fel de relevante.
Recuperarea costurilor
și cost-eficiența
Recuperarea costurilor
Cost-eficiența
Îmbunătățirea calității
Previzibilitatea atragerii
de capital
Eficiența
regulamentelor
Sustenabilitatea
financiară
94
Recomandări pentru procedura îmbunătățită de stabilire a
tarifelor (2/2)
• Calitatea serviciilor – Stabilirea criteriilor de calitate pentru toți operatorii
– Organul de reglementare trebuie să poată urmări cu strictețe indicatorii de calitate stabiliți, în special dacă sunt create stimulente mai mari pentru îmbunătățirea calității și reducerea costurilor de operare
• Rata de rentabilitate – Analizarea modului în care se poate implementa cel mai bine rata de
rentabilitate pentru energie electrică și producerea energiei termice
• Valoarea activelor– Analizarea modului în care se stabilește valoarea reglementată a activelor
în baza valorii economice, ex.: durată de viață reală (nu contabilă), în special pentru investițiile majore
• Investiții – Planurile investiționale ar putea fi elaborate pe o perioadă mai lungă, ex.: pe
5 ani și în conformitate cu strategiile naționale în domeniul energetic, dacă acestea sunt disponibile
– Criteriile de aprobare a investițiilor trebuie să fie clarificate
– Nu trebuie să limiteze investițiile rezonabile dacă acestea îmbunătățesc calitatea serviciilor
– În perspectivă de durată, trebuie să existe o cale de a stimula eficiența investițiilor
• Alocarea costurilor – Repartizarea costurilor între energia termică și electrică trebuie efectuată în
baza practicii internaționale optime. Metoda recomandată poate fi metoda alternativă de producere, care este mai aproape de practica actuală.
Atragerea capitalului
privat
Utilizarea economică a
activelor
Planificarea cost-
eficientă
Credibilitatea investitorilor–
atragerea de capital
Îmbunătățirea calității
Cost-eficiența
Îmbunătățirea calității
Alocarea optimă a
costurilor
95
ANEXA 4 – ANALIZA DETALIATĂ A RELAȚIILOR DINTRE
TIPUL DE AGENT TERMIC ȘI SĂRĂCIE
96
Utilizatorii de gaze naturale cheltuie mai mult pentru
energie, în comparație cu cheltuielile totale
Conform sursei din partea furnizorului de energie termică:
Cea mai mare cotă de cheltuieli pentru energie este observată în rândul
consumatorilor de gaze naturale, pentru care cota medie atinge circa 20% din totalul
cheltuielilor. Doar cota de gaze naturale reprezintă circa 13 % din totalul cheltuielilor
pentru consumatorii de gaze naturale.
Pentru gospodăriile care folosesc calorifere electrice, cota separată a electricității
atinge 10%, comparativ cu media națională de 5%.
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
All Central Heating Gas centralsystem
Nat gas stove Wood or coalstove
Electric heaters
Heating typePo
nd
ere
a î
n t
ota
lul ch
elt
uie
lilo
r
Media cheltuielilor pentru energie, după tipul de agent termic, Moldova 2013
Central share Electricity share Gas share LPG share Wood share Coal share
97
Cota SACET a rămas stabilă în Chișinău, iar utilizarea
lemnului a crescut în toate zonele
În Chișinău tabloul sistemului de aprovizionare centralizată cu energie termică rămâne
relativ stabil pe durata anilor, acesta fiind principala sursă de căldură pentru circa 70%
dintre gospodării casnice.
În alte zone urbane s-a constatat o creștere semnificativă a sobelor cu lemne (de la 35%
în 2007 la 47% în 2013), ca o formă de trecere de la utilizarea gazelor naturale.
Chiar și în zonele rurale utilizarea sobelor cu lemne ia amploare (de la 90 la 94%).
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Chisinau other urban areas rural
%d
in g
osp
od
ări
i
Principalele surse de căldură din Moldova, 2007-2013
Central Heating Gas central system Nat gas stove Wood or coal stove Electric heaters No Heating
98
Metodologia și presupunerile privind analiza impactului
I-Date inițiale pentru simulări:
Datele pentru anii 2016 și 2020 presupun un tarif nominal constant la gazele naturale, energie electrică și energia termică
centralizată, începând cu 2014. Toate celelalte cheltuieli sunt extrapolate utilizând cheltuielile gospodăriilor din Cercetarea
Bugetelor Gospodăriilor Casnice din 2013, presupunând o inflație și creștere uniformă a consumului privat conform estimărilor
Băncii Mondiale (media creșterii anuale a consumului privat de 0.6% până în 2016 și 2.6% până în 2020). De asemenea, este
presupusă o creștere a consumului de energie electrică cu 2% anual.
Rata sărăciei pentru scenariile de referință este calculată utilizând pragul național de sărăcie, majorat de inflație.
II- Presupunerile pentru impactul creșterii tarifelor, scenariu cu valori mici și mari, pentru energia termică centralizată, gaze
naturale și energie electrică, conform tabelului de mai jos.
Ambele scenarii pentru tarife mari și mici utilizează previziunile Băncii Mondiale de creștere economică, precum și inflația pentru
toate alte cheltuieli în afară de energia termică centralizată, gaze naturale și energie electrică. Sărăcia este calculată utilizând
pragul național de sărăcie, majorat de inflație.
III- Creșterea sărăciei este calculată ajustând bunăstarea totală pentru fiecare persoană (total cheltuieli per echivalent
persoană matură) pentru pierderea puterii de cumpărare din cauza creșterii terifului la energie
Nu aplicăm elasticitatea prețului pentru estimările conservative. Pe termen lung, este posibil ca investițiile
axate pe cererea de eficiență energetică să contribuie la reducerea consumului 99
2014
Scenariu cu valori
scăzute
Scenariu cu valori
ridicate
2016 2020 2016 2020
Tarif energie termică (lei /Gcal) și creștere în
comparație cu 2014 (%)987 21% 30% 80% 78%
Tarif energie electrică (bani/kWh) și creștere în
comparație cu 2014 (%)152 42% 73% 61% 113%
Tarif mediu gaze pentru consumator (lei/tcm) și
creștere în comparație cu 2014 (%)6096 25% 47% 25% 47%
Inflație în comparație cu 2014 (%) - 16% 47% 16% 47%
ANEXA 5 – DETALII SUPLIMENTARE PENTRU STUDIUL
PROTECȚIEI SOCIALE
100
Prezentare generală a compensațiilor pentru energia termică
Programe de compensații pentru energia termică, sezonul de încălzire 2013-2014
Caracteristici cheie/date
Compensație
națională pentru
energia termică
Compensații
municipale
Chișinău
Compensații
Municipale Bălți
Tip beneficiu Numerar În natură/numerar Numerar
Metoda vizată Testare venit Testare venit Testare venit*
Pragul de eligibilitate a venitului, lei 1,088 2,000 1,500
Numărul lunar mediu de gospodării beneficiare, inclusiv după tipul
de serviciu 100,289 30,378 5,473
SACET -- 23,288 --
apă caldă -- 3,874 --
gaze naturale, energie electrică, lemne, cărbune pentru încălzire -- 3,216 --Mărimea medie lunară a beneficiului, lei, inclusiv după tipul de
serviciu** 250*** -- 200
SACET -- 285 --
apă caldă -- 517 --
gaze naturale, energie electrică, lemne, cărbune pentru încălzire -- 450 --Cheltuieli din buget, anul financiar 2014, mil. lei 107 60 6****
Sursă: Calculele cadrelor bazate pe datele administrative
* Compensațiile se acordă pensionarilor și persoanelor cu dizabilități, ținând cont de nivelul beneficiilor sociale ale acestora . Alt venit/ venitul
gospodăriei nu se verifică. Unele categorii (ex.: persoanele cu dizabilități) sunt eligibile pentru alocații, indiferent de venit.
** În Chișinău, compensația pentru energia termică centralizată și apa caldă este de 40% din totalul facturii gospodăriei, sumele actuale sunt estimări
în baza datelor administrative
***Beneficiarii de Ajutor Social primesc compensații la energia termică ca ajutor suplimentar, astfel mărimea totală a transferurilor de numerar este
mai mare
****Alocări în noiembrie 2013 101
Caracteristicile compensațiilor municipale la energia termică
Caracteristici cheie “+” “--”
Prag de venit mai
ridicat decât în
programul național
ASR
O acoperire potențial mai bună a
păturii urbane sărace, care
completează programul național
ASR
Compensațiile direcționate bazate pe
corectitudinea veniturilor raportate ar
putea fi eronate, deoarece este
raportat doar venitul oficial înregistrat
(în cazul mun. Bălți, nici măcar venitul
total al gospodăriei)
Bonificații la anumite
cheltuieli de energie
Beneficiul este direct legat de un
anumit consum de energie;
Mărimea beneficiului este ajustată
la schimbările costului energiei și
consumului;
Nu este nevoie de a colecta
numerar
Compensațiile în natură nu sunt
substituibile, ceea ce limitează
flexibilitatea gospodăriilor sărace de a
face față diverselor nevoi stringente
Aranjament direct cu
prestatorii
Poate reduce din amploarea
restanțelor consumatorilor
rezidențiali
Poate afecta transparența schemei
Administrație în
afara sistemului
național de protecție
socială
Aplicare anevoioasă și popularizare
mai puțin eficientă;
Împiedică monitorizarea și utilizarea
mai eficientă a resurselor totale ale
țării pentru programe de protecție
socială 102
Provocările programului ASR municipal
Deși nu este posibilă analiza performanței sărăciei în contextul compensațiilor municipale, deoarece acestea nu suntraportate în CBGC, analiza datelor disponibile și design-ul sugerează următoarele:
• În pofida unei acoperiri potențiale mari cu compensații, absorbția este scăzută: în Chișinău din 189,000 de gospodării casnice care ar putea să se califice pentru compensații, doar 33,000 de gospodării casnice le primesc;
• Mai bine de jumătate din toate GC din Chișinău care utilizează serviciile SACET sau gazele naturale și circa 80 % din cele care folosesc lemne/cărbune pentru încălzire se califică pentru compensații;
• Compensațiile nu sunt bine direcționate deoarece se ia în calcul doar venitul oficial, care nu întotdeauna reflectă venitul total al GC.
• Aplicarea este anevoioasă: tranzacțiile mari și costul de oportunitate pot descuraja păturile sărace să aplice;
• Lipsa coordonării cu compensațiile prin programe naționale împiedică utilizarea mai eficientă a resurselor publice și administrarea beneficiilor;
• Familiile eligibile sunt mai mari decât cele care nu sunt eligibile și au cheltuieli medii lunare mai mari pentru SACET și gaze naturale per gospodărie (nu per capita); mai mult, distribuția compensațiilor ar putea avea carențe mai mari în rândul păturilor sărace care folosesc combustibil solid.
103
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Q1 Q2
Cheltuielile medii lunare pe gospodării în Cvintila 1 și 2 și compensații la energia termică, lei
Central heating
Gas (gas central system ornatural gas stove)Wood or coal stove
HA benefit (annualized)
Chisinau benefit, central heating(annualized)Chisinau benefit, gas, wood andcoal (annualized)Balti benefit (annualized)
Ajustarea alocației pentru sezonul rece pentru echilibrarea costurilor
sporite ale SACET și la gazele naturale
• Beneficiile majorate ar putea încuraja mai multe gospodării să apeleze la compensațiile pentru
energia termică, totuși discrepanța dintre acoperirea efectivă și potențială cu compensații
pentru energia termică este și mai mare decât cea din programul AS, aceasta trebuie redusă
prin campanii rurale de informare mai eficiente și o mai bună coordonare cu ajutoarele sociale
municipale.
Scenariu cu valori
scăzute
Scenariu cu valori
ridicate
2015 2016 2020 2016 2020
Prag minim de venit pentru ASR, lei 1,224 1,444 1,897 1,506 2,039
Numărul de gospodării beneficiare de ASR 136,466 154,536 126,545 164,115 145,788
Numărul gospodăriilor eligibile de ASR 397,066 449,644 368,199 477,515 424,190
Acoperirea ASR (actuală), % din populație 9.2 10.4 8.6 11.1 9.8
Acoperirea ASR(perfectă), % din populație 26.8 30.4 25.2 32.2 28.6
Buget ASR, absorbția curentă, mil. lei 171 390 392 509 519
Buget ASR, absorbția perfectă, mil. lei 496 1,136 1,139 1,480 1,511
Buget ASR, absorbția curentă, % din GDP 0.14 0.30 0.21 0.39 0.27
Buget ASR, absorbția perfectă, % din GDP 0.42 0.88 0.60 1.15 0.79
Parametrii beneficiilor de asistență socială direcționată cu VMG și mărimea ASR ajustate
Sursă: Calculele cadrelor bazate pe CBGC104
Scenariu cu valori scăzute Scenariu cu valori
ridicate
2016 2020 2016 2020
Creșterea costului la energie (fără
energie electrică) pe lună iarnă, lei 298 561 433 869
Ajustarea ASR lunare, lei 548 811 683 1119
Creșterea costurilor la energie și mărimea ajustată a ASR
Ajustarea programului Ajutor Social pentru a compensa
costurile majorate la energia electrică
• Cu VMG ajustat, numărul de gospodării eligibile va crește în 2016 iar apoi va scădea, odată ce creșterea reală a venitului va începe să compenseze parțial creșterea tarifului;
• Totuși absorbția gospodăriilor eligibile trebuie ameliorată, aceasta impune eforturi concertate de implementare pentru includerea unui număr mai mare de populație eligibilă;
• Creșterea medie a ajutoarelor este mai mare decât creșterea medie a costului lunar al energiei electrice, totuși și alte costuri ale vieții se majorează. Odată cu creșterea VMG în paralel cu costurile vieții în creștere, accesibilitatea nu se rămâne neschimbată.
• O absorbție mai mare necesită buget suplimentar care poate depăși 1% din PB; testarea mai riguroasă a veniturilor ar putea favoriza reducerea costurilor și micșorarea ”scurgerilor” de ajutoare sociale către gospodării avantajate
Scenariu cu valori
scăzute
Scenariu cu valori
ridicate
2015 2016 2020 2016 2020
Prag minim de venit pentru AS, lei 765 903 1,186 941 1,274
Numărul gospodăriilor beneficiare de AS 50,832 51,181 41,202 55,626 47,534
Numărul gospodăriilor eligibile pentru AS 126,796 127,666 102,775 138,753 118,569
Acoperirea de AS (curent), % din populație 4.3 4.4 3.6 4.6 4.1
Acoperire de AS (perfect), % din populație 10.7 10.8 8.9 11.5 10.2
Media AS, lei 697 823 1,117 835 1,169
Bugetul AS , absorbția actuală, mil lei 425 506 552 558 667
Bugetul AS , absorbția perfectă, mil lei 1,061 1,261 1,378 1,391 1,663
Bugetul AS , absorbția actuală, % din PIB 0.36 0.39 0.29 0.43 0.35
Bugetul AS, absorbția perfectă, % din PIB 0.89 0.98 0.72 1.07 0.87
Parametrii beneficiilor de asistență socială direcționată cu VMG ajustat
Sursă: Calculele cadrelor bazate pe CBGC
105
Recomandări detaliate pentru politicile de asistență
socială • Îmbunătățirea absorbției programelor AS și ASR în vederea extinderii gradului de acoperire a păturilor sărace cu beneficii de stat, prin
elaborarea măsurilor și implementarea acestora
• Introducerea revizuirii anuale obligatorii a pragului minim de venit (venit minim garantat) prin creșterea IPC, pentru menținerea valorii reale a acestuia și efectuarea, la necesitate, a ajustărilor pe parcursul anul bugetar, în vederea abordării șocurilor puternice asupra veniturilor, cum ar fi creșterea semnificativă a tarifelor la energie
• Optimizarea eligibilității populației rurale cu activitate independentă și a gospodăriilor fără membri antrenați în câmpul muncii
• O mai bună sensibilizare din partea asistenților sociali din teritoriu
• O mai bună coordonare cu ajutoarele sociale din fonduri municipale
• Lărgirea acoperirii păturilor sărace și orientarea spre corectitudinea ajutoarelor sociale municipale
• Programele naționale și municipale trebuie coordonate mai bine pentru a îmbunătăți funcționarea lor și pentru a gestiona presiunea fiscală asupra bugetului local
• Cost marginal de acoperire a păturii sărace urbane este ridicat, de aceea ajutoarele sociale municipale au un caracter complementar important
• Potențiala acoperire cu ajutoare sociale municipale este ridicată, însă corectitudinea orientării acestora și absorbția pot fi îmbunătățite considerabil
• Optimizarea administrării prin corelarea ajutoarelor sociale municipale cu sistemul național de protecție socială, în vederea reducerii birocrației (SMI, verificări cu date din registre), pentru a preîntâmpina dublarea, lărgi absorbția prin intermediul trimiterilor, pentru a reduce abuzurile (extinderea competentelor Inspecției Sociale) și pentru a gestiona mai bine riscurile fiscale asociate bugetelor municipale
• Menținerea suficienței beneficiilor:
• Va fi necesară extinderea compensațiilor pentru energia termică, iar compensațiile acordate prin Ajutorul Social vor fi ajustate prin intermediul unui prag minim de venit mai ridicat
• Programele municipale pot oferi beneficii mai mari pentru familiile cu venit mic sau numeroase, prin acordarea unor compensații mai mari corelate la pragul minim de venit, precum și un adaos începând de la al treilea membru al familiei și mai sus
• Reducerea costurilor fiscale:
• Testarea veniturilor va trebui înăsprită pentru a preîntâmpina ”scurgerea” de ajutoare spre gospodării avantajate
• Creșterea ajutoarelor ar putea costa bugetul peste 2% din PIB în 2016. De aceea, este necesară consolidarea prestațiilor categoriale în vederea realocării resurselor bugetare în direcția transferurilor direcționate
• Este necesară corelarea programelor municipale și naționale, pentru a evita dublarea și asigura complementaritatea prestațiilor (ex.: pentru gospodăriile eligibile de compensații la energia termică acordate la nivel național cât și de ajutoare municipale, bugetul local poate achita diferența dintre aceste două). Acest fapt va necesita schimbări considerabile în forma de acordare a prestațiilor
106
MIS = sisteme naționale de management a informatiei
ANEXA 6 – SUMARUL ANALIZEI SCENARIILOR
107
Sumarul scenariilor tarifare, impactul acestora asupra
sărăciei și atenuarea prin intermediul protecției sociale
2014
Scenariu cu valori
minime
Scenariu cu valori
maxime
2016 2020 2016 2020
Tarif la energia termică (lei/Gcal) și
creșterea comparativ cu 2014 (%)987 21% 30% 80% 78%
Tarif la energia electrică (bani/kWh) și
creșterea comparativ cu 2014 (%)152 42% 73% 61% 113%
Tarif mediu la consumul de gaze
naturale pentru consumator (lei/tcm)
și creșterea comparativ cu 2014 (%)
6096 25% 47% 25% 47%
Modificarea ratei sărăciei comparativ
cu rata de referință pentru anul
respectiv (pct-puncte)
1.1% 1.0% 1.9% 1.6%
Modificarea ponderii energiei
comparativ cu rata de referință pentru
anul respectiv (pct-puncte)Estimând lipsa schimbărilor în sfera protecției
sociale
2.3% 3.0% 3.8% 4.6%
Bugetul programului cu absorbția
actuală (milioane lei)596 896 944 1067 1186
Bugetul programului cu absorbția
actuală (% din PIB)0.5% 0.7% 0.5% 0.8% 0.6%
Bugetul programului cu absorbția
perfectă (milioane lei)1557 2397 2517 2871 3174
Bugetul programului cu absorbția
perfectă (% din PIB)1.3% 1.9% 1.3% 2.2% 1.7%
Aju
tor
So
cia
l +
Com
pe
nsații la
en
erg
ia
term
ică
108
Protecția socială – impact specific asupra programului
2015
Scenariu cu valori minime Scenariu cu valori
maxime
2016 2020 2016 2020
Impact cu pragul minim de venit actual
Numărul gospodăriilor la nivelul
curent de absorbție50,832 37,831 22,761 37,831 22,761
Numărul gospodăriilor eligibile 127,826 95,131 57,237 95,131 57,237
Impact cu ajustarea recomandată a programului de asistență socială
Numărul gospodăriilor la nivelul
curent de absorbție50,832 51,181 41,202 55,626 47,534
Numărul gospodăriilor eligibile 126,796 127,666 102,775 138,753 118,569
Beneficii medii cu prag minim de venit
modificat(lei/lună)697 823 1,117 835 1,169
Impact cu pragul minim de venit actual
Numărul gospodăriilor la nivelul curent
de absorbție136,466 101,474 47,640 101,474 47,640
Numărul gospodăriilor eligibile 445,821 331,504 155,635 331,504 155,635
Impact cu ajustarea recomandată a programului de asistență socială
Numărul gospodăriilor la nivelul curent
de absorbție136,466 154,536 126,545 164,115 145,788
Numărul gospodăriilor eligibile 397,066 449,644 368,199 477,515 424,190
Beneficiu lunar mediu (pe 5 luni) 250 548 811 683 1,119
Aju
tor
So
cia
lC
om
pe
nsații la
en
erg
ia te
rmic
ă
109
Presupuneri privind estimările din domeniul protecției
sociale
2014
Scenariu cu
minime
Scenariu cu valori
maxime
2016 2020 2016 2020
Programe de asistență socială fără schimbări
Prag minim de venit pentru Ajutor
Social765 765 765 765 765
Prag minim de venit pentru
Compensanții la energia termică1,224 1,224 1,224 1,224 1,224
Ajustări ale programelor de asistență socială în baza creșterii tarifelor la energie
Prag minim de venit pentru Ajutor
Social765 903 1,186 941 1,274
Prag minim de venit pentru
Compensații la energia termică1,224 1,444 1,897 1,506 2,039
110