REPUBLICA DEMOCRATĂ CONGO
Proiect realizat de : Cozma Octavian
Dolhăscu Maria Alexandra
Grupa 1
1
CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................3
Capitolul I Descriere generala................................................................................................4
Tabel 1 Indicatori macroeconomici......................................................................5
Tabel 2 Ponderi în structura PIB în anul 2006......................................................6
Capitolul II Politica comercială.............................................................................................8
A. Politica tarifară…………………………………………………………...8
B. Politica netarifară…………………………………………………………11
C. Politica promoţională…..…………………………………………………12
Capitolul III Structura comerţului exterior……………………………………….…………13
Tabel 3 Tabel 3. Importurile şi exporturile Congo.............................................15
Concluzii.............................................................................................................................20
Bibliografie.........................................................................................................................21
2
Introducere
Înfiinţată în anul 1908, ca fiind o colonie belgiană, pe atunci Republica Congo, şi-a
câştigat independenţa în 1960, însă primii săi ani au fost marcaţi de instabilitate politică şi
sociala. Colonelul Joseph Mobutu a preluat puterea şi s-a declarat preşinte în noiembrie 1985,
ceea ce a însemnat o lovitură de stat. Ulterior el şi-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko,
precum si cel al ţării în Zair. Mobutu şi-a menţinut poziţia timp de 32 de ani prin mai multe
alegeri fictive, dar şi prin violenţă.
Conflictele etice şi războiul civil, atinse si de masiva invazie a refugiaţilor luptelor din
Rwanda şi Burundi din anul 1994, au condus în mai 1997 la prăbuşirea regimului lui Mobutu,
provocată de o revoltă susţinută în Rwanda şi Uganda, în frunte cu Laurent Kabila. El a
redenumit ţara Republica Democratică Congo (RDC), dar în august 1998 regimul său a fost
contestat din nou de o revoltă susţinută de Rwanda şi Uganda. Trupele din Angola, Ciad,
Namibia, Sudan şi Zimbabwe au intervenit pentru a sprijini regimul lui Kabila. Un acord de
încetare a focului a fost semnat în iulie 1999 de către Republica Democratică Congo, grupuri
congoleze rebele armate, Angola, Namibia, Rwanda, Uganda şi Zimbabwe, dar luptele sporadice
au continuat. Laurent Kabila a fost asasinat în ianuarie 2001, iar fiul său Joseph Kabila a fost
numit şef al statului.
În octombrie 2002, noul preşdinte al statului a avut succes în negocierea retragerii
forţelor Rwandei ce ocupau estul Congo. Două luni mai târziu Acordul Pretoria a fost semnat de
către toate statele rămase în conflict pentru încetarea luptei şi stabilirea unui guvern de unitate
naţională. Acest guvern de tranziţie a fost înfiinţat în iulie 2003. Guvernul de tranziţie a avut
parte de un referendum constituţional de succes în decembrie 2005, iar alegerile pentru
preşedinte, Adunarea Naţională şi legislativele provinciale în 2006. Adunarea Naţionala a fost
instalată în septembrie 2006, iar Kabila a fost inaugurat drept preşedinte în decembrie 2006.
Adunările provinciale s-au constituit la începutul anului 2007, guvernatorii şi senatorii naţionali
fiind aleşi în ianuarie 2007. Cele mai recente alegeri naţionale au avut loc la data de 28
noiembrie 2011.
3
Capitolul I. Descrierea generala a Republicii Democrate Congo
Republica Democrată Congo este situată în centrul Africii, la nord-est de Angola, având
capitala la Kinshasa şi este a doua ca suprafaţă de pe continent. Statul se învecinează la nord cu
Republica Central Africana şi Sudanul de Sud, la est cu Uganda, Rwanda, Burundi şi Tanzania,
la sud cu Zambia şi Angola, iar la vest cu Republica Congo. Fiind a unsprezecea ţară din lume,
are o suprafaţă totală de 2,344,858 km pătraţi, din care 2,267,048 km pătraţi sunt reprezentaţi de
teren, iar restul de 77,810 km pătraţi de apă. În funcţie de numărul de locuitori, Congo este pe
locul 19 în lume, cu o populaţie totală de 73,599,190. Limba oficială a Republicii este franceza,
iar religiile practicalte sunt: romano-catolică (50%), protestantă (20%), kimbanguist (10%),
musulmană (10%) şi altele ce includ secte şi credinţe indigene (10%).Cele mai mari oraşe în ceea
ce priveşte populaţia sunt: Kinshasa (8401000), Lubumbashi (1543000), Mbuji Mayi (1488000),
Kananga (878000) şi Kisangani (812000).
Congo este înconjurată aproape integral de uscat, exceptând o fâșie îngustă pe malul de
nord al fluviului Congo, care asigură țării o linie de coastă la Oceanul Atlantic, cu lungimea de
37 de km. Giganticul bazin al fluviului Congo domină relieful țării, acoperind o suprafață de
aproximativ un milion km² și este în mare măsură acoperit de păduri tropicale umede. Bazinul se
înalță treptat sub forma unor podișuri muntoase la vest, pe când la sud sunt pășuni. Cei mai înalți
munți se află în vest: Pic Marguerite pe Mont Ngaliema-Muntele Stanley-5110 m.
Situat la Ecuator, statul are o climă tropicală, cu cele mai înalte temperaturi în regiunea
centrală. Munții din sud sunt mai calzi și mai arizi, pe când cei din vest sunt mai reci și mai
umezi. Peste 60% din această țară este acoperită de păduri tropicale umede care reprezintă
aproximativ jumătate din zonele împădurite ale Africii și aproximativ 5% din totalul de păduri
ale planetei.
Rețeaua de transport subdezvoltată a țării a împiedicat efectuarea unor defrișări masive.
Totuși aceste defrișări au loc, într-o mică măsură, pentru a furniza locuitorilor lemn pentru foc și
pentru a crea teren arabil. Cea mai mare parte a populației lucrează pământul, cultivând orez,
manioc, arahide și pomi fructiferi.
4
Republica Democrată Congo este extrem de bogată în resurse naturale şi anume: petrol,
aur, argint, zinc, mangan, staniu, uraniu, cărbune, cherestea și este una din principalele
producătoare de cupru, cobalt și diamante. Acordurile internaţionale la care ia parte Congo sunt:
Protocolul de la Kyoto, biodiversitate, schimbările climatice, specii pe cale de dispariţe,
deşertificare, deşeuri periculoase, protecţia stratului de ozon.
Tabel 1. Indicatori macroeconomici
Principalii
indicatori 2009 2010 2011 2012 (e) 2013 (e)
PIB
(miliarde
USD)
E 11.11 E 13.10 E 15.31 16.49 17.95
PIB (preţuri
constante,
Schimbarea
% anual)
2.8 7.2 e 6.5 6 8
PIB-ul pe
cap de
locuitor
(USD)
162 186 e 211 221 233
Datoriei
publice brute
(% din PIB)
124.3 33.8 e 46.6 50.5 44.3
Rata inflaţiei
(%) 46.2 23.5 e 14.8 12.5 8.8
Contul -1.17 -0.90 -0.88 -0.78 -0.36
5
Principalii
indicatori 2009 2010 2011 2012 (e) 2013 (e)
curent
(miliarde
USD)
Cont curent
(în% din
PIB)
-10.5 -6.9 -5.8 E -2.0 -
Sursa: FMI - World Economic Outlook Database - ultimele date disponibile.
Notă: (e) date estimate
6
Tabel 2. Ponderi în structura PIB în anul 2011
Agricultura % 37.50%
Servicii % 27.60%
Industrie % 35%
Sursa: https://www.cia.gov
37%
28%
35%
Ponderea sectoarelor in PIB
Agricultura %Servicii %Industrie %
7
Distribuţia PIB pe sectoarele principale în 2009
Economia a început să îşi revină în 2010, cu estimări ce arată că produsul intern brut a
crescut de la 2,8% în 2009, la 6,1%, fiind în mare parte datorată mineritului ce a fost încurajat de
preţurile mondiale mai mari. Aceasta, la rândul său, a stimulat sectorul serviciilor şi reabilitarea
infrasructurii. La creşterea generală a PIB au contribuit expoatarea minieră (11,8%), construcţiile
(10,1%), precum şi comerţul cu ridicata şi amănuntul(6,3%). Economia era de aşeptat să crească
în jurul valorii de 6,5% în urmatorii doi ani.
Deficitul bugetar, care în 2009 s-a înrăutăţit ca urmare a crizei economice mondiale, s-a
îmbunătăţit în 2010 datorită veniturilor guvernamentale mai mari. Mai buna coordonare a
politicilor monetare şi bugetare au redus rata inflaţiei la 23,2% în 2010 de la 46,2% în 2009.
Capitolul II. Politica Comercială
8
Politica comercială reprezintă ansamblul de măsuri şi instrumente juridice,
administrative, fiscale, bugetare, financiare, bancare, valutare, puse în aplicare de către stat
pentru a influenţa,şi uneori deforma fluxul de mărfuri ce traversează graniţele vamale(în scopul
promovării sau restrângerii schimburilor comerciale externe şi al protejării economiei naţionale
de concurenţă străină).
A. Politica tarifară
Congo a adoptat sistemul armonizat în 1988. Cele mai multe taxe sunt tarifele ad
valorem. Sistemul tarifar are patru categorii: 5% pe echipamente grele, bunuri industriale, şi
inputuri; de 15% pe echipamente de iluminat, piese de schimb, precum şi articole de uz social,
20% la bunuri concurente cu produsele locale, care sunt puţine în comparaţie cu cererea
existentă; şi 30% pentru bunurile concurente cu produsele locale, care sunt în echilibru cu
cererea şi pentru bunurile de lux. DRC este asociată cu ţările UE, prin Convenţia de la Lomé,
care prevede reducerea barierelor tarifare între semnatari şi membrii UE.
Taxe miniere, redevenţe şi taxe pentru Republica Democratică Congo
There are generally several duties, royalties and taxes that are payable by private parties on the
concessions; firstly, the tax and customs regime that applies to mining activities is exhaustive:
the Mining Code provides for all the taxes, charges, royalties and other fees owed to the Treasury
by a mining title holder in respect of his or her mining activities, to the exclusion of any other
form of taxation. Există, în general, mai multe impozite, redevenţe şi taxe care se plătesc de
către persoanele private cu privire la concesiuni. În primul rând, regimul fiscal şi vamal care se
aplică activităţilor miniere este exhaustiv: codul minier prevede pentru toate impozitele, taxele,
redevenţele şi alte taxe datorate trezoreriei de către un deţinător de titlu de minerit pentru
întreaga sa activitate minieră, la excluderea din orice altă formă de impozitare.
This principle does not, however, prevent the tax agencies from often claiming additional taxes.
Acest principiu nu împiedică, totuşi, agenţiile fiscale să pretindă alte taxe suplimentare.
When applicable, the tax provisions of the Mining Code refer to the general tax
legislation.Second, the Mining Code provides a certain guarantee of stability: the existing tax,
9
customs, exchange and other benefits applicable to mining activities remain in effect for 10 years
in favor of each concerned mining title holder in the event that the Mining Code is amended. În
al doilea rând, Codul minier prevede o anumită garanţie a stabilităţii: impozitele existente, taxele
vamale, de schimb şi alte beneficii aplicabile activităţilor miniere rămân în vigoare timp de 10
ani în favoarea fiecărui titular, în cazul în care Codul minier se modifică. A mining royalty is
owed as from the date of commencement of effective exploitation. O redevenţă minieră este
deţinută de la data de începere a exploatării efective. The mining royalty is calculated on the
value of sales made, less transport costs and fewer assays, insurance and marketing costs.
Redevenţa minieră se calculează pe valoarea vânzărilor realizate, minus costurile de transport,
minus testele, asigurarea şi costurile de marketing. The rate of the mining royalty is 0.5% for
iron or ferrous metals, 2% for non-ferrous metals and 2.5% for precious metals. Rata redevenţei
miniere este de 0,5% pentru fier şi metale feroase, 2% pentru metale neferoase şi de 2,5% pentru
metale preţioase. A professional tax on benefits at the preferential Mining Code rate of 30%
(instead of the 40% corporate tax rate) is levied on the net profits from exploitation determined
in accordance with the accounting and tax legislation in force. Un impozit pe beneficiile
profesionale, la o rată preferenţială a Codului minier de 30% (în loc de rata de 40% impozit pe
profit), se percepe pe profiturile nete din exploatare determinate în conformitate cu legislaţia
contabilă şi fiscală în vigoare.
An exploration permit holder is liable for the tax on the surface area of mining concessions at the
rates of US$0.02 per hectare for the first year, US$0.03 for the second year, US$0.035 for the
third year and US$0.04 for each subsequent year. Un titular de permis de explorare este
responsabil pentru impozitul pe suprafaţa de concesii miniere la o rată de 0.02$ pe hectar pentru
primul an, 0.03$ pentru al doilea an, 0.035$ pentru al treilea an şi 0.04$ pentru fiecare an
ulterior. An exploitation permit holder is liable for this tax at US$0.04 per hectare for the first
year, US$0.06 for the second year, US$0.07 for the third year and US$0.08 for subsequent
years.În schimb, un titular de permis de exploatare este responsabil pentru această taxă la rate de
0.04$ pe hectar pentru primul an, 0.06$ pentru al doilea an, 0.07$ pentru al treilea an şi 0.08$
pentru anii următori.
A special surface duty , payable annually to the Mining Registry, is levied on the number
of squares held by a title-holder. O taxă specială de suprafaţă plătibilă anual la Registrul Minier,
10
se percepe pe numărul de metri pătraţi deţinuţi de un proprietar. The duty is meant to cover
service and management costs of the Mining Registry and the Ministry of Mines. Taxa este
menită să acopere costurile de servicii şi de management ale Registrului Minier şi ale Ministerul
Minelor. For an exploration permit, the annual duty per square amounts to US$2.55 for each of
the first two years, US$26.34 for each subsequent year, US$43.33 for each year of the first
renewal period and US$124.03 for each year of the second renewal period.Pentru un permis de
explorare, taxa anuală pe metri pătraţi ajunge la 2.55 $ pentru fiecare din primii doi ani, 26.34 $
pentru fiecare an ulterior, 43.33 $ pentru fiecare an al perioadei de reînnoire şi 124.03 $ pentru
fiecare an al perioadei de reînnoire secunde. For an exploitation permit, the annual duty per
square is US$424.78 for an ordinary exploitation permit, US$679.64 for a tailings exploitation
permit and US$195.40 for a small-scale exploitation permit.Pentru un permis de exploatare, taxa
anuală pe metri pătraţi este de 424.78 $ pentru un permis de exploatare normal, 679.64 $ pentru
un permis de exploatare de decantare şi 195.40 $ pentru un permis de exploatare la scară mică.
Este important de reţinut faptul că există unele avantaje fiscale şi stimulente la dispoziţia
părţilor private pe care le au activităţile miniere, ce implică unele reduceri sau scutiri de impozite
şi taxe vamale, acestea incluzând o reducere de 10% pentru beneficiile fiscale profesionale;
reduceri la taxele vamale de export; impozitul pe plăţile de dobândă şi dividend (la zero în loc
de 20% pentru dobânzile plătite la împrumuturile contractate în străinătate în valută străină, 10%
în loc de 20% pe dividende şi alte distribuiri); şi facilităţi speciale sunt acordate pentru
deducerile de explorare şi dezvoltare, dispoziţii de epuizare, îndemnizaţii, deprecieri, etc.
Ca toate sistemele fiscal, sistemul de impozitare congolez este caracterizat prin
multitudinea de taxe, în special:
Impozitele directe asupra veniturilor;
Impozitele indirect asupra cheltuielilor;
Impozitele pe capital.
11
Datorită efectului de reglementare a impozitelor, în ceea ce priveşte starea actuală a
economiei, impozitarea poate fi spontană sau organizată de către autorităţi. De exemplu, taxele
progresive pe venituri cu plata imediată. O asemenea taxă, într-un moment cu venituri în
creştere, întotdeauna percepe o parte mai mare din venituri, limitând astfel posibilităţile de
economisire şi investiţii.
Politicile fiscale structural pot lucre în încurajarea sau descurajarea anumitor tipuri de afaceri.
Pentru a încuraja anumite persoane să-şi tranfere activitatea spre noi domenii de dezvoltare,
statul acordă în general, ajutor sub două forme:
Forma pozitivă: prin subvenţii şi mici împrumuturi
Forma negativă: prin scutiri şi reduceri la plata impozitelor
Republica Democrată Congo este membru al Comunităţii Ecomomice şi Monetare din Africa
Centrală, împreună cu Camerun, Republica Central Africană, Ciad, Guineea Ecuatorială şi
Gabon. În cadrul acestei comunităţi se aplică un tarif extern comun de 18,7% la importurile din
ţările care nu sunt membre.
B. Politica netarifară
Barierele netarifare cuprind o mare varietate de măsuri şi instrumente de natură diferită,
aplicate în afara tarifului vamal, în scopul distorsionării volumului structurii sau orientării
geografice a fluxurilor de comerţ exterior. Cel mai frecvent, barierele netarifare vizează limitarea
importurilor.
Cele mai importante instrumente de politică comercială netarifară, prin frecvenţa utilizării şi
efectele lor, sunt:
1) Instrumente de limitare directă a cantităţilor importante;
2) Instrumente de limitare indirectă a volumului importurilor, prin mecanismul preţurilor;
3) Barierele netarifare valutare şi financiar bancare;
4) Măsuri şi reglementări restrictive de ordin administrativ şi tehnic.
12
Dintre instrumentele de limitare cantitativă directă a importurilor, cele mai importante sunt:
Embargou-ul;
Interdincţiile sau prohibiţiile la import;
Contingentarea importurilor;
Licenţele la import;
Restricţiile “voluntare” la export;
Acordurile de comercializare ordonată.
Din grupa instrumentelor de limitare indirectă a importurilor prin mecanismul preţului fac parte:
Prelevările variabile la import;
Preţurile minime sau maxime la import;
Impozitele şi alte taxe fiscale (taxele antidumping şi taxele compensatorii).
Barierele netarifare şi financiar-bancare cuprind numeroase măsuri şi instrumente, frecvent
folosite pentru limitarea importurilor, şi anume:
Restricţiile voluntare;
Controlul plăţilor;
Devalorizarea monedei naţionale;
Diferenţierea cursurilor de schimb;
Depozitele prealabile la import
Discriminările în regimul acordării creditelor de import.
C. Politica promoţională
Politica promoţională cuprinde ansamblul instrumentelor şi a măsurilor cu caracter
macroeconomic, aplicate de stat pentru încurajarea producţiei de export şi facilitarea pătrunderii,
menţinerii şi dezvoltării poziţiei pe pieţele externe, în scopul maximizării încasărilor din export.
Politica promoţională constituie o componentă de bază a politicii comerciale a statului. Gama
instrumentelor şi măsurilor de politică promoţională este destul de variată:
13
1) După natura efectelor pe care le generează, putem distinge:
a. Măsuri şi instrumente de stimulare a exporturilor;
b. Măsuri şi instrumente de promovare a exporturilor.
2) După natura lor şi modul în care sunt administrate de către stat, sunt:
a. Măsuri şi instrumente de stimulare de natură financiar-bancară;
b. Mecanisme de stimulare valutare;
c. Concesii în ceea ce priveşte regimul fiscal;
d. Măsuri de stimulare de ordin comercial general;
e. Stimulentele bugetare.
Capitolul III. Structura comerţului exterior
Slab populată în raport cu zona din care face parte, Republica Democrată Congo este
acasa, la vastele resurse naturale şi averile miniere. Cu toate acestea, RDC este una dintre cele
mai sărace ţări din lume, cu venitul pe cap de locuitor anual de aproximativ 189 $ în 2010.
Acesta este rezultatul a ani de management defectuos, corupţie, şi război. Agricultura este
pilonul principal al economiei congoleze, reprezentând 42,5% din PIB în 2007.
14
Principalele culturi sunt reprezentate de cafea, ulei de palmier, cauciuc, bumbac, zahăr, ceai şi
cacao. Culturile alimentare includ manioc, patlagină, porumb, arahide, şi orez. Cu toate acestea,
producţia comercială agricolă sau de prelucrare rămâne limitată, cu mulţi producători implicaţi în
producţia de alimente de subzistenţă. Industria a reprezentat 28,4% din PIB în 2007, din care
6,4% a fost din producţie, şi serviciile însumând 29,1% din PIB în 2007. Exportul de bunuri şi
servicii a constituit 28,2% din PIB în 2007. Economia formală a RDC este dominată de sectorul
minier. Mineralele constituie pentru marea majoritate a exporturilor RDC cea mai mare sursă de
investiţii străine directe (ISD). Cupru, cobalt, aur, coltan, staniu, zinc şi metale sunt exploatate şi
produse în RDC. Cererea pentru cobalt şi cupru este acoperită de Gecamines, gigantul de stat în
exploatarea minieră. Capacitatea de producţie independentă a Gacamines a fost grav afectată de
corupţie, tulburări civile, tendinţele de pe piaţa mondială, şi eşecul de a reinvesti profiturile în
schimbul întreţinerii de rutină şi de inovare. Gecamines este acum cel mai adesea un partener al
statului în minerit pentru parteneriatele publice-private cu firmele străine. Sectorul diamantor
reprezintă în prezent aproximativ 10% din veniturile din export ale Republicii Democrate Congo.
Aceste venituri, ce provin atât din vânzările de bijuterii cât şi din diamantele industriale de
calitate, au fost în jurul valorii de 875 milioane dolari în 2008 şi s-a estimat o suma de 1 miliard
de dolari în 2009. Aproape întreaga producţie de diamante în RDC este artizanală şi are loc în
regiunile Kasai.
Timp de decenii, corupţia şi politica greşită au favorizat o economie clandestină in Congo
Persoanele şi întreprinderile din sectorul formal operează cu costuri ridicate în temeiul legislaţiei
aplicate arbitrar. Ca o consecinţă, sectorul informal domina acum economia. În scopul de a
combate corupţia, în septembrie 2009, preşedintele Kabila a lansat o campanie "toleranţă zero".
În acest cadru, el a înfiinţat Unitatea de Inteligenţă Financiară pentru a combate spălarea de bani
şi deturnarea de fonduri publice.
În ultimii ani, Guvernul congolez a aprobat un nou cod de investiţii şi un nou cod minier
şi a conceput un nou tribunal comercial. Scopul acestor iniţiative a fost de a atrage investiţii,
promiţând un tratament echitabil şi transparent al afacerilor private. Guvernul RDC a stabilit
recent un comitet inter-ministerial denumit "Comitetul de Coordonare pentru Investiţii şi
Îmbunătăţirea Climatului de Afaceri" pentru a sprijini reformele care ar îmbunătăţi climatul de
afaceri. În decembrie 2009, parlamentul a aprobat o lege ce autorizează RDC să adere la
15
Organizaţia pentru Armonizarea Dreptului Afacerilor în Africa (OHADA), iar preşedintele
Kabila a promulgat această lege, în februarie 2010. Guvernul a lansat oficial Comisia Naţională
OHADA în aprilie 2010.
Recesiunea globală a redus creşterea economică în 2009 la mai puţin de jumătate din
nivelul său din 2008, dar creşterea a revenit la 6-7% în 2010-2011. Congo a semnat un acord de
Reducere a Sărăciei cu FMI în 2009 şi a primit 12 miliarde USD pentru reducerea datoriilor
multilaterale şi bilaterale în 2010. Rata inflaţiei a fost în 2010 de 23,1%, iar în 2011 a fost
estimată la un procent de 17%.
Principalele industrii ale Republicii sunt: exploatare (diamante, aur, cupru, cobalt, coltan, zinc,
staniu), prelucrare minerale, produse de consum (inclusiv textile, materiale plastice, încălţăminte,
ţigări, produse din metal, produse alimentare prelucrate şi băuturi), cherestea, ciment, reparaţii
ale navelor comerciale.
The trade weighted tariff rate is quite high at 11 percent, with other non-tariff restrictions further
constraining dynamic growth in Republica Democratică Congo impozi
Tabel 3. Importurile şi exporturile Congo în perioada 2006-2010
16
Indicatori
de comerţ
exterior
2006 2007 2008 2009 2010
Importuril
e de
bunuri
(mil.
USD)
2892 3400 4300 3800 4500
Exporturil
e de
bunuri
(mil.
USD)
2705 3100 4400 3500 5400
Importuril
e de
servicii
(mil.
USD)
762 1441 1853 1658 2497
Exporturil
e de
servicii
(mil.
USD)
169 200 326 414 291
17
Indicatori
de comerţ
exterior
2006 2007 2008 2009 2010
Importuril
e de
bunuri şi
servicii
(Change%
anual)
5 9 16 -12 17
Exporturil
e de
bunuri şi
servicii
(Change%
anual)
2 10 -4 5 9
Comert
Exterior
(în% din
PIB)
75 65 62 30 50
Importuril
e de
bunuri şi
servicii (în
% din
44 38 39 21 34
18
Indicatori
de comerţ
exterior
2006 2007 2008 2009 2010
PIB)
Exporturil
e de
bunuri şi
servicii (în
% din
PIB)
31 27 23 9 15
Sursa: OMC - Organizaţia Mondială a Comerţului, Banca Mondială - ultimele date disponibile.
19
Importurile de bunuri (mil. USD)
Importurile de servicii (mil. USD)
Importurile de bunuri şi servicii (Change% anual)
Importurile de bunuri şi servicii (în
% din PIB) -1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
Importurile Congo în perioada 2006-2010
20062007200820092010
Republica Comercială Congo importă produse alimentare, maşini pentru exploatare minieră,
echipamente de transport, combustibili. Ţările din care sunt importate acestea sunt Africa de Sud
19.2%, China 12.5%, Belgia 9.2%, Zambia 8.8%, Zimbabwe 6.9%, Franţa 5.8%, Kenya 5.8% (în
anul 2010).
20
2006 2007 2008 2009 2010
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Exporturile Congo în perioada 2006-2010
Exporturile de bunuri (mil. USD) Exporturile de servicii (mil. USD) Exporturile de bunuri şi servicii (Change% anual) Exporturile de bunuri şi servicii (în% din PIB)
Mărfurile exportate sunt diamante, aur, cupru, cobalt, produse din lemn, petrol brut, cafea.
Principalii parteneri comerciali ai ţării în 2010 au fost China 46.9%, Zambia 23.3%, SUA 10.4%,
Belgia 4.2%.
21
Concluzii
Deşi a fost destul de grav afectată de criza economică mondială Republica Democrată
Congo începe încet să îşi revină. Ea a fost ajutată şi de comunitatea internaţională, care a răspuns
rapid, prin acordarea asistenţei financiare de urgenţă, inclusiv de la FMI (200 milioane de dolari
SUA), Banca Mondială (100 milioane dolari SUA), şi Banca Africană pentru Dezvoltare (97
milioane dolari SUA). De asemenea, Uniunea Europeană şi Belgia au oferit sprijin financiar.
Congo este extrem de bogată în resurse naturale şi una din principalele producătoare de
cupru, cobalt şi diamante, produse pe care se bazează marea majoritate a exporturilor ţării. PIB-
ul a crescut de la 6,1% în 2010 la 6,8% în 2011.
În prezent, Republica Dominicană Congo găzduieşte aproximativ 160.000 de refugiaţi
din şapte ţări vecine.
Deceniile de razboi civil si coruptie ce au urmat dupa colonialism au ingenuncheat tara
din punct de vedere economic, politic si social, desi Congo are potentialul de a fi cea mai bogata
tara din Africa. Pacea este fragila in teritoriul vast, marcat de izbucniri violente.
22
Bibliografie
1. The World Factbook https://www.cia.gov
2. The World Bank http://www.worldbank.org/
3. http://siteresources.worldbank.org/CONGODEMOCRATICEXTN/Resources/
DRC_economic_report_EN_Feb2010.pdf?
resourceurlname=DRC_economic_report_EN_Feb2010.pdf
4. African Economic Outlook http://www.africaneconomicoutlook.org/en/countries/central-
africa/congo-democratic-republic/
5. Yav and Associates http://www.yavassociates.com/Accountant---Tax-services.html
6. Global Trade http://www.globaltrade.net/international-trade-import-exports/m/c/DP-
Congo.html
23