Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Academia de Studii Economice București
Facultatea de Marketing
Raport extins de cercetare
Student: Ciocîrlan Valentina-Ioana
Grupa 1726, Seria A, Anul III
București 2014
1
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
CUPRINS
1.Rezumat cercetare........................................................................................................pag 3
2.Prezentare variabile selectate, obiectivele propuse, ipotezele formulate....pag 4 -5
3.Prezentarea rezultatelor cercetării
3.1.Analiza univariată.....................................................................................pag 6-22
3.2.Analiza bivariata......................................................................................pag 23-27
4.Concluziile cercetării ..................................................................................................pag28
5.Recomandări ..............................................................................................................pag29
6.Anexe
6.1. ……………………… . . . .pag30-47
6.2. ……………….…………………..……..pag 48-55
2
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
1.Rezumat cercetare
Cercetarea a avut loc pe un eșantion de 225 studenți din ASE, anul 3, Marketing. Obiectul cercetării
a fost chestionarul aplicat online. Obiectivele ce au putut fi urmate în acestă cercetare au fost cine-profilul
respondentului, cand- momentele în care respondentul economisește, cum- prin diferite metode de
economisire si de ce- care sunt motivele pentru care aceștia economisesc.
Obiectivul pe care l-am ales a fost de ce (care sunt morivele pentru care respondenții
econosmisesc). Pentru acest obiectiv am ales să analizez răspunsurile la întrebările 1, 2, 6, 8, 9, 10, 11, 12,
13 și 15, referitoare la ce urmaresc studenții atunci cand economisesc precum și la care sunt motivele
pentru care aceștia consideră că este un fapt necesar, având drept bază proveniența bugetului acestora,
pasiunile, petrecerea timpului liber, percepția acestora asupra economiilor vs. investițiilor precum și
percepția generală asupra cărei categorii de vârstă se pot realiza economiile.
Conform întrebării 10, am observat că studenții consideră cea mai importantă categorie de persoane
care economisesc ca fiind pensionarii urmați de către persoanele cu un salariu foarte mare, la rândul lor
motivele de economisire sunt diverse, însă printre cele mai importante motive de economisire sunt :
deschiderea unei afaceri, achiziția unei case sau cumpărarea unei excursii de vis. Conform întrebării 9 cea
mai mare influență asupra realizării economiilor de către studenți este dată de posibilitatea deținerii unui
salariu mare, urmată de un job într-o organizație mare și potențial ridicat de avansare în carieră.
Conform rezultatelor întrebării 15, bugetul studenților provine în mare parte de la părinți, a doua
sursă de venit a acestora este dată de câștiguri ocazionale precum și de burse primite de la facultate.
Studenții aleg să-și petreacă cel mai mult timp în fața pc-ului pentru social media și filme/emisiuni.
Lectura/documentarea fiind abia cel de-al treilea motiv pentru care aceștia utilizează o perioadă îndelungată
de timp acestei activități. Curios este faptul că deși în mare parte studenții sunt pasionați de lectură , în
cadrul utilizării pc-ului acestei pasiuni nu-i revine o poziție fruntașă, așa cum am menționat anterior.
Deoarece majoritatea sunt dornici de-a deschide o afacere în condițiile primirii unei mari sume de
bani, aceștia pot începe sa economisească precum și să caute sprijin sau finanțare pentru un posibil start-up
al unei afaceri. Pentru inițierea unui astfel de proiect, studenții pot fructifica pasiunile precum și
modalitățile preferate de petrecere ale timpului liber.
3
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
2.Prezentare variabile selectate, obiectivul/obiectivele propuse, ipotezele formulate
Obiectiv:Prin această cercetare am ales să studiez care sunt motivele pentru care studenții care au
completat chestionarul aleg sa economisească.
Ipoteze:
1. Studenții aleg să-și petreacă timpul liber la cumpărături, excursii sau cinematograf.
2. Pasiunile pentru shopping, gastronomie și electronică, sunt cele care predomină în rândul
studențiilor.
3. În medie, studenții alocă 4 ore cumpărăturilor pe săptămână.
4. Direcția prioritară a bugetului studențiilor este pentru alimente și utilități.
5. Dorința foarte mare de-a face o achiziție îi determină pe studenți să economisească.
6. Printre persoanele care aleg cel mai mult să economisească se află pensionarii și adulții fără copii.
7. Majoritatea studenților ar alege să utilizeze o sumă mare de bani câștigată pentru deschiderea unei
afaceri.
8. Experiența pe care studenții o capătă în timpul facultății le poate influența seminificativ nivelul
veniturilor.
9. Bugetul studenților este format în mare parte din burse sau salarii.
10. Majoritatea studenților folosesc pc-ul pentru lectură/documentare.
Variabile care vor ajuta la atingerea obiectivului: modalitatea de petrecere a timpului liber (q1. Care este
modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?), pasiuni ale studențiilor (q2. Care sunt pasiunile
dvs.?), alocarea timpului pentru anumite activități (q3.Câte ore alocați în medie pe săptămână
pentru?), activități petrecute în fața calcultarului (q.4.Împărțiți 100 de puncte între următoarele activități
în funcție de ponderea acestora din timpul petrecut în fața calculatorului), direcția prioritară de alocare a
bugetului personal (q8. Din fiecare pereche de mai jos alegeți direcția prioritară în alocarea bugetului
personal. ), motivele realizării economiilor (q9. Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult considerați că
influențează următoarele elemente realizarea de conomii?), percepția asupra categoriei de persoane care
economisește (q10. Care din următoarele categorii de persoane considerați că obișnuiesc să
economisească?), modalitatea de utilizare a unei mari sume de bani (q11. Dacă la un moment dat intrați
în posesia unei sume de 100.000 de euro, ce veți face cu aceasta?), elementele ce influențează venitul
4
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
unei persoane (q12. Din punctul dvs. de vedere în ce măsură considerați că următoarele elemente
influențează favorabil nivelul venitului unei persoane?), componența bugetului (q15. Bugetul dvs. este
compus din...).
Modalități de petrecere a timpului liber
1. Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?
nominală
Pasiuni ale studenților
2. Care sunt pasiunile dvs.? nominală
Alocarea timpului pentru anumite activități
3.Câte ore alocați în medie pe săptămână pentru?
interval
Actvități petrecute în fața calculatorului
4.Împărțiți 100 de puncte între următoarele activități în funcție de ponderea acestora din timpul petrecut în fața calculatorului.
interval
Direcția prioritară de alocare a bugetului personal
8. Din fiecare pereche de mai jos alegeți direcția prioritară în alocarea bugetului personal.
nominală
Motivele realizării economiilor
9. Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult considerați că influențează următoarele elemente realizarea de conomii?
interval
Percepția asupra categoriei de persoane care economisește
10. Care din următoarele categorii de persoane considerați că obișnuiesc să economisească?
nominală
Modalitatea de utilizare a unei mari sume de bani
11. Dacă la un moment dat intrați în posesia unei sume de 100.000 de euro, ce veți face cu aceasta?
nominală
Elementele ce influențează venitul unei persoane
12. Din punctul dvs. de vedere în ce măsură considerați că următoarele elemente influențează favorabil nivelul venitului unei persoane?
ordinală
Componența bugetului
15..Bugetul dvs. este compus din? nominală
5
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
3.Prezentarea rezultatelor cercetării
3.1.Analiza univariată
Q1: Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?
Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?
Nr. de răspunsuri
Procente (%)
sport/sala de forta 21 9,3cercuri tematice 5 2,2cu familia 28 12,4cumparaturi 11 4,9plimbari in aer liber 88 39, 1cinematograf 14 6,2jocuri PC/consola 5 2,2iesiri in club 8 3,6excursii 28 12,4navigare web 9 4,0alta 8 3,6 TOTAL 225 100,0
La această întrebare , cei mai mulți (88) dintre cei 225 care au răspuns chestionarului au bifat
opțiunea „plimbări în aer liber”, astfel 39,1% dintre studenți preferă să-și petreacă timpul liber în cadrul
naturii. A doua modalitate de petrecere a timpului liber este împreună cu familia sau în cadrul unor
excursii, mai exact 12,4% (28 de studenți) dintre respondenți. A treia modalitate de petrecere a timpului
liber este ”sport/sală de forță” (9,3% sau 21 de respondenți). Alte două modalități de petrecere a timpului
liber fiind sunt „cinematograful” (6,2% sau 14 respondenti) și „ cumpărăturile”(4,9% sau 11 respondenți).
Alte motive mai puțin importante în rândul studenților care au raspuns interviului au fost:”
navigarea web” (4,0% sau 9 respondenți), „ieșiri în club” sau „alte motive” (3,6% sau 8 respondenți), și
„cercuri tematice” sau jocuri PC/consolă (6,2% sau 5 respondenți). Pintre alte motive enumerate de
studenți se află dansul și pictura.
Pentru output vezi capitolul 1 din secțiunea Anexe.
6
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?
5%1%
6% 2%
20%
3%1%
2%
6%
2%2%
50%
FrequencyValid sport/sala de fortaValid cercuri tematiceValid cu familiaValid cumparaturiValid plimbari in aer liberValid cinematografValid jocuri PC/consolaValid iesiri in clubValid excursiiValid navigare webValid altaValid Total
Q2. Care sunt pasiunile dvs?
$Q2Atr Frequencies
Responses Percent of Cases
N Percent
Pasiunia
Pasiuni - activitati sportive 86 20.7% 38.6%
Pasiuni – shopping 86 20.7% 38.6%
Pasiuni – lectura 91 21.9% 40.8%
Pasiuni – gastronomie 44 10.6% 19.7%
Pasiuni -
electronica/hardware20 4.8% 9.0%
Pasiuni - vehicule motorizate 16 3.8% 7.2%
Pasiuni – arta 59 14.2% 26.5%
Pasiuni – altele 14 3.4% 6.3%
Total 416 100.0% 186.5%
a. Dichotomy group tabulated at value 1.La această întrebare 40,8% sau 91 din răspunsuri ale respondenților sunt “lectura”. O a doua
pasiune a acestora este dată de activitățile sportive și de shopping (38,6% sau 86 de răspunsuri). A treia
pasiune este arta cu 26,5% sau 59 de răspunsuri, urmată de către gastronomie (19,7% sau 44 de
răspunsuri). Cele mai putin preferate pasiuni ale respondenților sunt electronica/hardware, vehicule
7
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
motorizate și altele, cum ar fi: călătoriile, filmele, meciurile de fotbal, benzi desenate, aviația, muzica,
pariuirle sportive și dezvoltarea personală.
Q3. Câte ore alocați în medie pe săptămână pentru următoarele activități?Ore pe
saptamana -
servicu/munca
Ore pe saptaman
a - activitati sportive
Ore pe saptamana - lectura
Ore pe saptaman
a - cumparatu
ri
Ore pe saptamana - iesiri
cu prietenii
Ore pe saptamana - timp cu
familia
Ore pe saptamana - somn
Ore pe saptaman
a - activitati casnice
Valid 206 221 221 220 220 215 218 218
Missing 19 4 4 5 5 10 7 7
17.20 4.49 6.96 3.43 9.80 12.44 42.13 7.01
18.00 3.00 5.00 3.00 8.00 10.00 46.00 5.00
0 2 5 2 10 10 50 5
N
Mean
Median
Mode
În urma rezultatelor obținute din întrebare, putem constata că timpul cel mai mare alocat în medie
pe săptămână de către studenți este pentru “ore pe săptămână de somn”, urmat de către timpul alocat
“serviciulu/munca”. Alte activități pe săptămână ale acestora fiind: “timp cu familia”, “ieșiri cu prietenii”,
“activități casnice”,”cumpărături”, “lectură” și “activități sportive.
8
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Ore alocate pe săptămână pentru serviciu
Media: în medie respondenții alocă 17, 20 ore pentru serviciu pe săptămână.
Mediana: 50% din respondenți petrec mai puțin de 18 ore pe săptămână la serviciu ân timp
ce 50% dintre aceștia petrec mai mult de 18 ore.
Modul: majoritatea respondeților nu lucrează, valoarea modală fiind 0.
Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 fiind reprezentată de studenții care
nu lucrează, mai exact 54 de studenți nu lucrează iar cea mai mare valoare este de 56 de ore
a cărei frecvență este 1, ceea ce înseamnă ca doar un student lucrează 56 de ore.
Ore alocate pe săptămână pentru activități sportive
Media: în medie respondenții alocă 4,49 ore pe săptămână pentru activități sportive.
Mediana: 50% dintre stundenți petrec mai puțin de 3 ore pe săptămână pentru activități sportive iar 50%
alocă mai mult de 3 ore.
Modul: 2 ore a fost perioadă de timp alocată cel mai frecvent de către respondenți.
Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mare este 30, rezultând faptul că
studenții care nu practică sport sunt în număr de 24 iar cei care practică 30 de ore sunt doi.
Ore alocate pe săptămână lecturii
Media: în medie respondenții alocă 6,96 ore pe săptămână pentru a lectura.
Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 5 ore pe săptămână lecturând pe când 50% dintre aceștia
petrec mai mult de 5 ore .
Modul: 5 ore a fost perioada de timp alocată cel mai frecvent de către respondenți activitățiilor sportive.
Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mare este 30, rezultând că din totalul
de studenți,4 studenți nu citesc deloc în schimb 2 studenți citesc 30 de ore pe săptămână.
Ore alocate pe săptămână cumpărăturilor
9
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Media: în medie respondenții alocă 3, 43 ore pe săptămână cumpărăturilor.
Mediana: 50% dintre studenți alocă mai puțin de 3 ore cumpărăturilor pe săptămână în timp ce 50% dintre
aceștia alocă mai mult de 3 ore.
Modul: 2 ore este perioada de timp petrecută de cei mai mulți respondenți la cumpărături.
Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mare este 20. Frecvențele fiind 4 și 1
rezultă faptul că 4 studenți nu petrec timp la cumpărături în timp ce un student petrece 20 de ore la
cumpărături.
Ore alocate pe săptămână ieșirii cu prietenii
Media: studenții petrec cu prietenii pe săptămână în medie 9,80 ore.
Mediana: 50% dintre studenți alocă mai puțin de 8 ore ieșiriilor cu prietenii în timp ce 50% dintre aceștia
alocă mai mult de 8 ore.
Modul: cel mai adesea studenții petrec 8 ore pe săptămână împreună cu prietenii.
Valori minime și maxime: valoarea minimă este de 1 iar maximă de 72, cu frecvențe de 7 și 1 studenți,
rezultând că 7 studenți din total petrec o oră pe săptămână cu prieteni în timp ce un student petrece 72 de
ore.
Ore alocate pe săptămână timpului petrecut cu familiaMedia: în medie studenții alocă 12,44 ore pe săptămână cu familia.
Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 10 ore cu familia iar 50% dintre aceștia alocă mai mult
de 10 ore.
Modul: cel mai adesea studenții petrec 8 ore pe săptămână cu familia.Valori minime și maxime: valoarea minimă este 0 iar valoarea maximă este 96, cu frecvențe de 19 și 1
răspunsuri, rezulând că 19 studenți nu petrec timp cu familia deloc iar un student petrece 96 de ore cu
familia pe săptămână.
Ore alocate pentru somn
10
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Media: în medie studenții petrec 42, 13 ore/ săptămână dormind.
Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 46 de ore dormind, în timp ce 50% dintre aceștia petrec
mai mult de 46 de ore.
Modul: cei mai mulți studenți petrec 50 de ore de somn pe săptămână.
Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este una aberantă, un student dormind o oră pe
săptămână în timp ce un student doarme 85 de ore pe săptămână, aceasta fiind valoarea maximă.
Ore alocate pe săptămână activităților casnice
Media: în medie studenții petrec 7,01 ore pe săptămână cu activități casnice.
Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 5 ore pe săptămână cu activități casnice în timp ce 50%
dintre aceștia petrec mai mult de 5 ore.
Modul: 5 ore/săptămână reprezintă cel mai utilizat interval de timp pentru activitățile casnice.
Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mică este 30. Frecvența
corespunzătoare acestor valori este 5 și 4. Rezultând că 5 studenți nu petrec timp cu acitivități casnice iar 4
studenți petrec 30 de ore pe săptămână cu activitățile casnice.
Q4. Împărțiți 100 de puncte între următoarele activități în funcție de ponderea acestora
din timpul petrecut în fața calculatorului:citire știri
utilizare aplicații specifice pachetului office
jocuri
accesare pagini social media
lectura materiale digitale/documentare
vizionat filme/emisiuni
Pentru inceput vom valida răspunsurile studenților astfel că voi șterge răspunsurile greșite și voi adapta
răspunsurile care pot fi adaptate astfel încat suma punctajelor acordate să fie egala cu 100.
validare ssc
Frequency Percent Valid PercentCumulative Percent
Valid corect 225 100,0 100,0 100,0
11
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Tabele cu frecvențe și grafice de tip histogramă în Anexe.
Pondere utilizare PC -
citire stiri
Pondere utilizare PC -
office
Pondere utilizare PC -
jocuri
Pondere utilizare PC -
social media
Pondere utilizare PC - lecturã/docu
mentare
Pondere utilizare PC - filme/emisi
uni
N Valid 225 223 223 225 223 225
Missing 0 2 2 0 2 0
Mean 12.33 16.14 7.78 26.75 17.61 22.01
Median 10.00 15.00 5.00 25.00 15.00 20.00
Mode 10 10 0 30 10 20
Std. Deviation
8.538 10.543 9.743 13.536 11.347 13.059
Minimum 0 0 0 0 0 0
Maximum 70 70 60 70 80 80
Sum 2775 3599 1736 6019 3928 4953
Percentiles 25 9.00 10.00 0.00 20.00 10.00 10.00
50 10.00 15.00 5.00 25.00 15.00 20.00
75 15.00 20.00 10.00 31.50 20.00 30.00
Cu 6019 puncte, “social media” este cea mai utilizată pe pc de către respondenți, urmată de către
“filme și emisiuni” cu un punctaj de 4953 de puncte, “lectura/documentare” are un punctaj de 3928 de
puncte, ponderea utilizării “office” cu 3599 puncte și pentru “citire știri” cu 2775 puncte. Cel mai mic
punctaj îl însumează utilizarea pc-ului pentru “jocuri”,, mai exact 1736 de puncte.
Ponderea utilizării pc-ului citire știriMedia: în medie respondenții au acordat 12, 33 puncte pentru citirea știrilor.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat mai puțin de 10 puncte pentru citirea știrilor iar 50% dintre
aceștia au acordat mai mult de 10 ore.
Mod: cel mai acordat punctaj pentru citirea știrilor a fost de 10 puncte.
Nivelul minim și maxim: cel mai mic punctaj a fost de 0 puncte iar cel mai acordat de 70 puncte.
Percentiles: 25% dintre studenți au acordat un punctaj mai mic de 10 iar 75% dintre aceștia au acordat un
punctaj mai mic de 20 de puncte.
12
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Ponderea utilizării pc-ului office
Media: în medie studenții au acordat 16,14 puncte pentru utilizarea pc-ului office.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat mai puțin de 15 puncte pentru utilizarea pc-ului office în schimb
50% dintre aceștia au acordat mai mult de 15 puncte.
Modul: cele mai acordate puncte office au fost 10.
Nivelul minim și maxim : cel mai mic punctaj a fost 0 puncte iar cel mai mare de 70.
Percentiles: 25% dintre studenți au acordat punctaj mai mic de 10 puncte, 50% dintre studenși au acordat
punctaj mai mic de 15 puncte iar 75 de studenți mai mic de 20 de puncte.
Ponderea utilizării pc-ului jocuri
Media: în medie studenții au acordat 7,78 puncte pentru jocuri
Mediana: 50% dintre studenți au acordat mai puțin de 5 puncte pentru jocuri iar 50% au acordat mai mult
de 5 puncte.
Modul: cele mai acordat punctaj jocurilor a fost 0.
Nivelul minim și maxim: cel mai mic punctaj a fost de 0 puncte iar cel mai mare de 70.
Percentiles: 50% dintre studenți au acordat un punctaj mai mic de 5 puncte iar 75% dintre studenți mai
mic de 10 puncte.
Ponderea utilizării pc-ului social-media
Media: în medie studenții au acordat 26,75 puncte pentru social-media.
Mediana: 50% dintre respondenți au acordat mai puțin de 25 de puncte iar 50% au acordat mai mult de 25
de puncte.
Modul: cel mai acordat punctaj social-media a fost de 30 de puncte.
Nivel minim și maxim: nivelul minim este 0 iar nivelul maxim este 70.
Percentiles: 25% dintre studenți au acordat punctaj mai mic de 20 puncte, 50% dintre aceștia
au acordat punctaj mai mic de 25 puncte iar 75% au acordat punctaj mai mic de 31,50 puncte.
13
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Ponderea utilizării pc-ului lectură/documentareMedia: în medie studenții au acordat 17,61 puncte pentru lectură/documentare.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat un punctaj mai mic de 15 puncte iar 50% acordă un punctaj mai
mare de 15 puncte.
Modul: cel mai acordat punctaj a fost de 10 puncte.
Nivelul minim și maxim: 0 punctajul minim iar 80 punctajul maxim.
Percentiles: 25% dintre studenți au acordat mai puțin de 10 puncte, 50% dintre studenți au acordat mai
puțin de 15 puncte, 75% au acordat mai puțin de 20 puncte.
Ponderea utilizării pc-ului filme/emisiuni
Media: în medie respondenții au acordat 22,01 puncte pentru filme/emisiuni.
Mediana: 50% dintre respondenți au acordat un punctaj mai mic de 20 puncte iar 50% au acordat un
punctaj mai mare de 20 puncte.
Modul: cel mai acordat punctaj a fost de 20 puncte.
Percentiles: 25% dintre studenți au acordat mai puțin de 10 puncte, 50% dintre aceștia au acordat mai
puțin de 20 de puncte iar 75% dintre ei au acordat mai puțin de 30 puncte.
Q8. Din fiecare pereche de mai jos alegeți direcția prioritară bugetului personal:
alimente-îmbrăcăminte
utilități-economii
distracții-alimente
alimente-utilități
îmbrăcăminte-distracții
economii-alimente
distracție-utilități
îmbrăcăminte-economii
economii-distracție
14
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Responses Percent of Cases
N Percent
Bugeta
Alocare buget - Alimente –
Îmbrãcãminte158 14.2% 70.9%
Alocare buget - Utilitati –
Economii154 13.9% 69.1%
Alocare buget - Distractii –
Alimente91 8.2% 40.8%
Alocare buget - Alimente –
Utilitati123 11.1% 55.2%
Alocare buget - Imbracaminte
– Distractii130 11.7% 58.3%
Alocare buget - Economii –
Alimente76 6.9% 34.1%
Alocare buget - Distractii –
Utilitati68 6.1% 30.5%
Alocare buget - Imbracaminte
- Economii138 12.4% 61.9%
Alocare buget - Economii –
Distractii93 8.4% 41.7%
Alocare buget - Imbracaminte
– Utilitati78 7.0% 35.0%
Total 1109 100.0% 497.3%
a. Dichotomy group tabulated at value 1.Majoritatea studenților aleg ca și direcție prioritară a bugetului perechea “ alimente-îmbrăcăminte”,
mai exact 158 de studenți sau 70,9% din numărul total de răspunsuri, pe lângă această pereche, prioritar
bugetului este și perechea formată din “alimente-utilități” fiind bifată de către 154 de studenți sau 69,1%.
A treia direcție de alocare a bugetului este către “îmbrăcăminte-economii” aleasă de către 138 de studenți,
mai exact 61,9%. Alte direcții în care respondenții aleg să-și cheltuiască bugetul sunt: “îmbrăcăminte-
distracții” (130 studenți sau 58,3%),“alimente-utilități” (123 studenți sau 55,2%), “economii-distracții”(93
respondenți sau 41,7%) și “distracții-alimente” (91 studenți sau 40,8%).
Perechile pe care respondenții le-au ales cel mai puțin pentru cheltuielile considerate prioritare sunt:
“îmbrăcăminte-utilități” (78 de studenți sau 35%), “economii-alimente” (76 sau 34,1%) și “distracții-
utilități”(68 de studenți sau 38,5% din totalul răspunsurilor).
15
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Alocare buget - Alimente - Îmbrãcãminte
Alocare buget - Utilitati - Economii
Alocare buget - Distractii - Alimente
Alocare buget - Alimente - Utilitati
Alocare buget - Imbracaminte - Distractii
Alocare buget - Economii - Alimente
Alocare buget - Distractii - Utilitati
Alocare buget - Imbracaminte - Economii
Alocare buget - Economii - Distractii
Alocare buget - Imbracaminte - Utilitati
Buge
taTo
tal
0 200 400 600 800 1000 1200
Responses NResponses PercentPercent of Cases
Q9. Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult considerați că influențează următoarele elemente
realizarea de economii?
Influenta realizare
economii - Salariu mare
Influenta realizare
economii - Job bun intr-
o organizatie
mare
Influenta realizare
economii - Potentialul ridicat de
avansare in cariera
Influenta realizare
economii - Primirea
unei mosteniri
Influenta realizare
economii - Realizarea de venituri ocazionale
Influenta realizare
economii - Cheltuieli mai mici
decat veniturile
Influenta realizare
economii - Lipsa
timpului pentru a cheltuii banii
Influenta realizare
economii - Dorinta foarte
mare de a face o
achizitie
Influenta realizare
economii - Aversiunea
fata de contractarea unui credit
N Valid 223 224 224 224 224 224 224 224 224
Missing 2 1 1 1 1 1 1 1 1
Mean 8.86 8.04 7.21 7.15 5.67 7.00 5.09 7.02 6.01
Median 10.00 8.00 8.00 8.00 6.00 7.00 5.00 7.00 6.00
Mode 10 10 9 10 5 8 5 10 5
Minimum 1 1 0 1 1 1 0 0 0
Maximum 19 10 10 10 10 10 10 10 10
Tabele cu frecvențe și grafice de tip histogramă în Anexe.
Influență realizare economii printr-un salariu mare
Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie o notă de 8,86 pentru realizarea de
economii printr-un salariu mare.
16
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Mediana: 50% dintre respondenți au acordat note mai mici de 10 în condițiile în care 50% dintre studenți
au acordat note mai mari de 10.
Modul: cea mai des întâlnită valoare este 9.
Valoarea minimă și maximă: cea mai mică valoare este 1 iar cea mai mare 19.
Influență realizare economii printr-un job într-o organizație mare
Media: pe o scală de la 1 la 10, în medie respondenții au acordat nota 8,04 pentru realizarea economiilor
dintr-o organizație mare.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 8 și 50% dintre respondenți au acordat note
mai mari de 8.
Modul: valoarea întâlnită cel mai des este 10.
Valoarea minimă și maximă: cea mai mică valoare este 1 iar cea mai mare este 10.
Influență realizare economii prin potențial ridicat de avnasare în carieră
Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie o notă de 7,21 pentru realizarea
economiilor prin potențialul ridicat de avansare în carieră.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 8 și 50% dintre respondenți au acordat note
mai mari de 8.
Modul: cea mai des întâlnită valoare este 9.
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 0 iar valoarea maximă este 10.
Influență realizare economii printr-o moștenire
Media: pe o scală de la 1 la 1, studenții au acordat în medie 7, 15.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 8 și 50% dintre studenți au acordat note mai
mari de 8.
Modul: valoare cea mai des întâlnită este 10.
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 1 iar valoarea maximă este 10.
Influență realizare economii prin venituri ocazionale
Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie nota 5,67.
17
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Mediana: 50% dintre studenți au acordat o notă mai mică de 6 și 50% dintre aceștia au acordat o notă mai
mare de 6.
Modul: valoarea cea mai des întâlnită este 8.
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 1 iar valoarea maximă este 10.
Influență realizare economii prin cheltuieli mai mici decât veniturile
Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie nota 7.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 7 în timp ce 50% dintre studenți au acordat
note mai mari de 7.
Modul: nota oferită cel mai mult de către respondenți este 8.
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 1 iar valoarea maximă este 10.
Influență realizare economii prin lipsa timpului de-a cheltui banii
Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie nota 5.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 5 în timp ce 50% dintre aceștia au acordat note
mai mari de 5.
Modul: valoarea cea mai des întâlnită este 0.
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 0 iar valoarea maximă este 10.
Influență realizare economii prin dorința foarte mare de-a face o achiziție
Media: pe o scală de la 1 la 10, studenții au acordat în medie nota 7.
Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 7 în timp ce 50% dintre acești au acordat note
mai mari de 7.
Modul: valoarea cea mai des întâlnită este 10.
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 0 și valoarea maximă este 10.
Influență realizare economii prin aversiunea față de contractarea unui credit
Media: pe o scală de la 1 la 10, studenții au acordat în medie nota 6.
Mediana: 50% dintre respondenți au acordat note mai mici de 6 în timp ce 50% dintre aceștia au acordat
note mai mari de 6.
Modul:valoarea cea mai des întâlnită este 5.
18
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 0 iar valoarea maximă este 10.
Salariu mare
Job bun intr-o organizatie mare
Potentialul ridicat de avansare in cariera
Primirea unei mosteniri
Realizarea de venituri ocazionale
Cheltuieli mai mici decat veniturile
Lipsa timpului pentru a cheltuii banii
Dorinta foarte mare de a face o achizitie
Aversiunea fata de contractarea unui credit
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Influența realizării economiilor
RaspunsuriMeanMedianModeMinimumMaximum
În medie cea mai importantă influență asupra realizării economiilor este dată de către un salariu
mare conform notelor acordate de către studenți, mai exact 8.86, urmată de către un job bun într-o
organizație. A treia variantă considerată importantă pentru economisire este potențialul ridicat de avansare
în carieră, a cărei notă acordată în medie de studenți a fost de 7,21.
Q10. Care din următoarele categorii de persoane considerați că obișnuiesc să
economisească?□ pensionarii;
□ deținătorii de afaceri;
□ angajații cu salarii mari;
□ studenții;
□ cei care încasează banIi din chirii;
□ tinerii profesioniști;
□ adulții fără copii;
19
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Respondenții sunt de părere că cele mai multe dintre persoanele care economisesc sunt
“pensionarii”, mai exact 158 dintre studenți sau
70,5% din totalul răspunsurilor, 108 studenți sau
40,8% din totalul răspunsurilor concluzionează
faptul că a doua categorie de persoane care
economisesc sunt “angajații cu salarii mari”. Cea
de-a treia categorie care economisește este văzută
de studenți ca fiind “adulții fără copii”, cu 79 de
răspunsuri sau 35,3% din totalul răspunsurilor,
urmată de către “cei care încasează bani din chirii”,
67 răspunsuri sau 29,9%. Alte categorii de
persoane care economisesc sunt considerate
“deținătorii de afaceri” și “tinerii profesioniști”.
Q11. Dacă la un moment dat intrați în
posesia unei sume de 100.000 de euro, ce
veți face cu aceasta?□ achiziție mașină;
□ achiziția excursiei vieții;
□ organizarea unei petreceri cu prietenii;
□ achiziție casă;
□ depune într-un cont bancar la termen;
□ deschiderea unei afaceri;
□ investire la bursă (acțiuni, comodități, curs de schimb)
20
ResponsesPercent of
CasesN Percent
Premiua Utilizare premiu - Achizitie masinã
53 11.1% 23.7%
Utilizare premiu - Achizitia excursiei vietii
44 9.2% 19.6%
Utilizare premiu - Organizarea unei petreceri cu prietenii
20 4.2% 8.9%
Utilizare premiu - Achizitie casa
122 25.5% 54.5%
Utilizare premiu - Depunere cont bancar la termen
77 16.1% 34.4%
Utilizare premiu - Deschidere afacere
135 28.2% 60.3%
Utilizare premiu - Investire la bursa (actiuni, comoditati, curs de schimb)
21 4.4% 9.4%
Utilizare premiu - Altceva
7 1.5% 3.1%
Total 479 100.0% 213.8%
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Dacă ar intra în posesia unei sume mari de bani, majoritatea dintre cei care au răspuns, 135 de
persoane sau 60,3% dintre răspunsuri sunt de părere că ar deschide o afacere, urmată de ideea de-a și
achiziționa o casă, 122 sau 54,5% dintre răspunsuri.
Pentru realizarea de economii dau 77 de răspunsuri sunt bifate sau 34,4% prin depunerea unui cont
bancar la termen. Cel de-a patra utilizarea a unui premiu în bani de către studenți a fost direcționată către
achiziția unei mașini, 53 sau 23,7 % dintre răspunsuri.
Alte utilizări ale unui premiu în bani ar fi pentru achiziționarea excursiei vieții, 44 sau 19,6% dintre
răspunsuri, investirea la bursă/acțiuni 21 sau 9,4% răspunsuri și organizarea unei petreceri cu prieenii doar
20 de răspunsuri sau 8,9%.Din totalul studențiilor doar 7 respondenți au răspuns altceva, mai exact 3,1 %
Q15.Bugetul dvs. este compus din?
În cea mai mare măsură, veniturile respondenților
se realizează cu sprijinul părinților, fiind bifate 204
răspunsri sau 90,7% dintre acestea. A doua sursă de venit a
studenților este dată de “câștigurile ocazionale” cu un
număr de 89 de răspunsuri sau 39,6%. Bursa primită la
facultate este răspunsul oferit de 58 de studenți mai exact
25,8% urmată de către “propriul salariu” cu un procentaj
23,1% din totalul răspunsurilor.
21
N Percent
Componenta buget - Bursa primita de la facultate
58 13.4% 25.8%
Componenta buget - Propriul salariu
52 12.0% 23.1%
Componenta buget - Sprijinul parintilor
204 47.0% 90.7%
Componenta buget - Burse private
4 .9% 1.8%
Componenta buget - Castiguri ocazionale
89 20.5% 39.6%
Componenta buget - Alte surse
27 6.2% 12.0%
434 100.0% 192.9%
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Alte surse de venit ale studenților sunt bursele private, mai exact1,8% din studenți beneficiază de
acest regim precum și alte surse menționate de 27 de respondenți mai exact 12% din totalul răspunsurilor.
3.2 Analiza bivariată
3.2.1 Corelație între influența realizării economiilor prin intermediul unui salariu mare (q9_0) și
modalități de petrecere a timpului liber cu familia(q3_5).
H0 : Realizarea economiilor prin intermediul unui salariu mare influențează modalitatea de petrecere a
timpului liber cu familia.
H1: Realizarea economiilor prin intermediul unui salariu mare nu influențează modalitatea de petrecere a
timpului liber cu familia.
Am verificat dacă între aceste două variabile metrice există o legătură.
Correlations
Influenta
realizare
economii
- Salariu
mare
Ore pe
saptaman
a - timp
cu familia
Influenta realizare
economii - Salariu
mare
Pearson
Correlation
1 .028
Sig. (2-tailed) .688
N 223 213
Ore pe saptamana
- timp cu familia
Pearson
Correlation
.028 1
Sig. (2-tailed) .688
N 213 215
22
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Coeficientul de corelație Pearson este egal cu 0,028 ceea ce indică o relație pozitivă și foarte slabă
între cele două variabile. Valoarea legăturii este 0,688 > 0,05 nivel de semnificație ceea ce înseamnă că
ipoteza nulă nu se acceptă și anume nivelul economiilor datorate unui salariu mare nu este afectat de faptul
că respondenții aleg să-și petreacă timpul liber alături de familie iar coeficientul de corelație nu este
semnificativ statistic.
3.2.2 Corelație între orele pe săptămână petrecute la serviciu/muncă (q3_0) și influența realizării
economiilor pentru persoanele carea au un potențial ridicat de avansare în carieră(q9_2).
H0: Orele petrecute la serviciu/muncă pe săptămână influențează persoanele care au un potențial ridicat de
avansare în carieră să economisească.
H1: Orele petrecute la serviciu/muncă pe săptămână nu influențează persoanele care au un potențial ridicat
de avansare în carieră să economisească.
Am verificat dacă între aceste două variabile metrice există o legătură.
Correlations
23
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Ore pe
saptamana -
servicu/munca
Influenta
realizare
economii -
Potentialul
ridicat de
avansare in
cariera
Ore pe saptamana -
servicu/munca
Pearson Correlation 1 -.073
Sig. (2-tailed) .299
N 206 205
Influenta realizare economii -
Potentialul ridicat de
avansare in cariera
Pearson Correlation -.073 1
Sig. (2-tailed) .299
N 205 224
Coeficientul de corelație Pearson este egal cu -0,73 ceea ce indică o relație negativă între cele două
variabile, inexistentă. Probabilitatea legăturii este 0,299 > 0,05 nivel de semnificație, ceea ce înseamnă că
ipoteza nulă nu se acceptă, orele petrecute la serviciu/muncă pe săptămână nu influențează persoanele care
au un potențial ridicat de avansare în carieră să economisească.
3.2.3 Corelație între orele pe săptămână petrecute pentru lectură (q3_1) și ponderea utilizării pc-ului
pentru lectură/documentare (q4_4).
H0: Orele petrecute pe săptămână pentru lectură influențează ponderea utilizării pc-ului pentru
lectură/documentare.
H1: Orele petrecute pe săptămână pentru lectură nu influențează ponderea utilizării pc-ului pentru
lectură/documentare.
Am verificat dacă între aceste două variabile metrice există o legătură.
Correlations
Ore pe saptamana
- lectura
Pondere utilizare
PC -
lecturã/document
are
Ore pe saptamana – lectura Pearson Correlation 1 .276**
Sig. (2-tailed) .000
24
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
N 221 219
Pondere utilizare PC -
lecturã/documentare
Pearson Correlation .276** 1
Sig. (2-tailed) .000
N 219 223
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Coeficientul de corelație Pearson are valoarea 0,276 ceea ce indică o relație pozitivă între cele două
legături și relație slabă. Probabilitatea legăturii este 0,00 < 0,05 nivel de semnificație, ceea ce înseamnă că
legătura este semnificativă statistic iar ipoteza nulă este acceptată, orele petrecute pe săptămână pentru
lectură influențează ponderea utilizării pc-ului pentru lectură/documentare.
3.2.4 Corelație între influența realizării economiilor prin dorința foarte mare de-a face o achiziție (q9_7)
și influența realizării economiilor printr-un salariu mare (q9_0).
H0: Între realizarea de economii prin dorința de-a face o achiziție și realizarea de economii printr-un salariu
mare există legătură.
H1: Între realizarea de economii prin dorința de-a face o achiziție și realizarea de economii printr-un salariu
mare nu există legătură.
Correlations
Influenta
realizare
economii -
Dorinta foarte
mare de a face
o achizitie
Influenta
realizare
economii -
Salariu mare
Influenta realizare economii -
Dorinta foarte mare de a
face o achizitie
Pearson Correlation 1 .026
Sig. (2-tailed) .697
N 224 223
Influenta realizare economii -
Salariu mare
Pearson Correlation .026 1
Sig. (2-tailed) .697
N 223 223
25
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Coeficientul de corelație Pearson are valoarea 0,026 ceea ce indică o relație pozitivă între cele două
variabile și slabă în același timp. Probabilitatea legăturii este de 0,697 > 0,05 nivel de seminificație,
coeficientul statistic fiind seminificativ, ipoteza nulă se acceptă, mai exact între realizarea de economii prin
dorința de-a face o achiziție și realizarea de economii printr-un salariu mare există legătură.
3.2.5 Corelație între variabila influență realizare economiilor prin realizarea veniturilor
ocazionale(q9_4) și variabila ore pe săptămână petrecute pentru activitățile casnice(q3_7).
Ho: Între economiile realizate din venituri ocazionale și activitățile casnice există legătură.
H1: Între economiile realizate din venituri ocazionale și activitățile casnice nu există legătură.
Am verificat dacă între cele două variabile există legătură, care este direcția și intensitatea acesteia.
Correlations
Influenta
realizare
economii -
Realizarea de
venituri
ocazionale
Ore pe
saptamana -
activitati casnice
Influenta realizare economii -
Realizarea de venituri
ocazionale
Pearson Correlation 1 .046
Sig. (2-tailed) .501
N 224 217
Ore pe saptamana - activitati
casnice
Pearson Correlation .046 1
Sig. (2-tailed) .501
26
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
N 217 218
Coeficientul de corelație Pearson este 0,046 ceea ce indică o relație slabă și pozitivă. Semnificația legăturii
este de 0,501 > 0,050 nivel de semnificație, coeficientul fiind nesemnificativ statistic, ipoteza nulă se
respinge iar între economiile realizate din venituri ocazionale și activitățile casnice nu există legătură.
4.Concluziile cercetării Ipotezele cercetării au fost:
1.Studenții aleg să-și petreacă timpul liber la cumpărături, excursii sau cinematograf.
2.Pasiunile pentru shopping, gastronomie și electronică, sunt cele care predomină în rândul studențiilor.
3.În medie, studenții alocă pe săptămână cel mai mult timp cumpărăturilor.
4.Direcția prioritară a bugetului studențiilor este pentru alimente și utilități.
5.Dorința foarte mare de-a face o achiziție îi determină pe studenți să economisească.
6.Printre persoanele care aleg cel mai mult să economisească se află pensionarii și adulții fără copii.
7.Majoritatea studenților ar alege să utilizeze o sumă mare de bani câștigată pentru deschiderea unei
afaceri.
8.Experiența pe care studenții o capătă în timpul facultății le poate influența seminificativ nivelul
veniturilor.
9.Bugetul studenților este format în mare parte din burse sau salarii.
10.Majoritatea studenților folosesc pc-ul pentru lectură/documentare.
În urma rezultatelor cercetării, conform întrebarii 1, studenții aleg să-și petreacă timpul liber în
natură, cu familia sau în excursii, fiind pasionați în mare măsură de lectură, activități sportive și shopping.
27
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
În medie studenții alocă cel mai mult timp pe săptămână somnului precum și serviciului, având ca și drecție
prioritară de alocare a bugetului pentru alimente-îmbrăcăminte.
Conform întrebării 10, am observat că studenții consideră cea mai importantă categorie de persoane
care economisesc ca fiind pensionarii urmați de către persoanele cu un salariu foarte mare, la rândul lor
motivele de economisire sunt diverse, însă printre cele mai importante motive de economisire sunt :
deschiderea unei afaceri, achiziția unei case sau cumpărarea unei excursii de vis. Conform întrebării 9 cea
mai mare influență asupra realizării economiilor de către studenți este dată de posibilitatea deținerii unui
salariu mare, urmată de un job într-o organizație mare și potențial ridicat de avansare în carieră.
Conform rezultatelor întrebării 15, bugetul studenților provine în mare parte de la părinți, a doua
sursă de venit a acestora este dată de câștiguri ocazionale precum și de burse primite de la facultate.
Studenții aleg să-și petreacă cel mai mult timp în fața pc-ului pentru social media și filme/emisiuni.
Lectura/documentarea fiind abia cel de-al treilea motiv pentru care aceștia utilizează o perioadă îndelungată
de timp acestei activități. Curios este faptul că deși în mare parte studenții sunt pasionați de lectură , în
cadrul utilizării pc-ului acestei pasiuni nu-i revine o poziție fruntașă, așa cum am menționat anterior.
5.Recomandări
Din concluzii, am observat că cele mai importante elemente de care țin cont studenții în momentul
în care vor să economisească sunt date de stabilitatea financiară prezentă, mai exact aceștia țin cont de
lipsa salariului, mare parte din bugetul actual al acestora fiind furnizat de către părinți. Având in vedere
aceste considerente aceștia țin cont însă de posibilitate unui job bun și avansarea în carieră. Mai multe
programe plătite de internship îi pot ajuta pe aceștia ca pe lângă venitul realizat din partea părinților să
economisească o parte din salariu.
Deoarece majoritatea sunt dornici de-a deschide o afacere în condițiile primirii unei mari sume de
bani, aceștia pot începe sa economisească precum și să caute sprijin sau finanțare pentru un posibil
start-up al unei afaceri. Pentru inițierea unui astfel de proiect, studenții pot fructifica pasiunile precum
și modalitățile preferate de petrecere ale timpului liber.
28
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
6.AnexeCapitolul 1 Frecvențe
Q1 .Modalitate preferată de petrecere a timpului liber
Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid sport/sala de forta 21 9.3 9.3 9.3
cercuri tematice 5 2.2 2.2 11.6
cu familia 28 12.4 12.4 24.0
cumparaturi 11 4.9 4.9 28.9
plimbari in aer liber 88 39.1 39.1 68.0
cinematograf 14 6.2 6.2 74.2
jocuri PC/consola 5 2.2 2.2 76.4
iesiri in club 8 3.6 3.6 80.0
29
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
excursii 28 12.4 12.4 92.4
navigare web 9 4.0 4.0 96.4
alta 8 3.6 3.6 100.0
Total 225 100.0 100.0
Q3. Alocarea timpului pentru anumite activităț
Ore pe saptamana - servicu/munca
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 45 20.0 21.8 21.8
2 1 .4 .5 22.3
3 2 .9 1.0 23.3
4 8 3.6 3.9 27.2
5 6 2.7 2.9 30.1
6 4 1.8 1.9 32.0
7 2 .9 1.0 33.0
8 5 2.2 2.4 35.4
10 10 4.4 4.9 40.3
12 5 2.2 2.4 42.7
14 2 .9 1.0 43.7
15 11 4.9 5.3 49.0
16 1 .4 .5 49.5
18 2 .9 1.0 50.5
20 39 17.3 18.9 69.4
23 1 .4 .5 69.9
24 2 .9 1.0 70.9
25 9 4.0 4.4 75.2
30 18 8.0 8.7 84.0
35 7 3.1 3.4 87.4
36 1 .4 .5 87.9
40 14 6.2 6.8 94.7
43 1 .4 .5 95.1
45 2 .9 1.0 96.1
47 1 .4 .5 96.6
48 1 .4 .5 97.1
30
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
50 5 2.2 2.4 99.5
56 1 .4 .5 100.0
Total 206 91.6 100.0
Missing System 19 8.4
Total 225 100.0
Ore pe saptamana - activitati sportive
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 24 10.7 10.9 10.9
1 32 14.2 14.5 25.3
2 36 16.0 16.3 41.6
3 20 8.9 9.0 50.7
4 14 6.2 6.3 57.0
5 32 14.2 14.5 71.5
6 16 7.1 7.2 78.7
7 11 4.9 5.0 83.7
8 5 2.2 2.3 86.0
9 2 .9 .9 86.9
10 18 8.0 8.1 95.0
11 1 .4 .5 95.5
12 1 .4 .5 95.9
14 2 .9 .9 96.8
15 2 .9 .9 97.7
20 3 1.3 1.4 99.1
30 2 .9 .9 100.0
Total 221 98.2 100.0
Missing System 4 1.8
Total 225 100.0
Ore pe saptamana – lectura
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 4 1.8 1.8 1.8
1 14 6.2 6.3 8.1
2 30 13.3 13.6 21.7
31
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
3 13 5.8 5.9 27.6
4 24 10.7 10.9 38.5
5 43 19.1 19.5 57.9
6 5 2.2 2.3 60.2
7 16 7.1 7.2 67.4
8 5 2.2 2.3 69.7
10 32 14.2 14.5 84.2
11 2 .9 .9 85.1
12 4 1.8 1.8 86.9
14 8 3.6 3.6 90.5
15 3 1.3 1.4 91.9
16 1 .4 .5 92.3
17 1 .4 .5 92.8
18 1 .4 .5 93.2
20 9 4.0 4.1 97.3
21 2 .9 .9 98.2
24 1 .4 .5 98.6
28 1 .4 .5 99.1
30 2 .9 .9 100.0
Total 221 98.2 100.0
Missing System 4 1.8
Total 225 100.0
Ore pe saptamana – cumparaturi
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 4 1.8 1.8 1.8
1 38 16.9 17.3 19.1
2 56 24.9 25.5 44.5
3 40 17.8 18.2 62.7
4 23 10.2 10.5 73.2
5 36 16.0 16.4 89.5
6 4 1.8 1.8 91.4
7 5 2.2 2.3 93.6
8 5 2.2 2.3 95.9
32
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
10 5 2.2 2.3 98.2
14 1 .4 .5 98.6
15 2 .9 .9 99.5
20 1 .4 .5 100.0
Total 220 97.8 100.0
Missing System 5 2.2
Total 225 100.0
Ore pe saptamana - iesiri cu prietenii
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 1 7 3.1 3.2 3.2
2 12 5.3 5.5 8.6
3 17 7.6 7.7 16.4
4 18 8.0 8.2 24.5
5 34 15.1 15.5 40.0
6 11 4.9 5.0 45.0
7 10 4.4 4.5 49.5
8 16 7.1 7.3 56.8
9 1 .4 .5 57.3
10 42 18.7 19.1 76.4
12 5 2.2 2.3 78.6
14 1 .4 .5 79.1
15 12 5.3 5.5 84.5
16 2 .9 .9 85.5
18 1 .4 .5 85.9
20 13 5.8 5.9 91.8
21 1 .4 .5 92.3
23 1 .4 .5 92.7
25 3 1.3 1.4 94.1
30 8 3.6 3.6 97.7
34 1 .4 .5 98.2
35 2 .9 .9 99.1
40 1 .4 .5 99.5
33
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
72 1 .4 .5 100.0
Total 220 97.8 100.0
Missing System 5 2.2
Total 225 100.0
Ore pe saptamana - timp cu familia
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 19 8.4 8.8 8.8
1 9 4.0 4.2 13.0
2 17 7.6 7.9 20.9
3 5 2.2 2.3 23.3
4 13 5.8 6.0 29.3
5 12 5.3 5.6 34.9
6 10 4.4 4.7 39.5
7 8 3.6 3.7 43.3
8 10 4.4 4.7 47.9
9 3 1.3 1.4 49.3
10 33 14.7 15.3 64.7
12 2 .9 .9 65.6
14 5 2.2 2.3 67.9
15 10 4.4 4.7 72.6
17 1 .4 .5 73.0
18 2 .9 .9 74.0
20 21 9.3 9.8 83.7
21 1 .4 .5 84.2
24 8 3.6 3.7 87.9
25 3 1.3 1.4 89.3
28 1 .4 .5 89.8
29 1 .4 .5 90.2
30 8 3.6 3.7 94.0
35 2 .9 .9 94.9
40 1 .4 .5 95.3
42 2 .9 .9 96.3
45 1 .4 .5 96.7
34
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
48 4 1.8 1.9 98.6
52 1 .4 .5 99.1
70 1 .4 .5 99.5
96 1 .4 .5 100.0
Total 215 95.6 100.0
Missing System 10 4.4
Total 225 100.0
Ore pe saptamana – somn
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 1 1 .4 .5 .5
2 2 .9 .9 1.4
5 1 .4 .5 1.8
6 3 1.3 1.4 3.2
7 4 1.8 1.8 5.0
8 12 5.3 5.5 10.6
9 1 .4 .5 11.0
10 4 1.8 1.8 12.8
11 1 .4 .5 13.3
20 2 .9 .9 14.2
24 2 .9 .9 15.1
25 3 1.3 1.4 16.5
28 1 .4 .5 17.0
30 3 1.3 1.4 18.3
35 12 5.3 5.5 23.9
37 2 .9 .9 24.8
40 28 12.4 12.8 37.6
42 14 6.2 6.4 44.0
45 12 5.3 5.5 49.5
46 2 .9 .9 50.5
47 1 .4 .5 50.9
48 2 .9 .9 51.8
49 16 7.1 7.3 59.2
50 41 18.2 18.8 78.0
54 3 1.3 1.4 79.4
35
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
55 2 .9 .9 80.3
56 17 7.6 7.8 88.1
60 12 5.3 5.5 93.6
62 1 .4 .5 94.0
63 4 1.8 1.8 95.9
64 2 .9 .9 96.8
65 2 .9 .9 97.7
70 4 1.8 1.8 99.5
85 1 .4 .5 100.0
Total 218 96.9 100.0
Missing System 7 3.1
Total 225 100.0
Ore pe saptamana - activitati casnice
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 5 2.2 2.3 2.3
1 11 4.9 5.0 7.3
2 20 8.9 9.2 16.5
3 27 12.0 12.4 28.9
4 20 8.9 9.2 38.1
5 40 17.8 18.3 56.4
6 13 5.8 6.0 62.4
7 13 5.8 6.0 68.3
8 7 3.1 3.2 71.6
9 3 1.3 1.4 72.9
10 26 11.6 11.9 84.9
12 3 1.3 1.4 86.2
14 8 3.6 3.7 89.9
15 4 1.8 1.8 91.7
16 3 1.3 1.4 93.1
18 1 .4 .5 93.6
20 6 2.7 2.8 96.3
21 2 .9 .9 97.2
24 1 .4 .5 97.7
36
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
25 1 .4 .5 98.2
30 4 1.8 1.8 100.0
Total 218 96.9 100.0
Missing System 7 3.1
Total 225 100.0
Q4. Ponderea utilizării pc-uluiFrequency tabel
Pondere utilizare PC – office
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 5 2.2 2.2 2.2
2 1 .4 .4 2.7
5 28 12.4 12.6 15.2
7 3 1.3 1.3 16.6
10 67 29.8 30.0 46.6
12 1 .4 .4 47.1
14 1 .4 .4 47.5
15 28 12.4 12.6 60.1
17 1 .4 .4 60.5
20 50 22.2 22.4 83.0
23 1 .4 .4 83.4
25 7 3.1 3.1 86.5
30 16 7.1 7.2 93.7
35 2 .9 .9 94.6
40 6 2.7 2.7 97.3
45 1 .4 .4 97.8
50 4 1.8 1.8 99.6
70 1 .4 .4 100.0
Total 223 99.1 100.0
Missing System 2 .9
Total 225 100.0
Pondere utilizare PC – jocuri
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
37
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Valid
0 66 29.3 29.6 29.6
1 5 2.2 2.2 31.8
2 6 2.7 2.7 34.5
4 2 .9 .9 35.4
5 52 23.1 23.3 58.7
6 1 .4 .4 59.2
10 53 23.6 23.8 83.0
12 1 .4 .4 83.4
15 11 4.9 4.9 88.3
18 1 .4 .4 88.8
20 15 6.7 6.7 95.5
30 3 1.3 1.3 96.9
35 2 .9 .9 97.8
40 1 .4 .4 98.2
50 2 .9 .9 99.1
60 2 .9 .9 100.0
Total 223 99.1 100.0
Missing System 2 .9
Total 225 100.0
Pondere utilizare PC - lecturã/documentare
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 4 1.8 1.8 1.8
2 1 .4 .4 2.2
3 1 .4 .4 2.7
5 11 4.9 4.9 7.6
6 1 .4 .4 8.1
8 1 .4 .4 8.5
10 73 32.4 32.7 41.3
13 2 .9 .9 42.2
15 28 12.4 12.6 54.7
20 54 24.0 24.2 78.9
21 3 1.3 1.3 80.3
25 10 4.4 4.5 84.8
38
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
30 21 9.3 9.4 94.2
35 2 .9 .9 95.1
40 4 1.8 1.8 96.9
50 2 .9 .9 97.8
55 1 .4 .4 98.2
60 2 .9 .9 99.1
70 1 .4 .4 99.6
80 1 .4 .4 100.0
Total 223 99.1 100.0
Missing System 2 .9
Total 225 100.0
Pondere utilizare PC - filme/emisiuni
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 2 .9 .9 .9
4 1 .4 .4 1.3
5 7 3.1 3.1 4.4
10 49 21.8 21.8 26.2
15 22 9.8 9.8 36.0
16 1 .4 .4 36.4
19 1 .4 .4 36.9
20 60 26.7 26.7 63.6
21 1 .4 .4 64.0
24 1 .4 .4 64.4
25 18 8.0 8.0 72.4
26 1 .4 .4 72.9
28 1 .4 .4 73.3
30 33 14.7 14.7 88.0
35 2 .9 .9 88.9
40 13 5.8 5.8 94.7
50 5 2.2 2.2 96.9
60 3 1.3 1.3 98.2
70 2 .9 .9 99.1
80 2 .9 .9 100.0
39
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Total 225 100.0 100.0
Pondere utilizare PC - social media
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 3 1.3 1.3 1.3
5 8 3.6 3.6 4.9
8 1 .4 .4 5.3
10 25 11.1 11.1 16.4
15 13 5.8 5.8 22.2
17 1 .4 .4 22.7
18 1 .4 .4 23.1
20 46 20.4 20.4 43.6
25 19 8.4 8.4 52.0
30 51 22.7 22.7 74.7
31 1 .4 .4 75.1
32 1 .4 .4 75.6
35 5 2.2 2.2 77.8
40 25 11.1 11.1 88.9
45 2 .9 .9 89.8
50 15 6.7 6.7 96.4
54 1 .4 .4 96.9
59 1 .4 .4 97.3
60 4 1.8 1.8 99.1
65 1 .4 .4 99.6
70 1 .4 .4 100.0
Total 225 100.0 100.0
Q9. Influență realizare economii
Frequency Table
Influenta realizare economii - Salariu mare
40
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
1 2 .9 .9 .9
2 1 .4 .4 1.3
3 2 .9 .9 2.2
4 4 1.8 1.8 4.0
5 10 4.4 4.5 8.5
6 4 1.8 1.8 10.3
7 13 5.8 5.8 16.1
8 27 12.0 12.1 28.3
9 40 17.8 17.9 46.2
10 119 52.9 53.4 99.6
19 1 .4 .4 100.0
Total 223 99.1 100.0
Missing System 2 .9
Total 225 100.0
Influenta realizare economii - Job bun intr-o organizatie mare
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
1 2 .9 .9 .9
2 4 1.8 1.8 2.7
3 2 .9 .9 3.6
4 5 2.2 2.2 5.8
5 18 8.0 8.0 13.8
6 13 5.8 5.8 19.6
7 18 8.0 8.0 27.7
8 51 22.7 22.8 50.4
9 48 21.3 21.4 71.9
10 63 28.0 28.1 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
41
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Influenta realizare economii - Potentialul ridicat de avansare in cariera
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 1 .4 .4 .4
1 5 2.2 2.2 2.7
2 4 1.8 1.8 4.5
3 7 3.1 3.1 7.6
4 15 6.7 6.7 14.3
5 21 9.3 9.4 23.7
6 16 7.1 7.1 30.8
7 33 14.7 14.7 45.5
8 42 18.7 18.8 64.3
9 47 20.9 21.0 85.3
10 33 14.7 14.7 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
Influenta realizare economii - Primirea unei mosteniri
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
1 9 4.0 4.0 4.0
2 3 1.3 1.3 5.4
3 13 5.8 5.8 11.2
4 12 5.3 5.4 16.5
5 29 12.9 12.9 29.5
6 14 6.2 6.3 35.7
7 27 12.0 12.1 47.8
8 33 14.7 14.7 62.5
9 23 10.2 10.3 72.8
10 61 27.1 27.2 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
42
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Influenta realizare economii - Realizarea de venituri ocazionale
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
1 8 3.6 3.6 3.6
2 16 7.1 7.1 10.7
3 18 8.0 8.0 18.8
4 25 11.1 11.2 29.9
5 43 19.1 19.2 49.1
6 24 10.7 10.7 59.8
7 40 17.8 17.9 77.7
8 27 12.0 12.1 89.7
9 9 4.0 4.0 93.8
10 14 6.2 6.3 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
Influenta realizare economii - Cheltuieli mai mici decat veniturile
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
1 3 1.3 1.3 1.3
2 9 4.0 4.0 5.4
3 6 2.7 2.7 8.0
4 11 4.9 4.9 12.9
5 26 11.6 11.6 24.6
6 29 12.9 12.9 37.5
7 36 16.0 16.1 53.6
8 39 17.3 17.4 71.0
9 33 14.7 14.7 85.7
10 32 14.2 14.3 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
43
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Influenta realizare economii - Lipsa timpului pentru a cheltuii banii
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 1 .4 .4 .4
1 24 10.7 10.7 11.2
2 24 10.7 10.7 21.9
3 18 8.0 8.0 29.9
4 19 8.4 8.5 38.4
5 39 17.3 17.4 55.8
6 29 12.9 12.9 68.8
7 22 9.8 9.8 78.6
8 23 10.2 10.3 88.8
9 19 8.4 8.5 97.3
10 6 2.7 2.7 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
Influenta realizare economii - Dorinta foarte mare de a face o achizitie
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 2 .9 .9 .9
1 12 5.3 5.4 6.3
2 7 3.1 3.1 9.4
3 7 3.1 3.1 12.5
4 7 3.1 3.1 15.6
5 24 10.7 10.7 26.3
6 17 7.6 7.6 33.9
7 37 16.4 16.5 50.4
8 29 12.9 12.9 63.4
9 36 16.0 16.1 79.5
10 46 20.4 20.5 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
44
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Total 225 100.0
Influenta realizare economii - Aversiunea fata de contractarea unui credit
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid
0 1 .4 .4 .4
1 13 5.8 5.8 6.3
2 12 5.3 5.4 11.6
3 10 4.4 4.5 16.1
4 16 7.1 7.1 23.2
5 42 18.7 18.8 42.0
6 29 12.9 12.9 54.9
7 26 11.6 11.6 66.5
8 41 18.2 18.3 84.8
9 18 8.0 8.0 92.9
10 16 7.1 7.1 100.0
Total 224 99.6 100.0
Missing System 1 .4
Total 225 100.0
Q10. Categorii de persoane care economisesc
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
$q10atra 224 99.6% 1 0.4% 225 100.0%
a. Dichotomy group tabulated at value 1.
$q10atr Frequencies
Responses Percent of
CasesN Percent
categoriia Persoane care economisesc
- Pensionari
158 28.5% 70.5%
45
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Persoane care economisesc
- Detinãtorii de afaceri60 10.8% 26.8%
Persoane care economisesc
- Angajatii cu salarii mari108 19.5% 48.2%
Persoane care economisesc
- Studentii44 7.9% 19.6%
Persoane care economisesc
- Cei care incaseaza bani din
chirii
67 12.1% 29.9%
Persoane care economisesc
- Tinerii profesionisti38 6.9% 17.0%
Persoane care economisesc
- Adultii fara copii79 14.3% 35.3%
Total 554 100.0% 247.3%
Q15.Componența bugetului
Case Summary
Cases
Valid Missing Total
N Percent N Percent N Percent
$Q15Bugeta 225 100.0% 0 0.0% 225 100.0%
a. Dichotomy group tabulated at value 1.
$Q15Buget Frequencies
Responses Percent of
CasesN Percent
Bugeta Componenta buget - Bursa
primita de la facultate58 13.4% 25.8%
Componenta buget - Propriul
salariu52 12.0% 23.1%
Componenta buget -
Sprijinul parintilor204 47.0% 90.7%
Componenta buget - Burse
private4 0.9% 1.8%
Componenta buget -
Castiguri ocazionale
89 20.5% 39.6%
46
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
Componenta buget - Alte
surse27 6.2% 12.0%
Total 434 100.0% 192.9%
a. Dichotomy group tabulated at value 1.
Capitolul 2 Histograme
47
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
48
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
49
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
50
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
51
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
52
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
53
Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE
54