€z"z^

@,fT.- fu4.,{4"

II

Christophe Rico

,,IAffi, FKCXffi,&K&XE I{KXNP&NY-KCK

sr \&q tr\TASYK &=x&3"

{Xsain ?,K4.}

'&fw& si Pcrssrss-r?un n*u punct de vedere exeg*tic**lingx'istic

ffi&*^g&{"r.,W-,%/"

CHRISTOPHE RICO

,,IATA, FECIOARA VA LUAiN rANrncE $r vA NA$TE FIU'

(Isaia 7,'1,4,

'Almfi gi Parthenos,un nou punct de vedere exegetico-lingvistic

CUPRINS

Introducere ............. ..........11

O, Emanuele! .......... ......................11

Problemahzare ...........'1.6

Capitolul lEvolulia sensului cuvAntului nag06vogin greaca veche ................24

L. naqO€voq in greaca clasicd

2. "raq9&og in opera lui Filon din Alexandria ...........29

3. nagO€voq in SEtuagintn .............. .............32

Capitolul al Il-leaArgumentele invocate pentru a atribui substantivului'almfr (;tA?V) sensul de,,fat6,tAniri" ..........".....41'

1. Etimologia cuvAnfiilui'almh (;lA?y) ..........41.

2. Este termenul b'tfilA (;r!lnl) un dublu al lui'almt fi41u_)? ............. ......................46

2.1. Sensul cuvAntului b'titth (;fitnl) in limba ebraicd, .,...47

2.2. T ip ologia I in gvi sti cd a voc abularului specif ic

tinerefii feminine ........49

3. Termenu|'nlmt (;lA?y) in Pilde 30,19 ........53

3.1. Tradifia textuald masoretici ....................54

3.2. Tradilia textuald a vechilor versiuni ......55

3.3. Evaluarea ipote2ei................. ....................63

3.3. L. Coerenla narativd a enigmei ................................63

3.3.2. Bilanpl criticii textuale ......................68

3.4. Textul primar .......68

4. Tradifia ebraicd .......694.1.'lm (n)v), ,,afi ascuns,, ............69

4'1.1' Contaminarea semanticd veche intre rddicinileulm gi'lm (n)v,,,a fi ascuns,,) ............. ...........704.1,.2.Evol:ufia foneticd a lui rin .(y) inlimba ebraicd ............75

4.2.Fatd fecioard .........Tg

4.2.1. Textele karaite ..................Tg4.2.2.Tradifia rabbanite .............. ................ 85Opinie potrivit cireia ,almk

(n1t/y-)nu este in mod necesaro fecioard

.....................g5Opinie potrivit cdreia cuvAntul ,almfr

(ngiv_)desemneazdo fecioard ...........-......... ..........-.... ..s,

Capitolul al III-leaStudiul semantic al cuvAntu lui, almfr (;rA?V) ................. 1 02

1. Tinere,tea feminind .................10g1'1' Traducerea substantivelor din familia rui'armfr(;a?g)in vechile versiuni

..1031.2. sinonimele tui ,atm6 (n')u)h;;;;;i;; ...:.:.:. .rou

2.Utrlizdrile muzicale ale cuvAntului ,ah| gnTv-) .....106

2. 1. Ocurenfele cuvAntu hai, almfr (rA?y) t" prufri ......... 1062.1.1. Psalmul6Z(68TM),26 ........... .............1062.1.2.'alm6 (;ia?y) in ritlurile psalmilor .....1072.1.3. Vocea de soprano ................ ...............115

2.2. Expr esia, al: dl am6f (n in?y-)y) in Cartea intAiaParalipomena (intAia a Cronicilor) ............... .,................1 L62.3. Tonul de soprano gi schimbarea vocii ..............."......724

3. Fecioria ..................1353.1. Diferenfa semanticd dintre ,almfr

(np)y)gina,drfr(;nv,t)....... ....135

3.2. CAntarea CAntdrilor 6,g .......1403.3. Termenul,dtfimtm (n,pl)y) raportat la o femeie ......14g

3.3.1.4Q179,-J.IIs ............................ ,....744

9

3.3.2. Isaia 54,5 ........... ...............145Isaia 54,1-3 ..............145Isaia 54,4-5 ..............149

Capitolul al lV-leaStudiu exegetico-lingvistic la Isaia 7,14 ......................... 168

1". Critica textuald gi analiza textului .........1682. Structura textului ...................175

2.1. Ciclul lui Emanuel (Is.7,1. - 8,18) ..........1762.2. Ciclul lui El Gibbor (Is. 8,19 - 10,19) ....1792.3. Ciclul mlddilei lui Iesei (Is. 10,20 - 12,6) .................1812.4. impdrfirea tradilionald a textului .........1,82

3. Legdfurile dintre cele trei,,personaje" unite caseilui David4.Taina lui Emanuel .............

4.1.. Numele gi nagterea lui Emanuel ............... ,..............1994.2.l{larra lui Emanuel ................. .................2024.3. Nagterea unui prunc de cdtre o'almh (;iA?y) ...........204

4.3.1. Contrastul dintre profefia lui Emanuel gicea a lui Maher-$alal-Hag-Baz ..................2044.3.2. Bilanpl celor doud profelii .............. ...................2T4

5. Cartea lui Emanuel in primele doud capitoleale Evangheliei dupd Matei ......221.

Concluzii ......226Anexi ............236Bibliografie ........... .........247Indice de referinle scripturistice ...................257

Capitolul I

Evolufia sensului cuvAntului ruagO€vogin greaca veche

1. nagO€vog in greaca clasici

subliniind intinderea campului semantic al cuv6ntuluinaqr06vog in limba greacd, anumiti cercetdtori indicd in li-terafura clasicd sau elenisticd exemple ale acestei familii decuvinte ce se referd cu precddere ra o femeie care a avut dejao relaSe sexual5. AsffeL ceslas spicql menSoneazd indeosebiintrebuinfarea derivatului naq06veupa in Ion aI lui Euri-pide. in acest tex! Ion ii pune mamei sale, Creusa, o intre-bare ce-l nelinigtegte: v60ov pe nagO€veupr, (rtrcr.t o6v;(,,M-ai ndscut tu pe cAnd erai tncd fatd tAndrd? Sunt eu unbastard?)"2. Chiar dacd pasajele la care se referd Spicq nusunt toate concludente3, unele sunt absolut convingdtoare,

I ff ceslas spicq. Notes de lexicographie ndo-testamentaire, orbis Bi-blicus et orientalis 2213,lJriversitaires de Fribourg - vandenhoeck &Ruprecht, Fribourg-Gotiingert 19g2, pp. 516-525.

2 Euripide, lon 1472.3 Ceslas spicq (Nofes de lexicographie n1o-tatamentaire) citeazi ir mod

eronat Plutarh, Mulierum airtutes 20 (deoarece trimiterea este inexactd)gi Pausanias rrr, 7 , 7 . Acest ultim pasaj menfioneazd un om care, dupice s-a cdsdtorit cu o naqOivog, observi ci ea aduce pe lume un copil ladoar gapte luni de la cdsitorie. Cu toate acestea, aluzia la istoria luiEvristeus (Iliada xrx, 114-724) lasd si se inleleagi cd naratorul con-siderd copilul ca fiind rodul legitim al acestei uniri conjugale. CAt

nvo[uya sensw[ui cwaantutui nagO€vog in yeacavecfie

iar derivatul nag0€vro94, care desemneazd copilul ndscut deo fatd nemdritatd, o dovedegte.

in primele texte epice, cuvAntul naqO€voq desemna purgi simplu,,fatd tAndrd nemdritatd", fdcAnd abstracf,e de virgi-nitatea ei. La Flomer, intr-adevdr, cuvAntul poate sd se referela o fatd ce este deja mamd. Un pasaj dinlliada evocd copiiipe care ,,nobila fatd tAndrd (nagO€voq) ii ndscuse"s. Pindarintrebuinleazd adjecllul derivat naqrO€vrog pentru o mamdcelibatard: Kqu{;€ 6t naqQevlav rirbrva rc6|notg (,,sub poa-lele rochiei sale, ea ascundea matemitatea sa de fatd.tinerel"e .

Aceastd intrebuinlare se menfine in epoca clasicd. Ast-fel, Sofocle in kagedia Trahinienele calificd naqrO€vog pe Iole,fiica lui Euritos, regele Ehaliei, care deja dormise aldturi deHeracleT. in piesa Norii, corifeul se face mesagerul lui Aris-tofan pentru a evoca timpul cAnd, din cauza tinerefii sale,

dramaturgul nu indrdznea se revendice paternitatea ope-relor sale. ,,Eu eram inci o fatd tAndrd (nagO6vog), scria el,gi nu-mi era permis sd nasc"8: iatd de ce aceastd naqO€voq -care era el insugi - a trebuit sd desemneze o altd femeie sd

hrdneascd in locul lui rodul pAntecelui sdu.

privegte pasajul din Plutartg Praecepta conjugalia 2 (138D), el oferi oocurenti a lui naqrOdvoq ce se referd la o ,,tAnird mireas6" in ziuanun,d sale; termenul reia de altfel cuv6ntul vilpQl (mireasi) ce-l precede.Drept urmare, exemplul mi se pare putin convingitor deoarece con-textul ne-o descrie pe tAndra mireasd in orele ce preced noaptea nunfii.

a Cf Homer,lliada XVI, 180; fdrd indoiald, acelagi sens pentru un altderivat (nagOeviaq) atestat la Aristotel, PoliticaY,7,2 gi Strabon" VI,3,2.

s Homer, Iliadan,514: o0g tdKev Aotu6p b6Fq Arctoqrog A(eibao,naq0dvog al6oiq.

6 Pindar, Olimpinn VI,31.7 Cf Sofocle, Tr ahinienele 1219.8 Aristofan, Norii 530.

IaLd, T eci o ar a a a [ua in p A!ftece

in textele clasice gi elenistice, cuvAntul nagOivoq este in-contestabil folosit pentru a desemna femeia de vArstd nubili:el se opune uneori lui naLq (,,copil")e sau lui rc6qoq (,,bdia{')10,

uneori lui yuvrl (,,femeie mdritatd")11, lui yQa0e (,,femeie

bitrAne";t2, saLL lui plga (,,vdduvd")13. Referindu-se intot-deauna la o femeie nemdritatd, naqO€voq apare de ia sine

asociat cuvAntului Ouyritrlq (fatd)ia. Drept urmare/ el figu-reaz6. adesea in contexful celebrdrilor, actuale sau viitoare,ale unei cdsdtoriils. Cuv6ntul nu s-ar putea refen, ire schimb,

la o femeie in cadrul unei cdsdtorii deja consumate.Prin urmare, dacd nu existd nici un termen din vocabu-

larul atic care sd poatd desemna in mod exclusiv o femeiefecioari, substantivul naq0dvoq rdm6ne, agadar, cel mai in-dicat pentru a evoca aceastd notiune. tn decursul istorieilimbii grecegti, acest cuvAnt va cunoagte de altfel o specia-lizarc semanticd progresivd. incepAnd cu perioada clasicd,

nag06voq se referea de obicei la o fatd tAndrd fecioard, mai

o C/ Platon, LegileYIII, S34d; Plutarh, Moralia6518.10 Cf Platon , Legile YII, 794c.11 C/ Sofocle, Trahinienele 1.48: tuq rg avti. nagOdvou .guvr1

.inOn (,,pAni cAnd fata tAndri i-a numele de femeie"). A se vedeaPausanias, IlI, 7, 7 ; Plutarh, I, 401E.

12 Qf Aristofan, Bronptele 950.13 C/ Plutarh, Vielile paralele 648E; Pausanias, II, U, 12. A se vedea

Plutarh, I, 989D pentru o intrebuinfare asemdnitoare a derivatuluinagOevia.

u C/ Xenofon, Ciropedia IY, 6, 9: 0uyatrlq naqr06voq (,,fatd ne-mdritati"); Lucian, Hermotimus 81: 'Elercgatouq tqv 0uyat6ga ou-vaqnactag naqO€vov o0oav (,,fata lui Ehecratus a fost batjocoriti,nemdritati fiind").

s Cf Xenofon" Ciropedial,l,6,9: xai. 0uyatqg nag0€vog ayaq'rrtyapou {bq riqain (,,9i o fati nubili, ce indrdgesc, deja la vArsta de a fimdritatd"). A se vedea Plutartu Moralia 138D; 1B9C; 2428;2578.

nvotutja sensu[ui cwaanm[ui naqrO€voq in gveaca rsec$e

cu seame ftr irtrebuintdrile sale ca atribut sau epitet16. Dacdpentru aprectza acest sens Menandru a fdcut apel la un epi-tet determinativ (el evoci ,,o fatd, tAndrd ce n-a cunoscut incdbdrbat")tz, Xenofon poate ?n schimb sd intrebuinleze directformula ,,a pdstra fiicele sale fecioare"l8, unde sensul lui,,fecioard" corespunde in mod natural cuvAntului naqrO€voq.Agadar, in acest ultim exemplu pentru a exprima ,,virgini-tatea", termenul naqO€voq nu mai are nevoie de nici o pre-cr'zare suplimentard.

Construcliile metaforice ce vor apdrea afunci in limbagreacd vor implica o asociere intotdeauna mai apropiatd anoFunii de virginitate cu cuvAntul naq06vog. Asffel, Eschilintrebuinleazd cuvAntul grec pentru a desemna un izvorpttre, iar Aristofan califici drept naqr06vog o corabie pecare nimeni nu a folosit-oincd2o. Substantivul poate din acestmoment imbrdca gi o valoare adjectivald ce-i ldrgegte con-siderabil cAmpul semantic2l. Euripide va putea chiar si-iaplice sufletului feciorelnic al tAndrului Hipolih naqr0dvovtPuXtlv (yuv22.

Ideea de virginitate se asociazd atunci direct cu derivaSilui naq06vog. De la Eschil23 la Plutarh2a, trecAnd prin

16 A se vedea inscripliile funerare redactate de Euripide, potrivit luiAthenaios Naucratis, Deipnosophistai fI, 61F., ce menlioneazd decesul unei,,mame gi a fiicei sale fecioard" (pnltdga nagOevrrcrlv te rc6qr1v).

17 Menandru, Omul din Sikyon 372-373: naqrO€voq y' 6tr dneLqogavbq6q.

n Xenofory Manorabilia I, 5, 2: 0vyar6qag naq0€vouq br,aQuAafat.le Cf Eschil, Pergii 613.zo Cf, Aristofan, Caaalerii13\2.21 A se vedea intrebuinfarea ficuti deja de Xenofon in nota de mai

sus (Memor abilia I, 5, 2).22 Euripide, Hipolit L006.ts C/ Eschil, Prometeuinldnluit 898.2a Cf.PLutarh,I,989D.

28 laL$ Fecioara r.,a [ua in panLece

Pindar2s, ftaQ0svla va desemna, in rnod univoc, fecioria.

Iar fornnele verbale naqrOeveirco qi naqOevefoprat se vor re-

feri din acest moment in mod exclusiv la tinerele fete care

sunt fecioare. Istoricul Herodian va spune despre o vestale

cX era fnutd prin legi sfinte ,,sd rdm6nd fecioard pAnd la sfAr-

qitul zilelor sale (p€Xqr t6Aouq toO plou naq0everito0ar)"26.

CAt priveqte verbul bLanaqr0eveir.r, el are inleiesul literalde ,,a face pe o fatd tAnirX s5-qi piardd starea ei de naqr1tuoq", adicd ,,a dezvirgina"z7.

ln epoca elenisticd, evolupa pare aproape terminatd, asffel

incAt termenul naqrO€voq nu se mai referi decAt in mod

excepf,onal la o tAndrd mamd. Un scriitor atAt de productivca Plutarh pare cd aproape ignorS. acest sens. Nici unuldintre exemplele nemetaforice ale acestui termen recenzate

in Lexicon Plutarcheumzs, care se referd toate la nigte femei

celibatare sau ia nigte tinere mdritate chiar in ziua nunfli lor,

nu exclud virginitatea. CuvAntul se referd in mod particularla vestale2e. O intrebuintare tzolatd. pare totuqi si reflecte

una dintre accepfiile lui naq06vog din greaca clasicd: ,,fatd.nemdritat5, fdcAnd abstracpe de virginitatea ei". ComentAnd

legile faimosului legislator atenian, autorul Vie[ii lui Solon

declard de fapt cd nu era permis nici unui cetdlean sd-gi

vAndd propria fiicd sau sord ,,decAt dacd acesta descoperise

25 Cf . Pindar, lstmice VIII, 94.26 Herodian, Istoria impdra[ilor romaniY, 6,2.27 Cf. H.ercdian, Istoria impdralilor romani IV, 1.68. CuvAntul se re-

gdsegte 9i in LXX (cf.1e2.23,3.8).28 A se vedea Daniel Wyttenbackr, Lexicon Plutarcheum. Plutarchi

Mornlia Operwrn Tomus VII. Index Graecitatis, Georg Olms, Hildeshem,7962; este vorba de urmXtoarele ocurenle: I, 4018; 6488; 8708.D; TI,

728; 34D;89E; 138D; 1,458;1.638 [doui ocurenle]; 1B9C; 1968;227D.E;

2128;6518.2e Cf, Plutartu I,8708.D; II, 89E.

s

nvo[w,ta sensu[ui cwvanmhi nagOevoc in yeacaaecfie

cX tAndra fatd fusese impreund cu un bdrbat (nAr1v &,, pnL"Fn naqrO €vov av6gL ouyy€ysvr1 pr€vqv)"30.

2. nagO€vog in opera lui Filon din Alexandria

in ceea ce privegte imensa operd a lui Filon din Alexan-dri4 nici un exemplu de o astfel de accepfle nu a fost con-semnat31. Dimpotrivd, la Filon, cuvAntul naq06voq esteemblema puritdlii. Astfel" in textele filosofului alexandriryepitetele calificAnd intrebuinldrile metaforice ale substanti-vului naqr06voq evoci ideea de virginitate: aplavtoq (,,fdrdp at6" )32, atQ av o ro q (,, neatins d " )33, o(q 0 oqoq (,, neco fiJpti" )s

+

sau a6uXQ0oqoq (,,feit6. de stricXciune";as, ct4Lyqe (,,fdrd,amestec")36, rca?aqq (,,purd")22... tn secolul al III-lea d.Hr.,iexicul din manualele de predare a timbii grecegti pentrulatini Hermeneumata Psaudodositkeana va oferi de altfel ur-mitorul echivalent: naq06vo q : air go3s.

Unic printre intrebuinldrile elenistice, pasajul din Fc.34,L-3 pare sd reprezinte una dintre ultimele ocurente ale

oo Plutartg 1,91A.3r A se vedea intrebuinfirile din Filon recenzate de Peder Borgen,

KAre Fuglsettg Roald Skarstery The Philo Index. A Complete Greek WordIndex to the Writings of Philo of Alexandria, Eerdmans - Brill, Leiden-Boston-Kolr; 2000.

zz Cf. FlIon, De Cherubim 50; De posteritate Caini 133; De migrationeAbraham 3'1"; De fuga et inaentione 114; De somniis If 185 etc.

33 Cf Filorg De Cherubim50.u Cf. Ft7on, De posteritate Caini 134.os Cl Filon, De fugn et inaentione, 114. Lucian, Hermotim 81: nag-

0€vov oioav 6LdS0eLqe.36 Cf Filor; De posteritate Caini I33.37 Cf.Filon, De Cherubim 50; De fuga et inuentione 114.38 Hermeneumsts Pseudodositheana, Giuseppe Flammini, ed., K.G. Saur

Verlag, Miinchen-Leipzig, 20A4, p. 64.

30 Iatd, Tecioara zta [wain pantece

cuvAntului naqO€vog ce exclude in mod formal ideea devirginitate3e. in acest sens, comentariul pe care-l va faceFilon, cu aproape doui secole mai tArziu, pare instructiv.:

Profetiile ne spun de altfel cd Sichem ,,i-a vorbit dupdgAndul fecioarei (rcata trlv bLavoLar tig naqr0€vou),,dupd ce mai intAi a umilit-o (Fc.34,2-3). Nu se spune,oare/ cu exactitate ci ,,el exprimd cuvinte conforme cugAndul fecioarei (naq0€vou)" pentm a ardta, mai de-grab6, ci el a ficut invers de ceea ce spunea? Cici Dinaeste judecata incoruptibili (a6€rcaoroq), dreptatea caregade l6ng[ Dumnezeu, ir veci fecioard (aeLndq0evog),deoarece Dina se tAlcuiegte in doui sensuri: judecatdsau dreptate4.

Confruntat, in textul SEtuagintei, cu o inhebuinlare a luinaqrO€voq contrare sensului pe care el insugi o dddea aces-tui cuvAnt (,,fatd.nevirgind" in raport cu,,femeie virgind,,),Filon rezolvd, a$adar, dificultatea dAnd pasajului din Face-rea o interpretare alegoricd.

3e Cu excepfia lui Plutarh I, 9'1,A, nu am gdsit nici un exemplu ul-terior al acestei excepfii din Fc. 34,'J.-3, nici in sondajul pe care l-amrcarizat, nici in operele gi articolele consultate pentru elaborarea aces-tei cdrfi.

- Trebuie mentionat faptul ci Filon din Alexandria cunogtea foartepufin limba ebraicd gi cd in comentariile sale se bazeazd,indeosebi peLXX. De altfef pentru Filon traducerea greacd a pentateuhului era ooperi inspirati de Dumnezeu. Iatd cum descrie el munca traducd-torilor: ,,StXpaniti de un spirit divin, ei prind a profefi, nu fiecare cuvorbele sale, ci tofi cu aceleagi cuvinte gi expresii, ca gi cum in urechiletuturora ar fi rdsunat glasul unui sufleur nevdzut" (viafa rui Moise rr,3Z) [n. tr.].

ao Filon, De mutatione nominum 194, introducere, traducere gi notede R. Arnaldez, Les CEuvres de Philon d'Alexandrie 18, Cerf, paris,1,964.