PLANUL DE MANAGEMENT AL
FLUVIULUI DUNĂREA, DELTEI DUNĂRII,
SPAȚIULUI HIDROGRAFIC DOBROGEA ȘI
APELOR COSTIERE
BROȘURĂ PENTRU PUBLIC
2009 - 2015
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL
Administraţia Bazinală de Apă ,,Dobrogea Litoral’’
http://www.waterct.ro
Administrația Bazinală de Apă
Dobrogea Litoral elaborează
Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic
Dobrogea si Apelor Costiere şi contribuie la elaborarea Planului de Management
Naţional şi al Districtului Hidrografic al fluviului Dunărea.
DIRECTIVA CADRU APĂ
Directiva Parlamentului şi Consiliului European
2000/60/EC privind stabilirea unui cadru de politică
comunitară în domeniul apei
Problemele din ce în ce mai stringente asupra ecosistemelor
acvatice europene au făcut ca Uniunea Europeană să susţină
protecţia apelor ca fiind o prioritate majoră, elaborând în acest
sens, după 5 ani de dezbateri, aceasta Directivă care stabileşte
pentru prima dată un cadru pentru protecția tutror apelor de
suprafață interioare, a apelor tranzitorii, a apelor costiere și
subterane.
Scopul general al Directivei Cadru Apă este atingerea în
anul 2015 a unei „stări bune” a tuturor corpurilor de apă
din Europa, ceea ce implică asigurarea unor condiţii de
viaţă similare din punct de vedere al mediului acvatic
pentru toţi cetăţenii Europei.
Directiva Cadru Apă a fost transpusă în legislația din
România prin Legea Apelor 107/1996 modificată și
completată prin Legea 310/2004, Legea 112/2006 și OUG
3/2010.
Implementarea Directivei Cadru Apă va contribui la o
dezvoltare durabilă socio-economică prin asigurarea
necesarului de apă pentru folosințe, atât din punct de vedere
calitativ cât și cantitativ.
PLANUL DE MANAGEMENT AL FLUVIULUI
DUNĂREA, DELTEI DUNĂRII, SPAȚIULUI
HIDROGRAFIC DOBROGEA ȘI APELOR COSTIERE
Reprezintă principalul instrument de implementare al Directivei
Cadru Apă, prezintă aspecte legate de managementul calităţii
apelor, pe baza cunoaşterii stării corpurilor de apă, stabileşte
obiectivele ţintă pe o perioadă de 6 ani (2009-2015) şi propune
măsuri pentru atingerea “stării bune” a apelor în vederea utilizării
durabile a acestora. România elaborează Planuri de Management la nivel de sub-bazin
hidrografic (11 Planuri de Management), la nivel național (Planul
National de Management – Sinteza Planurilor de Management la
nivel de bazine/spații hidrografice), contribuție la elaborarea
Planului de Management al Districtului Internațional al Dunării,
contribuție la elaborarea Planului de Management al Sub-bazinului
Internațional al Tisei. Bazinele/Spațiilehidrografice Spațiul hidrografic
pentru care se realizează Dobrogea, Delta
Planurile de Management Dunarii, Apele Costiere
la nivel național
Planul de Management al Fluviului Dunărea, Deltei Dunării,
Spațiului Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere cuprinde
prezentarea generală și caracteristicile corpurilor de apă de
suprafață pentru fiecare din sub-bazinele analizate. Pentru Dunăre
în cadrul Planurilor de Management aferente Direcțiilor de Apă
riverane Dunării (Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița,
Prut, Dobrogea - Litoral) sunt prezentate capitolele privind
caracterizarea corpurilor de apă subterană, identificarea presiunilor
semnificative, identificarea și cartarea zonelor protejate și aspecte
privind analiza economică.
La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic
Dobrogea și Apelor Costiere există următoarele categorii de ape: râuri
(naturale, puternic modificate și artificiale) – 1858,41 km, din care
râuri permanente – 1790,41 km, (cca. 87,5% din totalul cursurilor de
apă), râuri nepermanente – 68 km, (cca. 12,5 % din totalul cursurilor
de apă); lacuri naturale – 81 cu suprafață mai mare de 0,5 km2, dintre
care 77,78 % în Delta Dunării; acumulari – 6 cu suprafața mai mare de
0,5 km2; ape tranzitorii - 781,37 km
2 (128 km ape tranzitorii marine);
ape costiere - 571,8 km2 (116 km).
In conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC,
prin „corp de apa de suprafață” se înțelege un element discret și
semnificativ al apelor de suprafață ca: râu, lac, canal, sector de râu,
sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.
Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea,
raportarea și verificarea modului de atingere al obiectivelor țintă ale
Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corecta a acestor corpuri
de apă este deosebit de importantă.
La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic
Dobrogea și Apelor Costiere, s-au identificat un număr total de 122
corpuri de apă de suprafață și 10 corpuri de apă subterană.
Situația privind clasificarea celor 122 de corpuri de apă: 99 corpuri de
apă naturale (20 din categoria râuri, 75 din categoria lacuri naturale, 2
din categoria apelor costiere și 2 din categoria apelor tranzitorii), 18
corpuri de apă puternic modificate (3 din categoria râuri, 6 din
categoria lacuri de acumulare, 7 din categoria lacuri naturale și 2 din
categoria apelor costiere), 5 corpuri de apă artificiale.
Din punct de vedere al corpurilor de apă subterană, la nivel
de spatiu hidrografic sunt 10 de corpuri de apă subterană,
din care 2 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu
Bulgaria.
CORPURI DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ
23 corpuri de apă - râuri
82 corpuri de apă - lacuri naturale
6 corpuri de apă - lacuri de acumulare
122 corpuri de apă 5 corpuri de apă artificiale
2 corpuri de apă tranzitorii
4 corpuri de apă costiere
122 corpuri de apă
CORPURI DE APĂ SUBTERANĂ
Presiune (poluator)
Stare
Impact (efect)
Risc
Programe Masuri
Obiectiv de Mediucl. II calitate
Buna
PROBLEME IMPORTANTE
ÎN MANAGEMENTUL APELOR
Se aplică principul CAUZĂ EFECT
CAUZE:
Aglomerările umane/localităţile: 91 aglomerări urbane
>2000 l.e. la sfârșitul anului 2009
- gradul de racordare la canalizare este de 68.72%
- gradul de racordare la stații de epurare este de 61,82 %
- protejarea necorespunzătoare a solurilor atunci când se
utilizează nămolurile de la stațiile de epurare.
Industria 32 - unităţi care nu dispun de instalaţii şi
tehnologii conforme cu reglementările europene în ceea
ce priveşte prevenirea şi controlul poluării resurselor de
apă.
Agricultura 5 - unităţi agricole ce nu sunt conforme
cerinţelor europene în ceea ce priveşte existenţa unei
tehnologii prietenoase cu mediul precum si aplicarea
codului bunelor practici agricole.
Construcţiile şi lucrările hidrotehnice
Alte activităţi antropice precum: piscicultura/acvacultura;
extragerea balastului și nisipului din lunca râurilor;
exploatările forestiere.
EFECTE: - Poluarea cu substanțe organice: exces de
substanțe organice din cauza apelor uzate neepurate, care
afectează viața acvatică și starea apelor;
- Poluarea cu nutrienți: se datorează apelor uzate neepurate
corespunzator, practicilor agricole neadaptate noilor cerințe,
industriei și transportului, toate acestea ducand la fenomene de
eutrofizare a apelor;
- Poluarea cu substanțe prioritare/prioritare periculoase:
datorată micropoluanților organici, metalelor grele, produselor
petroliere, pesticidelor, practicilor agricole neadaptate, industriei
miniere, poluării accidentale, putând să creeze probleme chiar la
concentrații mici;
- Alterări hidromorfologice: schimbări ale cursurilor naturale
ale râurilor, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului
hidrologic al râului, deteriorarea biodiversităţii acvatice, toate
acestea provocând un serios impact asupra mediului acvatic;
- Apele subterane: fiind o sursă importantă de apă potabilă
necesită o protecție specială împotriva poluării și deteriorării.
SITUAŢIA ACTUALĂ
A CORPURILOR DE APĂ
CARACTERIZAREA STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ
Starea chimică este reprezentată de nivelul concentraţiilor de
poluanţi ce trebuie să fie conform cu standardele de calitate pentru
mediu, pentru a se asigura protecţia sănătăţii umane şi a mediului.
Se defineşte ca stare chimică bună sau altă stare decât bună.
Starea ecologică reprezintă structura și funcționarea ecosistemelor
acvatice evidențiate prin elementele de calitate biologice,
elemente hidromorfologice și fizico-chimice generale, cu un
sistem de clasificare în 5 clase, respectiv : foarte bună, bună,
moderată, slabă si proastă.
Corpuri de apă
naturale (99)
Evaluarea stării ecologice și chimice efectuată
pentru cele 20 râuri
Evaluarea stării ecologice și
chimice a celor 75 Lacuri
Evaluarea stării ecologice și
chimice a celor 4 corpuri de apă
tranzitorii și costiere
50%
25%
25%
stare moderata stare slaba stare proasta
Evaluarea potențialului ecologic și a stării
chimice efectuată pentru cele 3 râuri Evaluarea potențialului ecologic și a stării
chimice a celor 6 Lacuri de acumulare
Corpuri de apă puternic
modificate (18) si artificiale (5)
La nivelul Spațiului Hidrografic Dobrogea și
Deltei Dunării au fost identificate un număr de
7 lacuri, declarate, datorită alterărilor
hidromorfologice, corpuri de apă puternic
modificate. Toate cele 7 corpuri au fost
evaluate la potential ecologic moderat. În urma
evaluării stării chimice, un singur corp a fost
evaluat la stare chimică bună și 6 corpuri la
altă stare decât cea bună.
Pentru corpurile de apă artificiale s-a constatat
că toate cele 5 corpuri de apă ating potențialul
ecologic moderat, iar la evaluarea stării
chimice, toate cele 5 corpuri de apă artificiale
nu ating starea chimică bună.
Nici unul din cele 2 corpuri de ape costiere nu
ating obiectivele de mediu: 1 atinge potentialul
ecologic moderat si celalalt potentialul
ecologic prost, iar ambele sunt in alta stare
decat buna din punct de vedere al starii
chimice.
La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării și
Spațiului Hidrografic Dobrogea, în cazul
lacurilor de acumulare, în urma evaluării
potențialului ecologic, toate cele 6 corpuri de
apă sunt evaluate la potențial ecologic moderat,
iar din punct de vedere al stării chimice, din
totalul de 6 corpuri de apă puternic modificate -
lacuri de acumulare, 4 corpuri de apă ating
starea chimică bună și 2 corpuri altă stare decât
cea bună.
În cazul râurilor, în urma evaluării
potențialului ecologic s-a constatat că dintr-un
număr de 3 corpuri de apă puternic
modificate, aferente Fluviului Dunărea și
Deltei Dunării ( PF2-Chiciu, Chiciu-Isaccea și
Isaccea-Sulina), niciun corp nu atinge
potențialul ecologic maxim și bun, toate cele
3 corpuri de apă ating un potențial ecologic
moderat. La nivelul Fluviului Dunărea și
Deltei Dunării din totalul de 3 corpuri de apă
puternic modificate-râuri, niciun corp de apă
nu atinge starea chimică bună.
CARACTERIZAREA STĂRII APELOR SUBTERANE
ZONE PROTEJATE
Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a
făcut pe baza următoarelor criterii: geologic, hidrodinamic,
starea corpului de apă
- starea cantitativă,
- starea calitativă (chimică).
Delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut numai pentru
zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă
pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari
de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale
de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în
corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru a Apei
2000/60 /EC.
În Spațiul Hidrografic Dobrogea există 1 corp de apă din
totalul de 10 (10 %) care riscă să nu atingă starea bună din
punct de vedere calitativ și niciun corp de apă subterană nu a
fost identificat ca fiind la risc cantitativ.
Pentru captările de apă destinate potabilizării, la nivelul
Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului Hidrografic
Dobrogea și Apelor Costiere au fost identificate zone de
protecţie a corpurilor de apă utilizate pentru captarea apei
potabile destinate consumului uman, care furnizează în
medie cel putin 10 m3/zi sau deservesc cel putin 50 de
persoane. În funcţie de gradul diferit de risc faţă de factorii
de poluare, pentru fiecare captare se instituie în teren
zonele de protecţie sanitară care pot fi cu regim sever sau
de restricţie, precum şi perimetrele de protecţie
hidrogeologică.
La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului
Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere au fost
identificate:
14 captări din surse de suprafaţă – din care 2 au zonă
de protecţie.
159 captări din surse subterane – din care 155 au zonă
de protecţie.
La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spațiului
Hidrografic Dobrogea și Apelor Costiere s-au delimitat 8 zone
pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de
vedere economic, un număr de 44 zone pentru protecția
habitatelor și speciilor și 4 zone vulnerabile la nitrați.
Zone pentru îmbăiere: 15 zone de îmbăiere cu 35 de sectoare
localizate în apele costiere ale Mării Negre.
Pentru fiecare din aceste 5 categorii de zone protejate au fost
elaborate şi aprobate norme tehnice necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor de mediu, cu exceptia zonelor destinate pentru
protecția habitatelor şi speciilor unde menținerea sau
îmbunătățirea stării apei este un factor important pentru care
există legislația specifică în domeniul ariilor naturale protejate.
OBIECTIVE DE MEDIU ce trebuiesc atinse până în
anul 2015
și EXCEPȚII de la OBIECTIVELE DE MEDIU
- “starea bună” pentru corpuri de apă naturale;
- „potențial ecologic bun” pentru corpuri de apă puternic
modificate și artificiale;
- „starea cantitativă și chimică bună” pentru corpurile de
apă subterane;
- „nedeteriorarea stării” corpurilor de apă;
- atingerea obiectivelor pentru zonele protejate.
Pentru corpurile de apă unde atingerea obiectivelor de mediu nu
este posibilă până în anul 2015 din cauza fezabilității tehnice,
costurilor disproporționate sau condițiilor naturale, se cer
excepții (derogări) de la atingerea obiectivelor de mediu, bine
justificate și argumentate.
Urmare a evaluărilor făcute, dintr-un număr total de 122 corpuri
de apă de suprafață, un corp de apă atinge obiectivele de mediu
în anul 2015, pentru 121 corpuri de apă aplicându-se excepții de
la obiectivele de mediu.
În cazul corpurilor de apă subterană, pentru 1 corp de apă se solicita
excepția de la atingerea obiectivelor de mediu conform Art. 4.4 al
Directivei Cadru a Apei, cu prelungirea termenului de atingere a
acestora cu două cicluri de planificare (2027).
Din analiza efectuată au rezultat următoarele:
- predomină excepții de tipul 4.4. (prelungirea termenelor) care
sunt aplicate pentru 117 corpuri de apă ce nu ating obiectivele
de mediu datorită faptului că implementarea măsurilor de bază
și a măsurilor suplimentare, nu se realizează până la 22
decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), atingerea
obiectivelor de mediu urmând a se realiza dupa anul 2015; - excepții de tipul 4.5. (obiective de mediu mai puțin severe) se
aplică unui număr de 4 corpuri de apă. Dintre excepțiile de tipul 4.4 aplicate corpurilor de apă, 117 corpuri
de apă nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită
fezabilității tehnice, niciunul din corpuri neatingând obiectivele de
mediu în 2015 datorită condițiilor naturale sau costurilor
disproporționate. Dintre excepțiile de tipul 4.5. aplicate corpurilor
de apă, 4 corpuri de apă nu ating obiectivele de mediu în 2015 datorită
nefezabilității tehnice, niciunul neatingând obiectivele de mediu în
2015 datorită costurilor disproporționate.
La nivelul Fluviului Dunărea, Deltei Dunarii, Spațiului Hidrografic
Dobrogea și Apelor Costiere, numărul corpurilor de apă pentru care se
aplică excepții va scădea în urmatoarele cicluri de planificare, de la
121 corpuri de apă cu excepții în 2015, la 21 corpuri de apă în cadrul
celui de al 2-lea ciclu de planificare și la 4 corpuri de apă în cadrul
celui de al 3-lea ciclu de planificare, aplicarea excepțiilor urmând a fi
adaptată de fiecare dată.
Pentru atingerea obiectivelor de mediu până în anul 2015,
Planul de Management prevede implementarea
„Programelor de măsuri” ce devin operaționale până în 22
decembrie 2012.
Programele de măsuri includ măsuri de bază, care prevăd
implementarea cerințelor europene în domeniul apelor, iar
acolo unde măsurile de bază nu sunt suficiente, se aplică
măsuri suplimentare pentru atingerea stării/potențialului
ecologic bun și a stării chimice bune.
Masuri
suplimentare
Masuri
de
baza
StareaStarea Buna a Buna a ApelorApelor
Costurile de investiții pentru aplicarea măsurilor de bază și
suplimentare estimate la nivelul Spațiului hidrografic
Dobrogea, se ridică la cca. 1117,442 miliarde Euro, din care
aproximativ 72,49 % sunt costuri pentru realizarea măsurilor
de bază.
În elaborarea acestui Plan de Management o importanță
deosebită a fost acordată – Informării, consultării și
participării publicului. Fiecare etapă a elaborării acestui
Plan de Management s-a finalizat prin dezbateri publice și
întâlniri cu principalii factori interesați. Au fost realizate
pliante, broșuri, chestionare pentru a veni în sprijinul
factorilor interesați, astfel încât opiniile și propunerile din
partea acestora, în vederea îmbunătățirii Planului de
Management să fie făcute în cunoștință de cauză.
Pe website-ul Administrației Bazinale de Apă ,,Dobrogea
Litoral’’ și al Administratiei Nationale „Apele Române’’ au
fost publicate toate documentele specifice, inclusiv Planurile
de Management Bazinale și Planul Național de Management
– Sinteza celor 11 Planuri de Management Bazinale. În luna
noiembrie a anului 2009, toate cele 11 Planuri de
Management Bazinale au fost avizate în cadrul sedințelor
Comitetelor de Bazin.
PARTICIPAREA PUBLICULUI