Nicolae Manolescun» va
ida la
Preşedintele PAC, Nicolae Manolescu, îţi afirmă hotărfrea de a nu candida la alegerile 'prezidenţiale din 1996. „Mă întreS de cîte ori trebuie să mai declar că riu vreau sS candidez1*, d ec la ră Manolescu, drept răspuns Ia propunerea PAC — filiala Cluj, prin care 1 se recomandă să-şi depună candidatura. Nicolae M anolescu afirm ă totodată că partidul său nu a lua t încă o decizie în privin(a candidatului pe care a r urm a să-l susţină Ia preşedinţia CorivenţieFTJemocratice. N. Manolescu apreciază câ este dreptul aliatului său PXL s ă - r susţină pe Emil Constantinescu, după cum este dreptul PL-93 să nu-1 susţină. TOtuşi, liderul PAO rem arcă faptul că partidul său şi PNL au dreptul la un singur vot în Comitetul Convenţiei Democratice. „Dacă PAC va hotărî să susţină pe altcineva, atunci ce facem? Ii dăm 50 Ia sută lui Emil Constantinescu? Va fi foarte Interesant ce se va întîm plă in acest caz“. -
S U M A R IO Diverse / 2 9 Roza vînturilor / 3 9 Viaţa politică / 4 : . O A rtă-cultură / 5 9 Omul ş i . societatea 7 6 @ Economia / 7 .9 Sport / 8 .9 Invăţăm lnt-ştiinţă / 9 9 Eveniment / IO 9 Publicitate / 11—14 O Varietăţi / 15 9 Diverse / 16
zia r independentANUL VII NR. 1311
ISSN 1220-3203SÎMBĂTĂ - LUNI
21 - 23 IANUARIE 1995 16 PAGINI 200 LEI
Azi vremea se m enţine rece, cu cer variabil. Izolat, du- pă-amiaza, posibile ninsori slabe. Minima dimineţii: —14 la —12 grade, la amiază- —7 la —5 grade. La sfîrşit de săp»:ămînă, vremea se va încălzi trep tat şi local va ninge. Ieri, la ora 12 erau —13 grade, presiunea era de 746,2 mm Hg, în creştere (Nicoleta Matei, meteorolog de serviciu)
CHIAR NE TREBUIE TRATATUL DE B A Z Ă ?
ILIE CĂLIAN
România a preluat iniţiativa pentru semnarea tra tatului de bază cu Ungaria, tra ta t în care ţa ra „frăţească" nu doreşte-să se vorbească despre respecta
re a actualelor graniţe, discuţînd despre posibilitatea modificării paşnice a lor. Semnarea acestui tra tâ t ar avea, se spune, o mare im portanţă pentru bunule nostru nume în Europa. . ; - . - -
Faptele se petrec p a ra ld cu ofensiva anticonstituţională a UDMR^ pentru . reconstituirea > Regiunii Autonome;,' Maghiare ş l ' a altoi- structuri de „autodpterminare“; Să ne _ reamintim că în 1924 Partidul Comunist din România a fosţ scos în afara legii pentru c ă . făcea o propagandă^ sim ilară— atacînd prevederea constituţională conform_căreia Rom ânia este stat naţional unitar. Exact acest lucru îl face acum UDMR, iar cererea unor partide de a scoate UDMR înafara legii s-ar putea să fie luată în serios, chiar-dacă
'•PDSR se poartă cu blîndeţe. Asta, însă, din simple raţiuni tactice. Pentru că în cu rînd 'la Consiliul Europei se va vota o cartă a minorităţilor, care înSă nu recunoaşte decît drepturile ' individuale, nicidecum „drepturile colective*; .ale minorităţilor, Ia ta re ţine atît de mult UDMR. începînd -din acel moment, pretenţiile udemeriste vor (deveni „antieuro- pene". Abia atunci se va putea discuta deschis nu numai despre anticonstituţionalitatea acţiunilor . UDMR — care acum se grăbeşte să obţină ceea ce vrea înainte de semnarea acestei carte ă m inorităţilor —, ci şi despre caracterul ei perturbator în cadrul relaţiilor pe care le propune Consiliul Europei.
Dacă tratatul se va s e m n a ulterior acestei carte, Ungaria şl UDMR se vor afla într-o poziţie foarte dezavantajată. In aceste condiţii, apare şi mai evidentă miopia politicienilor budapestani, care n-au înţeles că merg, din nou, împotriva istoriei. Desigur, ei au fost încurajaţi la un moment dat dc unele puteri occidentale: era vorba, pe de o parte, de a plăti datorii morale dinainte de 1989, Iar pe
•de altă parte de a încerca m aţea (Neagră) cu degetul, de a vedea care ar fi reacţia României în conjunctura- respectivă. Desigur, Ia această a contribuit, într-o oarecare măsură, si curtea pe care au făcut-o UDMR-uIui ex-regele Mihai şi anum ite partide de opoziţie, care nu se imaginau cu suficiente locuri în Parlam ent fără sprijinul acestei o r-, ganizaţii.
iată, însă, că situaţia s-a schimbat. Şi încă a tît de mult, îneît putem să ne întrebăm în ce m ăsură are România nevoie de acest tra ta t de bază, dacă trebuie să-l obţineai cu atitea tergiversări şi um ilinţe diplomatice. • Cît despre
. UDMR, soluţia ar fi autodesfiinţarea el şl in trarea liderilor săj în formaţiunile politice care li se potrivesc orientărilor individuale, ceea ce a r fl de real folos vieţii parlam entare româneşti, pentru că, s-o recunoaştem, UDMR are
- mulţi oameni de capacitate.
P R M M i l U L Z I L E ! M 24 W .Aniversarea Unirii Principa
telor Române de la - 24 ianuarie se va desfăşura anul'acesta sub genericul „De Ia Mica lini re la M area Unire a Neamului Românesc". Programul cuprinde: Ora 13,00 — Simpozion cu tem a „De la Mica Unire la M area Unire a Neamului Românesc, în contextul unităţii naţionale", în Sala Mare de Şed in ţe , a Prim ăriei municipiului
ClUj-Napoca, str. Moţilor nr.1—3 — organizat de Prim ăria municipiului Cluj-Napoca, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Institutul de Istorie; Ora 16,00— Spectacol folcloric sub ac e-; Iaşi generic, la Casa de Cultură Studenţească din Cluj-Napoca, organizat de Prefectura Ju deţului Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, P rim ăria municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul
pentru Cultură al Judeţului Cluj, Casa Armatei, Centrul de Valorificare a Creaţiei Populare al Judeţului Cluj; Ora18,00 — Retragere cu torţe pe traseu l:-P -ţa Păcii-— B-dul E- roilor, cu oprire la monumentu l „Mişcarea Memorandistă"— P-ţa A vram Iancu; ora 18,30— Ilora Unirii în P -ţa A vram ;' Jocuri de artificii.
Scrisoare deschisă d-lui 5. Ficher
M iercuri, 18 ianuarie a.c., Televiziunea Română a, transm is pe canalul 1~ fragm ente d in mai m ulte film e despre România difuzate -pe canalele Televiziunii Germane. Cîteva aii fost produse . în Rom ânia şi de Dv. şi m ai ales ele ne-au atras atenţia
„asupra «tendenţiozităţii, falsificării istoriei noastre şi intenţiei vădite de. a denigra România şi poporul român. E adevărat că înain te de toate trebuia să se protesteze pe cale oficială (Ministerul de Externe) în cazul reiterării cu rea credinţă a unor neadevăruri, precum acela cu p r iv ir t la episodul Cofariu, că Televiziunea Română şi Comisia aud io-vizuală trebuiau să răspundă printr-o producţie de filme proprii puse cu generozitate la dispoziţia ' Televiziunii Ger-
■ m ane, dar că Dv. sînteţi pus în slu jba unor cercuri şi oficine străine spiritului care domneşte astăzi în societatea românească este iarăşi vizibil. Nimeni nu contestă faptul că avem copii vagabonzi (în m are m ajoritate abandonaţi de părinţii lor ţi-Fără nici o stimă,
M ircea POPA, m embru al Uniunii Scriitorilor
(Continuare în pag. 4)
O poziţie lucidă:
.RELAŢIILE -UMOARE:SEMNIFICAŢIA UNUI „GEST”
(Extrase din „M agyar Ilirlap" n r ; 294/1994)
Convingerea mea este că nici pe terenul relaţiilor româno-un- gare la nivel de s ta t nu a r e- ' xista astăzi atît de multe buruieni dacă, după schimbarea de regim , cercurile guvernamentale de la Budapesda s-ar fi adaptat rriai elastic particularităţilor psihice ale ţării vecine. Dacă nu a r fi perm is' instaurarea unei situaţii fără precedent la nivel european şi in perioada de pace: conducătorii celor două ţări vecine să se întîlnească întim- plător, ■ în pauzele unor m ari forum,uri internaţionale.
Gheaţa a fost spartă la reuniunea Ia nivel îna lt a CSCE. Ion Iliescu a fost prim it a tît de | preşedintele, cî<t şi de premierul Ungariei. In schimb, Arpad Goncz i-a adus la cunoştinţă politicos oaspetelui rom ân' că deocamdată nu va da curs invitaţiei repetate a lui Tliescu şi se va duce la Bucureşti num ai în
■ momentul în care se conturează perspective concrete pentru tra ta tu l bilateral. Poate nu esite o presupunere prea îndrăzneaţă afirm aţia că, In legătură cu a-
,ceastă incertitudine cu privire Kla vizita ît) România, un rol l-a
Jucat şi’ scrisoarea Iui Laszlo
Tokes, trim isă lu i A. Goncz şi G. Horn înaintea reuniunii CSCE. P otriv it opiniei domnului episcop, negocierile Ia nivel înalt a r oferi legitim itate perm anentizării poziţiei cercurilor guvernam entale de la Bucureşti, care nu ' poate fi calificată în nici un caz filom inoritâră, "şi a r lipsi şi mai m ult de perspective maghia- rimea din Transilvania.
Ar fi o prostie să punem sub /.semnul întrebării logica internă
a sistemului, de raţionam ent e- pisi opal. • Căci este absolut adevărat că' Bucureştiui susţine în mod inflexibil teza fundam entală 'p o tr iv it căreia minoritatea
(Continuare în* pag. 4
LETAY LA JOS - 75 de aniBiblioteca ' Judeţeană „Octa-
vian Goga” transm ite scriitorului Letay Lajos, cu ocazia aniversării a 75 de ani, felicitări, sănătate şi putere de muncă creatoare. .
in s t i tu ţia noastră organizează cu -acest prilej o expoziţie a creaţiilor domniei sale şi a tipărit un pliant bio-bibiiogra- fie.
i r n m i u i » t j i i i J i — — — r — i — m i........ ............................ ■
® TELEK' ® t e t e ® TELEX ® tMmi & TELEîC 9 t e t e ® -TELEX ® t e t e 8. TELEX ©UlexQ CEClîNIA. Palatul prezidenţial din Groznîi a fost
cucerit de arm ata rusă, iar combatanţii ceceni şi-au transfera i ^statul major la circa un kilometru distanţă, fă ră a-şi înceta rezistenţa. A rtileria rusă continua ‘joi seara să bombardeze Intens capitala cecenă.
O JA l’ONlA. M araralelo şi buldozerele au lucrat pîn ă noaptea ţîrziu pentru a degaja străzile din Kbbe. Ultim ul bilanţ nl seismului — cel mal violent din ultim ii 70 de ani în regiune este de 4057 de. morţi, 732 de dispăru ţi şl 2163G du răniţi.
® COLUMBIA, Un seism de m agnitudinea 6,5 grade pe scara Richler a zguduit Columbia joi dim ineaţa, fă- cînd doi morţi şl mai m ulţi răniţi. Cutremurul a provoca t o mişcare rle panică în rîndurile populaţiei care reţine în memorie imaginile distrugerii seismului de Ia Kobe văm fe la televiziune.
® BOSNIA. Lupte violente au izbucnii joi în îm pre
jurim ile. oraşului Velika Kladuşa, în nord-vestul Bosniei, onde forţele liderului secesionist musulman Fikret- Abdici, sprijin ite de sîrbii «lin Croaţia,, se confruntă cu forţele arm ate a le guvernului de la Saruievo,
9 ALGERIA. Cinci persoane au fost ucise şl 26 rănite m iercuri şi joi în 4 atentate. în care uri al doilea membru al Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT, organism de tranziţie) şi-a pierdut via(a.
9 NIGERIA, Şase persoane au fost uclso, 18 rănile şl patru date dispărute în explozia survenită miercuri peo platform ă petrolieră a companiei Mobil în largul Nigeriei.
9 SIERRA LEONE. Cincisprezece persoane — 5 britanice, un germ an, un suedez, un australian şi 7 slerra- leonezi — au fost răpile de presupuşi rebeli.in _ je a iunea M okanji Ilills, la 135 km sud-est de F re e to w n ^ ^ V
. O*
© ITALIA. Noul şef al guvernului, economistul I<am- ■ berto Djni, a rezistat joi cererilor Iul Silvio Berluseoni care i-a’ am eninţat de a ,nu-i acorda votul de 'încredere
•în Parlam ent. ' ■9 TURCIA, Necunoscuţi, apelînd în numele Mişcării
libaneze şlite, nu afirm at din nou că deţin lin ofiţer a- < m erican şl pe fiul acestuia daţi dispăruţi duminică în apropierea unei statiuni de sporturi «Ie iarnă în Turcia.
9 AFRICA DE SUD. Criza în cadrul guvernului de uniune naţională a fost evitată joi prin anunţarea de către Frederik de Klerlt a m enţinerii vicepreşodinţiel statului, după refuzul guvernului de a am nistia 350(1 de poliţişti şi doi foşti miniştri.
9 SRI LANKA. Papa Ioan Paul nl Il-lea a părăsit Sydney vineri, plecînd spre' Srl Lanka după o vizită de 38 de ore în Australia, considerată de Ierarhia catolică locală ca un imens succes,
. . . . v a , * • • • . ' *
ADEVĂRUL DE CLUJSÎMBĂTĂ - LUNI, 21 - 23 IANUARIE, PAG. %
" " ....................................... ' D P ?/
PRIMUL FORUM NAŢIONAL AL VEGETARIENILOR
In c u rsu l acestui on Societatea Vegetarienilor «lin România va organiza in municipiul Clufr Napoca primul FORUM NATIONAL X h VEGETARIENILOR. Pentru structurarea progrsf* mulai' manifestărilor, toate grupările Interesate'- şl angrenate în acţiuni specifice vcgetarianls- mulni sau In domenii tangente, *înt invitaţi sâ
fentactexe organizatorii (prin corespondent) lam h s â v r , . - >"’jgîc^A T E A VEGETARIENILOR
J lN ftOMĂNIACP 1111 8400 CIuj-Napoca
iau direct, ih flecare JoL Intre orele 15-18, fediul Casei municipale de cultura am Piaţa Unirii 23, . - ^C:" . ■■■' '
' Mircea OLARU-ZAlNESCU
:K?/l ■] *3 n i B *11 W m B B B B1. B.C. "DACIA-SERVICE" C
Cafea Turzii In..luj-Feleac
tel. 124924Z. Service 'ViCTOHIA"
Btr. Dorobanţilor 18-20, tel. 11S41S/2713. "AWA-SERVICE" E • 60, km. 8,
. te! 1944004. "AIVICA-RODICA" S.R.L.
str. Aleşd 20 . —5. AUTO s e rv ic e ;
str. Dorobanţilor 120. . tel. 152023S. IWTER-AUTO (Mercedes),
;Btr. Cometei 1*5, - tel. 123779
Cum e drumul pe care vreţi aă-t parcurgeţi ? Un telefon le şi obţineţi informaţiilenecesare. Deci; sunaţi la 1 9 4 9 7 5 . < K
rREFECTURA. COMS1UUL JUDEŢEAN:
JI-6 Î-16
PRliMÂRlA CLUJ-NAPOCA: 19-£0-30pr im ă r ia D E ji îM r -o a
PRIMĂRIA TURDA:3l-3l-65
Pr im ă r ia c Im t ia t u r z h : 36-sî-c i PlUMARJAHUEDIN:25-l5"48
fftl.MARlA GHERLA:24-19*26 ÎOLiTI ACLUJ-NArOCA: 95Î >■ 11-15-1Q POLIŢIA tEROVI AUX ClUJ-KAroCAi15-49-76 CPOLipADE]:21-21-21 , ,
fOLipATURDA: 51-21-21 POLIŢIA Ci.MPIATUR2II:36-S2-22
tOUŢIA HUEDIN: 25-1 5-38 ‘
C>9LIŢIAC1IERU: 24-14-14 POMPIERI: 9SI /APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:11-24-71
SALVAREA: 961 î•SALVAREA C-FJL: Î1-S5-VI INTERNATIONAL: 9 7 1 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931
De r a n j a m e n t E: 921 ;ORA EXACTA: 958
"REGIA AUTONOMA DE TERMOFÎCARE•DISPECERAT: lt-87 -48REGIA AUTONOMA DE *APA-CANAL- DISPECERAT: 11-63-02S.C. •SALPREST- SA.* DISPECERAT:•19-55-22C O M E N Z I' SPECIALE - PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12. INTERIOR 132; : iV ..
CURSE IWTERJUDCTEWEr
CURSE ÎNIERNAfiOfilAUt
din Autogara Uî , -
• Cluj-Nifwa • fîixirt ilj» CIuj-Napoca în ilkU «fr tuni, Joi jîvlacrj, ta cm 7,C2.5! în.ipoîcrtj tlin SuiUftitJ mi altele dc nu iţi Vineri ţi •sîuitjiiîJ.i cri ! 11.00
INFORMAŢII»• Autogara M 4-2-5-2 6• Aut«gjialI:l^-4-l-88 ”
ORARUL CURSELOR TA RO M În c e p în d d in 3 LAN* 1995
rLECA RI DIN BUCUREŞTI}7,15; 16,15 ' .*
RLECARI D IN ClUJ-NAPOOli ;;;v 8,45; 17,45
Slmbăla: -.^ P lc c a rc d in Ducurcţtl: 7,15 ,
: D cca rc din CIuj-Napoca: 8,45, D um inica n a circulă. -
i i Tariful: 28.000 Ici r '- î -Tclifon TAKOM: 19-49-87 :
d in Autogara I: • » Cluj-N»poca • SIKu: 5j45 '• - : ' » Ctu[-Nipotl-Ţirgu Murtj: 6 331 CtiJ-Nopoca • Bjîj Mart: 6,30 (r.u rîrcull<)umuu<») ir.., . . •
din Autognra II:CIuJ-Nipoc» • Abrud: 6,05CIuj-Napcc* . 2apUn 6,33 (ou circuli dumînUs)
1 CIuj-Napoca.drllB.fcjlus$10 ,' CfciJ-Napocj.JiUilj7,159' ^ “J’Najiocj • Şîmltu Silvaniti 8 ,3(1 '
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA,principalele direcţii .• trenuri aceelcrate •*
• BAlAMARE, SÂTU MARE (priu 0 # 1 4 ,4 ;• 'BISTRIŢA NAS AUD: 15,45 •-^AŞOjvAprmO# U i . i» BUCUREŞTI: (prin SiglmO'I -ij. C.01 J10,25;
14,33;22.C4 VV (prîrtSiV iu-Piatra6ji):i||2I ...• (prin P«troj »ni-Cra Iova): 9jJ 1• BUDAPESTA; 0,39; 15 3 ;• CALAŢi:(ptinPIoifjii-Bu<3u):9,l-ţ
V IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 . ORADEA: 0 ^ 9 ; 3,40; 15,23; 16.52 ;20,4;• SATU MARE: 14,45; 3,40
• SICI IETU M \R>UŢIL';. 5,41
< TIMlţOARA: (prin Alta tuia): 5,5l^ZJ,02; : 23,43; (prin Oradea); 14,45 • ■'• TlRCUMUREJ: 16,30; 20,31 '
• IN FO R iU TIIG A R A :952 l,:AGENŢII DE VOIAJ C.F.R.: _
» IN F O R M A p tl 1-22-12 pEicrn)
______ i 1-24-75 pnlfrnMliJtuI) *
Programele televlziunilor prin cablu pentru zilele de azi, duminică şi luni le găsiţi în pag. a lG-a. i >
© Teatrul Naţional, 21-27 » ianuarie: Sîmbătă, 21 ianuarie, ora 39: Conul Lsorida fa ţă cu reacţiunea; daminică, 22 ianuarie, ora 14,30: Fata din p ă durea ferm ecată; m arţi, 24 ianuarie, ora 19: Coriolan; joi, 26 ianuarie, ora 19: Cameristele; vineri, 27 ianuarie , ora • 9: F ata din pădurea fermecată.
Q Opera Română, 21-27 ianuarie: duminică, 22 'ianuarie, ora 18,30:. A idâ; virJeri, 27 ianuarie, oi-a ’ 18,30: Boema - (Cn concursul baritonului Dorin M ara de la Opera Naţională Bucureşti) ,
*0 Teatrul de păpuşi Puck prezintă duminică, ora 10,30: Uriaşul Periferigerierim ini (secţia română); ora 12; Cipi (secţia maghiară)
O Universitatea ‘ populară prezintă luni, 23 ianuarie " Cercul: „Prietenii oraşului Cluj”; o ra 18,30: expunerea: ,, Cicloturism • în Munţii , Apuseni"., Prezintă" Radu Mititeanu, student; m a r ţ i /’ 24 ianuarie, ora17, -expunerea; „Eoofârmacog- : nozia românească". Prezintă prof. univ. dr. Honorîus' ' Popescu; ora 18, expunerea: „I- magini din LU e de France". Prezintă 'c u diapozitive cercetător ştiinţific Emil Silvestru, directorul Institutului de Speologie; miercuri, 25 ianuarie, ora . 17, expunerea: „Sfintui Munte Âthos“. P rezin tă - prof. Simion Cristea; ora 18, expunerea: „Naşterea şi evoluţia Parlam entului Britanic“, P rezintă prof. univ. dr. Camiî Murăşanu.
PROGRAMUL FILMELOR20-26 ianuarie 1995
CLUJ-NAPOCA '® : Republica — Specialistul :
— SUA — premieră (9; 11,30; 14; 16i30;-- 19); O Victoria — Un bacşiş de . 2 OOC.OflO ' dolari— SUA — ■ prem ieră (9; . 11; 13; 15; 17; 19) © Arta — Riul ucigaş — SUA — prem ieră (11;
X 13.30; 16; 18,30) - © i M ărăşti - sala "A — -Minciuni adevăra+e— SUA (12; 14,30; 17; 19.30); sala B — Lady Uiagon — Indonezia (14; 15; 18) © Favorit
Dinte pen tru dinte — India (11; 13,30; 16; 18,30) © Apollo— 20-22 ian. — Corbul — SUA
„(16; 19);" 23-24-,,inn:. — Un po-liţis t cu explozie tntîrziată —- SUA ;(t6 ;i:i9 ); 2540;' ian., Clientul — .SUA (16; 19) , ..
■ Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirir30). Orar zilnic 10* 17;junişi marţi: închis
■ MuîeuîNaţional de ArtS, Secţia "Donaţi?* (strada IC BrStianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni $i marţi: închi#
Muzeul 2ooîogîc(stradaCiinkiIor 5 - 7). Zilnic 9 - 15i EÎmbăiS şi duminică: 10 -14.
■ Muzeul Ka(iona1 de Istoric a Transilvaniei (strada C Daicoviciu ■2).Zilnic, inclusiv duminica; 10-16; iuniînchis.
■ Muzeul EfnografTs Transilvaniei (strada Memorandumului 21). Marţi - duminică: 9 17; luni: închis
■ Galeriile "Bastion" {Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis
■ B.C.U. "Lucian Blaga" .(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45;14.30 - 21.45; sîmbătă: 8 - 12.45;13.30 - 19.45; duminică; & -13.30
■ Biblioteca Judeţeanî "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cel Mare 1). Orar; luni-joi 9 - 19 vineri; 9-17; simbită şi duminicăi închis.
■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 * 18.45; duminică: închis.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: 10-18;, vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică: închis.
■ Biblioteca Germană (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) Orar: luni 10 - 14;marţi 12-16; miercuri 13- 16;joi12 -: 16; vineri 1Q - 17; sîmbătă şi duminică: închis
■ Biblioteca Americană (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: luni - vineri 12-16
Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 1 l).Orar: luni, miercuri: 14 ■* 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis :
■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis
6 ‘9 Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţii 1’8 -19; joi 19 -20.
Sîmbătă, 21 Ianuarie. Programul 1: 7,00 B ună d im in e a ţa ... de l a Iaşi!; 9,00 Şapte note ferm ecatei ;10.00 Film serial: „La îngerul p ă zitor"; 10,30 Pas cu pas; 11,25 E - cranul; 12,25 Cronografii; 12,45 •'•l. Cuvinte potrivite; 13,10 — 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,45 M apamond;19.15 Teleencidopedia; 20,00 Actualităţi; 20,45 Film serial: „Colum bo11; 22,20 Vedete în Tecital:' B arbara Streisand (I); 23,10 A ctualităţi; 23,30 Film serial: „M ad- die ţ i David“; 0,25 Vedete In r e cital: Barbara Streisand (II).
ProgramnI 2: 8,00 Intîlnirfta d e sîm bătă; 13,00 Est-meridian r h a - : gazin de sfîrşit de săptăm înă;16.00 Desene anim ate; 16,30 F iln i serial: „Fiicele doctorului"; 17,00 Hyperlbn; 1&00 T radiţii, 18,30 Convieţuiri; 13,30 P aria ţi pe cam pioni; 20,00 Actualităţi: 20,40 R itmuri muzicale; 21,00 • TVM...,Mesager; 21,30 Memento cultural;22.00 Săptăm îna sportivă; 22,30
-Film serial: „Santa Barbara“ ;23.15 Interferenţe; 0,15 Jazz ' — .
-magazin.TVR CLUJ-NAPOCA: 8,00 —-
13.00 Intîlnirea de sîmbătă. R e trovizor. Lumea autom obilului. Incursiune în nGcUrtoscut. F ilm ; serial. Sport. Muzică.' Umor. R u brica în limba m aghiară: Artă ş i ; meşteşug la SA ,^ tic la“ T urda. M ugur — mugurel — em isiune pentru copii. Dicţionar, econom ic.
Duminică, 22 Ianuarie. P rog ramul 1: 8,00 Bună dim ineaţa! 9,00 Ping Pongf 10,00 Film se ria l: „Fantastica Fam ilie Melîop"; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 V ia ţa satului; 13,00 La izvoare buzoie- ne; 13,30 Atlas; 14,00 A ctua lită ţi;14,10 Poşta TV; 14,20 V idcom a- gazin; 17,50 F iim . serial: „ S ta r Trek“ 18,45 A doua .Rom ânie;19.15 Robingo; 20,00 A ctua lită ţi;20,45 Film artistic: „Crimă cu prem editare"; 22,25 Tragere L o to 6/49 şi Noroc, concursul P rono sport; 22,35 Duminica sportivă : 23,05 MTV; 23,35 A ctualităţi;23,55 Maeştrii,
Programul 2: 8,00 5X 2; 13,00 Film serial: „Dr. Quinn“; 14,00 Actualităţi; 14,10 film artistic : „Răutăciosul adolescent"; 15,50 Videoclipuri: 1 fi,000 Desene an imate; 16,30 Film serial: „Fiicele, doctorului": 17,00 Serata TV (I);18.00 Fotbal din prima ligă a ■ campionatului englez; M an.-hes-. ter United — Jllackburn Roverîs; :t19,50 Serata TV (II); 21.00 TVM Mesager; 21,30 Or;işe şi civiliza-:''’ ţii; 22,00 Pnesis; 22,15 La putereaa doua; 23,00 Film serial: „Santa Barbara"; 23.45 Mari circuri ale ium ii în Suedia.
a p n a n n n a p
Farmacii de serviciu:, slm- bătă, 21 ianuarie: Farmacia nr.5 „CLEMATISV P-ţa ‘ Uniriinr. 10, telefon 11-13-63, orar8-20, Farmacia nr. 1, P -ţa U- nirii nr. 37, telefon 11-10-49, o- r a r 1 9-15, Farmacia nr. 31 ;,BALSAMUM“, C a rt M ărăşti Bl. R 3, telefon 11-71-83, orar8 13, ' Farmacia ' n r ‘ 3 2 ,,: Cart.
- Mănăştur; şti; Complex -FLORA,telefon 16-18-88, o rar 8-13; duminică, 22 ianuarie; Farmacia
y nr. 5 „CLEMATIS".; P -ţa Uni-, ' rii nr. 10, telefon 11-13-63, o-
■ ra r : 8-20, F arm acia . nr, 1, P-ţa Unirii nr. 37, . telefon 11-10-49, orar 9-15.
Farmacii cu seiviciu permanent: Farm acia „CORA- FARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05; E & S „SAL- VIA 'FARMACIE” SiîL, str. Mă-
-năştur Grădini nr. 93, Bloc E-9, ap. 36, parter, tn staţia , de
- transport" in comun.Garda 'd e noapte: Farmacia
;î nr. 5 „CLEMATIS-*. P -ţa Uni-, rii nr. 10, telefon 11-13-63, o- ra r 20—8.
POI .ICLINÎCA ‘ . "INTERSERVISANV
Str. P asca ly nr.5, cart Glieorgheni
- INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE
-ENDOCRINOLOGIE-REUMATOLOGIE
- ECOGRa f ie - ALERGOLOGIS- OERMATOLOGIE
- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L- OFTALMOLOGIE
- GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE
•ACUPUNCTURAv . LABORATOR
(B loch lm le-B acterlo log le• Im u n o lo g ie » P araz lto lo g ie
. Teste SIDA)ZILNIC. Inclusiv DUMINICA,
orele 7-21 Medic de gardâ: orele 21-7
Rezervare consultaţii■ i . > e i . 1 9 - 3 d - 3 9 . ,
cu criza cecena(ITAR-TASS)
Apelul': preşedintelui < guvernu- HtM- Viktor Cernom îr-din, televizat luni, a constituit
. o m ărturie a faptului că în , eşaloanele superioare ale puterii prevalează noi abordări în reglementarea crizei cecene — a a r ă ta t într-un interviu acordat agenţiei ITAR-TASS, o sursă de la Kremlin, care a dorit să-şi; păstreze anonimatul.
D upă' afirmaţiile sale, interr venţia lui Viktor Cernomîrdin .'reprezintă', „un . indiciu, indubitabil că conducerea operaţiunii trece in alte mîini". Sursa a e-
v .v idenţiat,' între altele,- cîteva e- Iemente din apelul premierului,
- care confirmă această teză. ..;■<■ ..- 'în . primul rînd, a ' m enţionat analistul, V. Cernomîrdin a a rătat că, desi deocamdată nu es-
r te momentul de a analiza hotă- rirea cu privire la - utilizarea forţei în Cecenia, există; încă posiblitatea de a se , clarifica ceea ce s-a întim plat şi cine poartă răspunderea pentru a- ceasta. .După opinia expertului,o asemenea afirm aţie a şefului guvernului permite; pentru prima dâtă de la începerea conflictu lu i armat, să se presupună că „acţiunile unor cunoscute figuri din Cecenia nu vor răm îne ne- pedepsite".
- în al doilea rînd, a continuat el, V. Cernomîrdin a a d re sa t; „tuturor, părţilor şi forţelor in-
- teresate din Cecenia" chemarea de" a începe neîn'tîrziat negocieri. Această poziţie este, de asemenea, principial nouă, de-, oarece deschide, cel mai larg cîmp. pentru . desfăşurarea ' de-
• P;> .!•» 10 '91L i.l_ JI= * lE = TS !
negocieri.; Mal mult, ea este sprijinită ' de' un al treilea aspect extrem de important, a- num e că preşedintele guvernulu i a am intit garanţiile înţelep-
. ţilor şi persoanelor' de prestigiu, ceea ce presupune participarea la negocieri, la .toa te nivelurile ,a unor persoane „legitime
;şi care. se bucură de stimă in rîndul cecenilor înşişi".
Şi, :în sfîrşit, a subliniat, analistul, este extrem de important câ premierul rus a chemat îa încetarea : folosirii în _ zona de conflict a artileriei, rachetelor, tancurilor şi blindatelor a altor tipu ri de arm am ent greu.. în acelaşi, tim p, presupune expertul, este puţin probabil ca apelul lu i , V. Cernomîrdin va permite oprirea acţiunilor militare în capitala cecenă.-După afirm aţiile sale, -bandiţii care apără G roznîi, printre , care e- Kistă Tnulţi mercenari şi „aven? turieri în trecere", v o rx opune rezistenţă , pînă la i capăt. „Situaţia este foarte fierbinte, bandiţii înrăiţi de război vor prefera să moară decît să cadă . prizonieri şi să înceteze lupta" împotriva trupelor ruse. Astfel, apreciază analistul, apelul lui V. Cernomîrdin este adresat mai curînd locuitorilor din teritoriile din afara oraşului Groznîi. Acestea sunt tocmai zonele în care a început deja restabilirea vieţii normale, precun). şi cele pe care un ii -su n t înclinaţi să ' le considere drept potenţiale focare ale războiului de partizani, a .menţionat - analistul. . . . ‘ - -
©'9*4 Cs»«' Cftec-fte»
CaO'oONUVi M.VC.VS% •
CZHOKHAR 0«0AY6V
CEHII Şl SLOVACII AU OPINII FUNDAMENTAL DIFERITE DESPRE IDEEA DE DEMOCRAŢIE ŞI
REFORMA ECONOMICA -■ ■ (CTK, ; ■> ;
Un amplu sondaj de opinie efectuat de Centrul de Cercetări tem- . p irice(S T E H ) îm preună. c u . agenţia slovacă independentă „Focus“ a-confirm at diferenţa de opinie dintre cetăţenii Republicilor Cehă
. şi Slovacă în aproape toate-dom eniile vieţii — *se ara tă 'în tr -u n articol publicat în cotidianul independent „Lidove Noviny". In timp ce democraţia din Republica Cehă este corelată cu libertatea personală şi egalitatea oamenilor, în faţa legii, pentru slovaci garanţia, satisfacerii necesităţilor economice estey un atribut dom inant şi fundam ental al democraţiei. M ajoritatea Slovacilor consideră că fostul regim — com parat cu cel ac tua l.— era mal bun în multe p r ivinţe sau e ra , similar. M ajoritatea cehilor, dimpotrivă, sînt convinşi că transform ările <Je după 1989 au adus mai multe lucruri pozitivei
Mai m ult de jum ătate dintre slovaci consideră în prezent pă economia de ‘dinainte de 1989 fie că nu avea deloc nevoie n e schimbări, fie avea nevoie’ doar de retuşuri. Toate, sondajele indică limpede că evaluarea diferită a prezentului de către cele (louă popoare decurge din factori istorici mai largi şi este legată de (tradiţiile lor istorice şi culturale şi de sistemele de valori.. ,; ’
Deosebirile fundam entale dintre cele două ţă ri au apărut îţi tim pul alegerilor parlam entare din 1992. In tim p ce în Slovacia barr tidele populiste de stînga au cîştigat alegerile, în Republica Cehă au dominat partidele civice cu orientare de dreapta. Revelaţia că jumătate, dintre slovaci a r dori ca Republica. Cehă şi Slovacă pă fuzioneze într-un stat un it. în viitor, este cu siguranţă interesantă»’ Totuşi, o m ajoritate covîrşitoare a cehilor sîn t în favoarea menţinerii stării actuale, care înseamnă existenţa . a ; două republici In dependente. • - ... - .
L a p a t r u a n i d e l a r ă z b o i u l d i n G o l f ,
■ c o n t i n u ă s ă s f i d e z e
C o m u n i t a t e a I n t e r n a ţ i o n a l ă
Russlan Roulette
La 10 ianuarie'!- Irakul a m arca t patru an i de la .declanşarea .răjfzboiului din Golf p r in tr -o ' retorică sfidătoare şi prin a- vertism ente d e . genul: „Nici 6 retragere, nici o concesie" adresate S tatelor Unite şi aliaţilor lor. In această zi, în urm ă cu pa tru an i ,o formidabilă forţă m ultinaţională condusă de SUA a .în trep rin s cele mai puternice a tacuri aeriene şi cu rachete din istoria contemporană pentru, a obliga arm ata irakiană să se retragă din Kuweit. Deşi campania m ilitară de 42 de zile a fo rţa t Irakul să se retragă din K uw eit şi a obligat Bagdadul să accepte condiţiile încetării focului propuse' de Statele U- nite şi de aliaţii lor, Irakul nu se consideră învins.
Inspectorii Naţiunilor Unite caire au controlat arm am entul au elim inat din Irak armele distrugătoare şi potenţialul de a fi produse, dar o comisie specială a Naţiunilor Unite s-a plîns că Bagdadul nu a oferit inform aţi complete în legătură cu unele programe ale sale din trecut. Sancţiunile comerciale au devastat economia irakiană, ducînd la hiperinflaţie şi la o neînchipuită mizerie şi suferinţă pentru populaţie. Săptămînă trecută, Consiliul de Securitate al N aţiunilor Unite a decis să ' nu creeze deocamdată nici un fel de schim bări în conţinutul sancţiunilor. In pofida suferinţei legate de instituirea sancţiunilor, Bagdadul îşi menţine tonul sfidător, afirmînd că Sta
tele Urate şi aliaţii lor nu au reuşit să slăbească guvernul, lui Saddam Hussein sau să-l forţeze să, se supună necondiţionat; condiţiilor impuse de Washington. • .
' Divizările d in tre aliaţii occidentali şi cei arabi cu privire la ' modiil' chm trebuie sâ şe . trateze in continuare cu Bagda- dul au început să iasă Ia iveală.- Dar deşi aliaţii au păreri diferite în ceea 'ce priveşte abordarea în continuare a sancţiunilor, cei care au luptat în Irak în 1991 sînt unanimi în legătură cu faptul că nu există practic nici o alternativă viabilă la guvernarea de la Bagdad. „Dacă Saddam are vreun merit, atunci acela este că menţine o ţa ra ’ caracterizată prin eterogenitate rasială şi religioasă. Se pare că încercările. Occidentului de a scinda în aceste ^condiţii Irakul sînt sortite eşe- 'cului", a 'o p in a t un alt diplomat. .. -
Statele Unite, F ranţa şi Marea Britanie au instituit' două zone de' interdicţie a zborurilor aeriene în Irak, pretinzînd că prin aceasta îi . protejează pe rebelii kurzi şi pe cei şiiţi împotriva pericolului de. a fi atacaţi de forţele arm ate irakiene. Opoziţia faţă de guvernul de la Bagdad este firavă. Rebelii kurzi sînt: încleştaţi în lu p te le - d intre diferitele fracţiuni rivale, iar un im portant em isar Ia Naţiunile Unite în I ra k . afirm ă . că -legea şi ordinea sînt din ce în ce mai precare. în nordul I
rakului. Opoziţia, şiită sprijinită de Iran este considerată în I ra k ' ca un avanpost al Teheranului şi pare a fi lipsită da sprijinul populaţiei . î n : principala regiune şiită din Irak .
în plus, guvernul de la Bagdad nu mai este acel p a ria -in ternaţional, aşa cum ar fi dorit W ashingtonul. Franţa i-a prim it luna aceasta in mod oficial pe viceprim -m inistrul irakian Tar ik Aziz, iar Bagdadul are da partea sa trei d in tre m embrii permanenţi, ai Consiliului det Securitate al N aţiunilor Unite» Franţa, -Rusia şi Chiria, cara pledează - în favoarea ridicării sancţiunilor asupra exporturilor irakiene de petrol. „Avetn dreptul să fim mîndri şi să declarăm că Trakul este cel care a ieşit învingător şi a dejucat urzelile- duşmanului", afirmă ziarul „Al-Thawra“.
în această pagină publicăm m ateriale furnizate de
AGENŢIA NAŢIONALA DE PRHSÂ
NATIONAL NEWS AGENCY
p re c u m * şi din alte sursd
EGIPT? PUTERNICA REVENIRE A MILITANŢILOR MUSULMANI
(REUTER)Militanţii musulmani din Egipt, serios afectaţi anul
trecut d e 'a re s tă r i şi execuţii, au m arcat o puternică revenire în noul an, contrazicînd repetatele afirm aţii ale guvernului in sensul că a anihilat această mişcare.' G rupul m ilitant Gama’a al-Islam iya (Grupul Islamic), ■ principala organizaţie care încearcă să răstoarne guvernul, a p u s 'cap ăt unei tăceri care «Jura de trei lun i pentru a revendica responsabilitatea acestor omoruri.O declaraţie a grupului Gama'a a reafirm at că obiectivele sale sînt „înfruntarea regimului şi apărarea rell- • giei şi a libertăţii pină ce poporul nostru din Egipt se va bucura de libertatea pe care o doreşte sub Islam ". M ilitanţii se antrenează în deşert, dincolo de fîşia în gustă de pămînt irigat, atacă şi ucid poliştistl singuri, ’ l e fu ră armele şl de obicei reuşesc să se întoarcă înapoi la ascun7ăforiie lor.
M ajoritatea ambasadelor îi sfătuiesc pe cetăţenii lo» să-şi limiteze vizitele în sudul Egiptului — oraşele Lu- Xor şi Asuan, pină Sn prezent imune faţă de atacurile
sporadice asupra turiştilor. S tatistitile oficiale sugerează că declinul din industria turismului s-a .reechilibrat acum şi că există dovezi că v io len ţa , şi-a p ie rd u t-v aloarea de noutate şi o parte din efectul său de descurajare asupra turism ului. In primele 11 lurtl-'alb anului trecut 2,381 m ilioane de oam eni.au vizitat Egiptul, fcorn- parativ cu 2,335 milioane în aceeaşi perioadă a anului precedent. Dar veniturile din turism în prim ele zece ' luni au scăzut !a 1,213 miliarde dolari, faţă de 1,229 miliarde dolari în tre ianuarie şi octombrie 1993, a comunicat biroul prim ului m inistru. Venitul este cu cel puţin 1 m iliard mai mic faţă de ceea ce ţa ra ar putea cîştiga din turism , dacă a r fi pace, estimează economiştii.
Guvernul continuă să respingă orice soluţie politică pentru a pune capăt la ceea ce numeşte terorism , dar în ultimele lun i a pus mai puţin accentul pe presupusul aju tor străin pentru Gama'a şi mai m ulţi p e < rădăcinile interne ale gîndiril care stă Ia baza fundameritalismu- lui violent. „Teroriştii Îşi au rădăcinile în păturile cele mal de los ale societăţii", a declarat m inistrul educaţiei, Hussein Kamel Bahaeddin, tn cadrul unul sem inar de, intelectuali In decembrie^ „Am reuşit să controlăm răs- .
pjndirea terorism ului şi să aruncăm haina islamului sub 6are ei (militanţii); au încercat să se ascundă. D a r : noi cioplim la r virful aisbergului, a cărui cea mai m are p a r t; este. ascunsă sub apă", a-adăugat-e l.
, Fundamental iştii musulmani, : ariil- d in tre ei‘ înţelegători, faţă de actele de“violenţă, sînU larg ră's'fHndiţl Sn societatea- egipteană. Ei jinclud numeroşi profesori, avocaţi, doctori ş l alţi profesionişti Influenţi. Răspunsul guvernului, adeseori, repetat de s tîlp il,. institi.iţiel. d o rice, a fost de a încerca să proiecteze o vi/iime diferită a ceea ce ei spun r-ă este adevăratul islamism — flexibil, tolerant, progresist şi cosmopolit. Dar este cuvîntul unui- om împotriva altuia şi nu este valabil în rîndul, tinerilor .m înioşi :care văd islamismul ca pe un panaceu radical pentru rele cum sîn t corupţia, ipocrizia, sărăcia ş t desconsiderarea faţă de mîndrla naţională şl islamică. De asemenea, guvernul nu a re u ş it . să încheie o alianţă efectivă cu prietenii naturali ca liberalii, stîngiştii şi democraţii, d in tre care mulţi .‘spun
; că autorităţile au făcut p rea m ultet concesii instituţiei '.Islamice dure,
ADEVĂRUL DE CLUJ .SIMBAtA - UINfc-21 - 23 IANUARIE,- PAG. 4
CONTlUfl PROTESTELE ÎMPOTRIVA ACTHJNLOR U D 1turtea constituţionalădespre scoaterea Tn afara tegil » UDMR■ Pentru a -se pronunţa asupra constituţionalităţii UDMR,. Curtea Consfituţionaîă trebuie sâ fie se- alzată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlam entului sair de Guvern* a declarat Agenţiei IMEDIAFAX judecătorul Antonie Uorgcva». Eî s caliiîest term enul de „scoatere1 Jn afara îegîi „ a u - oui partid drept o giiseîmţă politică" folosită de către opazanţii UDMR,, sfirmînd, însă, câ fn ca- | SHd fn care UDMK a r fi declarată l «constituţională, nu ar trebui să | ®e gîndlm îs reacţii negative tn " plan extern. „în Rusia., E îţto a tras cu tunul In Parlam ent, Jar americanii in» I-a» adus crtick
PUNR şt PL>AR au declarat eă intenţionează să facă dem ersurile neccsarc pentru scoaterea în afara-legii a UDMR, acaaaţia invocată fiind aceea că Uniune» duce0 politică, anticonstituţională, prin ţererea de autodeterminare a m inorităţii maghiare d in R om ânia Conform a r t 37, alin. 2 d in Constituţie, „partidele sa» organizaţiile care, prin scopurile, ori p rin activităţile lor, militează împotriva pluralismului politic; a principiilor statului de drept,- o ri a suveranităţii, a integrităţii, sau Independenţei României sînt necon- etituţşanale". Din • documentarea Agenţiei MEDIAFAX. conform leg isla ţii în vigoare, procedura do interzicere a unui partid este Următoarea: ,
Temeiul legal aî unui asemenea demers este art. 14-î, Ut. 1 di» Constituţie, potrivit căruia „Curtea; Constituţională poate dc- dd c asupra unei contestaţii care are .ca obiect constituţionalitatea unui partid politic1'. Contestaţia, conform art. 2S* din Legea organică privind organizarea şî funcţionarea Curţii Constituţionale, poate fi form ulată de către , p reşed in te leunc ia d in tre Cam erele Parlamentului, sa» d e cătrc G uvern. Preşedintele Camerei sau al Senatului poate îna in ta contestaţia Curţii Constituţionale num ai pe baza unei ho târîri adoptate de una din Camere cu votul m ajorităţii membrilor săi. Nu este p revăzut un term en în care Curtea Constituţională -trebuie să se pronunţe. Decizia acesteia n u poate l i atacată şi In tril fn vigoare In momentul publicării el in Monitorul O ficial.. ■ ■ ■:1 iAvran»»aaw'i«wiasB
-Cu privire îa declaraţiile- şi luăr ile da poziţie din aceste zile ale numeroaselor formaţiuni politice, aducem Ia cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Consiliul primârilar şî consî- ■ B erilor UDMR înfiinţat ia data de 14 Ianuarie a.e. îa Sfîniu Gheorghe este un organ intern, consultativ ţi de lucru al Uniunii noastre^ cu un pronunţat carac ter profesional, asemănător form elor de organizare similare existente la ora actuală fn cadrul - m ai m u lto r ' formaţiuni politice d in România. Acest fapt, şi ni- - m ic altceva, s-a reflectat în lucrările şedinţei constitutive.
Ne simţim obligaţi să subliniem d in nou că sîntem adepţii realizării practice, efective a prin- ' cipiuîui constituţional al autonom iei, el- descentralizării In cazul tu tu ro r comunităţilor locale, sau : independente de un anumit teritoriu, indiferent d e compoziţia lor etnică, astfel - eă hotărârile privind problemele acestor comun ită ţi să fie adoptate îa nivelul respectiv . potrivit principiului
lî.BM afirmi eă nu urmăreşte federalizarea tăriisubsidiaritSţii. Concepţia -noastră despre autonomia, sutoasîmM s-' ţraţfa minoritară, însăşi expresia de „autodeterm inare internă'* folosită d e n o i, num ai cu o vădită reavoinţă sau cu scopul un®r speculaţii politice se pca te fiaterpeta ca un atac împotriva u n ită ţii statale a României, sa»-un- demers pentru federalizarea acesteia. Considerăm: câ ea este un mijloc viabil al exercitării „dreptului- îa păstrarea. îa dezvoltarea ş i îa exprim area Identităţii naţionale" (Constituţia, art. 7) şi se înscrie: a tît în spiritu l'C onstitu ţiei României, cît şi în prevederile Chartei Europene a Lim bilor Regionale sau m inoritare ţ i aîe C hartei Europene privind Exerciţiul autonom a l P u terii Locale, semnate de către preşedintele loh Iliescu, conţinînd, în tre m ulte altele* puncte referitoare la folosirea oficială a limbii m aterne în adm inistraţiile focale. (partea a .11 — .
a, a r t. ?), respectiv Ia dreptul & - asociere a le acestora (a r i 10} — cîrept stipu lat si îr»' Legea 69/1S91, art. 21., : ‘ - : --.. Cb- a t ît m ai mwît, rd.se- paie dc neînţeles această campanie eoncer- ta tă declanşată în urm a uneî expuneri prezentatS de preşedintele UDMR Ia un simpozion, cu cît concepţia UKMR despre autonomie, autoadm inlstrare minoritară, este cuprinsă în proiectul de „Lege priv ind m iiiorităţiîe naţionale ţ i com unităţile autonoma*, înaintată Parlam entului României de eă tre parlam entarii UDMR încă fa noiem brie IS33, proiect ea reh u a fost discutat pînă -îa această dată nici m ăcar î a vrea comisie a Legislativului. ' '
Totodată, sîntem nevoiţi să de- ,e îarăm c3, fii contradicţie cu a- nunţurile conform cărora problema naţionalităţilor esfe rezolvată, fn România, pînu astăzi nu a fo s î lansată public, m ăcas ea te z ă de
discuţie, nici o dfestă polJtieS c o n cretizată şi detaliată în acest j e i » , nici de partidele p a rla m en ta i e m ajoritare, niei de guvern, Ia r a l te prefect® de legi referitoare îs- m inorităţi împărtăşesc soarta p r o - leetuîul nostru. ...- ’
Ţînfnd cont cîe faptul că în d e m ersurile noastre politice a m r e s pectat calea parlam entarăJ c o n s ta " tăm cu îngrijorare că tonuî c o m un a l ţim îtii actual de d e c la r a ţii anti-lîDMR, dincolo de f a p t e i câ interpretările: acestora s |n t b s *
: zate în tr-o proporţie m are p e n e cunoaşterea faptelor, pe in f o rm a ţii trunchiate, poate cQntrfbci Ta reinstaurarea în ţa ra noastrt» fi delictului de opinie. -
Prezidiui Executiv al UDM JR CSsaba Tsfraes p reşed in le?e
executiv
Sfidare la atesa ConstituţieiF a ţă de Siotărîrea'conducerii UDIvlR de a se
în fiin ţa structuri administrative teritoriale pentruo v iitoare aşa-zisă Regiune Autonomă Maghiară în R om ânia, organizaţia judeţeană a Mişcării Ecoîo-' giste d in România cbmunicăj
N oua in iţiativă a UDMR este o sfidare la adresa Constituţiei României şi a întregii societăţi rom âneşti. Această n o u ă . acţiune, cu consecinţe Imprevizib ile ş i grave, face parte dinţr-o strategie pe term en lung, ce~nu mai poate fi camuflată, ca pînă acum a, sub nenum ărate şi variate revendicări, aşa- zis dem ocratice, eu care UDMR a obişnuit deja op in ia publică internă şi externă.
!De fap t, este vorba despre o periculoasă escala d a re în seria de acţiuni anticonstituţionale, întreţin u tă sistem atic de această organizaţie, poîitică- etn îcă ea o etapă premergătoare a unei previzibile p re ten ţii de separare teritoriale şi eneîavizare pe ter ito r iu l patriei strămoşeşti, al României.
A ceste noi agitaţii aîe UDMR sînt menite să creeze o rtawâ stare de tensiune politică şi socială tocm ai în_ momentul- în care există şanse reale de încheiere ‘a tratatu lu i de bază- dintre România şi U ngaria . Semnarea unui asemenea tratat însă nu convine UDMR, care şi-ar vedea astfel rcstrînsă sfera manevrelor politice cu finalitate revizionistă ş i iredentistă, în cîrdăşie cu-acele cercuri politice d in U ngaria de aceeaşi .nuanţă.
N oi adresăm un apel tuturor1 concetăţenilor noştr i de etnie m aghiară'de a se desolidariza de această nouă provocare, venită din partea exponenţilor rad icali d in conducerea actuală a UDMR, aîăturîn- du-se întregii populaţii a României, angajată în edificarea anei democraţii viabile şi în realizarea condiţiilor cerute pentru^ Integrarea României în structurile europene.
Consilia] Judeţean Cluj al MER Preşedinte, ing. DejeuGrigore
Ape! a! consiiierilof efufeni' Subminarea sistematică a bazelor constituţionale
ale statului român de către conducerea extrem istă a organizaţiei UDMR, provoaeă in d ig n a re . ş i în grijorare.: Sub-influenţa unor lideri,: ca L aszîa Tokes, care acţionează la ordinele Budapestei ş i care afirm ă că în România trebuie pregătită „o nouă re- voluţie14, conducerea UDMR încalcă, cu bună ştiinţă, legile ţării 'ş i Întreţine o atm osferă tensionată, pentru a umbri im aginea Rom âniei fa Iunie. Sfi- d înd elementarele norme ale bunului, simţ, acţio- n înd cu duşmănie îm potriva unu i sta t jn care se bucură de toate drepturile* depăşeşte standardele intem aioriale prin p re ten ţii absurde, de înfiinţare a unor enclave în in teriorul ţă rii şi a unor institu ţii p e criterii etnice. T oate aceste forme de manifestare se datorează şi to lerap ţe i organismelor statale, cît şi îngăduinţei poporului rom ân.
în consecinţă, consilierii d in Consiliul municipal Cluj-Napoca condamnă cu asprim e acţiunile ilegale şi duşmănoase, perm anente şi sistematice, ale UDMR şî cer Parlam entu lu i ţârii, fără nici un referendum naţional, scoaterea în afara legii a a- cestei organizaţii. Sîntem siguri eă o astfeî de m ăsură întruneşte sufragiile în tregii populaţii, inclusiv a unor p ă r ţi din rîndurile etniei maghiare, -pentru asigurarea unui clim at de linişte şi în ţelegere. S tările tensionale create de extremiştii UDMR împiedică, eu bună ştiinţă, procesul de re facere economică a ţării, ca şi atmosfera de în ţelegere Sn rîndul populaţiei Jn perioada de tran ziţie în care r.e găsim.
D orim ea îa acest apel’ să-şi manifeste atitudinea to ţi consilierii, indiferenţi de. formaţiunea politică. ■■ ,
Semnează: R uja Nicolae, Pop Eugen, Zolog Dan Marcel, Găină Sever, Sarachie Ionel, Carnpean'Ioan, N eag Liviu, Coldea. Speranţa, Comşa Mircea Calus, Colţea Alexandru, Cântă Ilie. ^ '
P.R.M. — Cfuf.SE ADRESEAZĂ M A G H iA R Tli.© »
■;> ■ C IN STIŢI;
Partidul România M are-» a t e n ţionat opinia publică în r e p e t a t e rînduri cu priv ire ia i r e d e n t i s mul ur.cr lideri a i UDMR f ă r ă a fi fost crezut, dim potrivă, f i i n d etichetat ca partid extrem ist, Î a t 3 că cele afirmate d e noi se a d e v e resc. .
Din păcate, vech iu l microb; a î grofilor m a i. infectează - c r e ie r e îe unora. - -
Noi, rom ânii ara fost 'a t î t ;:d « grijulii cu „sensibilitatea11 m i n o rităţilor incit abia în d ră z n e a m să folosim cuvinte ca:, ro m â n e s c , român. Pe acest fond ei au s ă p a t discret* nu după vestigii i s t o r i c e ca cele din P ia ţa Unirii, p e n t r u care au făcut aîîta zarvă, e i i a temelia S tatului Român. .
Dorim sâ ‘ sfătuim p o p u la ţia maghiară să-şi în lă ture p u tre g a - îuriîe din sînuî ei, rom ânii ş î u n gurii trebuind să trăiască îm p r e -
■ ună. -:;-Noi am mai spus-o, sînten» u n .
popor paşnk , nu dorini stări c c n - flictuale, ne ferim d e ele, v r e m să convieţuim în pace şi: e g a l i tate cu toate m inorităţile d e p e aceste .teritorii ioraâneştfc . ; '
înţelegeţi odată,, oameni b u n i , şi nu ne mai verificaţi ră b d a re a ! Inl,egeţi pînă nu este prea t î r z iu !
Scrisoare...(Urmare din pag. I)
ganl), câ avem situaţii de mun- tă deosebit de grele (In minerit este cant la fol peste tot în Iu» trie),, că am moştenit multă ne* . glijenţă şi nepăsare, efi uneori aceiaşi oameni Incompetenţi continuă să ia salarii mari fără sâ facă nimic, daT sâ vedeţi reali» tăţile din România doar la m o* ' dul carlcatumj şi grotesc este .6 viziune şl o optică prin care urmăriţi in chip deliberat crearea Unei atmosfere neprielnice ţă r ii noastre in lumea occidentală, c ir vreţi să îndepărtaţi de noi cercurile dc afacer) Interesate, efi, proiectînd zilnic in conştiin ţa, publicului german (sau occlden- wlj imaginea unei Românii aflate îri derivă, gat* par că s& u rmeze la rînd Iugoslaviei sau Ce* ccniei, Dv. doriţi să-i îndepărtaţi tn chip brutal de noi, «â-1 determinaţi «â du ne a ju te toc- way tn procesul de norm alizar* pe care ,flecare rom ân ti doreşte^ Nu mă miră faptul câ aceastfi ţcoală a minciunii şl învrăjb irii naţionale (Dv, eunoaşteti bine
drepturile de care s-au bucurat }a noi şl înainte toate minorităţile naţionale!! a ţi deprins-o la Moscova^ făclnd parte din e c h i-1 pa care p înă n u dem ult e ra instrum entul cel mal odloa a l politicii oficiale (studioul „Al. Sabla") şi n u ne îndoim că a ţi m în-, cat o pline foarte albă slujind cu devoţiune (în rîndul trepăduşilor politici culturali aferenţi d ictaturii) tocmai regimul pe ţa r e acum 11 Incriminaţi, dar mă tn lrfiyfaptul că unul ca Dv., care , {5oate iţi are «trămoşi M cim itire le C lujului, poato vorbi itşa despre români şi Istoria lor. F ap tu l că noi nu sîntem un neam â e im igranţi, ci băştinaşi, fiind Bici m ajoritari In toate epocile Istorice ţ i cu ntit mal puţin ara v en it d in sud ca argaţi, aşa cum b îlrnjaţL o dovedesc Istoria, tira- tja, trad iţiile ţ i documentele de toa te felurile. Păcat câ eţl făcut ttu d ii de Istorie, dacă nu cun oaşte ţi f i respectat! adevărul! B unul «iraţ ţ i laptele supt tn gccaatâ ţa ră v -ar fi obligat să n e respectaţi m ăcar ca popor şl naţiune. Filmele Dv. Vâ Incrim inează ţ i vâ desfiinţează *in- gure^ «a om şl profesionist.
-RELAŢIILE.,(Urm are din pag. 1)
m aghiară a căpătat toate dreptu rile cuprinse în normele europene. Deşi condiţiile învăţă- m lntului în lim ba m aternă n u r-o îm bunătăţit în comparaţie cu perioada dictaturii, ia r în România, proiectele de autonomie sînt pur şi eimplu m ăturate de pe m a să .'
D ar sfera de probleme a contactelor la nivel înalt poate fi abordată fl din. oltă direcţie. Oare In ‘ee m ăsură s-a dovedit utilă pentru mafihiarimea din România lipsa aproape totală de contacte In decurs de cinci ani? Cum ar fi putut fi convinşi conducătorii români dacă. nu s-a *tat de vorbă cu el? Oare n -ar trebui să analizăm şi rădăcinile mal profunde ale rezistenţei inflexibile a romanilor? Oare e- xagerâm dacă credem c& gîndi- rea publică rom ână de astăzi, ( închistată din cauza sentimentulu i multisecular de frică» nu o i suporta abordarea cu adevărat europeană din partea conducăto
rilor săi şl a problemei m inorităţilor? Şi dacă este adevărat că orice om politic român ar f 1 am eninţat cu eşecul dacă a r oferi a mfnă de ajutor pentru propăşirea maghiarlmii de-acoîo, n-ar trebui oare să influenţăm opinia publică românească prin semne fără echivoc ale apropier ii prieteneşti?
Astfel, revenim la gesturile de bunăvoinţă despre care doar un glnditor foarte superficial a r putea să creadă câ a r elimina, în sine, to t felul d e tensiuni. Nu astfel de paşi creează doar condiţii prielnice pentru pregătirea soluţiilor politice reale. Dar pentru acestea ele sînt indispensabile. Şi nu numai întîlnirile d intre oamenii politici a u valoare de gest. Vreau să evoc m area decepţie resim ţită şi d e opoziţia dem ocrată rom ână cînd s-a. aflat că grupul de Ia Vişegrad a respins cererea României. De-atuncl Vişegradul ca for al colaborării politice este po sfîrşlte. Oare cît or l i costat experim entul ungar cu p riv ire la înrolarea României?
In general, cît costă un g est bine aplicat? Şi cit de m are este pierderea cînd uităm să o fa cem?
de V îrg il TO M U LE r
P ÎM Vh tf iu r A n 4 0 0 $ a w m fi f M f i e r
SÎMSĂTÂ - LUNI, 21 - 23 IANUARIE, PAG. 5
m
..yy ..................................................... ..........
__________ "~MTA - CU P i l
0 carte scrisă cu inimă româneascăSub-Inferljirea Casei de Editură şl T ipografie''„V iaţa.C reştină”
a Bisericii Române Unite cu Roma, Grcco-Catolică, a fost lansată, recent, Ia Cluj-Napoca, o ca rte datorată unuia d in tre cel mai aleşi reprezentanţi a i exilului românesc, M w j s , dr. IoanD A N , prelat papal d s onoare, profesor l a Universitatea Catolici din Buenos Aires, conducătorul Misiunii Catolice ro m ân e din Argentina, erud it om cfe. ştiinţă, slujitor a l condeiului istorie şi a l u n e i. catedre , universitare de d rep t {trecut la cele veşnice în U>86, departe de iară). Este vorba despre cartea: „O TEORIE FAHKîCATA şl O PSEUDOPItOBLEMA — DIN ISTORIA TRANSILVANIEI —", Născut în ianuarie 1917, în Vadu-Crişului (Bihor), Mons. Ion Dan a tră it o vrem e în ţa ră (pinâ !n 1938; .şl, între' 1938—1S88 In exil f a fost student a i Academiei de teolo- _gie din Oradea, al Colegiului „De Propaganda F i de" şi a l Facultăţii, de drep t canonic d in cadrul Universităţii d in Lateran (Roma); doctor în teologie şi drept; a iirm at şi cursurile Conservatorului ide muzică „Santa Cecilia" din' nom a; a fost hirotonit ca p reo t In 1941, la Roma, ia r la 3 aprilie 1949 a fost num it paroli .al ■’com un ită ţii'e re ’co-catolice d in Buenos A kes şî profesor de d rep t ia Universitatea Catolică din capitala Argentinei.
?>■
Expriixftndu-şi punctul de i-e- dere 'asupra 'cărţii şi personalităţii autorului ei, prof, univ. dr. Mareei Ş tirb an .a ţinu t să releve, cu ocazia'. la n să rii,. următoarele:- ,,Bi scris diia afara ţării, d a r n imeni nu simte acest lucru, căci scrie pentru oamenii ţârii sale cărora» odată cu toată ştiin ţa sa şi buna iui credinţă, le transmite şi un mesaj: . . . iu b ire a de neamul românesc, dragostea pentru toţi cei ce trăiesc, In ţa ra iul şl -3. noastră, indiferent de c re dinţa şî etn ia lor. Un grup de probleme urm ărite sau am intite sînt (printre a lte le ):, originea noâstrâ latină, continuitatea da- co-romanilor în spaţiul {jeografic ».l ţării noastre de azi, form area lim bii-şi a poporului român aici, la nord de D u n ă re ... Părintele Ioan Dan le şţle pe toate, ca şi cum n-ar fi tră it din 69 de ani ii săi, 48 .departe de ţara lui. \duce însă — şi aici este m are-' Îri său . m erit — drept suport a tot ceea ce susţine multe izvoa- ic străine şi o imensă bibllo- 6rafie, • străină'" ş i . ed, săsească, germană, chiar maghiară —- o- bieetlvă. In toată cartea face a-; pei nu num ai la izvoare 'şî sferî--
e ri româneşti c l m al ales şî In- tr-o covârşitoare m ăsură, la cele străine, punîndurle sau repuntn- du-le "în- circuitul contemporan' şi comentîndu-le cu d re a p ta 'ju decată, Pentru părintele Ioan '' Dan, Unirea d s l a 169T—l?O 0.a rom anilor transilvăneni reprezintă o. nouă epocă in viaţa relig ioasă,'cu lturală, politică şi naţională a întregului popor român. P rin acest m are evenim ent religios clin istoria românilor. Borna cucereşte şi romanizează a doua oară Dacia. Pagini frumoase, pe
, m ăsura o m u lu i/s în t dedicate e- , piscopulul . înochentie M teu. .
Îîesăvlrşirea: unităţii naţionale a . poporului român p rin Hotârîrea de. ia A ibă Iulia d in 1 Decembrie 1918 este în concepţia părintelui Ioan Dan nu num ai o re- îm plinire a unor, realităţi d in vechea noastră istorie şi d in - 'a -; ceea a evului mediu d in vremea * lui Mihai. Ea este, şl dorinţa
exprim ată în toată vremea dom - / niei principelui A lexandru Ioan
■Cuza ş î a regelui Carol I, ch iar m ai înain ta de u n i r e , , , Pornind
’ de la drep turile poporului ro- tnân — larg dezbătute in lucrare «— ţîn înd seama de curentele bune existente In lume dar şi e- xem pleîe negative oferite d e Istorie, părin tele Dan îşi încheie dem ersul cu o m ină întinsă cu d rag . şl un îndem n la înţelepciune, ^ c e a s t a înseam nă, în p rim ul rînd , recunoaşterea şi . respectarea adevărului istoric".
V orbind, cu aceeaşi ocazie a : lan sării că rţii, P r, prof. d r .I o a n : M. Bota a sublin iat că „trezirea
îa viaţa politică proprie a rom ânilor, g raţie Şcolii Ardelene, a dus la intensificarea prin noi m ijloace a înrobirii, asimilării, colonizării cu elemente străine â populaţiei româneşti băştinaşe şî la fabricarea acelei teorii false, pseudoproblem e, prin care se nega obligatoriu, fără nici un tem ei ştiinţific: prezenţa populaţiei băştinaşe şi daeo-romane după cucerirea Daciei de către
' T ra ian ş l retragerea legiunilor rom ane sub Aurelian In sudul D unării; răm asă pustie şi îă râ stăpîni, Dacia a tost ocupată in ■sec.."X de către m aghiari,, aceştia devenind „cu dreptul de prim ocupant*'; peste c! au venit In
- secolele 3CII—X III românii, d in sudul în nordul Dunării, «5 fiin d bine prim iţi de ungurii s ta biliţi a i c i . . , -Susţinută de I, C.
i Eder, -Frânz I. Subter, Bîartin Bolla, lî. Rossîer, Hunfalvy, l. Karăcsonyi,. Luidnlch, lâ d is la u ;
- G aldi ş.a., pseudoproblema negă- ; rîi drep turilo r istorica şi natu
rale ale rom&ntîor asupra p ropriului păm înt strămoşesc ş i la o v ia ţă politică în propria lor
’ ţară*, inclusiv Transilvania,- tre buie în lă tu rată d in convieţuirea rom ânilor cu u ngu rii. .
' Spaţiul nu ne îngăduie: să insistăm şi asupra altor aspecte c r i - ; dentiate în cuprinsul cărţii, d a r subliniem , în încheiere, m eritu l ÎMiturli ,,Viaţa Creştină", ai directorului acesteia, sc riito ru l- Dumitru IVÎirceav In redarea că tre public a acestei că rţi scrise . cu inim ă românească,-de o adm irabilă probitate ştiinţifici si larg - intere^ documentar pentru istoriografia românească. .
: Mi chael a BOCU
DUMINICĂ, 22 iANUARiE, ORA 18.00, ACADEMIA 0£ MUZICĂ, IN CONCERTv IS IO i€FEVR€ fGASTAlCl)
■ ■ ■■■:■ liGETI-'-' '*'iată ' un tfro pentru . a doua
oară în România invitat al C entre lo r' şi A lianţelor Franceze din'
jgEBueureşti, Cluj-Napoca,’ Craiova, Timişoara,
Bavid Lefevre şi Anne-.Lise Gastaldi au efectuat un ciclu de perfecţionare lâ Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris, Sînt laureaţi ai Fundaţiei Memihin, laureaţi 1994 ai Muzi- sii ds ansamblu la) concursul FNAPEC;1 obţin ,,Prix de l’He-- riinge' Musical Francais Georges Valice*, ia Forumul muzical d in Nonnandla. Au luat parte la nil-,
- nieroase festivaluri, concerte şi emisiuni radiofonice Sn Franţa, CanaJa, Germania, Spania, Monaco. Violoncelista Diana l.igeti
. .este o -mal veche 'cunoştinţă a
noastră. Este asistentă la Academ ia de Muzică „Gheorghe Di- m â“ Cluj-Najpoca, profesoară la stagiul de vară de lă ; Chaillol {Franţa^ este inv itata ' Academiei Internaţionale de muzică „Yehu- di Met\uhi.n* de la Gstaad (Elveţia). Concerte în Franţa, Elveţia, Germania, Italia, Spania, Ungaria, Cehia, L aureată in num eroase concursuri naţionale. Pe plan internaţional, sem ifinalistă în 1990 la concursul internaţional de violoncel „M. Hostropovitch", Paris,; 1992 — Prim M are P rem iu la concursul internaţional de violoncel de ia , Douai/Franţa, 1992 — a patra nominalizare, ia concursul in te rnaţşonal. ARD. Miinciien (Germania), în ' duo . .eu Anne-Lise Gastakii (pian).' J' : ,
r Repertoriul" serii de • duminică 22 ianuarie: Strauss — Sonată pentru violoncel şi pian; J. S. Bach ;— S onata n r .’.l pentru vioară şi plan; Sosţakovlci — Trio pentru vioară, violoncel şi pian.
Dcînosîene ŞpFKON
CALENDARUL SPJ8ITUAL1TÂJII SOMĂNEŞTI
E vremea nunţilor... (II)Astfel, poposind îa casa fetei, pregătie ş î tina şl a lta în ves
m inte de sărbătoare se îndeplinea ritu l peţitului, p rin schim buri de salut, de vorbe d e duh presărate cu nenum ărate zicale şl proverbe, u rm înd apoi colocăriîul propria-zis, a tît d e bine. cunoscut în toata ţinuturile romaneşti. Versificată sau rostită în proză, această splendidă metaforă a căutării alesei şi n fericirii cu vinătoarea rituală ne aduce din tim puri Imemorabile cutume, legi, reguli ale unei sp iritualităţi care reflectă concepţia tradiţională a com unităţilor habitatului românesc.
In ziua credinţării m irele, însoţit de prietenii săi ţ.î <3e rudenii, d ar m al ales de un actant cu rol deosebit în cadru l ritualului nupţial, „grăitorul” sau ,.svom!cul“ sosesc ia casa fetei, unde in veselie şi emoţie generală este strigată aleasa: „Vino d e la apă, d e la secere, de îa ciurgoi {izvor) că-n casa - ta te aşteaptă norocul.*' O trip lă disim ulare a fetei alese, p rin aducerea cînd p e rînd a unei bătrîne deghizate, a unei fetiţe sau a altei fete avea sensuri adinei. E ra în urm ă adusă fata aleasă, în straie d e sărbătoare, cu căm aşa ţesută şi cusută în taină pentru ultim a sărbătoare de Paşii, cu ,,?adia“, ca trin ţa aleasă ş i ţesută în război, d in linlcă şl bumbac, cu motivul simbol al soarelui; (roata cu spice), cii capul acoperit cu „ctrpa", basmaua înflorată, d in caş- mir, sau brodRtă d e m ina fetei. Ca zgarda de rnărgele la gît, eu „barsonul bani" ţsaîba p lastron ' cu nionede de argint) p e piept, purtind pieptar înflorat, d in piele de miel, lucrat la Beiuş, ta Vascău sau îa lnEy, fala etala cu modestie ®\ parte d in zestrea ei, a familiei sau d in piesele produse prin hărnicia «i.
După străvecidui ritual tinerii erau ’ logodiţi de că tre naşul ales, care îi lega alături d e cîte-o mină, cu o năfram ă, sau cu un ştergar în care se puneau cele două iriele, busuioc, f ir de grîu, tămîie,' elesnnte simbolice drep t clîezăşie a le g ă to r i i lo r .pe viaţă, a cinstei, c re d in ţi , com uniunii’ lor. Şi la* Bihor, ca pretutindeni în spaŞ iul carpatic , tinerii scJiimbau inele, d a r şi obiecte 'cu învestitura legăturii ş i a, afectivităţii-lor: feciorul ii dăru ia fetei o unealtă de muncă, o furcă: de tors, un scăunel de şezătoare, o suveică, o tindelcă etc,, frumos împodobită cu Incizii", if>tarsierî. sculpturi care reprezentau, semne antrojpoînorfe, solare, cosmice, creştine menite a comunica în lim bajul plastic, în metaforă p lastică a ornam entării lemnului, infinita dragoste şi inărea Iriere- dinţarfe a fetei spiritelor benefice,! soareliii, lunii, M 'Dumnezeu ş î naturii Întregi. înţelegind deplin aceste sim boluri şt neasem uită scrisoare de •: dragoste dăltuită în lemn, fata îi dăruia ms- sa ju l el de iubire: o năfram ă, ştergar-sau batistă aleasă lift. iă* - boi, cu „roate’*, ad k ă simbolul solar, cu Tilg-zag-uri, adică semnul apei sau a l,şa rpe lu i, cu „prescura", şî „crucea" adică semne creştine etc. „Citind şî descifrlnd1* u n astfel d e d â r d s logodnă am înţelege din textul plastic: „încred soarelui dragostea şî r ta ţa noastră,', fie binecuvîntală de pluvlaîitate şi de fertilitate pentru roada grîneîor' noastre, fie în paza şi binecuvîntaraa lu i Dumnezeu*’. Poate fi o scrisoare în tre oameni mai frumoasa, m al profundă? Există o a re" în textele criptice aîe antichităţii vreunui mai ales, mai p lin de sensuri decît. suMimele şi a tît de modestele, în aparenţă, ,obiecte de iosodnă?'1 Urmînd acestui moment solemn al schim burilor de „credinţăr;'1, .,svornicul**, ^g riia“ o ra ţ ia de logodnă: : 1 -. . . ' :
.„Dragii mei, oastea mea. Am venit în casa asta,' pe-ste. vai şl dealuri, p rin /sp in i şi răzoare, am însetat şi am flămsrizlt, dar sîntem omeniţi cu beutură şi m înţare. M ulţumiţi-s o ri Ş care. Hididijii trag la -Viori, c ln ta ţi,,săriţi, mai feciori..,*1 urm ata aceste precizări de recomandări educaţionale, de bună' convieţuire.
‘ ■ . , . ,-viaria BOCŞE
TURNEU TEATRAL PESîf HOTARE. Teatrul, de S ta t’ din Turda a
sărbătorit 45 de ani de existenţă în toamna lui 1993 cu cea dinţii colaborare internaţională — este vorba despre spectacolul cu piesa de teatru „Medor“ de Roger VI- trac, în prem ieră pe ţa ră — in regia doamnei Bâatrice Ai.idry şi cu colaborarea actriţei , Joelle Bruyas-Faure am bele d in " L,yon — Franţa,. în prim ăvara anului 1894 Instituţia noastră a realizat prim ul turneu-' peste graniţe, în Grecia, cu spectacolul pentru copii „Seara cea mare pentru cei
mici" de Alecu Popovict, . în regia dlui. Marin Aurelian, cu care spectacol sperăm să plecăm în a-, ceea şi ţa ră în anul 1995. ;
Colaborarea 'Inlernaţion.iîâ a continuat, cu spectacolul vPlămî- nu!* im aginar sau Moliere într-o’ răsuflare1" d e Philippe Faure, scriito r şi directorul teatrului lyonez Crois-Housse, spectacol a î. cărui unic Interpret a , fost turdeanul Radu Botar, actor care a avut succes la Turda, d a r şi îa F e s t i valul T înăruîui Actor de ia Cos- , tineşti — 1991;
. Dei curînd un grup al coiecti- .vuiui nostru .artistic s-a .deplasat la Lyon, unde va prezenta speo- tacoîui. „Medor“ în zilele de 29 ş i . 21 Ianuarie 1995, în faţa specia-. torilor franceai — ’ m ajoritatea fiind români Sînt convins că reprezentaţiile, g rupu le ţ d e actori, turdenî în faţa spectatorilor fra n cezi vor constitui un p rile j-foarte im portan t de a i canţinua colaborarea noastră internaţiona'ă şt de; '.3 0 ;rii versfflca, ; :
ÎVUKCE.-'V IOAN CaSiaiCEA
Viaţa culturală românească în Transilvania de tlprd-Vest(1940 - 1944)’/ ;
în cei .peste, patru-an i' în care T ransilvania de noi'd- vest s-a . aflat, ca urm are a D ictatului de la Viena din 30 august 1910, sub ocupaţia Ungariei, cărturarii-răm aşi în acest teritoriu, puţini la num ăr, s-au angajat cu m ijloacele şl talentul lor să slujească Interesle naţionale ale populaţiei româneşti, să o aju te „să trăiască ca na- , ţie". în ju ru l ziarului „Tribuna Ardealului", singurul care a prim it aprobare dia*partea autorităţilor maghiare,; să apară pentru cei peste 1.300.000 de români, s-au gru-M', .pal scriitori, ziarişti, artişti plastici, avocaţi şi a lţi ,in telectuali. „Tribuna Ardealului a pornit la drum avind de la început ca program cuvintele scrise In prim ul nu- , măr din 15 septembrie 1910 de Emil Haţieganu, cel care avea să se situeze în fruntea activităţii Comunităţii N aţionale a romanilor din Ungaria: „Noi, nu urlm pe n imeni, d a r ne iubim neamul mai presus de toate', fiindcă e un neam de ordine, harnic şi bun creştin". In paginile ziarului intîlnim sem năturile lui Gh. V. Giurgiu, Oh. Dăncuş, Aurel Socol, Florea Mureşanu, Eugenia Mureşanu, Teodor Ciceuţ Iacob Tis, Ion Pintea, Mihai Pop, A lexandru Anca, Ion Cherejan, Dionls Fărcaşlu, Romulus Hatos, Franciso Păcurarlu, Raoul Şorban, Io nel Bolboacă, Valentin Raus ş l alţii. In acelaşi timp, ia B istriţa apărea gazeta „Săptămînă" sub direcţiunea preotului Ioan Costan, care nu a prim it aprobare pentru difuzare liberă. Mal apăreau, la CluJ./perlodicile „Viaţa' Ilustrată’', publicaţie lunară sub conducerea episcopului
Nicolae. Colan, „Cuvîntul creştin" şl „Cuvintul Ardea- lului“, toate supuse cenzurii de război, îri tin ip ee pentru populaţia m aghiară din această' parte a Transilvaniei, -care era m ai puţin numeroasă decît cea roir.â- ; nească,-existau 24 ziare şl rev iste ,-‘ ~l i.
; Apariţia în -„T rib u n a Ardealului" a paginii culturale „Grai ş l suflet românesc" a deschis perspectiva unor noi - ;
, in iţia tive . culturale: organizarea unor expoziţii de , artă | plastică, şezători literar-m uzicale, organizarea un o r,ed i-, turi, unde au fost tipărite cărţi de litera tu ră populară, ., creaţii literare, religioase, • de economie agrară, în lim itele. în care cenzura m aghiară perm itea tipărirea unor
.asemenea lucrări.Din iniţiativa prof. univ. Emil, Haţieganu şl, a lui Gh.
V. Giurgiu s-a înfiin ţat biblioteca „Tribuna Ardealului", unde au apăru t în cel patru , ani Calendarul zia- ’ rului; „Tribuna" şl 11 cărţi. In editura ziarului ,„Tri- : buna Ardealului" a fost. publţcat şl voluri\ul „V ersuri, , din Transilvania Nordică", „M ărturii din Ţara Bihă- riei" de V. Vartolomeiu şl altele. EpiscopUl Nicolae Colan a iniţiat colecţia „Cărţile vieţii", care io decurs de p a tru ani a cuprins opt cărţi tipărite in editura Episcopiei Ortodoxe din Gluj. De asemenea, episcopul N icolae .Colan a publicat intr-o nouă tălm ăcire „Noul Tes- , tament'V
Cele m aî m ulte lucrări şl eu o arie tem atică m ai largă au fost tipărite ds E .R A N . ţE ditura Românească,
Ardealul Nordic), Amintim colecţia, artistlor şl scrito- rilor români din Transilvania de,N ord îngrijită i e Uaoul Şorban, cum au fost monografii ale plasiicienilor Emil C.ornea, Petre Abrudan, Teodor, Ha rşia,: Raoul .Şorban, Vi Constantinescu; lucrări muzicale de G. Şorban, Gr. Ţurcanu, Liviu Telea, N., Brelan, Teuîil Coste, Ionel Şerban. în această editură jF lorea M ureşan a tipărit „Cazania, lu i , Varlăam", „Istoria literauri.1 rpmâne”, „An*, tolpgia literaturii rom âne",. Au mal,, fost- tipărite şl, alte cărţi rom ăneştit ....|Ju insă pe ;niăsurâi cerinţe)or, a,nevoilo r culturale ale ,românilor. Românii nu au putut aveao .societate culturala legală, orice • m anifestare' culturală cliiar ş i, cele pentru , copii, erau .supravegheate de reprezentanţii autorizaţi ai admi,nistraţlel' maghiare, ca şl tPredicile episcopiior , Nicolae Colap ş! ale • 1UÎ Tuliu HossU. „Calendarul creştinului de lege răsăriteană" pe anul 1942 a fost conf iscat, pentru,, câ a reprodus fabula Iul Grigore Al ex an dres cu „Securea şl pădurea", considerată „Iredentistă". în 'r în d u r i le , redactorilor’ de la „Tribuna-A rdealului" au fost operate arestări, iă r redactorul Gh. Dăncuş a fost condamnat la închisoare pentru că a publicat Sn paginile acestui ziar poezia Iul Coşbuc „De- cebal către popor5', socotită a fl prim ejdioasă pentru „existenţa statului maghiar". Mat tîrziu a fost condamnat şl G h,. Giurgiu.
..... ... • ,’.V '. M«H« OI*«EA
R eg lem en tări a le re la ţ i i lo r de muncă
In condiţiile actuale ale tre cerii la economia de piaţă fn ta ra noastră, una d in . problemele de maximă importanţă este cea a forţei de muncă. Această problem ă se pune cuo acuitate aparte fn sectorul privat, mai ales în ceea cc numim în treprinderi mici fi mijlocii,' nu num ai în sensul' recrutării ei, cît mai ales fn legătu ră cu- felul cinn privesc patronii din acest- sector (de a- ceste unităţi) - angajarea în muncă şi - consecinţele ce le fire pentru cel angajat optica'u- nor patroni.
Angajarea forţei, dc muncă - fn România, indiferent de sectorul în care - are . loc, se face prin contract; -v individual- ' de muncă, redactat în formă scrisă ţi cu- respectarea cerinţelor impuse de lege (estp vorba de' legislaţia muncii, ' Iii principal : de Codul' muncii), dacă se urmăreşte ca cel angajat să 'a ibă statut de, salariat. Pentru că ne ; vom referi în ' principal la.-situaţia din în treprinderile; mici ţi mijlocii, cu toate că în conformitate cu prevederile Legii • nr. 31/1991 ele sînt .societăţi, comerciale, amintim v că Decrc- tul-lege nr.* 54/1900, în virtutea căruia s-au înfiinţat aceste, u- : nităţi, a prevăzut ia timpul po- - trivit că angajarea în muncă , fi în .aceste unităţi se face pe baza legislaţiei muncii,-
: Ce se constată cu referire la sectorul privat. mai ales în cadrul, întreprinderilor, mici ’ şi- mijlocii în legătură cu angaja- , rea în muncă?_ Că există în • asemenea uni
tăţi 'persoane angajate cu con -: tract^ Individual de muncă, dar că sînt foarte multe asemenea unităţi în care prestarea mim-: cii se . face,- fie în baza . unei J convenţii civile (de prestări de servicii),' fie la simpla înţelegere cu patronul(I i), ceea ce în vorbirea de fiecare zi eşte denumită „muncă la negru". Ci-, ne-i» avantajat şi cine-1 deza- • vantajaf în - cazul ■ neîricheierii' contractului individual de muncă şi îri ce constau de*av:irs*n- jele? '
Sigur, avantajaţi, sînt patronii. pentru că în afară de remunerarea activităţii (nu este
, vorba de salariu) şi. eventual,de alte sume de> bani, nu au obligaţia de a da ceva salaria* tului: salariatul este privat de ocrotirea legislaţiei’ muncii. A- dică, el este'cel to t a l dezavan-
- tajat. Persoana . care prestează munca în aceste unităţi, în a- fara contractului individual de muncă, nu au drepturile pe care le au salariaţii, adică: nu au vechime în muncă, cu drepturile ••pe.-; care (vechimea le aduce salariatului:; nu au nici
. un d re p t1 de asigurări sociale, în sensul că nu au drepturi la despăgubiri materiale şi: la indemnizaţii în caz de incapacitate temporară de muncă, în caz de maternitate,' în caz de deces elt.î nu au drept la pensie. pentru perioada * cît munca a : fost prestată în afara contractului ' individual de muncă; nu : au dreptul: la concediu * a- niial 'deUodihnă' plătit, în condiţiile stabilite de legislaţia. în - materie,. ' ei .rămînind la „cheremul'* patronului,' dacă : n-au stabilit ferm probţema la mo- meniul angajării; durata zilei de muncă va fi cea stabilită de patron şi ’nu cea prevăzută de legislaţia muncii etc. ■ '., Litigiile care se vor naşte între cel ce prestează munca în afara existenţe'i unui contract individual de muncă şi patron nu sînt litigii, de muncă;; ci litig ii-de drept comun. In fine, dar nu cu pretenţia că am e- puizat toate, dezavantajele prestării muncii fără încheierea u - nui- contract individual de muncă, amintim că cei care prestează în atare - condiţii munca nu au carnet de muncă nu l i ' se întocmeşte - un astfel de n e t: Ia prim ă angajare, iar dacă au mai fost angajaţi, nuli se fac menţiunile necesare în carnetul: de; muncă, pentru că nu au contract individual de. muncă). ’ :
prof. univ. dr.Dumitru V. FJltOIU
% Procurorul General' al Ko- mâniei,- Vasile' .M anea Drăguliri, a declarat că- -actuala s ta re . de .■ tensiune creată în cazul caselor naţionalizate, nu poate fi depăşită decît odată cu elaborarea de către Parlam ent a unei legi spe
cific^. . Afirmaţia a fost făcută joi, ’ 19 ianuarie, după şedinţa eo-
. (nună de bilanţ a activităţii pe 1994 a Parchetelor judeţene- Braşov şi Covasna. Vasile Manea
: Drăgulin a . precizat că speră ca Legea caselor naţionalizate' ' ‘să apară cît mai curind, la fel ca fi noul Cod Penal şi noul Cod de Procedură Penală.
CUM STĂM CU ASISTENŢA MEDICALĂ?
„Cred că ne aflăm pe un drum bun# Interviu cu d-1 dr, Sabin DEMEA, directorul Spitalului Huedin $
l : ‘ -1
— fi-Ie director, cum apreciaţi, pc baza elementelor. concre-_ . te, evoluţia stării , de - sănătate a , populaţiei din zonă? V. ■. •. — S .area de sănătate a popu- ; laţiei îri zona' arondată Spitalului; Huedin â înregistrat In ultimii 5 ani indicatori negativi în sensu l' că natălitateă a scăzut foarte mult, iar m ortalitatea . generală a • crescut, ceea ce ; a determin.-1 ca sporii!-' n a tu ra l' a l1 populaţiei să fie îri scădere. Explicaţia acestui- fenomen constă în faptul că populaţia diri; zona noastră- este îm bătrînită, tinerii- fiind plecaţi îri diferite centre urbane şi zone industria le! din ţară. Sperăm ca prin aplicareaI.egii 18/1990, tinerii să ■ se stabilească în - comunele şi satele d e : m unte' din ’ zona arondată ;spi- talului nostru. . . , i ■
- Cunosc foarte bine fiecare localitate din zonă şi am răm as plăcut im presionat să constat preocupările care au existat' în ultimii 15—20 de arii pentru crearea linei reţele acceptabile de dispensare sub aspectul dotării şi încadrării cu personal medi*
. cal. Care este, în prezent, .situa-, ţia lor? . V - ■■
~ S tarea dispensarelor arondate Spitalului Huedin o ap reciez câ • bună. âvîrid în ; vedere faptul că la m ajoritatea lor, s-au ■ executat repara ţiile necesare u- hei bune funcţionări., Iri afară de aceasta, în cursul anului 1994 a u 'f o s t reab ilita te . 4 dispensate care sîn t cuprinse în ,cadrul P ro gram ului, He reforină . In domeniul sanitar. La două , din, acestea —• M ănâstireni ş i Beliş s-au efectuat reparaţii cap ita le ,, iar la celelalte două — Poieni şi Ciucea ^ - . modernizarea, s-a exf'ins şi m ai mult; în sensul că s-a realizat. încălz irea . centrală, prin constru irea-de centrale proprii, autom atizate, pe . bază de ;combustibil lichid. V ;- P rin g rija prim ăriilor ■ comu-
; nale, la toate dispensarele- s-au : as igura t din - tim p combustibilul
necesar precum şi m aterialele de- în tre ţin e re ,-aşa că activitatea se- poate desfăşura, din a- re s t punyt de- vedere, în condiţii foarte bune. Iri afară de comunele Rîşcă- ş i ' Săcuieu, cele
ila l te au. cîte doi 'rhediei, dar» şi >? pentru ele au fost® scoase la con
curs posturile vacante. O problemă m ai deosebită la această orăo constituie lipsa medicilor stomatologi - pentru - dispensarele comunale. Sperăm să - rezolvăm această; situaţie; prin noile-.promoţii dej m edici stomatologi. , - •
— Cuni apreciaţi, domnule di-
rector, Program ul do reformă in iţiat de M inisterul • Sănătăţii? '
— Acest program, început . în6 judeţe, se pare că îşi dove* deşte eficacitatea.' Din informa* ţiile pe care le 'avem putem concluziona. că asistenţa medicală a in tra t pe un făgaş bun, atît pentru bolnavi cît. şi pentru medici: bolnăvii sînt măi bine îngrijiţi, ia r medicii m ult m ai bine plătiţi, în funcţie de cantitatea şî calitatea prestaţiilor medicale.
P rir i, această reabilitare a dispensarelor medicale, prin dotările care s-au făcut şi se vor mai face cu electrocardiograf, aparatură* de laborator; aparate pentru sterilizat etc., asigurarea cil mobilierul necesar pentru a p a r- ,
. tam er.tele medicilor, credem că m ăsurile de prevenire a îmbol* năvirilor, cît şi asistenţa medicală prim ară, prin aşa-zisul medic de familie de la dispensarul medical.- va cunoaşte o îmbunătăţire, evidenţă.
Dordsc să vă spun, în încheiere, că pe lingă Spitalul oră- ’şenesc’ Huedin a luat fiinţă uri cabinet de PLENING familial, unde avem uri medic specialist de medicină generală şi o asistentă 'de obstetrică-ginccologie, care lucrează sUb îndrum area medictilui-şef de secţie de' obşte-- trică-gmecologie.‘ Acest cabinet ă in tra t în funcţiune îri anul 1994, acordîndu-i-se; . spaţiul adecvat,' instrum entarul şi materialele'1 necesare! Avînd- în vedere condiţiile create p rin ’ baza' m aterială; şi personalul de specialitate,: credem câ asistenţa m edicală pe term en lung va suferi o îmbunătăţire evidentă după votarea Legii; asigurărilor sociale pentru
: -sănătate. “ ■ .:
Ion g o ia
Dacă acum cîţivă ani, instalarea unui post' telefonio era o •* m ăre problerfiă , chiar şi într-o localitate , mai mică, iată că du- • pă Revoluţia din '•> decembrie1989, tot mai multe familii in tră • în, lumea civilizaţiei; C h ia r; dacă ' nu au fost satisfăcute toate cererile, în anul 1994 această m are acţiune a făcut paşi im portanţi şi ’în oraşul G herla.-N u ştim ' e- xact num ărul cererilor depuse în anii anteriori evenimentelor de la sfîrşitu l-anulu i 1989, însă cunoaştem realizările din ultima perioadă. " • '
Asa cum ne-a spus - domnul A lexandru: Cîmpeanu, şeful sec- <• tiel diri G herla ă „Romtelecom1' Cluj, în cursul anului trecut în urbea de pe Someş num ărul â- bonaţilor la telefon a crescut cu 400 Cei 16 liniori din localitate
ău lucrat foarte bine, reuşind să . execute lucrări de , -calitate;'î şi; măi ales, în tr-un timp scurt. JS-a_ acţionat; în zonâ; cartierului MR1' în ' vecinătatea : societăţilor comerciale; cu 'profil industrial, dar nu s-a neglijat .nici noul cartier
TELEFONUL CÎSTIGÂ TEREN SI LA GHERLA
Intre: iipe'1.„".unde,; la începutul acestui an, mulţi locatari vor beneficia de serviciile Romteleco- muliii. Adevărul este că se lu - ; crează . în condiţii - grele, frigul şi capriciile vremii fiind factori decisivi în ritm ul lucrărilor. - .
Oricum, liniorii gherlenî vor face pe m ulţi cetăţeni fericiţi
prin operativitatea introducerii , telefonului în apartam entele - lor.
Dacă pînă acum locatarii blbcu- ‘ rilor au fost pur_ şi sim plu frus
traţi de binefacerile acestui, sistem- do., comunicaţie, în acest an ei vor avea prioritate în executarea lucrărilor. Vor fi legate noi zone ale oraşului, satisfăcînd cererile cetăţenilor ca re . urmează
■pe tabelele întocmite în ; preala-, bl!/. Mai m ult că sigur, situaţia din
acest an va depăşi num ărul noilor. abonaţi din anul 1991. Asta
; înseamnă că tot mai m ulţi gher* leril vor avea ocazia să . ridice pentru prim a oară receptorul a- paratului, semn a l in trării în. Iu-, mea civilizaţiei. Mai - bine mai tîrziu decît niciodată!
s SZEKELV Cs.iba
Ne aflăm intr;un- „anotimp" care favorizează num eroase a- faceri dubioase. Dorinţa de îmbogăţire, naivitatea multora permit unor escroci să pună la cale afaceri ilegale de mari proporţii. Fenomenul infracţional este tot mai complex şi m af diversificat. Abordarea a- ceituia nu este simplă. Cazurile sînt numeroase. Un asemenea caz ne-a fost prezentat de d-1 procuror Nicolae Rusu, şeful Secţiei de urm ărire penală din cadrul Parchetului de pe lingă Tribunalul judeţean Cluj.
In cursul lunilor m artie — aprilie 1993, un grup, în urma unei înţelegeri prealabile, a în fiinţat o societate com ercială' fictivă; denum ită S.C. „|m port- export Rolux“ S.R.L., în care scop au confecţionat şi folosit ştampile false pentru a da Im presia că actele provin de la instituţii de sta t cum sînt: Notariatul de stat, Banca de co- merţ şl industrie, Judecătoria Cluj şl Oficiul registrului de comerţ Cluj, Cu actele întocmite In fals au obţinut de la
Credit-Banc, sucursala judeţeană Cluj, un. carnet cu lim ită de sumă, cu un sold iniţial de 35.000 lei. Documentele de mai sus au fost faSificate. Dis
ponibilul la bancă din carnetul C.E.C. a permis inducerea în eroare a unor agenţi economici, cu capital, de stat şi p r ivat, obţinînd mari cantităţi de
Parchetul de po lîngă Tribunalul judeţean Cluj. Au fost trim işi în judecată.
Inculpatul Tcekirlan Artour Mihai este originar din republica Moldova, fiind student în anul II la Facultatea de Biologic şi prieten cu o . altă inculpată, Bouria Svetlana, de asemenea originară din repu-
„colaborator" cu care, între a lte discuţii, au abordat şi problema- unui îm prum ut de bani. îm prum utul s-a perfectat. Tcekirlan A rtour Mihai şi Bouria Svetlana au obtinut un îm prumut de 150.000 lei, oferind în garanţie un aparat video, pînă la ram bursarea Împrumutului. In perioada februarie — mai.
m ărfuri, care ulterior au fost îm părţite Intre inculpaţi.
După descoperirea ’ acestor fapte de către Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, la domiciliul unui inculpat s-au găsit documente, ştampile false şio parte însemnată din bunurile dobtndite prin înşelăciune fn dauna aratului publio şi privat.
Inculpaţii ou fost cercetaţi pentru faptele comise de către
blica Moldova, studentă in a- nul întîi la Facultatea' de Drept din CIuj-Napoca.. Inculpatul Tcekirlan s-a cunoscut „ cu un alt inculpat, în anul 1992 în republica Moldova, apoi s-au rcîntîlnit în CIuj-Napoca.
în cursul lunii decembrie 1903, inculpatul Tcekirlan Artour Mihai, fiind însoţit de inculpata Bouria Svetlana, l-au întîln it în zona centrală a m unicipiului Cluj-Napoca pe un
inculpaţii s-au mai întîlnit, împrejurări în care au discutat modalităţile de realizare a u- nor venituri suplim entare prin^ desfăşurarea unor activităţi lucrative ocazionale, sau prin realizări de venituri pe căi ilicite. La sfîrşitul lunii mai, cei doi am intiţi au solicitat spri
j i n pentru derularea u n e i . afaceri ilicite cu zahăr, din care urmau să beneficieze de o Ju
m ătate de milion lei prin înscrisuri oficiale contrafăcute.' Iri dispoziţia de plată din 1
iunie 1991 se atestă p la ta anticipată de, către firm a S.C. „Proscim" S.R.L. a sumei de 13.574.100 Iei în contul nr. 4072047142 de la Banca Comercială Română, sucursala judeţeană C lu j,‘către S.C, „Lamur“ S.A. Tg Mureş — cont 402728, aflat la Banca . Agricolă S.A- Tg. Mureş, reprezentînd contravaloarea cantităţii de 15 tone de zahăr. •
Inculpatul TiS.M., fiind patron al firmei S.C. „Polux“ SUL Aghireş-Fabrici, judeţul-' Cluj, cunoştea , contul furnizorului S.C, '„Lamur" S.A. Tg. Mureş, precum şi procedeul sus-men* ţionat de p la tă ' anticipată a produselor între agenţi economici, în sensul că livrarea m ărfurilor se face pe bază de dispoziţie de plată emisă de beneficiar, furnizorul nelivrînd m arfa decît după intrarea în contu l său a contravalorii acesteia (va urma).
foit RUS
«■Jiir*-.-
,LA ARTA CULINARĂ":
Potrivit hotărîrii. 148 din 15 decembrie 1995 a Consl- iiului local Cluj-Napoca, au fost m ajorate chiriile pentru spaţiile, cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă. Magazinele alim entare plătesc cite 5.000, respectiv 4.000 (în funcţie de zonă) pe mp, lunar. Dependinţele sînt ta--,
.rifa te cu 2.000, respectiv 1.600 lei mp. Magazinele de- I ’iegume fructe plătesc 4.000 lei, respectiv 3.200 lei mp
iunar, magazinele specializate în produse lactate, măcelării . — cîte 2.000, respectiv 1.600 lei mp etc., etc. S.C. „Arta C ulinară11 cuprinde 100 de unităţi (restaurante şi gospodine) pentru care plăteşte următoarele sume: restaurante, baruri, club discotecă — 15.000, respectiv 12.000 lei mp, lunar, grădini de vară în sezon— 3.000, respectiv 4.000 *lei mp lunar, cofetării; patiserii, gospodine, plăcintării, restaurante-pensiune — 3.000, respectiv 2.400 lei m p lunar, bufete, birturi şi bodegi
10.000, respectiv 8.000 de lei mp, lunar, localuri specializate în jocuri de noroc, inclusiv loto-prono — 20.000, respectiv 16.000 lei mp lunar. '
După ce a lua t cunoştinţă de noile preţuri ale chiriei, echipa m anagerială a societăţii compusă, din Cornel Vaida, Aurel Dan şi Dorel Fiiip a apreciat, Jn comun, că în atari condiţii nu vor reuşi să lucreze în pro-
. fit. Mai cu seam ă că în anul 1994 societatea a încheiat bilanţul cu un profit la lim ita minimă: 60 de milioane de lei, l a - 100 de unităţi, ^
LOCATARII REFUZA SA-ŞI PLĂTEASCĂ TAXA DE LOCAŢIE r
S.C. ..Arta Culinară" a dat in locaţie, în baza H.G. 1228 d in . 1990, 39 de unităţi. Contractele de locaţie, încheiate pentru tre i ani de zile, au fost prelungite pen-
.tru 1994. Acum, locatarii aflaţi în spaţiile RAAIFL sau în spaţiile proprii ale unităţii, care şi-au înfiinţat SRL-
uri, refuză să plătească taxa de locaţie'. Mal mult, cel ce au societăţile proprii:. în -spaţiul . RAAIFL încearcă (au şi r e u ş it . unii) să încheie contracte ■ directe cu P rim ăria Cluj-Napoca, dar continuă să utilizeze dotările ' societăţii A rta Culinară, pe gratis, t a m întrebat pe cel
•din conducere de ce în 1990 nu s-a. făcut licitaţie deschisă pentru locaţie.' Preferinţa pentru oamenii proprii, • afirm ă echipa managerială, s-a datorat faptului că H.G. 1228, la a r t . '26, alin. 1, prevede că licitaţia nu este obligatorie şi s-a dorit să se realizeze- „protecţie socială". Actim societatea are numeroase prcfcese la judecătoria
’ locală şi recursuri la Tribunalul-Judeţean cu-cei pe care i-au „protejat social" în 1990. ‘
_ CHIRIA SE PLĂTEŞTE DIN ADAOSUL COMERCIAL’ ’ r ..
M edia adaosului comercial, practicat de unităţile „Artei Culinare" este de 35 la sută, o medie superioară adaosului comercial ,1a desfacerea cu amănuntul, cauza tă de cheltuielile ţnai m ari cu prepararea, m enţinerea la cald sau la rece, personalul de servire la mese. R estaurantul „Metropol", aparţinător societăţii, are un adaos comercial de 41 la su tă .'In situaţia în care plătesc chiria după noile tarife, lu n a r vor trebui să aloce chiriei sum a de, 3.336.000 lei. Or, o asem enea,sum ă se scoate d in adaosul comercial, în , eventualitatea în care V înzările sîn t mari. Dar, în general vorbind, vînzările au scăzut (anul 1994 a fast m ult mal slab decît 1993) şl este pu ţin probabil ca ele să se redreseze, avînd în vedere sta rea generală de sărăcie a populaţiei. In corne- , cinţă, dacă cresc chiriile, creşte şl adaosul comercial şl scad vînzările. ■
In această , s itu a ţie (d a tă ) echipe m anageriale analizează tre i posibilităţi: contracte cu Prim ăria, cu Indexare, d in şase în şase lun i,-pe o d u ra tă -d e ‘Cinei ani,
'lic itaţii conform H.G. 140, cu participarea proprietarului de spaţiu pentru chirie şl a societăţii pentru, locaţie sau încasarea, de" despăgubiri de la cel ce in tră în spaţiul Artei Culinare.
, SINDICATUL VREA SA FACĂ UN PROTEST'DL Ioan Marc, lider sindical în societate şl m em bru
în Biroul Executiv al Federaţiei S indicatelor L ibere din Comerţ (afiliată la CNSLR — Frăţia) a mai trecut p rin- tr-o încercare p ridnu iţă de majorarea, chiriilor în 1992,' cînd .s-a confruntat cu Prefectura Cluj pen tru hotărî- rea 72 din octombrie 1992 a . Consiliului Judeţean. In această săptămînă, In restaurante, şi gospodine se desfăşoară o campanie de strîngere de sem nături pen tru un protest comun a l celor .600 de salariaţi de Ia -„A rta Culinară". In nota de protest se rrtenţiorieaza: „Aplicarea hotărîrii 148 are drep t consecinţă diminuarea protecţiei sociale a . m em brilor noştri de. sindicat (salariila vor scădea sub nivelul minim, va creşte num ărul şomerilor. ş i vor fi falimentafe societăţile); Se va înregistra o influenţă negativă asupra consumatorilor' c a re ' trăiesc, în m ajoritatea lor, d in salarii şi care nu-şi vor perm ite să intre în restaurante.. Membrii de sindicat, cu o vechime în alim entaţia publică de 15—25 de ani n u dispun de o a doua calificare. S-a creat o astfel de stare conflictuală în întreaga reţea de alimentaţie,- încît personalul unităţilor vrea să iasă în stradă". Sindicatele nu pot înţelege care sîn t argumentele pentru care P rim ăria a m ajorat nivelul chiriilor ajuţigînd la p re ţu ri exagerate, opinînd că trebuia făcută o analiză economl- co-financiară a societăţii. Creşterea chiriilor d e la 7 lei , mp lunar, cît era în 1990, la nivelele actuale a creat nem ulţum iri acute. L a rîndul său, consiliul local poate motiva că iniţiativa aparţine Parlam entului (implicit G u. vernului) care a adoptat Legea 27 din 1994 care stabileşte taxele pentru spaţiile publice!. In orice caz, soluţia m ajorării chiriei pen tru a se Incasa bani pen tru bugetul local sau central nu este nouă. Se uită, Insă, că această sursă de venituri se repercutează asupra societăţilor (care îşi diminuează profitul) şl asupra consumatorilor, ce plătesc, mai m ult.: '
-■! Ispitefetranzitiei
PESTE ŞAPTE MILIOANE IMPOZIT. PE CLĂDIRI
S.C. Metex Turda* apreciată ca fiind o societate competitivă în municipiul Turda, este compusă dintr-o reţea de-magazine:12 în adm inistrare directă, 35 — în locaţie de gestiune» 13 închiriate. Dintre acestca, 17 unităţi funcţionează jn spaţiile RATA- CFL (similară RAAIFL Cluj), ia r două sînt ale societăţii „Co- v ra l“. ,
— Care este efectul H.G. 500, asupra capitalului social? In tre- ' barea i-am pus-o d-nei ec. Vic
toria B 'rşa , managerul societăţii (profilate pe comerţul cu bunuri nealirnentare).; -
— Ne-au crescut amortizările : de la trei miloane lei l a . . . 23 milioane pe lună, ia r impozitul
pe clădiri a crescut de la 900.000 de lei Pe lună la 7.100.000. Ca" să rezistăm trebuie să vindem 225 de milioane Pe lună, o r noi de ab ia vindem 100 de m ilioane. :
— Ce plan de afaceri v-aţî fă-, cut? , Ce profit estimaţi să obţl-' neţi ?
— Nu m ai estimez nimic, n u . mă mai gîndesc Ia profit. .
— Furnizorii dvs. intenţionează să modifice preţurile?
— Din nefericire, da. Am p rimit notificări de la m ajoritatea. Cei mai decenţi notifică o crcş-- tere de 10—30 la sutâ, dar avem şi creşteri de pînă la 50 la su- tăi- M ărfurile nici acum nu se prea trec din cauză că lumea: nu dispune de bani.
CLUJENII ŞI-AU DEPUS BANII LA BĂNCI, JOCURI DE NOROC
. ŞI CJ3C. •
Unul dintre absolvenţii Facultăţii de Ştiinţe Economice, pro
moţia 1994, a realizat pen tru lucrarea de diplomă un chestionar, referitor, . între altele, Ia modul în care valorifică -economiile băneşti ~ concitadinii noştri. Chestionarul a fost aplicat urnii eşantion de 603 persoane în tre 18 şi 60 de ani, alese întîm plător. La întrebarea „Ce aţi făcut cu ban ii dumneavoastră?" au fost obţinute urm ătoarele răspunsuri: Am depus banii la CEC — 19,25- la sută; Am depus banii la ban- . câ — 26,54 la su tă ; Am p â r t ie i- : pa t la jocuri de noroc — 25,79 la sută; Am cum părat .acţiuni — 11,58 la sută; Am - investit; în FMOA — 5,98 Ia sută; A lte investiţii — 10,84 la sută. In ceea
• ce priveşte preferin ţa pentru a- num ite bănci, aceasta se prezintă : astfel: pe locul I — Dacia Felix (30,06 la sută), urm ată de Post Banc (28 la sută). Pe locurile urm ătoare se află Banca A- gricolă (11,88 la sutâ), Banca Transilvania (3,49 la sută), BRCE
şl BRD — tot cu 3,39' la sută, Banc Coop şl C redit. Bank.
m ite condiţii, concurenţa duce, la apariţia de noi outsideri.
Ouţsider. Concept care exprim ă neşansa de. a nu cîştiga. Situaţia
; este specifică agenţilor ckre nu fac parte din -uniunile monopoliste existente într-o ram ură economică,- d a r care, prin obiectivul de activitate pe care îl des-, făşoară, devin, concurenţi? i acestora. Deoarece în general supe^- rioritatea este de partea m ono-: ■ polurilor, . acestea, prin acţiuni ţoncertate, reuşesc să-î ruineze, pe outsideri sau să-i ameninţe cu ruinarea. Scopul acestor acţiuni este de a-i determină pe agenţii economici aflaţi în poziţie de ouţsider să se alăture monopolurilor. In acelaşi timp, în anu-
VALOAREA C E RTIFIC A TELOIÎ ÎNCEPE SA SCADA i
După Ce, sîmbătă trecută, d-nil NV Văcăroiu şi I, Zelenco an a - nun ţa t reluarea formulei un om -— un r certificat — o în treprindere — acceptînd, Implicit valoarea de 875.000 de Iei pentru un carnet ira certificate de proprietate — preţul acestora po ; p iaţa neagră a început sa scadă. In această săptăm înă, comercianţii de Certificate din P iaţa Mi- hni Viteazul negociau preţu l unuj carnet cu certificate de proprietate între 40 şi 60.000 de iei, dar se vînduseră ţ i cu 30—35 do m ii de iei. ': , 1
•KT?'-'-- se
i ■ i-ifRre petrolieră din România. Consorţiul: am erican' -ce .acţionează în sectorul petrolier, „Amoco Corporation" a i anunţat că va pune Ia punct în cursul acestui an prim ul său puţ de forare din România, informează
. Reuter. Michael Adams, m anagerul companiei „Amoco Ro- m ania Petroleum", a declarat că în urm a studiilor de fezabl-
' litate s-a constatat că posibilitatea identificării de -noi rezerve de petrol este de 10 la sută, fiind posibil- că exploatare^" să înceapă din Iunie. în 1992, ■ AmocO a' cîştigat p liei- , taţie pentru 750 kmp In Car- paţii de curbură. In cadrul în-, ţelegeril cu „Rompetrol" SA,
: Amoco deţine drepturile de exploatare pe O perioadă de cinci ani, cu opţiunea de a se , m ări această perioadă la 20 de, ani, dacă se va ajunge Ia un acord comercial convenabil am belor părţi. Producţia obţinută va fl îm părţită cu statu l rom ân. „Detaliile divizării pro--
- ducţlel cu statu l rom ân sîn t confidenţiale" a afirm at dl. A*
-1995 - ANUL : i -CONTABILITĂŢII
Noul sistem contabil va fl introdus în a-doua jum ătate a anului 1995, în continuarea reformei finânciar-contabile începută în a n u l ' 1994 prin implementarea planului general de conturi. „Anul 1995 va fi anul contabilităţii de gestiune, ce va determina creşterea eficienţei activităţii manageriale", a declarat d-na M aria Manolescu, director a l Direcţiei de contabilitate din cadrul Ministerului Finanţelor.; Sursa citată a afirm at că în atenţia Mi-
■ nisterulul F inanţelor se află ■planul, de consolidare a. contu-
.'iHlor conform standardelor Inte rna ţiona le , reforma sistemului0 de : contabilitate a instituţiilor■ publice, al societăţilor de asi
gurare şi al societăţilor bancare. , .
AMOCO - PRIMA __ EXPLOATARE PETROLIERA
ÎN ROMÂNIA„Amoco" va dem ara în cursul
acestui an prim a sa exploata
dams, adăugind că Amoco se aşteaptă : Ia un cost de 25: de
* milioane- de dolari p en tru punerea la punct; au insta laţh lpr de rforare. Din aceeaşi sursă am reţinut c ă : Amoco . intenţionează să. investească în tr-o : reţea do staţii de benzină în Rom ânia (România are, potrivit unor studii guvernamentale, n e - ’
’ vo ie1 de -1.500 de Staţii -de ben- -zină). ' - : - - ;;
B C R. OPEREÂtĂ CU CÂRTI DE CREDIT VISA ;
Banca Comerciala (BCR) a devenit, la 9 ianuarie, prim a bancă ; operaţională din Roipâ- n ia cu t^fţiifde cred iţ/V isa International. „Pjrima tranzacţie a fost: făcută vpe data de: 9 ja* nuarie, 4â lio te i„C ap ito l" , din Bucureşti, de un grec care “a p lă tit cheltuielile făcute cu o carte de credit" a declarat dl. Ioari M atei,/ directorul ■ Direc- t>ei de Decontări Externe ale BCR, La început vor fi accepta te doar decontări ale comercianţilor rom âni' c a re ' acceptă p la ta ,cu: cărţi de credit,îurm înd ca din luna iunie BCR să poată emite prim a carte de plată
■ internaţională , de afaceri în .valu tă : pentru persoane fizice şl Juridice române; DI, Ioan Matei a spus: „Spre slirşltul
anului 1995, sperăm să -putem • emite prim a carte de plată în moneda naţională. Apeasta pre--
. supune ca persoanele care solicită aceste cărţi de plată să aibă un depbzit bancar de peste 300.000—500.000 Iei, să aibă- venituri sigure, o bună repa- ta ţie“> . Pentru procesarea în . România a că r|iIo r- de credit Visa International a !fo‘st creată- societatea ROMCARD, cU participarea -a cinci bănci co- •
merciale. Visa International este un club-form at din 22.000 » de bănci din toată lumea, ca- • re tranzacţionează cu aceste
, cărţi de plată. In lume sînt- a-- proxim ativ 377; milioane cărţi- . de credit VISA, cu 11 milioa
ne com ercianţi care acceptă-a»4 ceasta fortţiă, de plaţă(, . ja r zil- " nlc sîn t ăproxim ativ '-I^'; mili
oane :jtranzacţilş — -a şusţlhutu : . Radu pfrreja,,' d i r e c t u l e-
Keciitiv pentru România şi Europa Răsăriteană al Visa In ter-
. naţional.: t : . . i . - - i >
SEISM LA BURlSELE i - JAPONEZE
A ctivităţile de .afaceri au fost sşrios perturbate de cutrem uru l care a avut loo luni în Ja ponia, •transm ită/R euter. Bursa <3in (Dsaka şl-a 'anu la t majori-.
. tatea operaţiunilor pentru bur»‘ sa de m ărfuri — două din Kobe, una d in ; Osaka şi una din
■ '«Kansai jşî-aOr în tre rup t de ase*; menea operaţiunile, iar preţu
rile au căzut ■ d rastic . la bursa din Tokio, datorită num ărului redus de, investitori. Indicele Nikkei a încheiat ziua de m arţi cu 89.85 puncte mal puţin, la -19.241,32-puncte,, ia r dolarul a cîştigat în~ raport cu yenul, a-
' jungind la 99,27 yeni dolar, faţă de 98,5 înainte de cutrem ur, ca urm are a perspectivei Impactului negativ a l seismului asupra economiei nipone. Liniile comerciale către portul Kobe ău fost-deviate, două rafinării au fost închise, iar firm ele F ujitsu ,; Mitsubishi, Daihatsu şi oţelărla din Kobe au suspendat activitatea la o parte din fab ric i.^ In ansamblu, însă, e-
•~fconomiştil manifestă optimism,■ considerînd că n ir vor exista- problem e , pe termen mediu şl■ lung - şi că distrugerile produse de -seism contează mai. puţin de unu la sută din PIB. Majoritatea; experţilor niponi a*
• preciază că reconstrucţia intra-* structurilor afectate va ,necesi
t a q cheltuială de cca o m ie de .m iliarde yeni (10,2'mlllarde do- lari) în. cursul urm ătoarelor 2-^
; 6 luni. "j .
, " Pagină realizată da IVL SANGEORZABt
ADfcVAKOL Ofc CLUJ iiMurtiA L.wi'ii, 21 - 23 IANUARIE, PAG. |
P ......■ r 7 -----------------------” : ~ "SPORTbasa-:;-; , > ^ -------- " ' r,n'"m " • r‘“ -------“ ■*— ......------------- --------— J i i i
Actualitatea fotbalistica: PREGĂTIRILE PENTRU RETUR
Unirea Dej-mai unită ca niciodată. | Săptăm îna trecută Unirea Dej a luat startul
. pregătirilor pentru retur. Unirea porneşte de pe locul 15, situaţie dezbătută, la obiect, de antrenorul Nicolae Manea cu prilejul şedinţei de analiză, prezenţi fiind pe lîrigă jucători, oficialităţi a le clubului,. Olimpiu Pali, preşedintele secţiei,Bogdan Adrian, organizatorul de competiţii, fiind puse pe tapet problemele ce trebuie rezolvate pîna la începerea returului. Cu recunoscutul său umor,
• profesorul Manea a urat tuturor celor prezenţi „la mulţi ani", iar jucătorilor „sănătate — ca aveţi nevoie — şi un retur cu cit mai puţine accidentări"; . " -
Analiza antrenorului Nicolae Manea s-a oprit asupra comportării din turul ce ia însemnat^ d e - .. butul echipei Unirea Dej pe scena diviziei A, spunînd că „a fost un tur de campionat din care
■ am învăţat multe lucruri, dar ne aşteaptă Urt re tu r greu, în care vom încerca-să scăpăm de lo- , cui 15, m ult inferior valorii echipei". N. Manea ■ a mers mai departe spunînd că prezenţa Unirii !n primul „sfert", al clasamentului nu ar fi con- - stitu it o surpriză. Deocamdată însă, Unirea ră- . mîne, cel puţin pînă la primul meci din retur, v pe locul ocupat la sfîrşitul anului. Un loc care . aşa cum spunem, dacă nu a fost mai bun, putea
, să fie şi mai rău. Au intervenit însă cele două victorii din ultimele etape, care, chiar dacă nu au săltat spectaculos echipa în clasament, au avut un efect benefic asupra moralului jucătorilor şi asupra zestrei de puncte.. Pînă la ora actuală noutăţile din lot se numesc Dosari, venit de la Avîntul Reghin şi Paul Mi- - hai. Lista de transferuri rămîne însă deschisă,’ e- veritualele noutăţi urm înd a le consemna pe ■ parcurs. Dispunînd; de un lot destul de numeros de jucă to r (30), antrenorul N. Manea va avea o sarcină dificilă de a-i alege şi păstra pe cei care li consideră necesari. „Pornim de la zero", spunea profesorul Manea cu gtndul la definitivarea lotului. Există şi unele disponibilităţi, pe _ lingă y mai vechea accidentare a lui F. Manea; adăugîn- du-se/şi unele problem e medicale ale lui Nae, Bo- tiş şi Fărcaş. Cam a tît de la Dej, dar nu vom , încheia înainte de a vă reţine atenţia cu un scurt dialog purta t cu antrenorul Nicolae Manea: ^
— Stim ate domnule N. Manea, au circulat/Şi mâi circulă , nişte zvonuri (consemnate chiar de , Gazeta Sporturilor) cum că 'n u ar f r exclusă prezenta dumneavoastră pe banca/tehnică ă echipei Rapid Bucureşti. Şi to t ziarul amintit notează şi
~nehotărîrea dumneavoastră între căldura Dejului şi agitaţia Giuleştiului. Ce este şi ce nu adevărat din toate acestea? - .
— Nu âş vrea să discutăm prea mult pe marginea acestui subiect. Dar pentru* că lucrurile, trebuie lămurite, menţionez că eu sînt la Dej în Urma unui contract semnat şi care expiră în 1996..' Dorinţa mea este să respect acest contract.
— Cum pregătiţi returul? ^ '■_ , — După vizitele medicale va urma o perioadă d e antrenam ente In localitate. Pe 23 ianuarie vom pleca în cantonament la ■ Sovâta. în 'priv in ţa me
ciurilor din retur cred că ii semnificativ dacă vă voi spune că pregătim _cu aceeaşi seriozitate toate meciurile. Ne vom pregăti la fel şi atunci cînd o vom primi pe Poli Timişoara şi atunci cînd ne va vizita Phoenix Baia-Mare. Dispunem de altfel de cîţiva jucători valoroşi care a r putea evolua cu succes şi în Diyizia Naţională.
La sfîrşitul anului trecut găzduiam în paginile „Adevărului de Cluj" opinia jucătorului Florin Manea despre tatăl său, antrenorul Nicolae Monea. Astăzi vom proceda invers. Deci, ce părere are tatăl despre fiu?V— Eu îl tratez pe Florin ca şi oricare alt ju
cător. E un tînăr de perspectivă, cu m ari speranţe de a urca pe scara afirm ării.
Vă mulţumesc şi vă doresc succes)
M ihai IIOSSU
Olimpia Gherla se grăbeşteŞ-au cam grăbit fotbaliştii de la Olimpia Gher
la. La sfîrşitul săptăm înii trecute cînd am intrat pe poarta stadionului de la marginea parcului, lotul de jucători se afla deja la o . . . miuţă. Şi asta,, în cea de a treia zi a pregătirilorl După obişnuita vizită medicală efectuată la Spitalul din localitate,. jucătorii au ieşit pe gazonul . . . alb. Chiar dacă a fost zăpadă de 10 cm, formaţia gherleană s-a simţit foarte bine, cei mai mulţi componenţi arătînd o bună formă sportivă.
Graba mare, cu care au declanşat pregătirile de iarnă îşi are explicaţia în obiectivul propus de echipă în acest an. Olimpia este fruntaşa campionatului Diviziei C şi nimeni nu-şi ascunde scopul ■ returului: cîştigarea campionatului şi promovarea în Divizia Bl Pentru aceasta, tot lotul de jucători depune interes m ajor încă din start. După, cum ne spunea antrenorul Dorel M ureşan,- în prezent se află în pregătiri 17 jucători, de, fapt lotul, cu care â evoluat echipa de-a lungul toam nei: Nădâban şi Balla —v portari, Varga, Velţan, Moldovan, Muza şi Urian — fundaşi, Felfaluşi,' Mikloş, CorUjan, Oancet şi Aştilean — m ijlocaşi, Mladin, jim an, Bar, Mişca şi A lexa — înaintaşi. Ultimul a revenit de la Victoria Some- şeni. Despre noutăţi, Vom inform a cititorii în numerele urm ătoare ale ziarului, deocam dată se poartă doar tratative. A tîta am reţinu t din discuţia purtată cu tehnicianul gherlean, că lotul va fi întărit în retur.
După perioada de pregătire fizică din parcul oraşului — cu cîte şase antrenam ente săptăm î- nale — lotul va in tra în tr-un cantonament de 10 zile în staţiunea Sovata^ unde va începe şi şirul partidelor de verificare. -
A ntrenorul Dorel Mureşan ne-a 'm ai rugat ca şi prin intermediul ziarului să facem un apel către P rim ăria oraşului Gherla şi cei peste 320 de a- genţi economici privaţi şi de stat din localitate de a sprijini m aterial această grupare sportivă. A ltfel, va fi foarte greu la prim ăvară şi în . , . continuare. ' ' , •'■■■■ . •. .
Szekely CSABA
PLEDOARIE PENTRU SPORT, PENTRU SANATATE
Catedra jde educaţie fizică şi Juliu Haţiecjanu" Cluj-/ / ■
• de vorbă cu domnul : conf. Univ. Valentin MICUŞAN, şeful catedrei •
— Care este baza materială?— întrebarea dvs, este foarte
binevenită.. Avem această micro bază care cuprinde o sală de sport standard, un teren de
' tenis, realizat prin contribuţia colegului Traian Bocu, o platformă sportivă pentru m ini-fot- bal şi tenis de cîmp, acuma şantier. Platform a, avem promisiuni, ferme că va fi refăcută. Mai avem un portic pentru gimnastică, exerciţii 'd e forţă. I-hm- solicitat domnului rertor Oliviu Pascu extinderea micro- bazel sportive, tn prezent total insuficientă pentru cei peste 2000 de studenţi ai UMF-ului,, plus carlrble didactice.
— Cum sînt studenţii?— In marea lor majoritate re
ceptivi actului motric. Mai sînt părinţi care încearcă să-şi scutească odraslele de Ia lecţia de sănătate. Studentul nu are ce pierde prin această lecţie. Are num aţ .de Învăţat. Mal .ales cel
care în liceu nu a făcut educaţie fizică preocupat fiind de pregătirea adm iterii In învăţăm în- tul superior. Studentul nostru trebuie să fie fortificat să facă faţă, în perspectivă, solicitărilor vieţii. Menirea noastră este de fortificrae a tineretului, de îm bunătăţire a unor indici
'biomotrici. Şi dacă îşi însuşeşte şi un bagaj de exerciţii fizice
. considerăm că ne-am atins în : mare parte scopul. Nu mai avem un club sportiv, cum a fost în Urmă cu ani d e 'z ile „Medicina", club pe care sperăm să-l reînfiinţăm. .........
—■ O altă problemă n cadrelor didactice o constituie inter grarea cu prcuniversitarul.
— Se cam obişnuieşte să se dea vina pe cei din preuniver- sitar că nu l-au pregătit pe studenţi. Adevărul ar fi la mijloc. Cum spuneam, elevul s-a axat mai mult pe prenătirea adm iterii, decît pe sport Am avut, avem însă şi studenţi foarte bine pregătiţi tn preuniversitar de care secţiile beneficiază din plin, cum a fost secţia de volei,
condusă de conferenţiarul Stru- garu. După 1989, inclusiv organizarea competiţională lasă de d o rit.’ Cu unele secţii sîntem
_ practic vitregiţi. Traian Bocu, de exemplu, se ocupă de fotbal, dar nu are un teren pe care să-şi desfăşoare antrenam entele şi orele. Avem promisiuni pentru primăvara acestui an. In Parcul sportiv 'Iu liu Haţiega- nu",, construit de Tuliu. Haţie- ganu, am avut vestiare şi un teren pe care ne-am desfăşurat activitatea. La un moment dat, am fost invitaţi mai puţin protocolar să cedăm vestiarele şi terenul „Universităţii". Cred
că măcar în memoria lu i Iuliu Haţieganu avem dreptul la vestiare şi uh teren în parcul sportiv ce poartă numele ilustrului profesor. V itrejit este .ş i tirul, poligonul de tir se degradează pe zi ce trece, devenind acum magazie pentru obiecte străine actului sportiv de perform anţă.
Demostene ŞOFRON
**
; s i .v ” . ' A j
« V v v . ; - r, A
■
FOTOCRONICA SENTIMENTALA
Inaugurăm această rubrică, oferindu-vă imagini de arhivă din evoluţia unor sportivi şi echipe care şi-au adus o m are contribuţie la gloria sportivă a Clujului, a cluburilor din care au făcut parte. începem cu:
GHEORGHE MUREŞAN („Ghiţă profesorul") într-o acţiune caracteristică. Una din multele care au adus echipei masculine de baschet „U“ aur, argint, „m ărire şi amor". Iar în Sala sporturilor „Horea Demian" foarte m ult public.
Dem. ŞOFRON
V.I.P.-URILE Şl SPORTUL ALB. -Se pare că numele de tenis vine de la franţuzescul „tenez", ţine,
prin care se punea mingea în joc, un echivalent al serviciului de azi.1 După alte păreri numele de tertis a r veni tocmai de la oraşul Tinnis sau Tanis aflat in delta Nilului şi unde din antichitate se produceau ţesături fine din care s-ar fi putut confecţiona m in g i.—
Cert e .că în scurtă vreme acest joc nou în care la început mingea era lovită cu palma goală (după cum afirmă Erasmus din Rot- te rd a n i 'în secolul al XV-lea: „Nimic nu pune în funcţiune m ai bine toate părţile corpului decît mingea bătută cu p a lm a ..." ) , a fost confiscat de clasa nobiliară, introdus în săli şi s-a creat apoi- racheta. Inclus p rin tre < virtuţile cavalereşti, tenisul, era practicat cu fervoare mai ales de capetele încoronate, mai ales în F ran ţa (unde în secolul a l XlV-lea erau m ult mai multe ateliere de confecţionat m ingi.decît librării şi biblioteci) dar şi în Spania şi Anglia.. P rintre regii care l-au iubit se citează francezii Francois I, Hen- ric al Il-lea şi al IV-lea, Ludovic al X-lea (acesta, poreclit şi „le Hutin" — „încăpăţînatul" a şi m urit de pneumonie în urm a unei ' partide), englezii Henric al V-lea, al V ll-lea şi mai ales al VIII-lea, d a r şi' îm p ăra tu l. Rudolf al II-lea care juca la reşedinţa sa de la Praga. _
Marele Shakespeare în piesa Henric al V-lea, are un dialog din care reiese că ştia multe despre acest joc, îl- aprecia şi-l elogia. De fapt în Anglia se va naşte oficial jocul de tenis, num it la început SPHAIRISTIKE, apoi „lawn" tenis. Maiorul Wingfield ( este considerat „inventatorul" tenisului modern iar data p rim u lu i‘ brevet oficial «al acestui sport este 1874. Din acest moment vechiul (noul) sport se răspîndeşte pe mapamond din Anglia în Australia şi din Japonia în Suedia şi din Canada în Argentina.
E practicat de copii de 7 ani şi de octogonari; de regi, de miniştrii sau oameni politici, de actori celebrii, de scriitori sau mari dirijori. Şi de profesionişti. Se scrie despre tenis, i se dedică .filme, artişti plastici îl au în vi,zor. Agatha Gristie notează: „Am considerat jocul de tenis ca un exerciţiu dintre cele mai înviorăto a re ,. . . un sport cu satisfacţii care fac bine nu numai organismului ci şi firii omeneşti". Pnblo Casals consemnează lapidar: „Mai întîi să jucăm tenis vreo cinci ore, pe urm ă cîntăm Brahms". Pagini deosebit de inspirate despre tenis a, scris Ionel Teodoreanu în „La Medeleni" iar superinteligentul Grigore Moisil afirm ă: „Mă bucur că tenisul a început să fie în ţe le s .. . Trecerea de. la, box la tenis e o ridicare a nivelului cultural al ţ ă r i i . . . A face matematică, fizică, este o treabă tot atît de serioasă ca a juca tenis", Blasco Ib inez a scris un roman dedicat jucătoarei de excepţie care a fost Susane Langlen. Vilas, mare. jucător de tenis a fost şi un poet al acestui sport.
A fost num it sportul alb. Şi a fost cîndva, acum s-a mai decolorat, la figurat şi la propriu. Este astăzi, un sport foarte îndrăgit, chiar olimpic, un joc, o industrie şi o afacere din care, unii, destu i la num ăr, obţin profituri imense.
Dorin ALMAŞAN
- LUNI, 21 - 23 IANUARIE, PAG. 9 ADEVĂRUL DE CLUJ
;
^moriam prof. dr. docent Ioan Zăgrean .
jrdul i-a cedat. Inima -j. _l puţini sîn t cei care şi-au „dat" cordul pe miinilo profesor i ' - Ioan Zăgrean şi au avut bucuria de a-şi alina şi inima.
reţinut în • gesturi i şi m anifestări' publice, moştenind do , _-£-siilia sa de preoţi de ţară dragostea pentru oameni — şi
seamă-' aplecarea spre durerilor oamenilor simpli —, orul a fost nu numai un m are specialist, cu numeroase
fru ţii teoretice în domeniul cardiologiei, nu ' numai un ^ j a n cu experienţă; a mai fost şi un om care iubea tot ce e r t < ^-sc. Oare cîţi medici cu înalte titlu ri universitare au făcut
^ r e profesorului îi părea firesc — anume, să meargă prin * ^ ă descopere bolnavi, să -i. interneze şi să-l trateze? Cîţi
făcut o asemenea acţiune pentru a depista cop ii'd e ţă- ^*fectaţi de o boală cardiacă sau predispuşi la ea? :
, gur. specialiştii pot spune m ulte despre savantul, dască- j medicul Ioan Zăgrean. Noi, ceilalţi, ne mulţumim să ni-1
ca om — înţelegător al durerilor omului, iubitor al îndrum ător al tinerilor şi patriot de substanţă — $1 să
să înţelegem că nu-1 vom mal vedea niciodată, decît ^ ^ rJn o r ie . Iar dacă i-a cedat cordul, inim a sa nu va ceda
^ ^ re m e cît "va mal bate Inimă pe păm întul transilvan.
ŞTIINJA PE GLOB ciocnesc galaxiile
^ x n ltim o re , cu ajutorul teu l u i spaţial^ Hubble, a ‘ rfcografiată -o J ciocnire
Intre două galaxii, a făcut posibilă ' cu-
m odului in care iau î galaxiile stelare. Foto-
f iSeiită în 16 octombrie furnizat o nouă posi-
j *de a studia modul în | formează stele m~siva ■5. fragm entaţi de • gaze“,
pecialişti de la NASA. înfăţişează Galaxia
C la ru lu i , înconjurată de ~ c3e inel. aflată la 500
de ani lumină, ■ în ,-p3.a Sculptor. Acest, aşa-
% i a apărut ca urm are a s-rii în mijlocul Roţii . a unei galaxii mai f a trim is în spaţiu e- ş îm prăştiind gaze şi
*-!cis Drake - departe I e bătrîna Anglie ;î i i englezi au in tra t In
eu M arina regală . en- ■vederea recuperării râ-
pămînteşti ale ex- t » T u i britanic Sir F ranc e (sec. a l -XVI-lea),
coasta 'panaroeză, trans- ter. Experţii au alocat
-«le 125.000 de dolari le readuce pe pămîn- ei Anglii, însă ofici-
^ M a r in e i Regale nu sînt - cu această acţiune,
î t » <l-o profanare: de
Re~raf:narea. uleiurilor uzate- La ora actuală, 8 ,1a sută din consumul de ulei de motor al S tatelor Unite ale Americii (6,5 m iliarde de litri) se reutilizea- ză printr-o nouă rafinare. P entru a m ări acest procent, firm a Interline Resources Corporation din. Lapine, Utah (SUA) a pus la punct o tehnologie de re-rafinare care, se. presupune, este rentabilă şi pentru cantită ţi mici. Tratamentul standard constă într-un proces de încălzire tn cursul căruia a d itivii şi impurităţile distrug' ra-
- pid echipamente foarte costisitoare. Noul. tip de , re-rafinare elimină, înainte de încălzire, substanţele agresive d in . ulei. In acest scop, firma* Interline a adoptat m etoda, de a amesteca, la tem peratura camerei, uleiul uzat cu un solvent pe bază de propan. Acesta se fixează pe hidrocarburile de ulei, în timp ce restul substanţelor se elim ină sub forma unui bitum netoxic. Apoi; uleiul este - distilat. Astfel, este eliminată din proces faza finală din tra ta m entul standard, tehnologie foarte scumpă de altfel, permi- ţîndu-se- obţinerea unui , ulei aproape la fel de bun. Firm a. Interline se află deja în negocieri cu cîteva mari firm e petroliere americane interesate de acest proces. Western India Group din New Delhi a cump ăra t deja licenţa Interline pentru a construi uzine în 10 ţă ri din Asia.
Documente ecologice
Principalii poluanţi atmosfericiîncepînd din anii ’70, . poli
tica am ericană de combatere a poluării s-a concentrat asupra cîtorva d in tre principalele - substanţe nocive: particule (de furii şi funingine), hidrocarburi, bioxid de sulf, oxizi de azot, ozon: (smog fotochimic), mono- xid de^ carbon şi plumb.
Monoxidul de carbon.. OMS a constatat că monoxidul de carbon atinge cu regularitate concentraţii- nocive care pot cauza naşterea unor copii cu subgreutate şi înm ulţirea cazurilor de deces perinatal şi de deteriorări cerebrale, în funcţie de concentraţia de poluanţi şi de perioada în ; care sarcina a fost expusă acestora. Strategiile, de reducere a cantităţii de monoxid de carbon implică, în principal, controlul asupra , emisiilor auto, prin catalizatoare care transform ă o bună parte a monoxidului de carbon în bioxid de carbon. :
Oxizi de azot. Rezultă dato
rită . căldurii create la . combustie, aceasta cauzînd combinarea oxigenului şi azotului d in . aer. Oxizii de azot cauzează
leziuni pulmonare. Pe de altă parte, oxizii de azot din atmosferă reacţionează la soare cu particulele nearse de carburanţi din gazele d e ' eşapament, formînd ozon în imedia
ta apropiere; a solului, acea pl- clă roşiatică ce acoperă ca o cupolă majoritatea metropolelor. , —
Bioxid de sulf. Rezultă în bună parte prin arderea combustibililor fosili — a cărbunelui, mai ales — pentru 'p ro ducerea curentului electric. Fiind un gaz acid şi incolor, poate declanşa accese de astm.
Particule aflate în suspensie. Particulele de . m aterie din aer ' sîn t cel mai evident gen de poluare şi adesea cel mai periculos. .Unele din aceste particule sînt evacuate prin coşurile fabricilor sub form ă de fum negru, dar cele mai periculoase sînt particulele f in e ,. care pot pătrunde in adîncul plămînului. Majori tatea conţin bioxid de sulf şi oxizi de azot, transformîndu-se apoi în nl- tra ţi şi sulfaţi; ,*
(Va urma)
M arginalii Ia o conferinţă de presă '
fteimpiicarea sindicatelor nu serveste decît PuteriiConferinţa judeţeană extraordinară a Sindi
catului liber al învăţăm întului Preuniversităr Clujene (SLIPC) de miercuri, 18 ianuarie a.c. a fost urm ată de o conferinţă de presă, - desfăşura tă în prezenţa dom nilor AJjctor Ciorbea — preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere d in : Învăţămînt şi preşedinte al Confederaţiei. Sindicale Democratice din România,- Gh. Isvoranu — prim- vicepreşedinte al Federaţiei Sindicatelor Libere din Invăţăm înt, a doam nei ' prof.- Stanca M .- Constantinescu — preşedinte al SLIPC, a unor membri din biroul operativ judeţean. Cîteva din chestiunile puse în discuţie: Conferinţa judeţeană s-a p ronunţat, . în unanimitate, privind . m ândatarea celor 5 reprezentanţi ai S L IP C ... îny Consiliul N aţional ţ pentru a vota în sensul aderării FSLI Ia Confederaţia Sindicală Democratică din România. C ontrar unor „şopîriiţe", conferinţa a . fost sta tu ta ră # S-a votat validarea alegerilor din 12 septem brie 1994 0 Dobîndirea personalităţii juridice de câtre Şcoala nr. 13 din Cluj-Napoca nu aduce nici avantaje, nici preju
d ic ii muncii sindicale dar, urm are dem ersurilor- făcute de SLIPC, pînă în prezent nici un cadru • didactic nu a fost disponibilizat şi nu a fost dim inuat salariul nim ănui, asigurîndu-ser, accesul la învăţătură al tu tu ro r copiilor 0 \ Sindicatele din unele judeţe sîn t total împotriva : aderării, la . CSDR, nu există o situaţie clară îri acest sens © Referitor la preconizata (şi aşteptata) indexare a. salariilor personalului din învăţăm înt, previziuni sumbre: nu num ai că fiu s-a mai în trunit; comisia în trim estrul IV al anului trecut (centra refacerea echilibrului salarii — preţuri) dar .s-a şi m otivat că, în 1995, dată f i in d 1 rata mai scăzută a,, inflaţiei, nu se va m ai-proceda la .
indexări în /în v ă ţă m în t (?!!) ® Iijiţiative ale Federaţiei, în perioada următoare: impulsionarea apariţiei Legii învăţăm întului; a fost conceput un proiect de s ta tu t al cadrelor, didactice, corect, pentru discutarea şi dezbaterea căruia sindicatele vor declanşa o campanie de strîngere de sem nături (250.000), avînd ca efect drept de . iniţiativă legislativă © Guvernul, în m area sa mărinimie, a alocat 20. miliarde pentru investiţii în -învăţăm înt (în realitate pentru consolidări, situaţia m ultor clădiri fiind precară), în condiţi-_ Ie unui necesar de 200 miliarde! „Să-i vedem m ăcar pe h îrtie“, se exprima, cu opiimism, d-na
,S. Constantinescu 0 Fără a mai insista asupra unor problem e legate strict de învăţăm înt, gazetarii s-âu a ră ta t mult- mai interesaţi de ava- - tarurile luptei sindicale cu Puterea. Referitor la aceasta, d-1 Ciorbea a spus, printre' altele, că „gruparea M itrea s-a ~ dovedit subordonată total Puterii, acţionînd prin metodei de tip mafiot. Contracararea nu a fost posibilă prin mijloace sindicale, jocurile erau făcute dinainte, foştii activişti au făcut corp comun cu foştii colabora
to r i ai serviciilor secrete şi cu a l ţi 'a m ic i .- ,â i ... Puterii.. Singura- alternativă a rămas constituirea Confederaţiei Sindicale Democratice. Neimplica- rea nu Serveşte decît Puterii, .iar dacă îmi veţi . arăta un sindicat (oriunde în lume) neimplicat v politic? de miine vom adopta şi noi acea linie. Dacă noi cerem modificarea uriui program oarecare, facem politică economică,; socială, etc. Nu * am constatat la PDSR că ar răspunde cerinţelor noastre, de aceea ne-am îndreptat atenţia către Convenţia Democratică, ale. cărei idei în sfera vieţii se apropie de ale noastre". ' '
M ichsela BOCU
r^vJIC A OPTIMIZĂRII L*MEI LA ANIMALELE
■ ■ DE FERMA". —3 ca zootehnică se află “^*-^tă perioadă de tranzi-
«conomia de piaţă în-' *~oces de revizuire radi-
. ^^ îştigarea noii curse a rii depinde de trei do-
/X ^ e ie în care trebuie să '?^2ţneze, respectiv cel al . ţ ^ r i i şi producerii maţ i ' - * ' biologic, cel al a ii- '
şi producerii furaje- .^7* binate şi a premixuri-
al optimizării tehno- ' de creştere şi exploa-
k-ţ'^r^ progresul pe care" îl ţ -^ X in e în aceste domenii
dnră tn viitoarele de- '* Vnm s' t,,n 111 caloRoria j . '« ir sau creditorilor în
1 producţiei animale, ^ s t context, recenta a-
b f î Editura Ceres, n vo- ţ i intitulat „Tehnica op- , , hranei la animalolpde » * ^elaborat de prof. univ:
Gheorghe Sălăjan şl> dr. Ing. Ludmlla Mo-
^ la Facultatea de Zo- Blotehnologli din
Cluj-Napoca, răspunde pe deplin acestor deziderate, adu- cînd o importantă contribuţie la optimizarea alimentaţiei a- nim alclor domestice.
Lucrarea tratează în tr-un mod complex problema optim izării hrănirii animalelor d e fe r- mŞr,. începînd cu evaluarea ca- lităţii nutreţurilor prin aprecierea, organoleptică, chimică şl micologică, continuind cu sta bilirea valorii nutritive a" acestora şi term inînd cu modalităţile tehnice, practice şi organizatorice de realizare a unei a- lim entaţii echilibrate pe baza, unor raţii, amestecuri de nutre ţu ri unice sau reţete de nu treţuri combinate optimizate.
Prin conţinutul său, lucrarea are un pronunţat caracter practic, cuprinzînd numeroas’e variante de raţii, amestecuri de nu treţuri unice şi reţete de nutreţuri comhinale pentril toate categoriile de taurine, ovine, cabaline, suine, păsări, iepuri de casă si animale de blană, elaborate pe baza celor mai noi concepte şi norme ştiinţifice şi optimizate, cu ajutorul tehnicii de calcul, pe baza unor modele malematice adecvate. M erită subliniat şi faptul că lucrarea , tratează tn premieră naţională, tehnica optimizării hranei la anim alele de blană, sub toate aspectele. Rod al unei îndelun- • gate activităţi didactice, ş tl in -V
ţifice şi publicistice în -domeniul alim entaţiei anim alelor domestice a prof. dr. ing. Ghe- orghe Sălăjan — posesor a două premii ale Academiei Ro-
: mâne — lucrarea este unică prin faptul că se referă la toate speciile de animale crescute în ferme, inclusiv la iepuri şi a- nimale de blană, la toate sursele şi resursele de -nutreţuri, pentru toate sistemele de ex ploatare şi pentru toate variantele posibile de optimizare a hranei."
. Prin înaltul nivel ştiinţific, volumul inform aţional, accesibilitatea, actualitatea şi utilita tea sa, prin modul elevat şi atractiv de redactare şi prezentare, lucrarea se constituie într-un veritabil instrum ent de lucru, util - specialiştilor care lucrează direct în zootehnie şl în ' industria producerii nutreţurilor combinate, inginerilor, studenţilor, tehnicienilor, precum şi altor categorii de fermieri din sectorul agricol p rivat sau de stat.Prof. univ. Hr. Nioralo MARCU Şeful disciplinei de Zootehnie
şi alim entaţie
. ^TERAPIE INTFNSIVĂ IN PSIHIATRIE"
Este rodul muncii a două nume cunoscute !n lumea medicală: Stei lan Rândaşu şl Se
bastian Liviu Brăiucu. Lucrarea apărută în . Editura Dacia, se bucură de colaboratori lâ-'
. fel de iluştri: prof. univ. d r Cocârlă Ai istotel, medicii pri-
m ari T raian Neamţu, Vasile Brân, Dan Baciu şi lt. col. med. psihiatru Ortavian Dura. P roblemele de terapie intensivă legate de suicid, alcoolism, reechilibrarea sistemului . nervos, terapia biologică sînt doar cî- teva dintre subiectele avute în vedere de autorii volumului; „Strategii moderne în tratam en-
, tul litiazei biliare", Editura Dacia, concretizează munca şiex - peritn ţa doamnei conf. dr. Mo- nica Acalovschi; tot în E ditura Dacia apare şi „Opţiunea S“, carto semnată d e . profesorul Tiberiu Cnileanu. Un amplu tra ta t despre sănătate prin m etode naturiste. O reactualizare a dictonului latin „mens snna in corpore sano", uitat parcă în zilele noastre; „Arţiuni 'ncliti.i- zice ale colecistului", Editura Sincron, o editură în care cartea do ştiinţă ocupă prim ul loc. Autorul cărţii este dr. Ioan
■ Părăi-in, cadrul medical form at în Clinica Chirurgie II|. Cartea ' este recomandată de prof. d r Oliviu Pascu, rectorul UMF r Iuliu H a|ieganu“; ccrcetarea clinică şi de laborator a cancerului, metodologia şi îngri-
i Jirea bolnavului canceros sîn t punctele de pornire a buletinu
lui Institutului Oncologic „Prof. dr. Ioan Chiricuţă“ Cluj, num it simplu .dar -şugestiv, „Can-j r cerul“. Care, sub şi în îngrijirea aceleiaşi Edituri Sincron, ajunge la al cincilea num ăr; ^ „Chirurgia; hepatică — aspecte
. actuale" de ;conf. dr. Liviu Vlad, volum apăru t la Casa Cărţii de Ştiintă, se adresează chirurgilor, hepatologilor, anes- teziştilor-reanimalori şi medicilor interesaţi în am eliorarea şi vindecarea bolnavilor hepatici; „Razele ecografiei clinice" de Gheorghe Badea, R. Badea, Aurel Văleanu, Petre M ircea şi S. Dudea, Editura Medicală, accentuează rolul ecografiei în tratam entele speciale; prof. dr. A lexandru Rotaru este autorul volumului „Urgenţe, riscuri şl dificultăţi in practica stnmalo- -logică", carte ce se adresează cu precădere stomatologilor in - ' teresaţi în perfecţionarea tehnicii de lucru, în actul operator,. do ni'.re fineţe şi. exactitate; şi nu am putea încheia fără a aminti „Vieţi dedicate omului" semnată de prof. dr. Florea Marin, Editura Dacia, , cele două volume confmînd gînduri şi idei ale întem eietorilor şcolii medicale clujene —- aflaţi, ca şi cei din zilele noastre In slujba aproapelui. >
Brlgitte INDRIEŞ j
ADEVARi.* ; CLUJ SÎMBĂTĂ - LUNI, 21 - 23
EVENIMENT
A. îffti*ilUI
DAR SI EFICIENTA POLITIEI.®
La sediul Inspectoratului Judeţean de, Poliţie a avut loc o conferin ţă.de p resă ,,de analiză a activităţii pe anul 1994, a instituţiei mai sus amintite. Datele ne-au fost oferite cu am abilitate ■ de inspectorul .şef, dl, colonel V ictor Mărincaş, . şeful acestei instituţii. Concluzia care s-a desprins: starea de infracţionalitate ieste .d irect proporţională cu creşterea..-:, inflaţiei. In date sin-, tetice, anul 1994 a reprezentat: ~
o 185.000 de contravenţii ap licate ,'d in care 145..000 in domeniul circulaţiei • în 1010 cazuri nu s-a achitat valoarea contravenţiilor, respectivii luind drum ul Gherlei © 6233 contravenţii aplicate de serviciul pentru combaterea crimei economico-finan-
.ciare, cu 635 m ai multe ca;.în ănul precedent. D intre acestea, 1418 sînt de natu ră economică, iar 1203 au fost săvîrşite în mediul rural #'1077 contravenţii împotriva avutului public: 105 delapidări faţă de 90 în . 1993; 75" de abuzuri în serviciu faţă de 49; 65 înşelăciuni faţă de 38; 566 de fprturi din avutul public. S-au adus astfel prejudicii de 290 mii. lei, din care s-a recuperat în proppr- ţie d e 75 la sută • îiţ urm a descinderilor la diverse un ită ţi publice s-au constatat 174.401.000 lei plusuri şi 316.000.000 lei m inus u r i * 175 cazuri de luare sau dare de mită, cu 59 mai m ulte ca în ’93. Deşi înfiinţat în 1993, Biroul anti-corupţie lucrează, lucreaz ă . . . • şase directori arestaţi • 2 cazuri de proxenetism • in fracţiuni cu violenţă: 256, cu 9 mai m ult ca în ’93, din care, 17 tflhării, 15 omeniri, 45 tentative de am or (—7), 40 violuri (—2), 14 vătăm ări.corporale (—7) «.3246 infracţiuni de. fu rt în dauna avutului privat (+219) din care 100 de furturi de m aşini şi 977 furturi prin efracţie.' Altfel spu.% au fost cercetate 4048 persoane {458 minori, 1684 pe'rsoane fără ocupaţie, 129 şomeri, 399 romi, 405 cetăţeni străini, 1917 persoane sub 30 de ani) ® de la serviciul circulaţie; 3S9 accidente C 99 persoane decedate în urm a evenimentelor rutiere (—36) * 362 persoane rănite grav în aceleaşi condiţii © 663. infracţiuni la Legea circulaţiei: 223 cazuri de şoferi cu alcoolemie de peste 1 la mie, 248 persoane care au condus fă ră permis de conducere • au fost reţinute 4451 de certificate de înm atriculare şi au foş^ suspendate 7129 de permise de conducere © de la serviciul criminalistic: au fost prelevate 4700 urm e d e diferite aspecte şi s-au efectuat 4046 expertize • s-au realizat .98 portrete-robot (in 21 de cazuri s-a identificat autorul) • s-a folosit în 443 cazuri detectorul de minciuni {în 193 de cazuri s-a 'doved it vinovăţia) • în ograda proprie: au fost trecuţi în rezervă 16 subofiţeri şi 97 cadre au fost sancţionate sub- diferite forme ® pe de a ltă parte, 119 de cadre urm ează instituţii d e învăţăm înt superior {Academia de Poliţie,' Fac,'de; Drept, Fac. de Şt. Econ.). ' _
Se poate deduce clar din aceste cifre că .viaţa poliţistului nu este deloc uşoară, că incisivitatea lui a crescut în ahul 1994 faţă de anul precedent, dar că fenomenul de infracţionalitate a; luat o .amploare ce cu greu vă putea fi's tăp în it. Eventual lim itat în măsura posibilităţilor şi a muncii poliţistului depusă în slujba
..cetăţeanului.'. -, ’ ;v ; Cfisfian BARA
-f
r -
, î . KA.
i
§41 .
Scade numărul populaţiei din Corneşti.' Şi creşte num ărul crîş- melor. Pc raza comunei sînt deja 15 baruri; Private, desigur. Ciudăţenia constă în faptul că, cu cît scade populaţia, eu alH mai m arc este numărul celor ce staţionează la „una inieă“. Noroc! Şi bani, cît de mulţi.
-STAREA JN f J TN ORAŞUL
Gherla — 0 > cunoscută ca lin;5- nimenţe deosebite şi aici se întîmpU Statistica, este fe; rătoare. Dup5-.cu; tr-un material p* tim a şedinţă din j Consiliului local G ca urbe de pe &. reg.istrat. nu mai infracţiuni, din ci na avutului public, na-avutului privat 71 au fost ■ infract natură. Tot, în 'acei 260 persoane, au fi judecată, ,45; au în stare de arest, i minori. Cam mult şei, cunoscut pentr. paşnici, liniştiţi
De la Politia rutieră: >PENTRU ACEST SFÎRSIT DE SAPTÂMÎNÂ
• Recomandări din partea domnului . locotenent major Vasile <TARCEA, din cadrul Serviciului judeţean •
Dacă ra ra este sezonul / auto- ; mobiliştilor, iarna este anotimpul
cel mai dificil pentru conducătorii auto, îndeosebi pentru începători,. cărora le recomandăm pe cît posibil, în situaţiile mal dificile pentru circulaţie, să renunţe
- lă folosirea autoturism ului, proprietate personală sau să nu se deplaseze pe distanţe-lungi. Unul1
, ! \
dintre cei mai .celebri, piloţi de formula I, regretatul Ayrton Sena, obişnuia să spună câ „din marea masă a celor ce utilizează automobilul, foarte , mulţi se transportă, o anum ită parte conduc realmente şi numai puţini de tot pilotează”. Pornind de la ar ceastă. ierarhizare a măiestriei la volan; putem aprecia .că există trei, trepte valorice: prima rezervată celor fără aptitudini deosebite dar şi fără' preocuparea ma- , nierei de' conducere, a doua reunind conducătorii ce au înclinaţii ş i care tratează cu seriozitate şofa tul şi a treia categorie'(cea mai puţin numeroasă) este rezer* vată piloţilor sportivi, eşalonaţi şi ei după criterii de talent, va-
. loare şi pregătire.Sigur, cu timpul .experienţa se
poate oiştiga, măiestria se acu
mulează, dar tateRs'dacă se supără ciref"născut. , .. /
Michele Mouton, puţinele femei cat se im pună în t a a piloţilor de rall spună: „O femeie.' volan. Cind e tc teză bărbaţii nu apasă pe..acceîerat:| femeie, însă,.nu cest lucru. Ea e i e făcută pentru s | Un cop ir e mult i decît o măşină.“
Deci: in ultima i avut evenimente r| Ceea ce dorim şi Recomandăm *parl trafic să coreleze conducere la cond de trafic şi mai al
* teorutiere, iar deci: dumneavoastră, dej Festina lente!
Alertă la Stoiana, A 'fo s t spart magazinul sătesc. ,:IIoţij""au. fnrat tot, ce au putut. La ora la carp. ;'citiţV aceSte rînduri spărgătorii sînt încolţiţi. Vă vom ţimj la curent. . ' - V -’
Pompierii militari în acţiune: ,
r Incendiu devastator^Clădirea Teatralul Naţional vechi din Cara
cal (jud. Olt) a fost cuprinsă de un puternic in cendiu, izbucnit în toiul nopţii la ora 01,00. Din cauza amplorii sinistrului, pompierilor militari de la compania Caracal le-au fost necesare peste 6
cu,flăcările, perţţru lichidarea inceri- n i « ?disţrus-. acoperişul, tum toât sceneifn, ' acoperişul .cabinei ad’-td/iior de j 0 mp şl-încăperile de Ia etaje le I şi
. (XI. .Construcţia — arată agenţia Mediafax — .se f; i j lucrări de consolidare şi restaurare, ne!- iuna tolosită pentru spectacole din anul 1987.
• ro l f^atoarea Pagubelor şi stabilirea cauzelor1 iau , s ‘a ' Producerea .'acestui eveniment, ÎS , aţa locului s-a .format o echipă de' anchetă care va investiga cazul.
■ i. j ; Pc;banul contribuabilului ■ ■ ■
' '.grupajului' „Pompierii m ilitari*e sPeciflrat intenţionat'';,,tflilitariu
£ ™ . c5 vede treab a ,: riu . prea ■ sînt^ f e dlstrtIScrile provocate, de, incen-
. Mai precis, este v o rb a ' desprd pompierii c\~
/v ili d iir Iarn. Ei bine, Prim ăria de aici îşi per« mite luxul (şi e bine aşa) să' ţină 2 (două) maşini de lup tă ;pen tru stingerea incendiilor, şoferii acestora fiind plătiţi (gras) de către, săteni. Numai că, la incendiul izbucnit zilele trecute în gospodăria lui Varga Bella, şoferii respectivi nici m ăcar nu s-au arătat. Vecinii, observînd flăcările, au sărit cu găleţi, cu ce au putut şi au localizat focul. Pe cînd au' sosit militarii, focul era sub control. Numai că maşinile civile n-au apărut! Parcă tiu. Star fl ?,întîmpiat nimic. Dacă şi-ar fi îndeplinit atribuţiunile, n-ar fi a rs 'ac o perişul; frigiderul, mbbiţa, covoarele şiyalte *‘bu-; ? nuri ale domnului Varga. Şi cînd te gîndeşti că şi dom nia sa plăteşte pentru a asigura şoferilor O; plăcută şi bănoasă stare de putorealăt
•|: Soba’dln Cafc-Bar ;= - ; '■;;. Se pare că o am ărîtă de sobă a fost cauza,
probabilă a incendiului-izbucnit la Cafe.-Bar MB, proprietatea domnilor Mihai ’Liviu şi Grigore Boca. La ora 3,26 noaptea,; incendiul a luat am ploare ,şi a, distrus aproape tot, P ină să observe vec in ii. Mai e nevoie .să vă atragem atenţia câi'm ăsuril'e^de '"prevedere; sînt absolut necesare p en tru ,;a avea. necazuri de acest gen?
G rupaj realizat de ; R ad^V ID A
I B B O S O e a Q a a S a S 3 D 3 B S t3 B n Q E 3 E 3 B I S 8 E ?
Dezvăluiri: . 1MILITARII POLONEZI Şl AGENT» AMERH ■' (Locul acţiunii: IRAK) >:
. După cum informează o depeşă a agenţiei ROMPi unuia dintre cele mai remarcabile operaţii secrete, în 1990, ofiţeri din serviciile de informaţii poloneze au americani din Irak. Ziarul Washington Post a relatat că ’ operaţiunea de salvare a reuşit, după ce toţi cei Et i cuşeră mai m ulte săptăm îni ascunşi în Kuweit şi ’ 3 timp ce Casa Albă şi CIA căutau o cale ,de a-i salva. j
;.! . în cele1 d in urmă, 'a r a tă ziarul, oficialităţile -amer lat' :■ Ia polonezi, care aveau legături p e întreg terit din cauza unor ample lucrări de construcţii efectuate r - J ioneze. Acţiunea a fost pusă la cale de un om care, ' ani a luptat împotriva CIA ca spion a l Tratatului d
Ziarul citat subliniază că oficialităţile americane relatat că agenţii supraveghează mişcările d e trupe sele poloneze au ară tat că toţi cei 6 lucrau pentru C . cialitate americană a subliniat că cei mai mulţi erau de Inform aţii a Apărării. Americanii au fugit la Bas cu alte sute de străini, mutîndu-se d intr-un Ioc în al: se străduiau să nu intre în obiectivul serviciilor t formaţii.
Washingtonul a apelat la Polonia pentru ajutor in :, ţilor la sfîrşitul lunii august, după ce F ranţa şi Mart t jfuzascră să se amestece.;: Polonezii le-au; dat: american:
false ale unei ţări slave, dar le-au interzis-să vorbeasj .: ^irakienilor, deoarece nu-şi puteau pronunfaIcorect noile j
săptămîni mal tîrziu, cei 6 s-au îndreptat în maşini a . graniţa tu rcă,:' trecind cu . bine prin(r*Qîajerificare dif •"‘vameş' irakian, care, cunoştea :limba polonă, '.;
' CEL MAI LUNG POD SUSPENDAT DIN 1Vineri, premierul francez Edouard Balladur. a
Normandia, cel mai lung pod suspendat din lume, carf estuarul Senei. Podul care are o lungime de 2,1 km r traficului joia viitoare, la şapte ani după ce Jacques M mente adversarul Iui Balladur în c u rsa prezidenţialii de temelie. Susţinut de 184 de cabluri fixate pe cu înălţim ea de 214 m, podul va face legătura din ţ Inferioară şi cea Superioară, în apropiere de port*
ei"i
t e :
PUBLICITATE * i
C .<flgTiS)CO M SUIN S.A. BONŢIDA
(fost «SCIP BONŢIDA)- cu sediul în Bonţida nr. 834. jud. Cluj
I ^.fnlziţionează da la orice furnizor următoarele s sortimente de-cereale:
f»O R U M B BOABE, ORZ, ORZOA1CÂ, ^ FIUC Bonţida • 160 iei/kg în condiţii da
Produsele ridicate direct de (a 'r<^ducători şi transportate cu mijloacele L0 «transport a(e societăţii noastre se : [(-f-tiziţionează la preţul de 155 fel/kg
•f'iiRÎŢE DE GRÎU • 100 Iei/kg loco FNC \ o r> W \
fz /U h lĂ ROŞIE -130 (ei/kg loco FNC
«Ş^ROT FLOAREA SOARELUI *140 lei/kg »c?<* PNC Bonţida. . * »
WRI61EV * .Liderul mondial în domemuf
ţ gumei de mestecat ^
: caută* M E R C H E N D IS E R Î■’ ' • ■ ^ V :Condiţii: ' * Se ofer?:*vlrtta 20 - 50 ani: . Instruire In tehnicfisomerclale modeme• autoturism propitu .un venit mediu foarte atractiv
*. angajament pe terjnen lung. -.«Mp* / • f -Trimiteţi CV+ Foto * Tel. ♦ Adresa la :4300 Târgu _ Mureş O.P. 1 CP. 37
C 2 9 /2 H )
str. Bariţiiuir. 22 Oferă m G ROS şi EN DETAIL Ia cele
| mai avantajoase preţuri:.^ cafea - - ▲
dulciuri şi alte sortimente
Zilnic între orele 9-17 Sîmbătă 9 - 1 4 t l < j ] > . l f i f j
,.o. ERSCUOo a%
cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18, organizează concurs în data de 1.02.1995, ora 9,
la sediul unităţii pentru ocuparea unui post de
S,!}: 8ENM S.F.L ^A OFERĂ O GAMĂ VARIATĂ DE PRODUSE .LlMENTARE, CONSERVE DIN FRUCTE ,
a?|^X*aUME, PRODUSE COSMETICE ŞlD e t e r g e n ţ i .
IL N IC 8-16, SÂMBĂTA 9-13EN-GROS: STR; BRAŞOV NR. 8
organizează concurs pentru ocuparea următoa^îdfposturi Mcahte:
Fizician lInginer instalator 4Mrb‘ti j te dc
1şantier, perioadă de?e> >;•»afel Bibliotecar A dm inistrator cămin L aborant Discsplmă . celularăLaborant DiscipiuîiiAiiatî>juie,; perioadă dcteriuhtxlX FochistŞofer , . . ' ■
'Ş Portari îngrijitoare
îngrijitoare perioadă determ inată 1' * s . . ■ / •In fo rm a ţii ş i în s c r ie r i la B i r o u l P e r s o -
d in s tr a d a E m il Isn c n r: 1 3 , p în ă la ^ t a d e 2 7 .0 1 .1 9 9 5
(762518)
1 .
i
i
2
1
s.c. SÎNTEROM s.a.organizează licitaţic la sediul societăţii din
p^-dul Muncii nr.12, MARŢI 7 februarie 1995, ora 10 (/.ccc), pentru
vînzare masa lem noasă (plopi în picioare).
Informaţii suplimentare Ia tel. 146088, int. 244^ 245. (291221).
Relaţii suplimentare la tel. 154425 iriterior 1101 sau la sediul unităţii, ZILNIC între orele 8-15.
(291222)
f r
s.c. ( A B M O L E Tcu sediul îri Turda, str. Republicii n r ) 5,
pregăteşte candidaţi Ia obţinerea permisului de conducere pentru autovehiculele din categoriile "A", "B"fl "F" (TRACTOARE RUJiES^^h
informaţii suplimentare la telefoanele: • , 314136,314803 (291219)
■ABHICA2
str. Fabricii or. 118, organizează licitaţie publică pentru
închirierea la S.C. ELMET • Fabrica 2 S.A. str. Oaşului nr.27 a următoarelor: /
2 (două) SPAŢII de producţie sau DEPOZIT a 100 mp fiecarc.
Licitaţia se ţine în data de 27 ianuarie 1995 oraJ0, Ia sediul Grmei din str. Fabricii nr.ll& Informaţii, taxele dc participare şi garanţia se,
depun la casieria S. c. ELMET s a .F a b r ic a 2 , din str. Oaşului nr.27. . - ■
■ • "■ .S: ' r: / ' î i . - - - ' ’"’.'"'?.,.-Deasemenea, organizează concurs îq
data de 26 ia n u a r ie 1995 , ora 10*^ pentru ocuparerurmătoarelor posturi*.
- 2 (două) posturi B O R W E R G H IS T .
Relaţii Ia telefon 1 3 2 5 3 7 ;:
, fax: 1 9 4 5 7 4 , Cluj-Napoca, la 1 9 .0 1 .1 9 9 5 .
[291229)
HAINE OE CAf JTA TF —■
SUPERIOARĂ din O L A N D A | j CANADA. @ BLUGI, T R E N IN G U R Î/C Â M Â S I D E
MĂTASE si diferite H A IN E D E C O P I I se găsesc en-gros ş i en-detail în magazinele CLUJEX, Str. Eroilor nr.41, str. Paris 133,
^ între orele9* 16.Telefon 136554.(291176)
fSMIsMMCondiţii:
Q .s te n o d a c ti lo g ra f ie O lb . e n g le z ă s c r i s şi v o r b i t
O c u n o ş t in ţe d e o p e ra r e p e c a l c u l a t o r i
O fa ră o b l ig a ţi i
Salarizare deosebită. Informaţii suplimentare- la tel: î 4 6 2 9 $ în tre o re le 1 0 - 1 8 ; 1
.
*
m_ m mji ■ ■ ■ m m m mjţ w •« m i i i i i i •
a s ig u r a r e -r e a s ig u r a r e ?"DACIA FELlX*’ SlA i
K
■ "convoacă A d u n a re a * G e n e ra lă a■ E x t r a o r d in a r ă a A c ţio n a r ilo r "■ în d a t a d e 1 7 f e b r u a r ie 1 9 9 5 , ■■ . 'o ră 1 0 , la sediul societăţii din Cluj-Napoca, ®* str. Samuil Micu nr. 7 cu următoarea ordine de zi: a m ■, ,-r »'m « ®•Modificarea contractului -şi statutului societâţii * Zprin revizuirea actului adiţional ttr.4. , (2912251*
B B ■ H ■ M U * l l l l l l l I R I I l l l
CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE CLUJ
anunţă concurs, miercuri, 25 ianuarie 1935 pentru ocuparea unui post de Ş O F E R .Condiţii: - vîrstă maximă 35 ani
- categoriile B, C, DCererile pentru participare Ia concurs, însoţite de un curriculum vitac, se pot depune la secretariatul CCI Cluj, Piaţa Unirii, nr. 1, etaj 1, camera 27 pînă marţi, 24 ianuarie 1995, ora 15. Dclalii suplimentare la telefon 19.14.72, 19.32.23
Important:"Mobilă în rate” fără dobîndăSocietatea comercială ACORD SRLCluj P-ţa
1848 nr. l/te l. 194406 sau 130210 vinde în rate din st^c şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, mese pliante, comode TV, mobilă de bucătărie, parchet, toate tipurile de tapiţerii, la cele mai avantajoase preţuri.
Societatea noastră mai comercializează:produse chimice: lac, diluant, arace't,
prenandez, palux, antigel, săpun penthi protecţia muncii, dero etc.
Vă aşteptăm ! (291233)
......... PUBLICITATE■v
$.c. f m m w M i o
cu sediul în'municipkî CIuj-Napoca, Galea Baciului nr.2-4, organizeazOcltMie publică deschisă cu
strigare, conform Legii nr.58/1991, HG nr.634/91, HG 753/91 şi HG 5-5/92 pentru
- : vm z R E   c n v U ia iW ^ iZ 7 i .- : :- "UNITATEA DE PRODUCŢIE nr. H :\
situat în str. Cojocsiei nr.35 CIuj-Napoca. '
Preţul dc pornire a lidtaţiei este de 920.000.000 lei,
LtciUiUţi va avea lo c p e d a la de 23 îe b r . 1995 o re le 12, la sed iu l soc ie tă ţii, în caz de «© adjudecare
la p r irm e ta p ă /s e organizează o a doua c lapă a licitaţiei îa dala d e 13 m ă r i te Î9 9 5 , L a aceăsîă elapŞ p o î
p artic ipa persoane fizice sau ju rid ice străine. V i-Dosareîe dc pmentare a activelor şi cirittnik. v ^ l l i c e pentru preselecita participanţilor îa
licilafic pol fi consultate alnic la sediul socieiătii tnlrc orele 8 -12. >• Â îte relaţii prîvuid activele ce urmează a fi yîndulese polObiiaela tel. 186466 in t 184, Bkoul
Mecimo-Energetic. Peatns seJecjionarea participanţilor la licitaţie ofertanţii vor depune la sediul s o i ţ i i p M la d a la rie13 febr. 1995. documcnlele prevăzute de HG nr. 7 5 8 /9 L - ' ; ■
Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru a participa la licitaţie va fi afişată la sediul societăţii p în l îa daladc20fcbr.î99Ş.OfeîlantitseJecţionaîi vordepancjsinălâîîaîa t!e ISfi-hr. 1995 îataskrîa societăţii sauîn contul ah 40.28.69 deschişJa BASA Cluj, următoarele;
. - Taxa de participare de 10.000 lei; ' . '
' - Garanţia de participare de 10% (92.000.w0 iei) din preţid;de ponuVc a lîcitaiki. .
; C , ; In preţul de pornire a îîdialict nu este inclusă valoarea terenurilor, ca 'acestea să fie vîh.dule eumpS’râteriSor activelor cf, HG nr. 331/1992. (762517) . ■ ; • ' ;
1I
• i ;
vmI rI
A C O M I N - s a ; ciuj
l ECONOMIST (A) pt. CONTABIL ŞEF ’I 'CONTABIL-(X) cu cunoştintc-pcntruoperaînmi pc calculator.
I ; Informaţii: ACO M IN - ’S. A. Cluj, s£ n C $ i\ , r ; ■ :■ Feraîc or. 10, tel. 0 6 3 6 5 C îu j.v ■ ■
i«rr
S .C ;' T E H M O F R I G s iC l u j - N a p o ^
str, Fabricii de chibrituri nr,5-l ^ 3 ^
angajeazj f e - < 0 > ECONOM IŞTI p e n t r u a c î iv H a ti t^ .1
k^N j i *Concursul va avea îoc in data dc î februarie 195 i2 Şora 8 la sediul întreprinderii.Relaţii suplimentare laici. 1 3 2 4 8 8 , iot. 164.
IT
m O y m M . S.A. CIuj-Napocaasagajm l pila transfer sau OScial Forţei de Muncă,
un MECÂNIG-ÂUTO. L-; . cu o vechime în meserie de minim 5 ani. • i fa&rmatii suplimentare la tel. 132047 int. 122.
(291223)>'■
TIMPUL APARŢINE € iU Q 8 CAÎJIW U4 mOSESC DE ACEEA A FOST CREAT CATALOGUL
A APAI5UT ED IŢIA 1 8 9 5
S.R.L
str, Măraşeşti nr.77, orgânixează concurs «entri' .• w rocuparea postului tle SBC EE TA E4
CumÎHU: - cunoştinţe de opcrare.PC; - -: - - cunoaşterea limbii engleze scris şi vod*
. -e>perien|ă în conducerea şi organizarea secretariatului;
- vîrstă maximS 30 ani.Cererile însoţite de eurriculum vitae .: , k . . . s e .vor depune la sediul-fir;
'1957 15AGEN|£<MOBIUÂflAs& m B m m m lM au L Â M : m s m u m G B q i ■'
■11-22 04
Socfeîataa Comercială ;
F W i M l P E A c p y i i i
oferă poasbiîatea persoanelor fizico sS «rostească pa baz3 da
So pîgrâ 1 2 % dobîndâ pa lunS la investiţiile îh tai.
. Invastiţia mnifrtS ■5 milioana tel.'
notaţii la tal 146290 ZILNIC orele 10-10,
A M B I E N T ‘9 5
S . C . E X P O T R A N S I L V A N I A S . R . L .
S I O C A . C L U J,Organizează a IV ediţie a expoziţiei "Ambiant”. Firme.-
din îară si străinătate vor expiine.- ' ■ y ' -
- pwiecie si tehnologii da construcţii- InstaJatii termice si de climatizare, • i- ins ta la ţii sanitare, de gaz, elecMcQ- roc i ornamentale s i materiale de decorare• decoratiun i interioare s i exterioara ** v
. . . . . . » • ' • • ; - - - ." - m ic m obilie r s i m ob ilie r pentru b irou ri ‘
înscrierile de participare si relaţii suplimentare se poî obţine zilnic între orele 800-1500 lâ sediul firmei din str. A. VLAICU FN;
r / . TEL/FAX: 064/15338B sau la; " V C.C.I. Cluj TEL: 064/193994. FAX: 064/192214.
..... VĂ A ŞT E P T Ă M î--------------------- -------- ------------ ------------ — I M
anul 1 9 S 3 , SODAE AUTOMOBILE S.A. Craiova v:-î îmîKsrta din C orosa da Sud au to tu rism e DAEWOO t e ^ 5
raspoctiv modalsla: r»an
® CIELO' ® ESPERO J» TîCOA c e s te modela din cara CIELO în patru variante ,
echipars vor fi comercializate începînd cu 2 S .0 1 1 9 9 5 , reţeaua de ^nzări şi service RODAE AUTOMOBILE
P entru detalii şi informaţii suplimentare, c o n ta c ta ţ i ACUOACÎA SEayiCE CLIIJ 2 cu sediul în
Ciuj-Napoca, str. Dorobanţilor nr.120. te!. 1 S 2 0 2 5 fax: 1 5 2 1 2 G care este reprezentantul autorizat RODAt
' 1291313)
-i :
; ‘ V î n z d n
a s 2 s ® C u m p â r â r î
• • Vmd casă co m p u i din 'da*' ..Ud camcrs plus dependinţe, cu U-lefar» $i «ridină, st;. Spicului
*>r. 13-58-os!. :• Uînd caraor& video Hitachi
•J'ouf; rfcoîcbM, Tul 24-30-03. •\300lJT)■ ® Vtnd sau tnchîrîe* aparala
a S r e" v Tei 1 3 ît-“°-
1 • f . :
® Vîad - calculator personal 385 SX 40Mb V'GA coîor plus imprim antă, rnoma, soft,' 1009 dolari negociabil. Tei 19-55-07. (305202)
• Vind TV color. T e l ’ 11-28- 80. (30537C) . '
o Vînd tnase Ijiliat-d. Tei '11- 1U-C8. {301018)
i • Vind Ford Sscort diesel 1800 cc. an fabricaţie 1991 pre\ ODOO DM înmatriculat Tel 14-00-10. (395391)
® Vind cazan baie, sobă de gătit emailată şi pianină germană. Informaţii to i 1B-23-73, '(305362) - .
; « Vind urgent, (schimb), societate comcreială din 29 decembrie 1993 — raţe ţ—, variante. Duminică 22 ianuarie orele0-12, ■ Tel 11-11-09. (305301) '
<t Prestăm .scrvicit ia domiciliu: menaj,; îngrijit bătrinî, bolnavi, diverse prestări: curâ-v ta t scări bloc; meditaţii,- etc.
Tel 1D-30-3? orele 12-22. • (335371)
• Vînd firr.iS dec. Oî. Teî 11- 28-80. (303377)
• Vînd firm ă înmatriculată oct. 91. Tel 15-02-'G0 dapă o reia
. 29. (305379) ' .« Vind locuinţă, :£Tel 19-10-
.«9; <3089W)- '
-! • Vind casă Cluj. Tel 13-57- 09.(310004)
• Vind apartament, casa. Tel13-02*73,' ofcIb 10-17; (3100S0) '
o Cum păr apartament, casâ zona Pala. Tel 13-02-73, orele 10-17. (310061) '
• Vind în Geoagiu Băi 721 m p teren central 17 m deschidere. Condici racordare uşoară, gaz, apă, canal, curent, telefon- Inform aţii Deva ta tel 034—02- 24-43. (310111)
• V'înd urgent apartam ent două cam ere parte r str. Dorobanţilor. Relaţii ia te l 15-85-74. (310243)
® Vind casă Gherla central cu spaţiu cornerc menajat. Relaţii la tel 21 zilnic orele 17-21. (31031?)• • Ofer 2,5-3 milioane f Dacia 1310. Tel 17-53-32. (310351)
• Vind Ieftin frigider ; schiuri Head cu legături da, clăpari Gabcr 40-42, bărbăteso deosebit şl sa:; seară 43-50. Calitate! 6er. S tr. Plopilor nr. 09 ap. * (310271) ' i ■■ » Donea mobilă vînd mobilă bucătărie. r de spălat. T ei « * 18-09. (310333) - , ...........
^ € 8 © J D 1 & § PmilCiTAFE M
_j Cumpăr cam 10 ari teren ■St îa 15 km de Glui, Tel 15-
(305386}* Cumpăr garsonieră, apar- t - i j j i t , casă, teren, Tei 11-22- 1^39-57*15. 004300)' ? Vind garsonieră, aparta-
* , casă, teren. (Tel 38-57-15; ‘ « ^ r - S i (304406) v -r Cump-ăr apartam ent două
kyre. Tel 14-03-51.m j • , - ■> •
Vind garscnier§ confort 1
Jl 33etunata fir, ’7 ap, 158 îh - | o r e le 13-25. (305303)
• .Bucureşti . ■■■■':.,vtnâ 3 •• camere m ilioane) s-au schim b- Mă-
r.' Teî 15-57-70 era-' 17-20.../- . |^ 3 2 2 î _'■••■■"
j Cum păr garsonieră. vfeî M- . e - (3C5337)[
,_>! Vînd casă îoa- tu n , Tel 13-’ ll2 & - (305372)
L - "Vind rem orcă EQ0 !î£, plcss f e diesel. Teî 15-83-30
5S 233) :V ind aîrifcreă} L s r r a P r’s-
3SC0 aau , Tel 18-61-43, i3 « 5 )( | -Vind trac to r U 650 rem er- ["jslug, Dacia 1310 an îabrica-
-4_X293, b lană a rg in tie Str. A.44 ap, 13, lîngă Trans
l a t o r . (303367) ..
& -Conducere» SC Someş SA e i J îşi exprimă- profunda d«- a c e ; îa trecerea prem atură în
j j t t e î i in ţă a prof. d r. docent X.CULAB STANClOlU, per- wfe-»litate m arcântâ a medici- şti- româneşti. Exprim ăm siii- îsŢe condoleanţe şi sîntem ală- t» î i J e fam ilia în d o lia ţi . ' (P)
eceseComemorări
s- Sîntem ală tu ri de daam- M prefesar Stăncîom In ma-
- durere pricinuită de pier- T < ?a saţului. Elevii claselor
B , n i B şi IV B ale Şcolii2. (3353S5y
C a adîiieă durere amin- *» că scumpa noastră Dr. 9&*©NA STANESCU a trecut
t lum ea tăcerii în urm ă cu ani, în u rm a unui groaz-
aceident l i păstrăm ■ cu ®^şer»ie am intirea şi continu-
5-o iabii» nespus. Familia ••Stăneseu. (304758)
| V ^ â » - trecut şase săptăm lni ţ**f lacrim i şi durere de cînd i£!** cartea nem iloasă ne-a răpit yşJH scum pa noastră soţie, ma-
■ bunică. Te vntn păstra ştie în inim ile ' noastre.
annezcH să o odihnească» îne. Comemorarea va avea miercuri 25.01.1895 ora 11
f *. Biserica ortodoxă d in Cluj f*Ţ- Bisericii Ortodoxe nr. 10.
veci nemîngtiaţi. Soţul lo- l î ^ â , fiica Zinuş, nepoţelul Li-
ginerele Li viu. (305058)" Au trecut şase săptămîni
lacrimi ţ i durere de cind j a r t e a nemiloasă ne-a răpit
scumpa noastră soţie, ma- bunică, POP ELISABETA.
^ vom păstra veşnic în inii l e noastre. Dumnezeu să
odihnească în pace. Come- itgS*rarea va avea Ioc miercuri
' î ^>»01.1995 ora 11 la Biserica odoxă din Cluj, str. Bise-
ii Ortodoxe nr. 10. In veci ?*nîngîlnţi soţul Ionică, fiica ^*iuş, nepotul; Liviuţ, - ginerele “ iu. (305186) . f
2 5* Se împlinesc şase săptă- _ 'n l do Ia trecerea în eternl-
a scumpei noastre mame ^TM jEŞFAl.EAN ULIANA. Pa- W ^stasul va avea loc în satul j j ^ t a duminică 22.01.05. Fami-
îndoliată. (305305)ţ L # C a imensă durere anun-
trecerea a 10 ani de cind ‘ «^^stinul nemilos ne-a răpit-o
iobtla SZABO-MUNTEAN ^ îV C IA . Chipul, săt» drag este 2 * va fi viu în inimile noastre. v *o rm l în pace suflet drag şl
Familia. (305357)
O Pios omagia îa oa' .a» de la trecerea în eternita te a iu- b itu lu i nostru, FEURDEAN
GAVRIL. Te vom..£u6i mereu. Fam ilia îndurerată.(3ÎC208)' .■■■"'
• K e exprim ăm regretul pen tru dispariţia prem atură a
profesorului doctor docent STĂNCIOIU NICULAE distins profesor, em inent cardiolog, bem organizator şl înflăcărat p a tr io t Onoratei familii sincere condoleanţe. Familiile Dr. Vasile Ţielete ţ î M ircea M u- dare . (3ij53g4)
I • S-au scurs trei an î de cînd s-a stin s d in v ia ţă scumpa
m s s tr i soţie şi_mam& LOCAClU NATALI A. Dumnezeu- s-o odihnească. Familia. - (305232) r
« . A î plecat ac u m ,3 ani în data de .21 ianuarie fi ai lăsat durere- Te voi plinge neîncetat' fiindcă am răm as fă«r r ă m îngîiere,, «Iragula IOSIF ALEXANDRU, al fost cel m al b a n tată şi soţ. Lacrimi ţ î flo ri pe morm întul tău. N » ,te vom uita nkiodată. Soţi® Mia, fiicele Sanda, Adriana şi ginerele Rada. (310255).
• Vom p ăstra veşnică a- m intlre celui care i » fo st
MĂRGINEAN CORNEL, soţ, ta tă şl bunic. Parastasul de un an va avea loc duminică ora12,: Ia biserica Sf. Nicolae- Fam ilia îndurerată. (310295) '
• l /n moment de reculegere şi- aducere am inte la îm plin irea a 20 dc. an i şi respectiv4 an î d e la trceCera sp re 'ce le veşnice a dragilor noştri părin ţi P IP AŞ VERONICA (Cui- bes) şl . PIPAŞ " GHEORGHE din Valea Flnaţelor. Odihnea- scă-se în pace. F iul Gheorghe cu familia şi fiica Verghina cu fam iK a.. (310356) ' .. .: -‘ © U n gînd pios. şi on. ultim -«maxi» ■ ta trecerea îi» e- ternitatc.' a .? .distinsului medie, dascăl de excepţiei om d e înaltă ţinută- morală ' şi ' m inutiat
prieten Prof. dr. ION. ZAG1ÎEAN. Sincere eondule- anţe şi în treaga-noastră 'cem r pasiune K îndureratei familii. Fam: dr. Mircea Morarîtt din Florida, USA.
• Un ultim omagiu distinsulu i prof. ZAGREAN ION. Familiei îndoliate întreaga com- pasiun*. - Familia ing. Pop Ion. (310106) ., - ’■
• Colectivul C lin ic ii. Chirurgicale I îşi exprim ă 'reg retu l pentru dispariţia distinsului profesor universitar dr. doc. ION ZAGHE.SN şi transm ite familiei sincere condo-, teanţe. (310408). « Profund îndureraţi de tre
cerea în nefiinţă a colegului : profesor dr.: NICULAE.
STĂNCIOIU, strălucit medic şi dascăl, fondatorul şi şeful Institu tu lu i Inimii, sîntem a- lă tu ri de fam ilia îndoliată, căreia î l exprim ăm întreaga noastră compasiune. Prof. dr. P au la şi Francisc Grigorescu- Sido. (8987-B)
® Regretăm din tot sufletul trecerea în nefiinţă a profesorului dr. ION ZA&REAN, fondatorul şi şeful Clinicii m edicale V, ilustra medic şi das- căj şl exprim ăm familiei îndoliate ataşam entul şi com pasiunea noastră. Prof. dr. Paula şi Francisc Grigorescu-Sldo. (9987-A)
® Profund îndureraţi anunţăm Încetarea din viaţă dupăo grea suferinţă a celei co a fost soţie, mamă Iubitoare, bunică, VERDE ANA în vîrstă de 68 ani. Inm orm întarea va avea Ioc sîm bătă 21 Ianuarie orele l j Capela I M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnnască în pace. Soţul Simian, copiii Vio- rcl şi V irginica cu familiile lor. 1305102)
O Sîntem alături d e colegii noştri avocaţii Cirtănnru, la m area durere cau ia tă de pierderea tatălui şl bunicului drdg. Colegii grupei 1. U arour d e a - vocaţi, (305404)
9 Regretăm profund trecerea în eternitate a profesorulu i Dr. NICULAE STĂNCIOIU personalitate de excepţie a şcolii medicale d u je n k Sinccre- condoleanţe. famiUei In- darera te . Fam ilia prof, Ben- g a ; (3Q5-I05)
tt Îndureraţi ne de&părţim de prof. 'NICULAE :~
STANCrOIUr familiei întreaga compasiune. Fam ilia ing. Pop Ion. (310104)
# în, aceste momente grei® pricinuite de pierderea tatălui, împărtăşim durerea doamnei M aria Ilotan. Sincere condoleanţe familiei. Rectoratul Universităţii Babeş-Balya» Cluj.(305411) ■
« Colectivul Centrului de Transfuzii C lu j regretă pro
fund dispariţia prof. Dr. NICULAE STĂNCIOIU o Inim ă a . Institutului' Inimii. Sincere condoleanţe familiei.(305412) • - : '
• Cadrele didactice ale Facultăţii de Stcmatotogie . dc- p lîng trecerea In etern ita te ' a distinsului dascăl, om de ştiin ţă şi medie, prof,' Dr. ION ZAGREAN, fast şef a l Clinicii Medicală V şl transm it familiei sincere condoleanţe. (305420)
• Moartea neaşteptată-a profesorului ION ZAGREAN' ne-a îndurerat profund, fiindcă medicul şi savantul a fast un a- devărat ' intelectual şi om exemplar. Sincere condoleanţe familiei. Familiile PompHiii Teodor si Corael Crăciun. (305422)
« Se împlineşte t;:» an trist de' lacrimi şî du rere de cînd scumpul meu soţ COPOS
TRAIAN m-a părăsit pentru totdeauna lăsând un gol imens în sufletul meu. Dumnezeu să -l odihnească. Soţia, , (305489): « Zăpada celei de a patra -ierni." s-a aşternut peste mor- m întul fiicei şt m am ei noastre farmacista Df AXA GRECU. Un gînd pios pentru sufletul' său nobil. P ă rtiîtit 'ş i copiii,. (38541411 ~ N ■" 'r -' - ' ■'
© Ne alăturăm durerii to-.e- geî noastre -G iurgiu-V ictoriţa la pierderea ta tă lu i drag. Sincere condoleanţe. ■ Colectivul Cascrlei Colectoare. IlATUC-(310378) ___
9 Pios omagiu prof. dr. NICULAE STĂNCIOIU- plecaţi prem atur în eternitate. Transmitem familiei îndoliate sincerele noastre ' condoleanţe. Bta şi Gabi Nagy. (310384)
® Pios omagiu şi o neştear- să -am in tire -la îm plinirea a 7 ani de la treeerca în nefiinţă a scumpei noastre mamă, soa- 'cră şi bunică, ANA GIIIURCO. Fie-i ţărîna u ţ:a ră şi să se o- dihneâscă în pace. Fiica Luci şi. fiul Ioan cu familiile._____
e Mulţumim tu tu ro r prietenilor, rudelor; şj colegilor care au fost; alături de noi cu prezenţa sau cu gnulul, in marea şi sfîşietoarea noastră durere. Familia Creţoiu. (310337)
o Sincere'condoleanţe şi în treaga compasiune familiei. lîo- iăn pentru pierderea grea suferită. Mi re ia 'ş i Sorin. (310389)
® Colectivul Policlinicii Bio medica este alături de familia dr. Virgil Puia la trecerea în nefiinţă a celni care a fost prof, dr. ION ZAGREAN, dascăl de excepţie a medicinii- clujene. S iurere condoleanţe. (310335)'f o Regretăm profund înceta
rea din viaţă şi aducem un ultiţp omagiu, sincere condoleanţe şi atlincft compasiune familiei în m om enteie de grea încercare pricinuit** de pierde re» prof, dr. ION ZAGRKAN. Cu drag fanJliile Topan, Ol tcan, Rusu. (310396)- __
O Cu adîncă durt-re nc Infim răm as ts.ur» Ia dispariţia Iubitului nostru >fra te , cumnat
ş? unchi pm f, dic^lONF ZAGREAN, om de :o aleasă nobleţe sufletească. .itŞVJi»:;'.So-, meşan şl fam ilia Aisgustln Za- grean. (310397)
_ • Sîntem alături de familia îndoliată, T iţa şi Doru Tăpă- lagă, în m area 'durere pricinuită de treccrea în nefiinţă a mamei lor dragi. Doina, Li- viuţa, Fifl, Didl şi familiile.(310398).“ - ": « Colectivul Clinicii Pedia- trie I regretă enorm treccrcâ în nefiinţă a distinsului medic şl dascăl prof. dr. ION
ZAGREAN, şeful Clinicii me- dicalc V şi transm ite familiei toată cempasiimea» asigurînd-o de preţuirea _ şi ataşam entul nostru. (0087) -
• îndureraţi ne despărţim de cel mai bun bunic păstrîn- du-1 o veşnică am intire şi fâ- cîndu-nl-1 un crez în viaţă. Carm en şi Dan care te-aa ‘iubit mult. (3989-B)
• Tată dragă te voi păstra în suflet ca pe ceva sfîrit, Ha- da, copilul tău. (9SS9-A)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dra
gului nostru CAMIL N.- J1TIANU, îost procuror militar, avocat, în vîrstă de 80 de ani. A plecat după o tungă suferinţă lăsînd în urm ă am intirea celor 50 de ani frumoşi pentru care ti mulţumesc. Ma-
T lana (3383)• Regretăm, profund înceta
rea din. viaţă a colocatarnlul nostru KUN ; ALEXANDRU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia locatarilor din strada P eana. nr. 3, (3933)
« Colectivul catedrei de In-ţ form atică d in , cadrul Facultă ţii de matem atică este alături de . colegii I«e eo n i dr. F larian Boîan şi lector Alexandru Vatscea, ţn m area tor durere. (5395)
© A u trecui trei ani de cînd scumpul nostru fin şi unchi IRIM IEŞ VICTOR nu mai este p rin tre noi O , caldă aducere am inte pentru toţi cel cel-au cunoscut şi iubit. Naşti Iepure Vasile tn Marfa şl fam. M ureşan Dan, Liana şl ■ Ro- xana. (9996) :.. -
• Sîntem • alători - der d - n j 'p rof, A. SI. Stăncioiu în aceste clipe grele p rin care trece. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Catedra de 1. franceză de la ; Şcoala- „lan Agîr- b iceanu**. (9997)
Colectivul SM Cîuj-Na- poca exprim ă profundul regret faţă de dispariţia eminentului om de ş tiin ţă prof. d r. i . ZAGREAN, Sincere condoleanţe familiei. (305429)
O Pios omagia acum la trecerea în nefiinţă a distinsulu i prof. Dr. I. ZAGREAN. Fa- mllla D ura. (305130)
Colectivul Spitalului Milita r CIuj-Napoca exprim ă profundul : regret faţă da dispariţia em inentului om de ştiinţă praf. Dr, doc.. NICULAE STĂNCIOIU. Sincere condoleanţe familiei. (305131)
’® Dragă Oana Stăncioiu • «ţi îm părtăşim m area durere ! şl. suntem cu tot sufletul a lă tu ri de tine. Sincere condoleanţe. Romana. Daci3na şi părinţi». (305132)
«. Sincere condoleanţe D-nei Eloian M aria şi întregii fam ilii Ia trecerea în . nefiinţă a tatălui drag. Locatarii din str. Prof. Ciortca nr. 3 bL J se. II. (305130)
® Un ultim omagiu, maestrului» şefului de şcoală, e- m inentului cardiolog prof. Dr. doc, ION ZAGREAN. Sincere condoleanţe familiei. Prof. Or. lîad u Deac şl- colectivul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară Tîrgu Mureş.'
‘(3fl3{S5)<• Un ultim omagiu memo
riei prof. Dr. IOAN ZAGREAN la treccrea in eternitate. Condoleanţe familiei. Dr. Movonu Mircea şl Camilla. Florida ~ SUA^tSOSlOG)^
9 r,a trecerea In nefiinţă fl• distin.fulu» prol, Dr. ION ZAGUMAM transmitem aince- re >6niloteaiiţe; famUi'il ?*«ia
-Virgil, Ix)Cataiii d in str.:;P ie; troasa nr, 20 sc, 3. (305107)
© A îl se îm plineşte na îffl de • la treccrea îis ttefiinţă 8 celui care 3 fost sof, ta tă , fra te şi fiu COBARZAN IOAKdin Huedin.' In veci ncîssîn- gîiată familia. (305453)
©. Sîntem ală tu ri d c fam ilia îndurerată şl ne exprim ăm întreaga compasiunc pen tro dispariţia celui.'. care a ■ fost prof. dr, ■ ION ZAGItEAR, ©sta de Înaltă profesional'tate. ©J- p le m a t. iiig, Pom pilîe Manca,(310420)
9- Pios omagiu celui care a fost strălucit prof. dr. ION ZAGREAN. în am intirea LUI inima mea plîngc. Familiei sincere condoleanţe. B adl Gruia. (313122)_______^ ______.
c Colectivul Catedrei de A- natem ie Um ană deplîngc pierderea ilustrului m edie şi âva? căi prof. dr» ION ZAGREAN, şeful Clinicii Medicale V- ţ i transm ite toată com pasiunea sa fam iliei îndoliate. (316132}
® Colectivul Catedrei de A- natom ie Um ană îşi cxpximS profundul regret ta trecerea
în nefiin ţă a prof. dr. ■ NICUI^AE STANClOlU, personalitate distinsă a medicinii clujene, şeful Institu tu lu i In imii şi transm ite toa tă compasiunea familiei îndoliate, (310132.) -
Colectivul Clinicii Pedias- tr îe I 'îşi exprim ă . profundul regret la treeerca ii» neilla ţă■ - a ' prof. dr. NICULAE •
STANClOlU, personalitate !~ lustră a cardiologiei româneşti, fondatorul Institu tu lu i Inindl şi transm item condoleanţe familiei îndoliate. (31M33>
© O pieasă aducere am inte pentru cel care a fost CRUCIM MARIUS DUMITRU. Damniş- zeo să-l od ibnea^â scfletâl bun. Seţîa şi fiii. (3IOi37Ş ;
® A plecat d in tre noi aTO- cata l CAMIL. JITIANU — distinsă personalitate a baroului de avocaţi d in Cluj, veteran de război, f l regretă colegii ş l fam ilia P o p o v lti, Victor, av®- cat. i& prim ăm profunda cam - pasiune şl sincere condoleanţ© familiei, (3I04Î3) ;
© Profund m arcaţi de tre cerea fn eternitate a prof, d r. NICULAE STĂNCIOIU, medic em erit, em inent om d e ştiinţă, şef de şcoală m edicală afla i perm anent în avangarda ca r- f diolcgie* romaneşti» n s exprl- ' m ăm regretul nostrn nem ărginit ş i în treaga noastră compasiune pentru fam ilia îndoliată. P rin dispariţia sa, medK cina românească înregistreazăo imensă, pierdere. A m intirea şa: va rămîne, m e re » vie în inim ile noastre. Prof. dr. Radu Deae şi colectivul Clinicii, d a Chirurgîe-Cardlavnşculară; T îr- gu Mureş, (316115) 1
• Se împlinesc tre i an i d s Ia trecerea în nefiinţă, o isjbl- tu la l nsotru soţ şi ta tâ profe- soruî IOAN RUSU din B cnţi- da. Nestinsă a răn ias durerea î» inimile noastre. Soţia R a- veca şi fiica Lum iniţa, (310435)
• S -aa scurs tre i an i de cînd s-a stins d in viaţă scum pă noastră so ţie , şl m am ă . LUCAC1U NATAL7A Dumnezeu s-o Odih- nească. 'F am iH â.. (305232)
• Cu adincă durere anunţ în cetarea din viaţă o tatălui, meu BAN Y AI FRANCISC decedat la -19 ianuarie 1995 in v irslă de 73 ani. înm orm întarea va aveâ loc în 21 ianuarie ora 12 în C3» m itin il Crişan. Fiica ■ Agy.
® Sincere’, condolentiţe .naşului Sany şl familiei K atano la decesul Iubitei m am e Familia Hnq in d in Eforie. (305-401)
9 Pios o m a g iu ' celui care a fost omui, IŢA STĂNCIOIU ţi
, pentru,, to t ce a ., lă s a t "îri urm a lui. Condoleanţe şi Calde m în- gîicrt îndoliatei ' fam ini. Fam ilia prof, Eir.il. Munteam», (*)0n44TÎ_
'Şr4.acdrş' 'lat-rimişi (iurere â©" Ia" Vre<5er«i ..fn ’j» * Uintă a celui cnre a foit''J&QAB
,-V ^ ll,E .„ S u île jo l; ;b u n ’ .va răm îne veanie; -îrrMnfm<rÂ,,rn|fâ|s*t_ _„4: -tre. Soţia, copii şi nepeţif.(300207)- '
ADEVĂRUL DE CLUJ iJMSATA •» LUNI/ 21 — 23. lANUARjg |
M SSH M
Aniversări1 • Cu .ocazia aniversării zilei de - naştere urăm -bunului nostru j prieten Ion Feneşan, sănă-; ta te ,-'fericire şi La Mulţi -Anii lu liu si Adv. (303415) •
viNzArihcumpărAr i d e c As e I ŞI TEREIVUW PRIN PfilMORO|.>;
v v v în iAr i . c u m p M v i ^
(231 i 27J V 'îff
• V înd convenabil gheretă zona Gheorgheni. 'Tel 14-19-39 după orele 19. (305247)
• Vînd sau închiriez gheretă cartier Zorilor. Tel 11-78-47 în tre orele 18-22. (305254) '
• Vînd Mercedes 200 D ne- înmatriculaf, fabricat 1980. Tel 17-26-33. (305261)‘ • Vînd ecograf marcă ruso japoneză sau schimb cu' autoturism sub 5 ani vechime. Tel 14-11-38. ; (305365)
• Cumpăr certificate de proprietate. Tel 17-88-86. (305013)‘ • De • vînzare făină pentru pîine, preţ avantajos; calitate. Inform aţii Cărei tel 86-22*12, (305325)
® Cumpăr apartam ent 2-3 camere Cipariu, Pata sau altă zonă bună Tel 18-66-22 orele 17-22. (309962)
• Vînd apartam ent 4 came-, re ultrafinisat şi 2 garnituri mobilă: Ludovic şi Drobeta. Te! 17-87-77. (310136)
• Vind 4 roţi complet noi pentru BMW 316-325 m ărim ea 175/70x11. Tel 19-53-97.(310116)
® Vînd Volkswagen Vento GL, 0 km, fabricaţie 31.03. 1994, 90 CP, 1800 cmc, cu dotă ri de excepţie. Tel 18-16-83. (310234). • Vînd Ford Taunus Autom atic 89* înm atriculat, computerizat, y excepţional, ; 12000 DM. Gheorgheni 18, seara. (310364)___ ________
• Vînd maşină de tricotat tip U50, fineţea 8, nouă, preţ negociabil. Tel : 059—15-13-02, seara după ora 19. (310365)
• Cum păr cartele telefonice uzate. Tel 064—19-41-10, orele 16-20. (310095)
• V înd.avantajos bibliotecă Billy pentru cărţi sau marfă. Sunaţi la tel 14-08-61.(310345)
• Vînd diamant industrial de rectificat, Lada 1200 în stare de funcţionare. Cumpăr ta lon Dacia. Informaţii tel 16- 01-40. (305410) ’
• Cumpăr 1 Valută şi forinţl, Tel 17-21-58. (305121)
■ O Cum păr talon Ford Es- cort: Tel 15-03-65, orele 18-20 (310403) __________ ■
O Cum păr apartam ent 2 sau 3 'cam ere1 decomandate,' avantajos. lîog sunaţi la tel 16-22-' 12 zilnic. (305148)__________
• Vînd garsonlpră , confort 1 M ănăştur ştr, Negolu nr. 2 p reţ negociabil 5000 DM. Tel 16-16-01. (305430)________ '
• Vînd apartam ent lux, central, localitatea ttacău 80 mp. Sunuţi t,îm!)ălă orele 21-23 la tel 033-12-28-82. (305457) .
. ■'# Cumpăr locuinţă. Tel 13-08- 61. (308065) •
• Vînd orgă sintetizator jîo - . land E33 <?i E-70 la preţ convy-
, ' nabil. ■ Tel 065—16-05- 56 Tg. Mureş. Bonta după ora 16.(310288) ■ -
• . .* Vînd:.; ■ recatnicr cu . lacH, candelabre, ram e) cu tablouri, a- raga?. si xintar. T er 12-4Q-04, o- ra- 15-22 (310363)
• Vînd un vagon de fîn, preţ negociabil. ; Calea Dorobanţilor
.102, bl. -29,. ap. 90. Familia Sza- iontai. (310119) :
• Cumpăr certificate de proprietate Informaţii la tel 18-.» 03-91. (310296) '
, ® De . vînzare 1 pătuţ şi coş pentru copil. Tel 13-93-55 orele14-18. (310311)
^ ® Vind pui Coclcer şi Ciobănesc German. Tel 14-39-06' str. Inului 2-3. (310352) ’■ • Cumpăr - apartament exclus Mărăsti, Mănăştur. Tel 13-50-12. (280506) '■ • Vînd apartament 3 camere parter Zorilor şi casă 4 camere.
:Inîorfnaţii la tel 13-81-70 după • "ora 10 vizibil duminică în tre o- rele J2-16. (305397) ; »i • Vînd sau schimb garsonieră cu casă de ILL. Relaţii str. Năsăud nr. 14 bl. YG ap. 2. ; (305399) .
®v Vînd apartament două camere, plata în valută. Tel 18- 95-05 între orele iO-18. (305418)
• Vînd Dacia 1310 d in 84,■ Ungaria, .excepţională,' T el; 17-60-60 sîmbătă după ora l4. - (305396) ;■
• , • Cumpăr Dacia 1300 plătesc pînă la două milioane. Tel 13- 91-59. (305417) * .
• Cumpăr Dacia 1310 în sta re avansată de- uzură sau uşor avariată, Tel 17-89-36. (305424)
• Vind combină frigorifică (frigider 243 L plus congelator 100 - L) nouă marca .Bosch, garanţie 1 an. Inform aţii tel 18- 55-64. (305400) ' ■
• Vînd maşină de cusut electrică. rusească nouă şi calculator Atari. Tel 18-48-8(3 orele 11- 15. (305403) .
O Vînd video recorder, televizor color, cuptor cu microunde, m aşină de scris electrică. Tel 18-28-83. (305416)
n • Vînd dischete 5.25DSDD cu programe. Pret 500 lei. Tel 12- 24-35. (305423)' ; ;
® Vînd apartament 2 camere confort - etaj I plus garaj. Tel18-44-55. (310383)
® Vînd apartament 4 camere finisate' cu garaj. Tel 17-08- 96. (310385)
© Cumpăr apartament 2-3-- camere Gheorgheni, plata pe
. loc. Tel 15-55-92. (310388)® Vînd garaj am enajat pen
tru activitate comercială sau pentru maşină. Pasteur 46 ap.2, tel 12-75-84 (310390)
• Vînd apartament 2 cam ere Mănăştur. Tel 14-02-54, după o- ra 16. (310409)
• Cumpăr autobus. Tel 15-97- 92. (310380)
® Vind uşi şi haion Dacia break. Tel 18-66-22. (310392)
o ; Vînd dubă Peugeot J9,65.000 km; piese, caroserie, geamuri Volkswagen Passat; strung Rangheţ 1500; compresor. Tel 13-24-37. (310411)
® Vînd .instalaţie completă preparat suc, sifon; camion 3,5 tone, magnetofon Kastan; remorcă Padiş acoperită. Funcţionale. Cumpăr talon Mercedes 240 D. Str. Oaşului nr. 272-A. (310407)
O Vînd pul Coli ie. Tel 18-61-63, (310391)
® .Vînd scurtă vulpe , polară, căciulă şi guler. Tel 14-78-24. . (310394) ' ’
• Vînd. fin. Informaţii 's t r . Fabrici nr. 17 bl. RO 24 sc. I ap. 1, zilnic după orele 12.(310399) • ,
• Vind televizoare color, schiuri, maşină de scris,' combină muzicală Elekta, boxe Grundirig. Tel 16-55-78. (9983)
• Vindem din stoc: clei do oase Import, aracet — Rlşnov. Tel 13-22-86; 15-49-33, la cele mal mici preţuri. (9971)
• Cumpiir autoturism înmatriculat funcţionabil. Ofer 2 800.000 Iei. Informuţii tel 065-14-09-20. (9963)
• vînd acţiuni „Ursus". Tel 13-45-38 Intre orele 16-17, (0D86)
9 De vînzare gospodărie (casă,- grajd,. şu râj coteţe,, cămară), p lu s . un ha d e ; teren în - Măguri Suseni, Inform aţii Gilău str. Principală nr. 1130 (tîrg). (9959), ® . Vînd apartam ent 4 camere ; decomandate, terasă 9 m lungime, 2: băi, cheltuieli de întreţinere foarte mici. Cum păr' apartament' 2 camere decomandate, balcon, exclus Mănăştur, Tel 19-99-03 orele 8-16. (9908)
« Vînd set cuzineţi Ford, 2300 "cmc, 2400 Cmc, R 1, calculator 1 EM 286' cu m onitor color şi mouse. Tel 18 05-74. , (9990) ’ ■:• © Vînd piese Oltcit. Tel 16- 14.89, (9S94)
• Vinci g a rso n ie ră . str. Cer? nei nr. 1 et. 2. Inform aţii str. Scortarilor nr. 7 bl. D8 . ap. 17. (310418)
• Cum par-închiriez spaţiu parter, te ren , zona cim itir central. Tel 18-73-30, orele 18-22. (31.0425)
© Vînd-schim b casă particula ră - plus dependinţe plus spaţiu comercial p lus 1000 m p teren. Inform aţii s t r . , Beiuşului 52, Cluj. (310434)
• Vînd-schim b 3 camere confo rt Baia M are cu Cluj. Tel 18-41-90. (310436)
• V înd garaj tablă. Tel 17-80- 35. (310439) ,,
® Vind garsonieră şl apartament. Tel 19-02-81. (310441);. ® Cum păr garsonieră sau a- partam ent. Tel 13-48-18.(310442) ;. • ' Vînd v itrină 'frigo rifică imp o rt p la ta şi în rate. Str. Som eşului nr. 13, tel 13-27-93. (310417)
• Vînd: congelator, fotoliu piele cu 3 locuri, masă mare deosebită, mochetă, calorifer e- loctric, f iltru cafea, schiuri, televizor color. Tel 18-13-46.(310421)
• Vînd pătuţ copil cu sertare şi cuptor electric Moulinex. Tel 11-70-12, (310424) :
© Vind pui Pechinez. T el 19- 32-08. (310414)
• Vînd apartament. 3 camere cts telefon pentru pretenţioşi. Tel 16-62-83, (305426)- ® Vînd apartam ent 2 camere confort I str. Izlazului nr.10 bl. B2 ap. 78. (305427)
© Vînd ripartam ent 2 camere confort unic str. Mehedinţi nr. 46-48 bl. D7 sc. I et.' 8 ap. •54. (305428)
© Vînd garaj m etalic demon- tabil. Tăi 17-80-37. (305439) "
.© Vînd urgent casă în str. D um brava Roşie nr. 35. Tel 12-42-80. . (305440)
• Vînd- garsonieră*- I Mărăşti lînpă • A utogară. Tel 18-46-45;10-17. (305445)
« V înd caşă 3 camere confo rt garaj şi grădină 800 mp singur în curte str. Gării nr. 15. (305447) -
© Vînd apartam ent cu 3 cam ere confort I şi garaj în Gheorgheni. P reţ 23.500.00p negociabil. Tel 15-73-84. (305462)
• Vind Opel Vectra 2.0i model 1991 48.000 km, urgent. Tel 19-97-32. (305461)
® Vînd televizor Diamant, cu garanţie. Tel 14-54-08. ■ , (305433)
® Vind echipament laborator foto şi masă de birou. Tel 17-07-00. (305458)
O Vind m aterial pentru tapi- ţa t pluş SUA. Tel 050-62-16-47 după ora 16, (305454)
• Vînd legitimaţie Xt> pentru “cazarea a două persoane în Anglia, Qlanda, Belgia, Spania, F ranţa şi Luxemburg, valabilă fiînă în august 1995 cu posibilităţi de obţinere viză. Tel 064—-16-93-83, (305468) v■ • ' Vind com puter,, marcă ' a-
mericană, Casper GM 1230 cu printer. Relaţii lâ tel 17-58-14. (305248) .
© Schimb locuinţă: Tel 19-57- 15. (304363) .
• Schimb apartam ent 4 cam ere plus garaj plopilor şi a- partam ent 2 camere Grigorescu cu teren casă variante. Tel. 14- 48-73. (304977) ' :
• Schimb 4 camere -proprieta te cu o cam eră m are sau două cam ere to t proprietate, în ju ru l centrului sau Str. Horea. A dresa str. Mehedinţi nr. 21, bl. M2 se. II et. I ap: 28 exclus M ănăştur, duminică în tre orele10-17. ,(305148) .
® St'himb apartarnent 2 cam ere parte r confort sporit Plop ilor. vechi cu 4 sau 3 camere
-p a rte r sau etaj 1 zona Pata, 22 Decembrie, Dorobanţilor, Mărăşti, centru. Plătesc diferenţă. Tel 15-76-71, (305449) .
• Schimb garsonieră. Zorilor cu apartam ent. Variante. Tel17-45-23. (305453)
P e n t r u o r ic sp tl
fizica s a u ju ri jJ
ÎWVEST HOLDl j. verifică autemitl
certificatelor depropl wnde, cumpără, interni şi administrează 'cerţii do proprietate, aj obligaţiuni şi altehil valoare. Str. Măcînuluil
telefon 191Sc{
\ ti P -
. *___-L
Ci
• Dau în chirie locuinţă şi spaţiu comercial. Tel 15-32-45.(305126)
• Dau în chirie spaţiu birouri, depozit zona centrală Turda. Toi 17-50-12. (305293)
ş Caut de , închirit urgent garsonieră. Tel 19-90-09.(305127)
• Rucureştl apartam ent 2 camere cu gaze la, teracote schimb cu sim ilar Cluj. Tel 16 09 04 sau 01-64-84-095. (305406)
if
• Dau chirie spaţiu. Tel 11- 22-04. (304382) - i
• - D au în chirie apartam ent cu două cam ere finisat,: telefon necuplat, garaj. Tel 16-19-03. (304993)- •:... Dau în chirie garaj în zon a P ia ţa M ihai Viteazu. Tel 18-61-45. (305309) . ■; ,
• Caut chirie spaţiu. Tel 19- 57-15. (304373)
• C aut „chirie locuinţă. Tel 19-57-15. (304398). ’ ,
® Dau chirie locuinţă. Tel11-22-04. (280181)
® Caut să închiriez apartament, parter, central sau semi- central, nemobilat. Tel 068-14-
> 20-60. ■(304994)o Dau în chirie garaj în
.Gheorgheni. Tel 14-96-72.(310379)
•* Caut apartam ent 1-4 camere de închiriat.' Tel 12-12-18;15-50=05. (310400)
© Caut de închiriat apartament 2-3 camere indiferent de zonă sau confort, la un preţ acceptabil. Tel 19-02-64.(310410)
• Caut de închiriat spaţiu comercial, zonă centrală. Tel16-93-75. (305111)
© Caut de închiriat 2-3 cam ere şi spaţiu comercial. Tel 19-90-09. (305125).© Dau în chirie apartam ent 4
camere în Zorilor, mobilat, telefon, pe valută. Tel 19-02-50,12-42-97. (310259)
O Dau în chirie locuinţă şl spaţiu comercial. Tel 19-03-84. (305460),
© Caut garsonieră cu chirie sau - gazdă. Tel 12-01-68.(305443) c
• Caut pentru închiriat garsonieră semt (ne)mobilată. Tel13-12-29. (305444)
• Caut spaţiu pentru închiriere. Tel 18-43-61. (305463)
• Dau in chirie apartam ent in Mărăşti. Tel 17-87-46.
1(310415) . ,■ © Dau în chirie garsonieră în Zorilor; Tel 12-97-86.(310170) * ' . . :
• Iau în gazdă uri băiat. Tel15-17*69. (310316) . , ; r
• Caut chirie. Tel 13-08-61. (308966)
• Caut de închiriat locuinţă şi spaţiu comercial. Tel 19-03- 84. (310171)
® Caut de închiriat garaj zona NăsSud-Dorobanţl. Tel 14- 94-69; 14-75-62. (3I01B6)
a Caut de închiriat apartam ent «au casă cu telefon. Tel12-73-14. (310346)
; • ■ //;i i .n>
© NOU! Jaluzele plase16-39-34. 3(10-102)
• Achiziţii sticle ţi t Ia adresele: Gh. Dima: racal 17, ‘Ion Meşter 1.10-16, zilnic. (310412)
® Facilitez vize Ita bază de chemări. Tel 1 (309978) .'
• Societatc CiynerciL^f chiriază spaţiu comcrii*^s 'c niat din: restaurant, ş de vară şi alimentară între orele ~ 16-20 la te!35 sau 17-58-31. (31000!
® Exccutăm deiatizi17-11-88. (310139)
® Spitalul "Clinic de perare Cluj-Napoca an; Pc perioadă determi; luni) asistentă medii laboratorul de exploatat ţionale. Informaţii la 30-66 int. 104; 106. (3Wt!
• Vînd cherestea b raf* an Ie bovină Exportabile.00-87, seara. (310119)
® Transport marfă18-49-16. (310430)____
® SG Gimmes Proc SEL angajează tîmplari formaţii Ia tel 13-69-90 sj adresa str. Paris nr. ăi orele 8-16. (305455)
® Vînd jocuri elect I pompe de benzină, mesl biliard la pret avantajă 06!)—4-1-06-24: ' 48-04-68; ]21-15-01. (305456)
® SC Eltigani str. CalT«T) ciulul nr. 87 vis a vis df zinărie vinde piese de braţe şî primim maşin| tru dezmembrat. Orele | (305464)
• Meditez matematică miciliul clientului. Tel seara. (305413)
© Vînd firmă SRL sc pozit 6 luni. Tel 14-41-S- 70-80. (305415)
• SC SMB Cristaldî SRL anunţă onorata că practică uri adaos c de la 0-200 Ia sută. (310
® Montăm parchet, ri, gresie, faianţă, repar.12-20-77. (9979) î l
o Posesor permis BCÎţJt, servicii. Tel 16-56-75,(310127) >
0 Profesor mfditez ir.| \i că şi fizică. Informaţii r q80-42. (310166) L
O Predau ore pian. TfcrVu 67. (310307) ' r ^ n t
• Teren ultracentral •t^î-5, asociere pentru co n s tru rţ^ j nivele, eventual renunţvele. Deţin proiect aut.'' autorizaţie de constcuci^, tept num ai oferte' s-.Tioa.^L'-11-16-33. (310336)
i - K ',r® Instalator, sudor,serviciile. Sunaţi la tel :; Vpjl310427> , , l » s: .1 - • î' L ' -ai
r 5*)-
- LUNI, 21 -23 IANUARIE, PAG. 15 ADEVĂRUL DE CLUJ
2 1 odia vărsătorului de apă21 ianuarie —
februarie —- ^ Calendarul Thebaic) \ iV^jixsnH %’ste • considerat
um an ,semn a l zodi- rep rezen ta t' ca sim bol
om care poartă la ( _ ^ * - a la i u n . ulcior plin
al cărui conţinut,' o- zodiac 11 varsă, ge-
peste to t păm întul. E £3l progresului, a l idei-
[ j ^ ^ in ta t e . Cei născuţi tn ^ c d ia c se av în tă în ac-
I ţ i şi mişcări umane, ca- ţm p în g ă ' societatea îna-
.xa-Strologie, se m n u l Văr- :t * 3 i reprezintă două frîn- <=■ .undă, care par că-s
y -îZ -e cotite a le unui pî- ;X<3 nu Indică num ai scur-
sinuoasă a apei care <din ulcior, ci şi undele
sfC n felurile: sonore, hcr- _ electrice etc., indicînd
1, inventivitatea sub f o rm e le lo r .'; n ă s c u ţi în această zo- u . sîn t a t î t de şovăitori i r ib ă to r i ca nativii din
;o d i i , Gem enii sau Ba- •— Au m ai m ultă unifor-
■c ?i continuitate în ac- c n vederi m ai largi a-
■umanltăţii . în general, «iacă ' aceasta nu - ..este
p > iJtă curent după ve- ; lor. • Lucrează'. ; ■ într-un c o n s t r u c t iv ." . ,., '
g e n e ra l , caracterul . a-- oam eni' este plăcut, prf- s c , liniştit,' răbdător, ho
l d e i , foarte sensibil laţ ă w rafinat Sim patia lor, 51 duşmănia, e s t e , francă pŞertem ică. Cuvîntul este
rtsifc cu pricepem in diree- ?5>ar-îetentel şi tovărăşiei în
- g u i- a ie pe care le urmăresc, ş a ti se ca to t ceea ce Ii se
* ţ£»3ă în . b ine să ; fie prin j[ p ţ r r j l prietenilor, al unor R a ţ e devotate. ;;
■fntere.spază de politică. t-3nţe. de invenţii. Deşi
şi religia îi preocu- - *pTlii au deseori id e i; po- ■ r* evoluţiei vieţii poli-
religioase curente, mai frum oasă calitate
*T este preocujvjrea pentru j f ^ p s a l i t a t e si cel mai m are
este discuţia. vorb-V o m are dispoziţie să
g lN * zică şi atnrrci sincerita- ®*~>oafe p ierde prin spiritul
*5fltroversă ■ t!P r^Ă astrologii] T. Faery, • j f f 5 din V ărsător sînt cei | j l n rjepărta ţi de contingen-, l. R*~»nnteriale. şi, cel mai; a-
c 1 de perceperea celor afcjjîjf'pămînteşti; . S în t' în tâ iei;
tivi, sim t apropierea pericolului, au o antipatie' instinctivă pentru cei care le -a r putea face rău . Au daru ri In artă , în cercetare, previziuni şi asupra unor lucru ri ce-i entuziasmează, dar care nu po t fi toate realizate în v rem ea lor. Unii s în t creduli şi mistici la exces. Urmăresc m ai m ult Ideea decît banul. Dacă vor fi artişti sau savanţi, vor u rm ări m ai m ult desăvîrşirea' ideilor decît a- vantajele m ateriale. Femeile au plăcerea să se cultive, <fă- ră să dispreţuiască podoaba. Au o conversaţie agreabilă, sînt discrete, se mulţumeso cu resem narea şi filozofarea şi cu puţinul pe care le poate da viaţa.
Destin. După astrologul Dom Neroman, v ia ţa celor din Vărsător" va fi mai întotdeau
n a lipsită dc o adevărată fericire sau succese deosebite, pentru că eî nu .aparţin lum ii îri care trăiesc, ci celei care vine, pe care şi-o imaginează. Mulţi vor avea decepţii pe care urm ează să le sufere. P entru a ieşi din acest-cerc, pot reuşi cu aju torul unor prieteni sinceri.
Boli. Au un caracter straniu, p a r a trăi, unii dintre ei, în a ltă lume. Cu timpul; partea cea mai slabă a organismului sîn t nervii. P artea inferioară a “corpului poate fi supusă unor boli, m ai ales m em brele inferioare.
Cei născuţi in prim ul decan: 21 — 29 Ianuarie: S im ţ a r tistic, creator dezvoltat. P oate produce opere literare,, fi
lozofice rem arcabile sau mediocre. „Dezinteresare de bu nuri m ateriale. F ire chinuită, conştientă că- are de îndeplin it un ro r în viaţă S pirit critic, vede deseori num ai greşelile altora. Viaţă expusă, m înâtă m ereu spre un anum it ideal. -
Al doilea decan: 30 ianuarie — fl februarie: Uşurinţă în a asimila' to t ce este nou. învaţă uşor to t c e ' li se a rată. Inventivitate concretizată în creaţii tehnice, ştiinţifice încredere în mijloacele p ro prii. Independenţă, nervozita- Viată reuşită. '
Al treilea decan: 9-18 februarie-.’ Im aginaţie exagerată. Unii nu sînt înţeleşi - în totdeauna de către cei din jur. ■ Victime ale unor critici nedrepte şi înverşunate. Optimism, reuşită modestă în viaţă. Lealitate, sinceritate, decepţii venite de lâ unii p rieteni, •
CE! „PREA INTELIGENŢI" CONTRA „RETARDAŢILOR"M ateriale’ publicate într-un
buletin ed itat de filia la .d in . Los Angeles a Societăţii „Mea-
sa'V care^ reuneşte persoane cu u n ’ coeficient înalt de inteligenţă, au trezit indignarea m u l- ' tora prin aceea că p ar să susţină ideea exterm inării, persoanelor fără locuinţă, - a celor arierate, a bătrînilor şi invalizilor. Potrivit unuia d intre articole, „acele persoane care sîn t a tît de deficiente m intal încît nu pot trăi In societate treSuie, im ediat: ce s în t identificate ca avînd defecte fizice, să fie lichidate din punct de vedere uman". în tr-dn a l t a r ticol, Jason Brent, ^avocat şl membru al Societăţii „Mensa", a afirm at că cea naal m are crimă a Iul Adolf H itler nu a fo st masacrarea a 6 milioane de evrei în holocaustul nazist, ci faptul că „acţiunile sale împiedică o discuţie raţională în legătură cu crearea rasei superioare". 1, ÎJnii m embri ai „Mensa” — ■ organizaţie particulară ce admite fii rfndurile sale num ai persoane cu un coeficient de inte-
-ligenţă de peste* 132 — l-au acuzat - p e au to rii, articolelor controversate că promovează ’ idei fasciste. Jason B rent şi*a
: apărat în să articolele susţinînd câ afirmaţiile sale sîn t „doar pe jum ătate serioase şi jum ă-
.. ta te în ; glumă1* şi că încearcă ;’ să suscite o. dezbatere. Nikki Frey, editorul ■ buletinului res-
IDEI FASCISTE LA LOS ANGELESpectiy, a afirm at la rîndul său că nu vede nimic rău în publicarea articolelor,- acestea ne- îiind nici „dăunătoare ţ i nici m ăcar jignitoare" şî că, In fond, „nimeni nu doreşte să aibă un copil cu malformaţii".. Punctele ei de vedere nu an fost îm părtăşite de toţi cei 2000 de membri al filialei din Los Angeles, ca dovadă că n- nii dintre aceştia au scris scrisori şi plîngeri şî chiar an participat la o am plă adunare în serfln de protest faţă de publicarea articolelor respective.
In articolul său Jason Brent lăsase să se înţeleagă că aa- ţiunile Iui H itler au avut nefericita consecinţă a daterio- răril conceptului unei rase superioare, sugerînd în acelaşi tim p că „societatea trebuia să se confrunte cu ideea că tre- ' buie să. n e debarasăm de bă- trlnl, slabi, tîm piti şi ineficienţi". Tot el a declarat agenţiei Reuter că a încercat să iniţieze în in teriorul „Mensa" o dezbatere cu privire la „necesitatea controlului; populaţiei". Susţinînd că este evreu şi că a pierdut zeci de rude în Holocaust, Jason B rent a mai declarat câ afirm aţiile sale în legătură ' eu Hiilerj ; urm ăresc „să-i facă pe oameni să gîn-
dească". „Cînd este vorba de supravieţuirea speciilor,, fap tu l
c ă cineva a ucis şase milioane sau douăzeci de milioane de oameni n a mai contează".
Intr-un articol scris de Jon Evans se afirm ă că m area majo rita te a persoanelor fără locuinţă „sînt . prea stupide, 'p re a \ leneşe, prea nebune , sau- , p rea antisociale pentru a învăţa . să trăiască", acestea trebuind ' „lichidate precum plozii abandonaţi**. In ceea ce-1 p riveşte pe infirm i, aceştia * sînt, în opin ia sa, „o bucală de carne In form a unui om, d a r fără m inte — aceea nu este o fiin ţă umână**.
Unul d in tre redactorii publicaţiei, a l cărui copil suferă de sindrom ul Down, a publicat o scrisoare plină de indfgnare în care a am eninţat că ' deml* sionează dacă fn buletin • nu sin t prezen ta te scuze tipărite şi no este retracta tă politica ee perm ite tipărirea Onor articole „pline de ură*. La rîndul săO, Bruce K ent, m em bra â l Consiliului „American Mensa L td" a declarat in tr-u n intervin a» cordat ziarului „Los 'Angeles Times" că grupul condam nă publicarea de „m ateriale oare instigă la u ră”. ' ;
; (după Reuter) i‘
~ Accente ' -
FRUMOS ESTE CE IMI , PLACE M IE ...
Am citit, recent, o întîm plare ; hazlie trăită de doi lingvişti ce se pretind „de vază". Bul-
' garul, silabisind cuvîntul , ro mânesc „picior", cău ta să demonstreze că nu s u n ă . . . fru mos. P e lim ba lor, se pare, că această vorbă a re o semnificaţie carecum hazlie, pe care noi românii, nici n-o bănuina. Dar, în bulgară, cum i se spune piciorului?, în treabă românul. . „Crac**, fu ră sp u n su l.. . „Du- te dracului cu • crăcii tăi", a fost replica rom ânului. Pentru oricine, frumos este ceea ce-i place lui, nu ceea ce a r fi, re- almepte, f ru m o s ...
PISICILE NOASTRE REFUZA: s l An i n a ’
Nu m ică mi^a fost m irarea să constat că, oferind o. feli* oară,' de slănină pisicii noastre, aceasta a rpfuzat să se atingă
; de ea. Am mai repetat ten tativa ş) cu altă ocazie. Aceeaşi
, re sp in g e re ... Ştiu, oare, şi pisicile că .grăsimile anim ale nu priesc sănătăţii? La Cluj-Napo- ca există o întreagă- clinică ce se în g r i j i t e de sănătatea suferinzilor cardiaci. Nimic de zis,; instinctul vietăţilor din
n a tn râ este foarte pu ternic, ©e ce n-ar fi, oare, şl la om ? Ni*l o vietate a -a r pune g u ra ' pa bău tu rile p refera te ale oamenilor!
■' • ■ P.D.
EPIGRAMECOPIII STRĂZII
Văzîndu-i cum în frig cerşesc, Le-aş da, milos, tofi banii mei Dar, zău, mi-e team ă c ă i
JignescFiind prea pu ţin i şi pentru el.
STRADALA Un cerşetor m i-a a s recent,Să îl a ju t cu ceva lei Că concurenţa d in tre ei L-a dus în prag de faliment.
O, TEM POR A
Englezii spun că timpu-i bani Dar astea sîn t anomalii C-altminteri, dwp-atîtia ani M-aş fi scăpat de datorii.
Eugen ALIHJ
ŢĂRANUL
Azi de la ' radio-am afla t: ’ „Dăunătorii se combat C-un singur praf, eficient”.D e-ar da pu ţi» şi-n Parlam ent!
OPTIMISM v
Deşi sînt nani ti ce ne atacă, In tra rea noastră n Eiţropa ■ E pur şi simplu doair o Joacă De-a „uite popa, nu e popa".
TRATAMENT
*— ’ Ooarero; stînga-n dreaptadoare,
Şi în cap şi unde-i sternul.Va să sebinih repi'mjl, oare?— Nu regimul, doar : Guvernul,
Mihai TEOGNOSTB
jnicaBliieifFRW
^K V tiaw ib efectuează .trans- de persoanejţtn Germa- retur zilnic 1 cu plecare
l ' «J. Tnforrpaţii şl înscrieri .f*Ma?iniiI Marilia, în P -ţa
f i Vilea7U] nr, 30/ Tel 19-1 ¥ (309520»
fete- Hrăg ^e' lfl-25 JT^'itru lucru în străinătate,
t -fcP-53-60, în tre orele 10-15.
;1Wita frJrSî*nl7ez selecţie dansa- ici^, ’l'opless. Contract 3 luni,
Trimiteţi ■ fotografie, witae pe adresa A-
HepnMicil 12, AB 60, A,ha- Tel , 051)-78-01-
' ^04• ora 21. (310257) . ; '
zugrav, Tel 1 9 - 5 ^ ! '
- ® Execut confecţii metalice,* > inclusiv închideri balcoane cu sau fără sticlă, reparaţii instalaţii . electrice. Tel 15-81-14 (după ora 16).
• ' Vînd urgent firm ă Import- export înregistrată în 28.12.94, preţ negociabil. Tel 064—15-85- - 65.(310423) ^
• Cursuri de balet, dans modern, ’vtrsta 4-18 ani.. înscrieri zilnic în str. Galaxiei n r; 9 P -ţa
: Enoels. (310428)
• Angajez ' vîn?ătoare P -ţa Mihai Viteam. ^Informaţii str.G. Brîncusi nr. 153 ap. 77 orele10-16, (31(j440) , ’
• Căutăm asociaţi cu capital, profit. 50. la sută lună. Tel19-61 26. (310444)
• Cine poate da relaţii despre accidentul d in , iulie 94 pe str. Gheorehen? în tre un T ir şio motocicletă este insistent ru* gal sâ sune Ia tel 14-07-10.(305435)
•. SC Motevls SRL depanează obl^rţe de uz casnio şi radio-TV ,cu trinxrwrf la domiriliu. . An-
'■gajfl'Ti depanatori radio-TV. T e lv17-16-91. (30S146)
• S aut confecţioner specla- . lis t în abajururi antice; bobi
năm motoare, electrice. ■ Tel ,18- 22-08 (310140)
• V înd ; parte din, atelier încălţăm inte şi societate comercială cu spaţiu comercial ultra central, vad bun. Inform aţii la tel: 15-52-65 orele 9-11. ;(30f>4 4)
Pierderi• Pierdut cîlnefUng {(negru)-!
Recompensă m are.' Tel 11-37- 75 (310173) : ■■■■-
• ' Pierdut chitanţa n r. 1*552 •din 28 09. 1994 e lihera 'ă de TCM -Cluj pentru Turd^ana Şi chitanţa cu nr. 2753 din 25 08. 1994 de la‘ Tzocer Turda. Le declar nule. (310382)'
• Drăghlcl Vasile pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (310401) ,
ş 1' p ie rd u t’ carhet'i d a : student pe ! num ele 'P op" ^(calota Se de- clarâ nul.’ (WM) : |,r' ;
• Pierdui carnet de st'H i<irtt p e ‘ nm nel? ‘ P ’mw-tîir tj -‘ K-u-miu Iulian. Îl declar nul. (305425)
ANECDOTE..CHEF
După ce s-an cherchelit bine, doi .am ici se urcă în maşină. După ce merg o bucată de drum , cel d in ' dreap ta li spune celui de la volan:
-* Fit mai atent, era să in - ’- trăm într-iin copa»f
Cum, se m iră acesta, nu conduci tu? * \ N ■ . ".•••'.li':’ ■ Asta e a . p 'itra halbă.
După părereâ naea bel c a m , mUit.
Se poate, dar eu beau
după părerea mea, nq după CU ' ' a dumitale. ;v---
In miez de n o ap te / ieşind din b.ir, un cetăţean opreşte un tax i: - :■■■ -
— Domnule, eşti buh ţ să mă duci acasă?
—■ Sigur, dar nod® sta ţi? ^— Păi, dâc-a> şti n-aş . luă
an tnvil K,y : / :■
T1-? . sISWl w d e re a fiindcă bet RreîV mult.,,* . r)
• - N-aş crede. d -nnaulesdrio- I tor, eu «cînd beau • Vă<3dtiblut
■* selecţie de E.P.
STATUI NEOBIŞNUITE... VO,V.t sî-,’i'lp'ariş';'s-a''.ridicat, urt monum<'nt ţir-hlnat/ tmui 'cîinie. Esta ;
vorba clHspre. cîin-ip R-.i i i,-care a sa lvat 41 d â o-*im>*nl. d in ava* ; lan ţele de zăpadă din Alpi. ; , , . ; c; ;; i
9 In parcul bmşuiiti Roston a foslţ rMIcat nn mrm’iirt*nl consacrat. v iăbiilor care !pu salvat oraşul de inva/.i-i h>i;Vr IS;'i*iste.: ’
♦ Pe locul unde a Kwl Im puţcat, trt'IHW», iiitimnl lup din RT^nsa ; P iita iiie a f p s t . rid iţaţ. un m onum ent în1 anriiitti;ett arestu l anim al >
: sălbali*. - - ■' ' J '| • La N ilrobi n fnst fum ată îp sliflă s ta tn l} fn,mS*i«na naturalaI a etvfaiţtplui I AhmVji, ;pe care I nevii torit oraş'jiul l a u i 'i b î t , foarte ; mu*i. ' ■>, ■ 1 ■■ V % 'V- ■■■1
# . Iii ;,Ucraina a fosl ri licat^ în 1811, rn.>.i<rm -'*t'il, .mamutului, ;i în lAci>l iJr)de, f‘>vt d -’S -i-iif'iilâ b fosilă, în 'ifrif*.•' rn i Tokio si V>at i's1 ittlîliii iii * mouuiskii > t« . . hm ajtelor. • r
? Mc/ciliu de E. rOV
ADEVĂRUL DE CLUJ SÎMBĂTĂ - LUNI, 21-23 IANUARIE, |
&ma$£
■ (AFF) Preşedintele Franţei, Francois Mitter-- rând, a pledat cu pasiune, la Strasbourg, în faţa Parlam entului European, pentru moneda unică, dezvoltarea socială, securitatea' şi identitatea culturală ale Europei. '
Lansînd un apel la edificarea unei „Europe a naţiunilor împotriva celei a naţionalismelor", preşedintele M titerrand a subliniat, în aplauzele parlam entarilor: „Naţionalismul, aceasta înseam nă război, iar războiul nu înseamnă, doar
_ trecutul, el poate fi şi viitorul nostru. Voi sunteţi garanţii păcii şi securităţii noastre".
în tr-un moment îri care europenii şi clasa politică franceza dezbat'contururile Europei a- nului 2000, F. M itterrand a subliniat ca prioritate „aplitarea plenară a Tratatul de la Ma- astricht". Reîerindu-se la „tensiunile monetare" din ultimele săptămîni, el. a spus: „Este nec e sa r să se respecte calendarul pe care ni l-am . fixat şi să facem astfel încît să ajungem la o• monedă unică, începînd din 1997". .. Reluînd una dintre temele sale favorite, cea a Europei sociale, preşedintele francez " s-a pronunţat în favoarea unui „contract sociai“
-la scară europeană. ■. f „Pieţele • nu sînt decît n iş te , mijloace, nişte .mecanisme, dominate adesea de legea celui mai puternic şi care pot genera injustiţie, excepţii; şi dependenţă", a subliniat Mitterrand, ; ex-, prim îndu-şi dorinţa „ca acele contraponderi necesare" să "dea. conţinut unei Europe sociale, ■
‘ din care:nu există în prezent decît contururile, în această perspectivă, el anunţa că Franţa
va propune partenerilor săi „un memorandum", pentru ca europenii să vorbească într-un singur glas în cadrul Organizaţiei Internaţionale - a Muncii şi al noii Organizaţii Mondiale a. ; Comerţului. ' ' 4
„Nu va exista o Europă Jfără-im agini europene", a spus el referindu-se la problema au
diovizualului. Respingind „logica oarbă a tonei pieţe oarbe" în care'producţiile americane ' invadează . ecranele europene, • el a , sub lin iat., „Este nevoie urgent să sporim atracţia şi circulaţia operelor realizate în cadrul. Uniunii".
Opunînd „Europa culturilor, Europa naţiunilor" unei „Europe a naţionalismelor", el a
' formulat două propuneri.- „Extinderea la an -“ .samb’.ul ţărilor.europene a m anifestărilor culturale specifice ale ,celor 15“ şi crearea Unei
. Agenţii europene a . culturii pentru „a-i aju ta pe vecinii noştri din Est să depăşească efectele izolării în care aii trăit".r Referitor la perspectivele extinderii UE că
tre Est, el a avertizat îm potriva riscului de destrămare. „Nu trebuie -ca în m om entul în
: care va sosi ultimul- membru acesta să 3dere la ceva care deja nu mai există", a conchis el.
Pe de altă parte, .tot la Strasbourg, m inistrul francez de externe, A lain Juppe, a anun ţat că trei puncte de consens s-au degajat" deja- intre cei 15 membri a i ,UE cu p riv ire la -refo rm a instituţiilor europene din 1996. >'C Prim ul p u n c t ,de convergenţă este acela că
„Europa trebuie să continue să şe lărgească - şi că trebuie să clădim o altă Europă", inte-
grînd , aici ţările din Europa de est şi centrală, a declarat Allain. Juppe, J n fa ţa Parlam entului European. . , ’ - ■ .
„Al doilea punct, a adăugat el, este că Europa astfel lărgită să nu devină p u r şi simplu o zonă a liberului schimb". „Europa nu este un fel de club în cadrul căruiai in trăm şi ieşim după cum ne convine, ci un ansam blu de solidarităţi şi de-co n strîn g eri" , a precizat A. Juppe. '
în al treilea rînd, A. Juppâ a m enţionat Un consens asupra r posibilităţii pentru . statele m em bre de a evolua în ritm uri diferite în cadrul UE. ' -
R E Ţ E T A Z I L E IFAZAN CU MUJDEI
De ce aveţi nevoie: un fazan, usturoi," 2—3 linguri de ulei, piper pisat, sare; pentru garn itură: cartofi, unt şi pătrunjel .verde. - -
Mod de pregătire:: Fazanul: se taie în • bucăţi, se sărează şi se prăjeşte in ulei încins, pe toate părţile. După ce carnea s-a ru menit,- se adaugă puţină apă caldă'sau supă de oase şi se înăbuşă la foc mai slab. Se adaugă usturoiul pisat,, piperul şi sarea. Se serveşte cu cartofi natur. îna in te de a fi servită, carnea se stropeşte cu unt şi se presară • peste cartofi pătrunje l verde. '
■
t
m
t . .
Iarnă fcumoasă pe Valea Someşului.1 Foto: N. PETCU
Un sondaj al studenţilor Facultăţii de Ştiinfe Economice
Z ia re le c itite d e c lu jen ire
Clujenii citesc, cu regularitate, următoarele zia- >: „Adevărul de Cluj" — 18,i la sută. „Adevă
rul" — 13,04 Ia sută, „Capital" — 12,31 la sută, „Evenimentul Zilei" — '11,59 la sută, „Informaţia" — 8,69 la sută, „România Liberă" — 7,97 la sută, „Academia Caţavencu" — 2,89 la sută, „Mesagerul" — 2,89 (la sută. Alte persoane (7,3 la. Sută)' citesc *,7.jg-Zag“, „Dilema", „Magazin", „E cran. Magazin", „Cronica •. Română", :„Gazeta
Sporturilor", „Szabadsag", „Expres" etc. 15,21 la sută dintre clujenii chestjonaţi au declarat că n u c itesc nimic sau nu menţionează.
Sondajul a fost realizat de către studenţi a i 1 Facultăţii d e , Ştiinţe Economice, Noi nu le-am influenţat cu nimic clasamentul!
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Sîmbătă, 21. ianuarie 1995
09.15 — Desene animate10.30 — Seriale — RETE 4 .13.30 — Teletext
■ 15,00 — Desene .animate, seriale— C.N., RETE 4 ■ - ;
18.00 — Iartă-m ă — RETE 419.00 — Desene animate20.00 — Roata norocului — CA- ' NAI.E 5 - , , . -21.00 — Teletext , -21.15 — Numai tu — PRO 723.00 — David Coperfield show.
— STAR FILM ' - ’23.30 — Fior. — CANALE 5 ' Duminică, 22 ianuarie 1995 - ^09.15 — Desene animate10.45 — 5 continente — CANA
LE 511.30 — îri compania călătorilor
— CANALE 5 '13.00 — Simpsonii — CANALE 513,30- — Teletext16,00— ■ Spune-mi orice —
PRO 7 ■16.55 — Duşmanul meu —
PRO 7 -18.55 - -Teletext20,20 — Terra magica — SAT 121.15 — Presupus inocent —
PRO 723.40 — Falh beach duo —
PRO 700,35 — Ritualul — PRO 7 Luni, 23 ianuarie 1995.09.15 — Desene animate10.30 — Seriale — RETE 413.30 — Teletext14.45 — Serial —" CANALE 816.00 — Seriale — RETE 418.15 — Iartă-m ă — RETE 419.00 Seltron TV — STV19.15 — Desene animate19,50 — Salvaţi dâ clopoţel —
ITALIA 121.40 — Acei băieţi, buni —
CANALE 5 .00,15 — Călătorie disperată — PRO 7 \
Luni, 23 ianuarie 1995
08,30 — Cartoon Netw.l .9,45 Program Antena 1 f
portaje, filme, ştiri l16,00 — Cartoon Networ’J18.15 — Program Antena f
O bservator; 119.15 — Program Antena I
Film 121,40 — Acei băieţi uu™,
CANALE 5, partea I jl
s.c. TV CABIU
s - \
P O Ş T A LEXPORT-IMPORT S R L
PROGRAMUL!
CANALULUI PROPii
Sîm bătă/ 21 ianuarie 19931
10.15 — Cartoon NetworlJ11,50 — Călătorie dură — I13,30— Enigma: Michaell
—3 SAT . I14.00 — Femeile erau visl
— SAT 116.00 — Grease — SATl18.20 — Şapte oraşe de al
3 SAT - 121,15—- Numai tu — PK'I23.00 — Die H ard— PRCI01.30 — Orhideea, sălbatici
Canal b 1Duminică, 22 ianuarie l9ij10.00 — Cartoon Network I11.30 — în compania eâtSVs
— CANALE 5 ■15.15 — Prizonieri — Car|16.00 — Spune-mi orice ■
PRO 7 '16,55 — Duşmanul meu ■
PRO 7 . • .19.00 — Seniorii răului -I
Canal- b I21,13 — Presupus inocent!
PRO .723,45 — Nimicirea — Rî Luni, 23 ianuarie 199511.30 — Presupus inocent!
PRO 7 ' I13.15 — Nimicirea — RTl16.00 — Dinastia — PROl17.10 — Femeia misteniltl
RETE 4 f18.00 — Cartoon NetWorkI20.10 — Explosiv magazirl
RTL I21.30 — Călăt6rie disperai
PRO 7 f23.20 — Arctica (d.) — 3]00,00 — întîlnire cu
RTL 2
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Sîmbătă, 21 ianuarie 1995 .
08.30 — Cartoon Network ' -10,45 — Program Antena 1 —
Reportaje, filme, ştiri16.00 — Documentar —
WORLDNET18.15 — Program , Antena 1 —*
Observator19.15 — Program Antena 1 —
film . -21.30 — Action Jackson —
ITALIA 100,30 — Fiorul — CANALE 5 Duminică, 22 ianuarie 199509.00 — Program Antena 1 —
Reportaje, ştiri, desene animate filme
16.00 — Documentar — WORLDNET
18.15 — Program Antena 1 — Observator 1
19.15 — Program Antena 1 —' Film •21.15 — Presupus inocent —5 PRO 7
00,35— Ritual — PRO 7
Cursurile valutare dej rinţă ale Băncii Naţion. României pentru 20, 21 ] ianuarie 1995
Valute fn cont Cusi
1 dolar SUA1 marcă germană 100 yeni japoneziI liră sterlină1 franc elveţian .1 franc francez1 gulden olandez 100 lire italiene1 dolar canadian1 franc belgian1 coroană daneză1 coroană norvegiană1 coroană suedeză1 şiling austriac-1 marcă finlandeză1 liră irlandeză 100 drahm e greceşti 100 escudos portughezi 100 pesetas spaniole1 dolar australian 1000. lire turceşti1 liră egipteană1 ECU1 DST
sazarasaBEEi
Autorizată prin •• ■ S.C.nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria
ClufWapoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului
jud.Cluj,e u b n r.J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1
din 22,03.1991.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Ilie CĂLIAN (redactor şefi; Dan REBREATJU (redactor şef adjunct); Valar CHIOREANU (redactor şef adjunct); W ice laa VEREŞ (secretar general do redacţie); fticalEaPETCU, Maria SÂNGEORZAN, Radu VIDA.""'Tehnoredactare^^ comp^rizată" Geta COLDEA
TIPAHUL EXECUTAT LA IMPRIMERIA "ARDEALUL” Cluj-Wapoca
REDACŢIA: Cluj-Napoca, etr. Napoca nr.16TELEFOANE: 111032 (redactor şef, redactori şefi .117490 şl 117507 (redactori); 117418 (secretar redacţie); 117307 contabilitatea); 117304 (s publicitate); 147822 (corectura); Telex: 31444; Fax: 102^