7/23/2019 notiuni laborator DTI
1/24
DESEN
TEI-{NIC
o
Lucrdri oractice
u1
fil .,eCa
NOTTUNI
II.{TRODUCTTVE
1.1.
Instrumexte
folosite
in
desenul
tehnic
1.1.1.
Instrumente
pentru
desenare gi
scriere
-
---'-
o
Plangeta
Si
teul
pentru
desenare
'''
I
Planseta
este
confeclionatd
din
diverse
materiale
(lemn,
plastic,
g.a),
format
minim
de
450x600
mm, cu
fete
perfect plane.
Amplasarea
gi
fixarea
formatului
se
fap-e
c6.t
mai
aproape
de
marginea
din
stdnga
plangetei.
'
Tpul este
compls
din
doui
lamele:
una
orizontald,
de
regulS. cu
aceeagi
dimensiune
ca
cea.a pianqetei
$i
una
vertical[
ce
culiseazi pe
marginea
din
stdnga
plangetei
qi
face
cu
iamela
orizontald
rur
unghi
de
90 . Liniile
orizontale
de pe
desen
se
vor
trasa
cu
ajutorul
lamelei
orizontale
a
teului (fig.
1. 1),
prin
deplasarea
teului
in
sus
pi
in
jos
cu
m6na
stdng6.,
iar
cele
verticale prin
deplasarea
echerului
pe
lamela
orizontalt
a
teului.
De regul6,
teul
trebuie
sd
arbd
aceleaqi
dimensiuni
ca
gi
planpeta.
Fig.
1.1.
Pozilia
de
iucru
cu
teui
la
piangeta
7/23/2019 notiuni laborator DTI
2/24
-- ,
Romanescu
M. C.
Fig.
1.2.
Trasarea curbelor
speciale
cu ajutorul
floraruiui
o
$abloane
ajutdtoare
pentru
desenare
(pentru
trasarea
de cercuri,
hexagoane,
elipse,
figuri
geometrice,
curbe
ale capetelor
guruburilor
gi
piulilelor,
simboluri,
$.a.)
-
sunt realizate din
materiaie
plastice
(fig.
1.3).
Fig.
1.3.
$abioane
pentru
desenare
+
Creianul
mecanic
cu
cap
tubular
pentru
mine de creion
0,3; 0,5;
0,7;
l,a
mrn,
mine de
creion
de
grafit
(de
culoare neagrd)
in
combinalie cu
polimeri, cu
grade
diferite
de
d.uritate,
simboluri
ce
sunt
etichetate:
9H,
8H, 7H,
6H,5H, 4H
(mine
tari),
3H,
2H,
H,F,
HB,
B
(mine
medii),28,38,48,
58,
68, 78
(rnine
moi).
e
Coala
de
hdrtie
albd
pentru
desenat,
opaci, uniform5.,
ce
nu trebuie
si
se
deterioreze prin
gtergere
cu
radiera.
t
Radierd
albe, de
calitate.
+
$abloanele
pentru
executarea
scrierii
drepte
sau
inclinate
au
dimensiunile
corespunzitoare
scrierii tehnice.
Observaiii:
'
desenele
in
creion
se
vor
executa
pe
partea
neteda
a
hArtiei
albe
pentru
desenat;
'
hArtia
pentru
desenare se
va
fixa
pe plangetd
cu pioneze
sau
band[
ad,ezivd.
Se
fixeazd
mai
intAi
unul
dintre
colluri cu
o
pionez5.,
iar
dupd
intinderea
hartiei pe
direclia
diagonaiei
collului
fixat,
se fixeazd
cu aitd
pionez6
co{ul
opus;
se
fixeazd
apoi
pe
rdnd
ceieialte
colgr:ri,
intinzAndu-se
hArtia,
astfel
incAt si nu
fie
ondulati
pe
laturi;
'
ia
trasarea
desenelor
in
creion,
liniile
drepte
se traseaz5.
sprijinind
creionul
pe
rigld,
pe teu
sau
pe
echer,
cu
o
inclinare
de
aproximativ 75"
in
sensul
in
care
se
traseazi
linia;
'
vdrful
cu
mind
de creion
a
compasului
trebuie
sd aiba aceeagi
lungime
ca
cea a acului asculit
a
compasului,
pozilia
celor
dou5"
brale
ale
compasului
fiind
perpendiculard
pe
hArtia
de
desenat
la
tasarea
arcelor de
cerc
de
mS.rirni
mari.
+oocc
O
e
oe--
OOoo
7/23/2019 notiuni laborator DTI
3/24
i
t
g
DESEN
TEHNiC
r
Lr-rcrdri practice
I\ORME
GEI\ERALE
iI,{
DESEI\UL
TEHJ\IC
1.2.
Formate
normalizate
.F:,'i:":t:;-rl
.':pr:.
:
-.':-,
.-
.
.. -'-.i
i"---'.
,,-'a.,i.
c1.-
*;st;.,
ia
t:)r;ii.
it.
.i.\),;;.:a.;...i.ii
ur.
jrser:,
Ia scard
in condilii
de
precizie gi
acuratele
maximi..
Forma,
dimensiunile
gi
elementele
grafice
ale
formafuiui
sunt
reglementate
conform
SR
EN ISO
5457:
2002.Elementele
grafice
ale unui
format
sunt
prezentate
in
figura
l.4,in
urmdtoarea
ordine:
Fig.
1.4. Elementele
grafice
ale
formatelor
t
formatul
nedecupat
(conturul
1)
de dimensiuni
a3
x
b3,
este conturul
colii
de
hdrtie pe
care
se
face
formatul
respectiv;
t
conturul
formatului
decupat (conturul
2)
de
dimensiuni
a1
x
b1,
Se
traseazd.cu
linie continuE
sublire
in
interiorul cotii
de
h6.rtie,
fala de
formatul'inilial
nedecupat
d.e dimensiuni
a3
x
r.
)
chenarul
formatului
(pozilia
3)
se traseazd
cu
iinie
continud
goasa
(grosime
0,7
mm)
Ei
deiimiteaz5.la
exterior
spaliul
de desenare,
+
frontiera
formatului
(pozilia
4)
reprezintd.
zonacuprinsd
intre
laturile formatului
decupat
de
ir1_1.--1i1:--i
-
1.
-,
'
.:..:':
i1-,,.. 3-;ir.ri
.
.,:
l.',
.'.:
,..:"
:
1i....
..,
)
.,:
-r.i.
.
...1..:
,.:_-
"i:_.2
formatului
decupat
gi
o
lalime de
1Omm
pe
celelalte parli
aie
formatului
decupat;
'
reperele
de centrare (pozi;ia
5) sunt in nurnir
de
patru
gi
sunt ampiasate
la
mijlocul
fiecdrei:
Iaturi
a
formatuiui
decupat.
Se
traseazA cu
linie
continud
groas5.
(grosime
0,7mm),
pornesc
rie
la
conturul
exterior
al relelei
de
referinfd
gi
depagesc
spre
interior
cu
5mm chenarul
formatului.
Acestea.folosesc
la
pozilionarea
plangei
in scopul
multiplicarii
sau
mod.ificarii.
7/23/2019 notiuni laborator DTI
4/24
Romanescu
M. C.
+
releaua
d.e referinld
(pozilia
6) se trase
azd
pe
toate lalurile frontierei formatuiui,
are
o
Ialime de 5mrn
fiind
lipita
de
laturile
chenarului
formatului. Zona
se
irnparte in
diviziuni cu
lungimi
de
50mm,
incepAnd
de
la
reperele de
centrare
in
ambele sensuri. Diviziuniie
relelei
se
noleazdde
sus
in
jos
cu litere majuscule
(nu
se utilizeaz6 literele I
Si
O)
gi
cu
cifre arabe
de
la
stAnga la
dreapta,
fiind
ccmpletate
ambele
laturi
ale
frontierei.
Face
exceplie formatul A4,
unde
se cornpleteazi doar latura de sus
gi
cea
din
dreapta.
CAmpurile
din
colfunle
frontierei
formaniiui
vor
prelua
diferenlele rezultate
din imparfirea dimensiunilor
formatului.
t
tndiciatorut
@ozilia
7) se
amplasezd
in
col;ul
dreapta inferior
al
forrnatului,
pentru
formatele
A0, Ai, ,A2
gi
A3,
alipit de
chenarui acestuia.
Pentru formatul
A.4 indicatorul
este situat
in
partea
de
jos,
pe
latura
mic6
a chenaruiui
gi
atipit
de
acesta;
o
reperele
de decupare
(y:ozilia
8)
se
prevad
in
collurile
formatului
pentru facilitarea
decupirii
acesfi-ria;
sunt
reprezentate
ca doui
dreptunghiuri
suprapuse,
complet innegrite,
cu
dimensiunile de
10mm
lungime
gi
5mm
grosime;
.
spatiu
de
desenare
sau
cdmpul desenului
(pozilia
9)
este spaliul
din interiorul
chenarului,
disponibil
realizlrn
desenului.
t
,ubr,r, f.f
pr rru rrl*^rr,
de cdrnpuri ale replei
de referinld rezultate
din irnpS.rfirea
dimensiunilor
formate
lor
de bazd.
Tab. 1.1.
Numlr.rl
de cAmpuri
colespunz6toare formatelor din seria ISO-A
Tip format
AO
A1
LZ A3
A4
Latura
lungl
aA
L+
l6 12
8 6
Latura scurtl
16
t2 I 6 4
Standardul SR
EN ISO
5457:
2002
reglemerfieazd.
gi
dimensiunile forrnatelor
de
desen, cias
ificAndu-
le
in urmlto
arel
e cate
go
rii
:
1. dimensiuni
prefereniiale
(seria
ISO-A);
2. dimensiuni
alungite.
s
Formatele cu
dimensiuni
preferenyiale
(seria
ISO-A) au dimensiunile
prezentate
in tabelul
1.2.
Abrevieriie
(T),
respectiv
(U)
a
ceior doul
tipuri
de format
provin
de la
termenii din
limba
englez5, trimmed
-
decupat,
untrimmed
-
nedecupat.
Forrnatul
.{4
se
poate
utiliza
doar cu latura mici drept
bazd
({tg.
1.5). Forrnatele
A0,
Al, A2
Ei
.{3
(frg.
1.6)
se
pot
utiliza
doar
cu latura mare drept
bazE
(in
pozilie orizontal[).
Tab. 1.2. Dimensiuni
ale
fonnateior
preferenliale
Tip
format
Formpt
decupat
(T)
Spaliu
de desenare
Format
nedecupat
(U
Ar
br
Zz
b: lr
b.
AO
841
1 189
821
1 159
880
1230
A1
594
841 5'74 811
625
880
A2
424 594
400
564
450
62s
A3
297
420
27'.7
390
330
450
A4 210
297
r80
27'l 240
330
Toleranlele
dimensiunilor
pot
varia
conform
valorilor
prevdztfie
in
standardui
ISO
216,
hind
de
=
0,5 mrn
pentruformatele
decupate
9i
Ce
+
2
mm
pentru
formarul
nedecupat,
7/23/2019 notiuni laborator DTI
5/24
DESEN
TEHNIC
o
l-ucrdri
practice
Fig,
1.5.
Agezarea
formatului
,{4
Fig.
1.6.
Aqezarea
forrnatului
43
(A2;AI;A0)
o
Formate
cu dimensiuni
alungite utilizate
la
reprezentarea
obiectelor
cu
una
din
dimensiuni
mult
mai
mare
tn
raport cu cealaltd,
in
scopul
economisirii
hirtiei.
Forrnatele
cu dirnensiuni
alungite
se
oblin prin
combinarea
dimensiunii
laturii
scurte a
unui
format
din
seria A
(dirnensiunii
verticale)
cu
dimensiunea
laturii
iungi (dimensiunea
orizontald)
a altui
format
din
seria
A
care
are
suprafala
mai
mare.
Se recoman
dd, ca
utilizuea
formatelor
cu
dimensiuni
alungite
sa
fie evitatd-
Tab.
1.3.
Formate
cu dimensiuni
alungite
Tipul
formatului
Dimensiunile
formatului
aluneit
81
br
A1.0
ti89
594
At2.1
841
420
M.0
11'89
420
43.2
s94
297
A3.1
84i
297
A.3.0
r 189
297
1.3.
Indicatorul
Indicatorul
servegte
la identificarea
deseneior
tehnice,
a
persoanelor
care
au
contribuit
la
realizarea
acestora,
a proprietarului
precum gi
a
modificarilor
operate.
Se aplicd
pe
fiecare
desen
de
execulie,
respectiv pe
fiecare din
plangeie
ce
il
ccmpur,
fiind
pozilionat
in
collui
din
dreapta
desenuiui,
pe
btaza formafului
qi
alipit
de
chenar.
Sensul de
citire
al
indicatorului
trebuie
sd
fie
identic
cu cel de
citire
al
desenului,
adici
de
la
stdnga
spre dreapta
gi
de
jos
in
SUS,
Standardul
SR EN
ISO
7200:
2004
stabilegte
regulile
de
executare
gi
folosire
a
indicatorului
pe
formatele
standardizate.
Standardul
prevede
ca
indicatorul
sd
fie aic5tuit
din
nrai
muite dreptunghiuri
alaturate,
care
conduc
la
formarea
a
cel
putin
doud
zone:
-
u
zuri.a
oe
icei:.tilicai-e
,
'o
zoni
de
informalii
(pot
exista
mai
multe
zone
de
informalii,
irumite
zone
de
informalii
suplimentare).
Inforrnafiile
qgnt
gSlpate
in
mai
multe
zone
dreptunghiulare
alaturate
care
se vor
completa
dupd
cum urmeazd (fig.
1.7):
*
(a)
-
numele
proprietarului
legal
al desenului
(institutrie
de
inv[fdmAnt,
facultate,
societate
7/23/2019 notiuni laborator DTI
6/24
comerciala,
$.a.),
ca
loc in
care
a
fost
realizat desenul;
-
(D)
-
numele
persoanei
care a
realizat
desenui;
-
(c)
-
numele
persoanei
care
a
aprobat
documentul sau numele
persoanelor care au
verificat
lucrarea;
-
(d)
-
denumirea
desenuiui
(in
cazul
desenului de ansamblu,
denurnirea
desenului
va
fi
identicd
cu
cea
inscrisi in tabeiul
de
componenfd);
-
(e)
-
se
inscrie rcvizia
la
care a
fost supus
documentul
(se
va nota cu
[1'
prima
revizie,
cu B
a
doua
revizie,
cu
C
atreiarevizie,
$.a.);
-
(/
-
se
indicd data
ia
care a fost realizata
planga;
-
k)
-
se inscrie numdrul
curent
al
plangei
/numirul
total de
plange
ce
cornpun desenul
(separate
printr-o
linie
bblicl);
-
(h)
-se
inscrie un cod
sau
un text
care
permite
identificarea
plangei dac6 se
realizeazdintr-un
sistem
computerizat;
-
(i)
-
denumirea
departamentului in
care
a
fost realizatd
planga
sau
numele
qefului
de departarnent;
-
f) -
numele
persoanei care
poate
daprecizAri
tehnice
legate de
confinutul
desenului;
-
(*)
-
tipul
documentului
(desen
de
execulie, desen de
ansamblu,
g.a.);
-
(1)
-
starea
docurnentului
( in
preg[tire ,
Supus
aprobdrii ,
Pus
in
circulalie
gi
Retras
dinr
circulagie );
.
(m)
-
metoda
de
indicare
a
stirii
suprafelei
a
piesei, in cazul
desenelor
de execulie;
-
(n)
-
numerele standardelor
care
reglementeazitoleranlele
generale
care
se
aplicd piesei reprezentrte
in
desen;
-
(o)
-
simbolul
materialului
folosit
pentru
realizarea
piesei care
a
fost
reprezentatE
precum
9i
numirul
standardului referitor
la material;
-
(p)
-
scara sair
sclriie la care
a
fost
reaiizat desengl;
.
-
(r)
-
simbolul
care
indicE
metoda
de
proieclie.
lltat
ea
;,rrplatAei
(m)
Tolernnte
gertuale
(n)
\,Iater
ial
(o)
$cala
(p)
Metoda de
ploiectie
(rj
Reqponsa
liil
dep
artamart
(i)
Relblqrt tetuuc
6)
Iipul
docurnentrrhri
G)
Stmea docurnentu.hti
0)
Prc,prieta'
iqrai
(a)
(|})
I larrrrrrrr'E fle(Fl\
(d)
0r)
Aprobat
(c)
fi.el'.
(e)
t)ata
(r)
Planqo
g)
Fig.
1,7.
Elementele
grafice
aie
rndicatorului
Stahdardul
SR
EN
ISO
7200: 2004
permite ca
fiecare
institulie
si-qi
alcdtuiascE
propriul
indicator,
cu condilia sa
respecte
regulile
de intocmire
prezettate.
in
figura
1.8
este
prezentat
modelui
de indicator
utilizat
la
disciplina
de Desen
tehnic
Si
Infograficd
I,
cu
comrea
d.imensiunilor
spaliilor
componente;
elementele
grafice
din
alcdnrirea
indicatorului
se
traseazd
cu
iinii
continue
groase
9i
linii
continue
subfiri.
7/23/2019 notiuni laborator DTI
7/24
DESEN
TEHMC
o
Lucrdri
practice
e
s,errerale
I
lvlatetral
Scart
@
l letoda
de
proiectie
,o
{prnualxl
departru
9
Itef'Ertlrl
teiuric
ipul tlocrmrelrtuhu
^
1)
Starea
docrurlenlshu
0:
?roffietaI
o
ueseltat
CI
uejlullue
o
Identlf,care
computenzat
a
'
(s)
$riooat
o
Rev.
lDflta lPliusa
(.}t
6t)t e
L
-l.i
J*
1${,
Fig,
1.8.
Diurensiu;rile- indie,aionilui
5-*e7
f>
7/23/2019 notiuni laborator DTI
8/24
DESEN
TEHNIC
+
Lucrdri
practice
IYOTIUNI
DE
DESEI\
GEOMETRTC
'
Desenul geometric
sti
la
baza
geometriei
descriptive
gi
al
desenului
tehnic,
.prin
aplicarea
eiementeior
de
construclii
din
geometria
piana.
Construcliile geometrice
se fac
cu
ajutorul
instrumentelor
geometrice,
dintre
care
cele
mai
importante
sunt
rigla
(echerul)
qi
compasul.
La
realizarea
construc{iilor geometrice
de
bazd.,
un
lucru
important
il constituie
oblinerea
cu precizie
a punctelor
unei
construclii
geometrice,
cu ajutorul
unor
elemente
date
puncte determinate
la
intersectia
unor
linii
trasate
cu
linie
continud
sublire
(tip
01.1).
inainte
de
ingrogarea
conturului,
evidenfierea
punctelor
oblinute
se face
prin
trasareu
.u liri.'.ontinu5
sublire
a unor
cercuri
mici
cu
razd.
de 0,541mm,
cercuri
care
se
executd
cu
balustrui.
Liniile
ingroqate
ale
constructiilor
geometrice
nu trebuie
sE traverseze
cercurile
trasate
cu
balustrul.
2.1.
Construcfia poligoanelor
regulate
Poligonul
este
figura
geometricd
planE ,
inchisd,
formatd
dintr-un
numdr
finit de
segmente
de linii
drepte
numite
iaturi.
Poligonul
regulat
este
poligonul
convex
(toate
diagonalele
sunt
siruate
in
interiorul
iui)
care
are toate
laturiie
egale
(congruente),
deoarece
,uUanri.ra
arce de
cerc
de
aceeaqi
misuri
9i
toate
unghiurile
egale
(congruente),
fiind
unghiuri
inscrise
in cerc
ce cuprind
intre
laturiie
ior
arce
de
misuri
egale.
Poligoaneie
regulate
sunt:
triunghiul
echilateral,
patratui,
pentagonui
regulat,
hexagonul
regulat,
heptagorrui
reguiai,
octogonui
reguiat,
rlecagonui
reguiat
gi
cio
7/23/2019 notiuni laborator DTI
9/24
DESEN TEHNIC
r'Lucrdri
practice
ct.
e.
.f,
Fig.
2.1.
Construclia
poligoaneior
regulate
(a
-
triunghiul
echiiateral;
b
gi
c
-
pitratul;
d
-
pentagonul;
e
-
hexagonul;
f-
octogonul)
2.2.
Construcfia
tangentelor la
cercuri
in
geometrie,
tangenta este dreapta
care
vine
in contact
cu
o
curbd
intr-un
singur
punct,
flr[ a
o
intersecta.
Tangenta
in'orice punct
la
un cerc
se
poate
defini
caperpendicularaperazacaretrectprinace1punct.
o
Corstructia
tangentei
dintr-un
prni,
exterior
la
cerc
Fiind dat un
punct
I
exterior
unui
cerc
de
razdR
(fig.
2.2), tangenta
la cerc
se
duee
detenninind
punctul
O7
(mijiocul
segmentului
OA)
gi
trasdnd
cercul
de
razd
Oq
,
"ur"
intersecteazS.
cercui
dat
de razi. R in
punctele
7,
respectiv
Ir.
Se
traseaz|
,rru OT, ia
tangenta dusi din punctui
A
la cerc este
perpendiculari
pe
raza
dusd in
punctul
I
sau
in
punctul
17
@entru
ceaialtE.
solulie).
Fig.7.2.
Tangenta
intr-un punct
al
cercului
l
,
T:
.-r.:
'
..
'
':
.
.
l.t.
.-'
-u
:'
::":'.i
i'..'..
Pentru
a
construi tangenta
exterioard
ia
doua
cercuri
cu centrele
in
O,
respectiv
O1
(fig.
2.3),
se
determind
mediatoarea
segmentului
dq, iar
cu centrui
in
punctul
07
determinat,
se
traseazf,
cercul
cu
diametr
ul
OO, Cu
vArfui
compasului
in centrui
O,
se
traseazd
un cerc
ajutf,tor c\t
taza
ega15 cu
diferenla
razelor
ceior doud
cercuri
R-r,
care
va
3
7/23/2019 notiuni laborator DTI
10/24
7/23/2019 notiuni laborator DTI
11/24
DESEN
TEIINIC
e
Lucrdri
pracrice
2.3.1.
Racordlri
de drepte
prin
arce
de
cerc
'Racordarea
a
d.oud
drepte
printr-un
orc
de
cerc
de
razd
datd
-
Racordarea
a
doud
drepte
(D)
il
(D7)
concurente
sub un
unghi ascu{it,
printr-un
arc
i. a:')r:i{-:,
i-;L
i:i'j.. ,.)"jj;'-;.-Lr.L-i
rr
.
.".
-.wc..
j:-
GirrJj:Ilj.iilai
plil:
Lr'aJcu:eii.
I
uLrU&
pit'areic
ra uij fu.tlit
egald
cu
razaR
fap
de
cele
doui drepte
iniliale,
pentru
a determina
centrul de
racordare notat
cu
O.
Punctele
de
racordare
zl
gi
respectiv
C
ale
arcului
de cerc
cu
cele doud
drepte
se
detennini
cobor6nd
din centrul
O
cl,te
o perpendiculari.
pe
dreptele (D)
li
(Dr).
Cu compasui
se-va
descrie
arcul
de cerc
de
razddatl
R,
intre
puncte
le
A
qi
C.
-
Racordarea
a
doud
drepte
ce
se intersecteazd
sub un unghi
asculit
pnntr-un
arc de
cerc
de
razd.
R,cAnd
unul
dintre punctele
de
racord.are
I este
dat
(fig.
2.6b),
se reahzeazii
prin
trasarea
din punctul
,{ a
unui
arc
de cerc
cu centrul
in
punctul
07 ce inters
ecteazd,dreapta
(D)
in
cei
de-al doilea punct
de racordare
C.
Din
puncteie
A
qi
C
se
ndici
cdte
o
perpendicularl
pe
fiecare
dintre
dreptele
(D) qi
(Dr)
pe
care
se
mdsoari
mdrimea
razei
R,
determinAndu-se
centrul
O; cu
ajutorul
compasului,
din
centrul
O
se
va
lrasa
raza de racordare
de mdrime R
intre
punctele
I
gi
C.
-
Racordarea
a
dou[
drepte
concurente
sub un
unghi
obfir-, printr-un
arc de
cerc de
razd
cunoscute
fi
(fig.
2;6c)
se determind
prin
trasarea
a
doui
paraleie
la distanfa
egald.
cu raza
R fati
de cele
doul
drepte
iniliale
(D)
+i
(D7),
pentru
a deterrnina
la interseclia
acestora
centrul
de
racordare
notat cu-
O. Punctele
de racordare
A
qi
C
ale
arcului
de cerc
cu cele
doui
d"repte
se
determini
cobordnd
din centrul
O
cdte
o
perpendiculari
pe
dreptele
(D)
qi
(D1).
Cu
compasui,
din
centrul
O
se
va
descrie
arcul
de cerc
de
razEt datd,R,
intre puncteie
A
qi
C.
b.
Fig. 2.6.
Racordarea
a doud
drepte
printr-un
arc
de
cerc
de
razd
d.atd
R
(a-
concurente
sub un
unghi
ascufit;
b
-
ce se
intersecteazi
sub
un
unghi
asculit,
fiind
dat
unul dintre punctele
cie
racordare;
c
-
concurente
sub un
unghi
obtuz;)
2.3.2.
Racordiri de
drepte
cu
cercuri
prin
arce
de
cerc
j
Racordarea
unei
drepte
cu un
cerc,
printr-un
arc
de
cerc
de
razd
datd,
exterior
cercului
Fiind
dat cercul
cu
centrul
in
O
gi
de
razFt
R
qi
o dreapti
oarecare
(D) (ftg.2.7),
racordarea
cu un
arc de cerc
de
raz6.
r
se realizeaza
duc6.nd
o
paralela
la
distanla
r
fala de
dreaptl,
iar din
centrui cercului
O
gi
cu
raza
(R+r)
se traseazd
un arc
de cerc.
Arcul
int1lneste
:t:'al.jz
dlsi
];:
'1::'r',
''
il;-i":;'ii:,,-,.jui.":-'..'
l-.7^..i.1.:2;-7-
Punctel6
de racordare
A
Si
B se
oblinin
modul
urmf,tor:
se une$te
centrul
de
racordare
07
cu
centrul
cercului
O
qi
se obline punctui
I
la
interseclia
cu cercui
de
razit
R, rN
din
Or
se
coboard perpendiculara
pe
dreaptd
gi
oblinem
punctul
B.
Cu
cenirul
in
O
t
gi
cu
raza
de
mdrirne'r
in
eompas;
se
lraseazd.
intre
punetele
A
gi
B
arcui
de
racordare,
care
este
un
arc
tangent
exterior
cercului.
5
7/23/2019 notiuni laborator DTI
12/24
Romanescu
M.
C.
Fig. 2.7.
Racordarea
unei drepte
cu
un cerc
t
Racordarea
unei
drepte
cu t)n.cerc,
printr-un
arc
de
cerc de
razd datd, interior
cercuJui
Racordarea
unei
drepte D)
cu un cerc
printr-qn
arc
de
cerc
de
razd,
datd.r, arcul fiind
interior
cercului,
fig.
2.8)
se
lealizeaz.E,
astfel:
cu
centrul
in
punctui
O
se r;aseaza
un arc
de
cerc
de
razd R-r)
care
se intersecteaz[
cu segmentu]
dus
ia distan]I
egala cu valoarea
razeir
fafa
de
dreapta
inilial
dat5,
determinind
centrul
de
racord.ue
Oil
punctul
de
racordare.A se
oblure
prelungind
segmentul
O
O,
pind
ce
acesta
intersecteazi.
arcul
de
cerc
inipial, iar
punchrl
de racordare
B se
obline
la
piciorul
perpendicularei
duse
dn
Otpe segmentul
inifial.
Fig.2.8.
Racordarea
unei
drepte
cu
un arc
de
cerc
arcui
este
interior)
t
Racordarea
unei
drepte
cu
un
cerc
de
razd
datd
printr-un
arc
de
cerc,
cdnd
se cunosc
punctele
de
racordare
Fiind
dat cercul
cu
centrul
in
O
gi
de
razitR gi
puncteie
de
racord
ue m
Si
n
fig.
2.9),
racordarea
cu
dreapta
D)
se face
in
modui urmdtor: se une;te
centrul
O
cu
punctul
de
racordare
n
;i
se
ridicd
perpendiculara
in
acest
punct,
care
se
intersecteazd.
cu prelungirea
dreaptei
D)
in
pu:ctul
A.
Se
determini
bisectoarea
unghiului
ABC:
prelungiriie
perpendicularelor
duse
din punctele
m
gi
n
se
intersecte
azd.
cl
bisectoarea
unghiuiui
lBC,
rezultind
centrul
de
racordar
e
O
1
.
Cu
centrul
in
07
se traseazd.cu
compasul
arcul
de cerc
intre
punctele
de
racordare
m
Si
n.
7/23/2019 notiuni laborator DTI
13/24
DESEN
TEHNIC
+
Lucrdri
practice
Fig. 2.9,
Racordarea unei
drepte
cu ulL a.rc de cerc
2.3.3.
Racordiri
de cercuri prin
arce
de
cerc
r
Racordarea
a doud
cercuri printr-un
arc
de
cerc de razd datd,
tangent
exterior
ambelor
cercuri
Fiind
date dou[
cercuri ce
au
cente]e
in
O
gi
O7
gi
de
razd. R, respectiv
rR7
(fig.
2.10)
care
se rucordeazd,printr-un
arc de cerc de
ruzd datd.r
tangent
exterior
ambelor
cercuri,
pozilia
centruiui
de
racordare
se
va
determina astfel:
din
centrul
O
se
traseazE
un arc
de cerc
de razd.
(R+r),
iar din centrul
O
t
vn arc
de cerc
de razFt
(R
1+r),
arce care
se
intAlnesc
in Oz,.
Pentru
a
determina punctele
de
racordare
A
Si
B
se une te
centrul
O2
cu centrele
celor
doud
cercuri
O
gi
respectiv
07.
Flg. 2.10.
R.accrdarea a
doui
cercuri
printr-un
arc
de
cerc exterior
o
ft,gtcordarea
a doud cercuri
printr-un
arc de
cerc
de razd datd,
tangent
interior
ambelor
I
cercuri
in situalia in care arcul de
racordare
de
razE
R este tangent
interior
celor
doul
cercuri
de
razd Ry, respectiv R2
(fig.
2.11),
arcele
de
cerc
trasate
pentru
determinarea
centrului
de
racordare
Oz sunt
(R-Rr)
gi
(R-R2),
iar
puncteie
de
racordare A
Si
B
se
obfn
prelungind
segmentele
de dreapt5. ce
trec prin
centrele
O
gi
OlpdndintersecteazS.
cercurile
iniliale.
Fig.
2.11. Racordarea
a doud
cercuri
printr-un
arc de
cerc tangent
interior
cercurilor
7
lu
7/23/2019 notiuni laborator DTI
14/24
'
Racordarea
a
doud
cercuri
printr-un
arc
de
cerc
de
razd
datd,
tangent
exterior
la
unul
dintre
cercuri
Si
interior
Ia
cel
de-al
d.oilea
cerc
Dacd
arcul
de
racordar
e
de
razd
d.ata
R este
tangent
interior
cercului
d.e
razd.
R2
cl
centrul
tn
O7
9i
exterior
celui
cle
razit
Rr ce
are
centrul
in
O
(fig.
2.l|),pentru
a
determiaa
centrul
de
racordare
02
se
Yatrasa
un
arc
de
cerc
de
razi
(R-R2)cu
centrul
in
O
t,gi
unul
de
raze
(R/+R)cu
centruiin
O.
Punciele
de
racordare A
si
B
se
vor
determina
unind
centrul
de
racordare
Ozcu
centrele
cercuriior
O
qi
01.
Fig.2-12.
Racordarea
a
doud
cercuri.
prink-un
arc
de cerc
tangent
exterioi
la
unur
dinte
cercuri gi
interior
la cerdrart
3.5.
Sec{iuni
conice
Conicele
sunt
curbe
cu
razd
de curburd
variabilS..
Curbele plane:
elipsa,
hiperbola
gi
parabola
sunt
denumite
secJiuni
conice
(sau
conice).
t
Consbuc(in
elipsei
Elipsaeste
locul geometric
al punctelor
din
p1an,
pentfu
care
suma
distanteior
la
doua
puncte fixe
numite
focare,
este
fix5. -
-----_^r-
Cohstruirea
elipsei
cind
se
cunoagte
axa
mare
AB-2agi
axa
micd.
CD:2b
(fig.2.13)
se
realizeaza
trasS.nd
douS'
cercuri
concentrice,
unul
cu
razaegald
cu
axa
mare
a
elipsei,
ia"r
celd'lalt
de
razd
egald
cu
axa
mic5..
Se
imparte
cercul
cu
diametrul
cel
mai
mare
intr-un
numir
cdt
mai
mare
de
puncte,
apoi
prin
aceste
diviziuni
se
duc paralele
la axa
micr a
elipsei.
prin
diviziunile
de
pe
cercul
de
diametru
cel
mai
mic
se traseazd.paralele
la
axamare
a
elipsei.
Intersecfiile
acestor
perpendiculare
determind
punctele
eiipsei,
care
se
unesc
intre
ele pentru
deterrninarea
conturului
gi
ingrogarea
acestuia.
Dacd
cin
punctul
C
se
traseazi
un
arc
de
ceic
cu
tua
egal[
cu
semiaxa
marc a
elipsei
de
mlrime R=a,
aceasta intersecte
azd.
axa
mare
in
punctele
F1
gi
F2,
care
sunt
focare
aie
elipsei.
Punctul
de
intersec ie
O
alaxelor
se nume$te
centrui
de
simetrie
al
elipsei.
7/23/2019 notiuni laborator DTI
15/24
DESEN
TEHNIC
r
Lucrdri
practice
Fig.
2.13.
Construclia
elipsei
de
axe
date
;
Corxtruclia ovalului
de axe
date
(cazparticular
de
construclie
a
elipsei)
Ovatul
este
curba plana
inchisd,
formatS.
din
arce
de
cerc
simetrice
in
raport
cu doud
axe.
in construcfiile
grafice
uzuale,
ovalul
inlocuieqte
elipsa.
O
metod5
des
utilizati
de
construclie
a
ovalului
este aceea
cAnd
se dau
cele
dou6
axe
ale
ovalului:
axa
mare
AB
qi
axamicd
CD
(fig.2.14).
Unindu-se
extremitdlile
axelor,
se
obline
segmenhtl
AC
din
care
se
scade
semiaxa
micd
OC; cercul
de
razd
AO-OC
va
intersecta
segmentul
AC
in punctul
Z.
Mediatoarea
segmentului
AL determini.
centele
01
qi
O2pe axa
lB
gi
centrele
O3
9i
Ot
Pe
axa
CD.
Din
centrele
O7
gi
02
se
duc
arce
de
cerc
tangente
interior
in puncteie
A
qi
B,
iar
din ceirtrele
o
j gi
oa se
duc
arcele
ce
inchid
ovalul.
Fig.
2.14.
Construclia
ovalului
7/23/2019 notiuni laborator DTI
16/24
Romanescu
M C
u
10
7/23/2019 notiuni laborator DTI
17/24
DESEN TEI{}\IIC
r
Lucr6ri
practice
b.
11
ni
7/23/2019 notiuni laborator DTI
18/24
Romanescu
M
C
7
t/
7/23/2019 notiuni laborator DTI
19/24
DESEN
TEHNIC
e
Lucrdri
practice
wry
ffi,ft
*ffi,*deJ
t
SCHITA
TX
DESENUL
TEHNIC
Schitra este
un desen
execulatin
creion,
cu
m6na
liber6,
dupd
un
model
(desen
de
releveu)
sau din
conceplie
(desen
de
proiect),
pe
orice
fel
de
coald
de hirtie
de format
nornalizat,
fiind admisa
folosirea
compasului
pentru
trasarea
cercurilor
qi
a arcelor
de
cerc;
dimensiunile
de
realizare
a
desenului
sunt intr-un
raport
cu
dimensiunile
reale
ale
obiectului,
in Iimitele
aproximatiei
vizuale.
3.1. Etapele
alcituirii
schifei
S
uccesiune
a
fazelor
premergitoare
elabordrii
schilei
este
urm5toarea
:
c
s'tudiul
pies'ei,
unde
se are
in
vedere:
* identificarea
piesei,
ce
cuprinde:
denumirea
piesei,
stabilirea
rolului piesei
in
ansamblul
sau subansamblu
din care
face parte,
cunoaqterea
poziliei
de funclionare,
determinarea
modului
de
asambiare
cu
piesele
invecinate;
4analizaformei
piesei,
care
se face
prin
identificarea
formelor geometrice
simple
care
o compun.
Corpurile
geometrice
componente
sunt
mdrginite
de
suprafele
curbe
sau
piane
gi
pot
fi legate
intre
ele
prin
pereli
subliri,
numite
nervuri.
Forma piesei
trebuie
conceputd
astfel
inc6t
sd corespundi
cerinlelor
funclionale
impuse
gi
a
unui
montaj
corect
gi
precis
al piesei;
*
analiza tehnologicd
ce
are drept
scop
determinarea
materialului
din
care
este
executatf,
piesa gi
stabilirea procedeului
tehnologic
de
fabricalie
a
piesei,
stabilirea
rugozitilii
suprafeielor
piesei,
a
tratamentelor
termice
;
t
stabilirea
poziliei
de reprezentare,
care
se face
conform
prevederilor
prev5zutein
SR EN
ISO
5456
-
2:2002,
referitoare
la dispunerea
proiectiilor.
Astfel, pozilia
de
reprezentare
a
unei piese
trebuie
astfel
aleasf,,
inc6t
in
vederea
din
fala
piesa
s5
redea
cele
mai
multe
detaiii
de
forrni gi
sd se
poatd
inscrie
cele
mai
muite
dimensiuni.
in
general,
pozilrade
reprezentarc
apiesei
trebuie
si corespundd
cu
pozilia
de
funclionare
in ansamblul
din care
face parte.
Sunt cazuri (guruburi,
prezoane,axe,
roli
diniate,
g,a),
in
care
aceast5
reguld
nu
se poate
aplica, qi
atunci
se
alege
sd se
reprezinte
?n
pozilia
lor
de
prelucrare.
in
cazul
pieselor
ce au
axa principala
inclinatd
in
pozilia
de
func{ionare,
se
recomand[
ca
piesa
sd fie
reprezentatd,
aqezatd,
cu axa
paralelS
cu
chenarul
formatului
respectiv.
o
stabilirea
numdrului
de proiecSii
necesare
(vederi
sau
sectiuni)
se
face
in functie
de
complexitatea
obiectuiui,
in
aqa
fel incAt prin
reprezentare qi
cotare
sE
se determine
complet
forma gi
dimensiunile
acestuia,
numdrul
de
proieclii
fiind
minim.
in
cazul
pieselor
simpie,
este
suficient
ca
piesele
si
fie
complet
reprezentate
in dou5.
proieclii
(vederea
principald
qi vederea
de
sus sau vederea
principalf, gi
vederea
din
st6nga).
Sunt
9i
cazuri
in
care
piesa
este
complet
detenninat[
printr-o
singurl
proiec]ie.
7/23/2019 notiuni laborator DTI
20/24
Romanescu
M.
C.
3.2.
Etapele
de
realizare
a
schi[ei
Dupd
stabilirea
poziliei
de
repre
zentare
proieclii,
etapele
de
execuiie
grafic5
a
schilei
*
alegerea
marimii
formatului
de
formatului
gi
ale
indicarorului);
3stabilirea
9i
trasarea
cu
linie
continua
sublire
(tip
0i.l)
a
dreprunghiurilor
minime
de
incadrare
a
proiecliilor
piesei,
corespunzrtor
dimensiunilor
de gabarit
ale
piesei;
*
trasarea
cu
linie
punct
sublire
(tip
04.1)
a
axeror
de
simetrie
are
geometrice
componente
ale piesei
pe proiecliile
considerate;
*trasarea
contururilor
exterioare
ale
proiecliilor
piesei.
cu
linie
continua
sublire
(tip
01.1);
*
trasarea
contururilor
interioare
ale proiecliiior
previzute
cu
secfiuni,
dup[
ce
s-a
stabiiit
anterior
traseul
de
seclionare
indicat
pe
desen
cu
linie
punct
mixti
(tip
0a.2);
4hagurarea
suprafefelor
secfionate,
cu
linie
continud
sublire
(tip
01.1);
* gtergerea
dreptunghiurilor
minime
de
incadrare
care
nu
au
coincis
cu
liniile
de
contur;
*cotarea
schilei,
ce
cuprinde:
trasarea
liniilor
ajutatoare,
a
liniilor
de
cota,
inscrierea
cotelor;
*notarea
simbolurilor
pentru
indicarea
calitaiii
suprafetelor
(rugozitalii);
-Fnotarea
pe
desen
a
abaterilor
dimensionale
in
funclie
de
preci
zia
de
prelucrare
a
diferitelor
suprafele
are
piesei
cdi gi
a abareriror
de
formd
qi
de
pozilie;
*ingrogarea
liniilor
de contur
exterior
gi
interior
vizibile,
cu
iinie
continud
groasa
(tip
at.2);
4verifi
carea
desenul
ui.
(proiecfiei
principale)
gi
a
numdrului
minim
de
sunt:
hArtie
(trasarea
elementelor
geontetrice
ale
corpurilor
in
figura
vederea
mdrimea
3.3.
Exemplu
Pentru
exernplificarea
alcf,tuirii
schilei
piesei
se
consideri
piesa
reprezentatd.
3 1
Piesa
admite
un plan
de
simetrie
fiontal
gi
este
reprezentatii
in trei
proiecfii:
principala
(vedere4
din
fa1[),
vederea
de
sus gi
veder-ea
din
stdnga.
in
funclie
de
fornratului
utilizat
se
va
stabiii
mdrimea
de
reprezen
tare
aproiecliilor.
Etapele
de
trasare
a
schilei
sunt
urmitoarele:
-
se
incepe
reprezentarea
cu
trasarea
dreptunghiurilor
minime
de
incadrare
(urmele
planelor
de
referinf[),
cu
linie
continud
sublire,
tangente
Ia pies[
gi
corespu
nzdtoarc
dirnensiunilor
de
gabarit
ale
acesteia
(fig.3.1).
Aceste
plane
de
referin{d
sunt
respectiv,
un
plan
de
front pentru
vederea
din
fa1a,
un plan
de
nivel
pentru
vederea
de
sus gi
un plan
de
prohl
pentru
vederea
din
stAnga;
-
trasarea
axelor
de
si,retrie
a formeror
geometrice
componente
(fig.
3.t);
7/23/2019 notiuni laborator DTI
21/24
DESEN
TEHNIC
o
Lucrf,ri
practice
I
j
_._.+._
i
I
-f
Fig.
3.1.
Trasarea
dreptunghiurilor
minime
de incadrare
gi
a axelor
de simetrie
-
trasarea
contururilor
exterioare
(reprezentarea
formelor
piesei,
va
incepe cu
schilarea
formei corpului principal,
apoi a
celorlalte
corpuri
geometrice
componente);
dupi
vederea
principall,
se
traseazi
celelalte
vederi, pistrAnd
coresponden{a
intre
proieclii (fi
g.3.2);
Fig.
3.2. Trasarea
contururilor
exterioare
-
trasarea
contururilor
interioare
(fig.
3.3);
7/23/2019 notiuni laborator DTI
22/24
Romanescu
M. C.
Fig.
3.3.
Trasarea
contururilor
interioare
-
trasarea
elementelor
cotdrii
(linii
ajutdtoare,
linii
de
cotr
qi
indicarea
cotelor);
ingroqarea
contururilor
vederilor,
haSurarea
suprafetei
seclionate
gi
a
rupturii
(fig.
3.a).
A_A
2
1l
jg.i
T
@l
;f1
I
110,
---_.-i----
i'.*..-_._
-__-_
?tr
10arvl
-,---i-*5
_l
0
05
--r
*
F-
I
-t
F-
g
i
t*-
-r
lla
f.,
R13
|
I
*f
I
I
;
I
I
I
I
I
1
I
;i
\
t9
m
N
[\
-l
.
lot
+
i,\
+,o
l',Y'
r
II
1t
_
_
r.-l_
(.o
N
l\t
tc{
--.-._
-l
-_-J
Fig.
3.4.
Schile
de piesd
7/23/2019 notiuni laborator DTI
23/24
DESEN TEHNiC
r
Lucrlri
practice
w&
&rd&*
DESE]\UL LA
SCARA
Desenul
la
stard
cuprinde forma
qi
elementele dimensionale
reale
ale obiectului
reprezentat
la
o scard
standardizatf,.
Se
intocmeqte cu
ajutorul
instrumentelor
de desen,
p[strAnd
un
raport constant
intre dimensiunile
reale ale
obiectului
qi
cele
de
pe
desen.
Ilesenul
la
scari
executat
in tug,
pe
hArtie
transparentS
poartd
denumirea
de
desen
original
gi
dup[ el
se
pot
executa copii
heliografice,
xeroxr
g.a.
4.1.
Sclrile
numerice utilizate
in
desenul
tehnic
Scara
unui desen reprezinti
raportul dintre
dimensiunea
liniari
de
pe
desen
gi
dimensiunile
reale, corespondente
ale
obiectului
reprezentat.
Standardul SR EN
ISO5455:1997
stabilegte
mf,rimea
gi
modul
de notare a
scdrilor
de
reprezentare
utilizate
in
desenul tehnic
(tabelul
4.1).
Tabelul 4.1.
Valorile sclrilor
de reprezentare
Sciri de mirire
2:1
20
l
5:1
50:1
l0:l
100:l
Scara de
mbrime
natural6
l:l
Sc6ri
de micqorare
l:2 1:20 l:200
1:2000
l:20000
1:5 1:50 l:500
1:5000
l:50000
l
:1 0 l :1 00 l
:1
000
1:1 0000
Se
mai admite folosirea ufmf,toarelor
sc6ri cu
destinalie
speciald:
+
1:2,5
-
pentru cazurtle
in care este necesara
folosirea complet6
a
c6mpului
desenului;
,
o
1: 15
-
pentru
desene de
constructii metaiice
de toate tipurile;
o
1:25
*
pentru
desenele de construclii metalice
in
construclii
qi
construclii
navale.
Notarea
pe
desen a
scS.rii
de
reprezentare
se
face
in
rnodul urmf,tor:
r
in
cazul in
care toate
proiecliile
desenului
sunt executate la aceeagi
scar6,
mdrimea
acesteia
se
inscrie in
cdsula corespunzdtoare de la indicator;
o
la
deseneie
in care unele
proieclii
(vederi,
secliuni,
detalii) sunt
reprezentate
la
alt[ scari
decdt cea
a
proiecliei principale,
scara se noteazd
astfel:
-
la indicator se inscrie mdrimea scf,rii
principale, urmatf, de
valorile
celorlalte scdri
diferite
inscrise intre
paranteze
(de
preferinla cu
caractere
ale
scrierii
mai
mici), de exemplu:
/r
.
r\
1:t0l''' l:
[1:5/'
-
pe
cimpui
desenului,
sub
reprezentarea
proiec{iei ce are
scard
de reprezentarc
7/23/2019 notiuni laborator DTI
24/24
Romanescu
M.
C.
diferita
de
cea
a
proiecliei
principale
se
inscrie
valoarea
scrrii
respective.
Pe
un
format
de
desen,
toate
proiecliire
aceluiaEi
obiect
se execut6
la
numericd.
aceeagr
scard
4.2,
Etapele
executirii
dcsenului
la
scarl
Executarea
propriu-zisd
a
desenului
la
scara
respectd
aceleagi
etape
de
reprezentare
a
schilei.
Etapele
deurmat
sunt:
-
stabilirea
scdrii
de
reprezentare
stand
ardizate
se face
in
funclie
de
mirimea
gi
complexitatea
desenului,
inc6t
sd
rezulte
o reprezentare
cat
mai
clard.,
care
sd
se
execute
ugor;
-
calcularea
spatiului
necesar
reprezentarii
in
funclie
de
dimensiunile
de
gabarit
ale
piesei,
de
numf,rul
de
proiecfii,
numirul
de
cote
situat
inafara
proiecfiilor
gi
de
suprafelele
libere
care
trebuie
lisate
intre
proieclii
1=26
**r.
-
alegerea
forrnatului
se
face
dintre
formatele
normale
sau
derivate
funclie
de
dimerrsiunile calculate
ia
etapa
anterioarS.,
alegandu-se
formatul
cu
dimensiunile
imediat
superioare
celor
calculate;
-
trasarea
formatului
conform
standardului
sR
EN
ISo
5457:
2002
qi
a
indicatoruiui
conform
standardului
SR
EN
ISO
7200:
2004;
-
trasarea
dreptunghiurilor
minime
de
incadrare
ale
proiecliilor
cu
linie
continud
sublire
(tip
01.1),
finAnd
seama
de
dimensiunile
de gabarit
ale
piesei.
Amplasarea
dreptunghiurilor
minime
de
incadrare
detennind
pozilionarea
proiectiilor
pe
format;
-
trasarea
axelor
principale
cu
linie
punct
sublire
(tip
0a.1);
-
trasarea
conturului
exterior
al
piesei, pentru inceput
cu
linie
continud sublire (tip
01.i);
-
tlasarea
conturului
interior
(nevizibil)
al piesei,
cu
linie
intreruptd
(tip
02.1
sau
02.2);
-
indicarea
traseului
de
secliorare
cu
linie-punct
rnixta (tip
aa.2) gi
inscrierea
simbolurilor
suprafeferor
seclionate
(conform
sR
iso
12g-40:200g);
-
trasarea
elementelor
cotErii
(rinii
ajutltoare,
ri,ii
de
cot6,
cote);
-
notarea
stlrii
suprafefelor;
-
ingroqar ea
liniilor
de
contur
are
piesei,
cu
linie
continua
groasf,
ltip ot.z;;
-
iraqurarea
suprafeleror
seclionate,
cu
rinie
continud
sublire (tip
01.r);
-
completarea
indicatorului;
*
verificarea
desenului.