De acela;i autor la Editura Nemira:
ChailotteDelicate[e
Dauo Forru<rruos s-a ndscut pe 28 octombrie 1974Ia Paris. A studiat
literatura la Sorbona. Pasionat de jazz, a fost o vreme profesor de
chitarS. Romanul sd'u de debut, intitulat lnversion de l'idiotie:de I'influence de deux Polonais, a fost publicat in 2001 la Editura
Gallimard 9i a c6;tigat Premiul Franqo-is Mauriac. Au urmat apoi alte
romane, tiparite la edituri prestigioase, recompensate cu numeroase
premii gi traduse in treizeci ;i cinci de limbi. Printre ele, Le potentiel
erotique de ma femme (2004). En cas de bonheur (2005), Nos
separations (2O1A), Le petit garEon qui disait toujours non (201 1 ),
Je vais rnieux QAl;7). Fotr"ivit statisticilor, cd4ile sale se bucur'5 de
un real succes de vinzdri in Franfa. lmpreuni cu fratele sdu
St6phane. David Foenkinos a realizat adaptarea cinematograficd
a romanului siu ta ddllcatesse (2009 - Delkatefe Editura Nemira,
2013i, in care rolurile principale le revin actorilor Audrey Tautou 9i
Frangois Darniens. Cel.e mai recente volurne pe care le-a publicat
suntr Vers la beaute (2018) ti Deux soeurs (2019).
DovidFOENKINOS
HENRI PICKTraducere din limba francezd
bmsrnre NnN
NE'YIIRA
5
VrrV^r "ParteaintAi............ 7
Partea a doua......... 2L
Partea a treia.......... 47
Partea a patra...............]............. 79
Partea a cincea....... 95
Partea a gasea .. 127
Partea a $aptea I45
Partea a opta.......... I97
Partea a noua......... 23t
Epilog 267
in 197t, scriitorul american Richard Brautigan a pu-
blicat Tbe Aborti.onl. O intrigi amoroasi intre un bibli-
otecar gi o tAnere cu un corp superb. Un corp a ciruivictimd este, lntr-un fel, ea insiqi, ca qi cum ar exista un
blestem al frumuselii. Vida, ctrci a.qa se nume$te eroina,
povestette ci un birbat a murit la volan din cauza ei;
fermecat de extraordinara aparigie a acestei trecitoare,
goferul a fost pur qi simplu distras de la drum. Dupi ac-
cident, tindra s-a indreptat grnbiti spre magini. Plin de
sAnge, agonizind, barbanrl a mai apucat si-i spuni inainte
de a muri: ,Cit de frumoasi suntegi, domnigoari!".
La drept vorbind, povestea Videi ne intereseazi mai
pulin decit cea a bibliotecarului. Cici in aceasta conste
particularitatea romanului. Eroul este angajatul unei
biblioteci care acceptd.toate manuscrisele respinse de
1 Romarr cu subtitlul,4z Historical Romance, L966.
IMISTERUL HENRI PICK
editori. lntAlnim, de pilde, un orn venit se-gi depund
aici volumul dupn ce indurase mai bine de patru sure
de refuzuri. Astfel se aduni sub ochii naratorului ci4i de
toate genurile. Putem da atit peste un eseu precumCuhwra florilor la lumina lumindrii tntr-o camerd de
hotel, cit qi peste o carte de bucate cu roate reqetele mAn-
cirurilor pomenite in romanele lui Dostoievski. Marele
avantaj al bibliotecii e cd aurorul insugi igi alege ampla-
sarea pe raft. Poate rdtdciprintre paginile confralilor sdi
blestemaji pAni igi gisegte locul in aceasrd formuli de
antiposterit"t". tn schimb, niciun manuscris expediat
prin pogti nu este acceptat. Trebuie si aduci personal
manuscrisul nedorit de nimeni, ca;i'cum gestul ar sim-
boliza ultimul efort dinainrea abandonului definitiv.
CAliva ani mai tirzi:u,in 1984, autorul romanuluiThe Abortion qi-a pus capit zilelor la Bolinas, inCalifornia. Vom mai vorbi despreviagalui Brautigangi despre imprejuririle care l-au tmpins spre suicid,
dar pentru moment sd rimAnem la aceasti biblioteci,rod al imaginajiei sale. La inceputul anilor l99O,ideealui s-a conc.retizat tn ,.*r de omagiu, un cititor pa-
sionat a infiinlat ,biblioteca manuscriselor refuzate".
$i astfel a vdzutlumina zllei, in Statele Unite, Biblioteca
Brautigan, care gdzduiegte cd4ile orfane de editor.Asrdzi, institulia 9i-a schimbat sediul, stabilindu-se laVancouver, in Canadal. Iniliativa admiratorului slu l-ar
fi impresionat cu siguranji pe Brautigan, dar oare
1 Puteti gisi cu ugurinli informalii referitoare la activitatea bibli-
otecii acces6 nd site-ul www.thebra utiga n li bra ry.org.
Davio ForNr<rNos
editori. intAlnim, de pilde, un om venit sd-gi depuniaicivolumul dupl ce indurase mai bine de patru sutede refuzuri. Astfel se adund sub ochii naratorului cI4i detoate genurile. Putem da atit peste un eseu precumCulturq florilor la lwmina lumhn,irii intr-o carnerd d.e
hokl,g[1gi peste o carte de bucate cu toate reletele mAn-cirurilorpomenite in romanele lui Dostoievski. Mareleavantajal bibliotecii e ci autorul insugi igi alege ampla-sareape raft. Poate rdtici printre paginile confragilor siiblesterxxgi pAne i9i gisegte locul tn ace^stdformula deantlPosteritate. in schimb, niciun manuscris expediatprin pogti nu este acceptat. Trebuie si aduci personalmanuscrisul nedorit de nimeni, ca gi'cum gestul ar sim-boliza ultimul efort dinaintea abandonului definitiv.
CAliva ani mai tirziu, in 1984, autorul romanuluiThe fl[ors;on si-a pus capit zilelor la Bolinas, inCalifornia. Vom mai vorbi despr e viayalui Brautigangi despre tmprejuririle care l-au tmpins spre suicid,d"t p.ntr.r momenr si rimAnem la aceasti bibliotecr,rod al irnaginaliei sale. La inceputul anilor 7990,ideealui s-a sqr.r etizat. tr, ,"rnn de omagiu, un cititor pa-sionat a infiinlat,,biblioteca manuscrise lor refiizate" .Si astfel a vdzutlumina ztlei, inStatele lJnite, BibliotecaBrautigan, care gdzduiegte cirgile orfane de editor.Astizi, institulia $ia schimbat sediul, stabilindu-se laVancoqv.r, in Canada1. Iniliativa admiratorului siu l-arfi impresionat cu sigur antd pe Brautigan, dar oare
---_-----t Puteti gisi cu ugurinli informalii referitoare la activitatea bibli-
otecii accq5ind site-ul www.thebrautiganlibrary.org.
/0 Davrn ForrrrNos MISTERUL HENRI PICK r'/
cunoagtem vreodati cu adevirat sentimentele unui
mort? Imediat dupn tnfiingarea bibliotecii, informalia a
fost preluatd de numero ase ziare, alunglrndgi in Franga.
Iar bibliotecarul oragului Crozon din Bretania gia pro-
pus si faci acelagi lucru. A;a ci, in octombrie 1992, a
creat ve rsiu nea fr ancezi a bib li ote c ii r efuzatrilo r .
2
Jean-Pierre Gourvec era mindru de micuqa pancan/a
expusi Ia intrarea in biblioteca sa. Un aforism de
Cioran, ironic pentru un om care, altfel, nu a pirisitniciodati Bretania natale:
,,Parisul este locul ideal in care si-1i ratezi viaga."
Ficea parte dintre oamenii care preferd. regiunea na-
tali patriei, {ard ca asta si-i transforme in nalionaligti
infocali. infagigarea lui dadea de inleles cu totul altceva:
tnalt gi slab, cu gAtul strebatut de vene proeminente gi
cu o piele rogie, puternic pigmenratd, ti-l puteai lesne
imagina ca intruchipXnd geografializicd a unui temPe-
rament coleric. Dar nici pomeneali de aqa ceva. Gourvec
era un cugetitor gi un inlelePt, pentru care cuvintele
aveau un sens gi o destinagie. Era de aiuns slpetreci cA-
teva clipe in compania lui ca si. depnqegti *adiul grimei
qi falsei impresii; acest om, iqi dedea senzali^ cae capabil
si-gi glseasci cu ugurinld, pacea interioal'i-
AEadar, el este cel care a regAndit asan';trareape rafiuri,
astfel incAt sdpistreze un loc, in capitul bibliotecii muni-
cipale, pentru toate manuscrisele care visau la un refugiu.
O agitalie ce i-a amintit de o frazd.a lui Jorge Luis Borges:
,,A lua o carte dintr-o bibliotecd gi a o pune inapoiinseamnd a obosi rafturile.., Astdzitrebuie si se simtiepuizate, igi spunea Gourvec surdzind. Era umorulunui erudit, ba chiar mai mult decit atit: al unui eruditsinguratic. Aqa se considera el qi nu era departede ade-vdr. Gourvec poseda o dozd, minimi de sociabilitate,rareori il am:uzar aceleagi lucruri ca pe ceilalgi localnici,dar gtia si asculte o glumi. tn plus, iegea din cAnd incAnd sd bea o bere la bistroul din capdtul stdzii,si sreade vorbe cu allii despre toate pi despre nimic, mai alesdespre nimic, dupd cum credea el, iar in momenteleimportante, de entuziasm colectiv , accepta gi cAte opartidd, de cn4i. NuJ deranja ci astfel putea si teacddrept un om obignuit.
Pugine lucruri se cuno$teau despre viaga lui, in afardde faptul ci locuia singur. Fusese cisltorit in anii 1950,dar nimeni nu gtia de ce il pdrisise sogia dupi doar ci-teva siptlmAni. Se zvonea cd ar ficunoscur-o prin micapublicitate: corespondaseri lndelung tnainte de a se in_tAlni. Sa fi fost acesra morivul pentru care cuplul se des_
trimase? Poate ci Gourvec era genul de om ale cdruideclaralii inflicdrate igi placea sd le citegti, penrru careai fi fost tn stare si renungi la tot, dar, dincolo de fru_muselea cuvinrelor, reajitatease dovedea absolut deza_
mdgitoare. La vremea respective, gurile rele susginuserdcd neputinqa lui o fecuse pe sofie si plece atAt de repede.Teorie pulin probabila, totugi; arunci cAnd au de_afacecu o psihologie complexd, oamenilor le place si se spri_jine pe argumente rudimentare. Agadar, acest episodsentimental rFtmineain intregime un misrer.
Davro ForwrrNos
t/falrnrsirafturile ." Astdzitrebuie sd se simti
p',jt',r,'u.g*uGourvec surAzind. Era umorul
r,t,rf.,1l,1,7,r,nchmnaimult decAt atlt: al unui erudit
lflJ rl,n
,l1nn r*idera el qi nu era deparre de ade-
'1{4|}x*p,*4, o dozi minimi de sociabilitate,
,'rj (11r**
u,tuli lucruri ca pe ceilalli localnici,
tl]1{,'a,,ilr,ogtrmd' in plus, iesea din cAnd inlf',ll''*',*rl,bi,troul din capitul strizii, sd stea
ll,,,f
'li, ," *t- toate qi despre nimic, mai alesaf
u,'l'fp, ,h,pl,ut credea el, iar tn momentele
l/l],,1,,u**rirtt colectiv, accepta gi cAte o
rr/1,,r'rl ilnldrt'nia ci astfelputea si treacd'
irdlrin 't"'l''1''',i''
l/f,'
,lif l1rillflsecun05teau despre viala lui, in af.arit
flil|1a6*'*gu. Fusese cisitorit in anii 1950,
a1ilfi,61ird* a il pirisise solia dupi doar cA-
plffilu r,r*u.e ar fi cunoscut-o prin mica
f'i,Trururrpndreri indelung inainte de a se in-
plllftrfilm'nroti*lpentru care cuplul se des-
fllltplp,rGouruec era genul de om ale cdrui
rr{dffir,rreiriplirra si le citeqti, pentru care
ocilcdinrr'o bibliotecr gia o pune inapoi
respectivi, gurile rele suslinuseri
rrlrlcusepe solie sd plece atAt de repede.
totu$i; atunci cAnd au de-aface
oamenilor le place si se spri-
rudimentare. Aqadar, acest episod
inintregime un mister.
rfi;ffi1r,rreiriplicea si le citeqti, pentru care
/furr''lnnootila tot, dar, dincolo de fru-
illlkntil,r, realiratea se dovedea absolut deza-
Davro FonNrrNos MISTERUL HENRI PICK
DupI plecarea soliei, nu se gtia si mai fi avut vreo
relalie de durati sau copii. Greu de precizat cum fusese
viaga lui sexuale. fi-l puteai imagina amant al unor fe-
mei pirisite, impreund cu cAte o Emma Bovary de pe
vremea lui. Unele trebuie si fi ciutat printre rafturi ceva
mai mult decAt un vis romanesc. Alituri de acest om
care $tia si asculte, dat fiind cI gtia si citeasci, puteau sd
evadeze din viala lor mecanici. Totugi, nu existd dovezi
in acest sens. IJn lucru e sigur: entuziasmul gi pasiunea
lui Gourvec pentru biblioteca lui nu s-au diminuat nicio
clipa. igi intAmpina fiecare cititor cu o atenlie deosebiti,
ascultAnduJ cu luare-aminte pentru a-i croi un itinerar
personal prin cd4ile propuse. Dupi pirerea lui, impor-
tant nu era si iqi placl si citegti, ci mai degrabesi gisegti
carteacare !i se potrivegte. Oricine poate adora lectura,
cu condilia si pund mAna pe un roman bun, care si-i
placi, sd i se adreseze gi de care si nu se mai poatd, dez-
lipi. Iar pentru a atinge acest obiectiv inventase o me-
todd care pdrea aproape parano rmale: analizdnd indetaliu aspectul fizic al unui cititor, era in stare si de-
duci ce autor i-ar conveni.
Nesecata energie pe care o consuma pentru a-gi dina-
miza bibliot ecal-aobligat si o mireasci. Pentru el a fost
o victorie imensS, ca gi cum cd4ile formau o armate din
ce in ce mai firavi gi fiecare dintre punctele ei de rezis-
tenll impotriva unei dispariqii programate ti oferea satis-
facgia unei adevirate revolulii. Primiria din Crozon a
sfArEit prin a accepta sd-i angajeze o asistenti. Agadar,
Gourvec a dat un anun! de angajare.ti pla.." si aleagd ce
cd4i si comande, si organizeze rafturile gi tnce multe alte
activiteti, tnsn gAndul de a lua o decizie in privinla unei.
fiin,te umane il tnspdimAnta. Cu toate asrea, visa si intAl-neascd o persoani in care sd glseascd un complice literar:o persoani cu care sd poati discuta ore tn gir despre folo-sirea punctelor de suspensie in opera lui C6line sau sidezbatd, motivele care l-au fecut pe Thomas BernhardsI se sinucidd. Un singur obstacol stitea in calea ambilieisale: gtia foarte bine ci e incapabil sd refuze pe cineva.
Deci totul urma si fie simpiu. Prima persoani care se
prezant^ avea sd lie angajatd. $i aqa a intrat MagaliCrozein vialabibliotecii, inarmatd cu o calitate incontestabild,
aceea de a rdspunde prompr la o oferti de angapre.
3
Lui Magali nu ii plicea in mod special sd cireascil,dar, fiind mami a doi beiegei, trebuia sd tgi glseasci re-
pede un loc de munci. Cu atAt mai mult cu cAt solul ei
nu avea decAt o slujbe cu jumlrate de norrni la un ser-
vice Renault. in Franga se construiau tot mai pugine
automobile:, criza se adAncea la inceputul anllor 199e.
tr, -o*"rrtul semnirii conrractului, Magali s-a gAndit
la mAinile soplui ei, la mAinile lui vegnic pline de uleide motor. LucrAnd cu cd4i cit e zita de lungi, ea nurisca o astfel de neplicere. Era o diferenji fundamentah;in ceea ce priveste mAinile, ei doi aveau si" urmeze tra-iectorii diametral opuse.
1 CAnd a dat ochii cu ea pentru prir,na oari, Gouwec gi-a spus ime-
diau ,,Dupd figuri, sigur ii va phceaAmantulde Marguerite Duras...
l
iI
',1
/4 Davro FoeNriNos
activitili, insl gAndul de a lua o decizie in privinga wnei
fiinpe umane il inspdimAnta. Cu toate astea, visa si intAl-
neascl o persoand in care sd glseasci un complice literar:
o persoani cu care sd poati discuta ore in gir despre folo-
sirea punctelor de suspensie in opera lui Cdline sau sidezbati, motivele carel-ar ficut pe Thomas Bernhard
sd se sinucidi. Un singur obstacol stetea in calea ambiliei
sale: qtia foarte bine ci e incapabil sd refuze pe cineva.
Deci totul urma sd fie simplu. Prima persoanl care se
prezentaavea sI fie angqatd.. $i aga a intrat MagaliCroze
in vialabibliotecii, inarmatd.cu o calitate incontestabild,
aceea de a rdspunde prompt la o ofertd de angalare.
3
Lui Magali nu ii plicea in mod special sr citeascil,
dar, fiind mamd a doi bfieqei, trebuia sd igi gdseasci re-
pede un loc de munci. Cu atAt mai mult cu cAt sogul ei
nu avea decAt o slujba cu jumdtate de normi la un ser-
vice Renault. tn Franga se construiau tot mai puline
automobile, criza se adAncea la inceputul anilor 1990.
tr, *o-"rrtul semndrii contractului, Magali s-a gAndit
la mAinile soplui ei, la mlinile lui vegnic pline de ulei
de motor. LucrAnd cu ci4i cit e ziua de lungi, ea nu
risca o astfel de nephcere. Era o diferengi fundamentali;
tn ceea ce priveqte mXinile, ei doi aveau sd,urrnezetra-
iectorii diametral opuse.
1 CAnd a dat ochii cu eapentru primaoard, Gourvec qia spus ime-
diat: ,Dupn figuri, sigur ii va pldceaAmantul de Marguerite Duras".
Davro FoeNrrNos MISTERUL HENRI PICK /5
Laurma urmei, Gourvec aprecia ideea de a lucra cu
cineva pentru care ci4ile nu erau sacre. Pogi fi in relagii
bune cu un coleg gi far; a discuta despre literatura ger-
mani in fiecare dimineapi, a recunoscut el. El le ficearecomanddri clienpilor, iar ea asigura logistica; cuplul se
dovedea perfect echilibrat. Degi nu era genul care sipuni sub semnul intreberii iniliativele qefului, Magali
nu s-a putut abqine si nu-gi exprime neincrederea inlegituri cu povestea manuscriselor refuzate:
- Ce rost are si pistrim cirgi pe care nu le vrea nimeni?
- A fost ideea unui american.
- $i ce-i cu asta?
- E un omagiu adus lui Brautigan.
- Cui?
- Lui Brautigan" Nu a$ cirh Dreawi.ng of Babylon?
- Nu, dar preapulin coff€azi asta. E o idee bizard.
$i, in plus, chiar vi dorili si vini qi sd-9i lase cl4ile aici?
O si dlm ochii cu togi psihopagii din zoni. Scriitoriisunt nebuni, se ttie. Iar cei care nu au fost publicagi tncd
trebuie si fie.cu atit mai rdi.
- lgi .rror gisi, in sfArgit, locul. Consideraqi-l un acr
de caritate.
- Am inleles, vreji si mI transform intr-un soi de
Maica Tereza a scriitorilor ratati.
- :'- a$a ceva'
incetul cu incetul, Magali s-a tmpicat cu gAndul ciar pl;;tea fi o idee driguld gi a incercat sd. organizeze
totul cu bunivoingi. tr, ".." perioadi, Jean-PierreGourvec a dat un anunf in ziarele de specialitate, mai
ales in Lire Siin Le Magazine littdraire. Anungul le pro-
punea si vini laCrozontuturor autorilor doritori sd igi
depuni manuscrisul in aceasti biblioteca a refuzagilor.
Ideea a fost primiti cu bralele deschise gi numeroase
persoane au pornit intr-acolo. Unii scriitori au traversat
Franga ca sd-gi planteze aici rodul propriului egec.
Drumul putea trece drept unul mistic, versiunea literard
a pelerinajului la Compostela. Parcurgerea a sute de ki-lometri pentru a pune capit frustrnrii de a nu fi fost
publicat avea totodati o mare valoare simbolicl. Era o
modalitate de a gterge cuvintele. $i probabil cdfo4aeracu atAt mai mare in acest departament al Franlei in care
se situa Crozon: FinistAre, capitul PdmAntului.
4
in rrrc ani, biblioteca a ajuns si gizduiascd, aproape
o mie de manuscrise. Jean-Pierre Gourvec igi petrecea
timpul examinAndu-le, fascinat de fo4a acestei comori
inutile. tn 2003 s-a imbolnlvit grav gi a fost internatmulti vr€me la Brest. Pentru el, durerea era dubli: sta-
rea propriei sinitigi il preocupa mai pulin decAt faptul
ci nu mai putea fi alaturi de cl4ile sale. Din salonul de
spital a continuat si-i dea indicalii lui Magali, urmlrindactualitatealiterari pentru a $ti ce carte si comande. Nutrebuia si piardn nimic. Cu ultimele puteri fdceaceeace
il tnsuflelise mereu. Biblioteca manuscriselor refizatepdrea cd nu mai intereseazd. pe nimeni, situagie care ilintrista. Odatd trecut entuziasmul iniqial, numai infor-matia transmisl din guri in gurd mai menlinea proiectul
/6 DavIo ForNrruos
opsinLire siin Le Magazine littdraire. Anunlul le pro-
nnneasd.vini la Crozon tuturor autorilor doritori si i9i
leprrni manuscrisul in aceasti biblioteci a refuzalilor.
fieerafost primiti cu bralele deschise 9i numeroase
^ets[Lne au pornit intr-acolo. Unii scriitori au traversat
| -.t'yfiNa ca sd-qi planteze aici rodul propriului e$ec.'g$nulputeatrece
drept unul mistic, versiunea literard'^peluinaiuluila
Compostela. Parcurgerea a sute de ki-
lpnretri pentru a Pune capit frustrnrii de a nu fi fost
nbltcat aveatotodati o mare valoare simbolici. Era o
'podalitate de a qterge cuvintele. $i probabil cdfo4a era
,tuitmaimare in ace$ departament al Franlei in care
., siua Cr ozon: Finistlre, capitul PdmAntului.5("
4
lnr"r, ^n
, biblioteca a ajuns si gizduiascd aproape
oflrre de manuscrise. Jean-Pierre Gourvec igi petrecea
lirrrpulexaminAnduJe, fascinat de fo4a acestei comori
;nrrtile. in 2003 s-a imbolndvit grav 9i a fost internat
pultlvreme la Brest. Pentru el, durerea era dubli: sta-
papropriei sinitdgi tl preocupa mai pulin decAt faptul
siumaiputea fi aleturi de ci4ile sale. Din salonul de
pimla continuat si-i dea indicaqii lui Magali, urmirind
,qalitxealiterari pentru a $ti ce cafte se comande. Nu
6ebuia si piardenimic. Cu ultimele puteri fdcea ceea ce
i1 insufl elise mereu. Biblioteca manuscrisel or r efttzate
firea cl nu mai interese azL pe nimeni, situaqie care il
ptrista. Odati trecut entuziasmul inilial, numai infor-
,n4iatransmisl din guri in gurd mai men1inea proiectul
Devro ForNrrNos MISTERUL HENRI PICK
in viali. $i in Statele lJnite, Biblioteca Brautigan ince-
puse si se duci de rApI. Nimeni nu mai voia sd pri-
meascl aceste ci4i abandonate.
Gourvec s-a intors acasi foarte slabit. Nu trebuia sd
fri clarvi^zdtor ca sl inlelegi ci nu mai are mult de triit.trr r"-r, de bunivoingi,locuitorii oragului au fost deo-
datl cupringi de dorinla de nestivilit de a tmprumuta
ci4i. Magali suscitase acest avant [vresc artificial, con-
gtientd cd erau ultimele momente fericite din viala lui
Gourvec. Slebit de boald, el nu gi-a dat seama cd afluxul
de cititori nu este unul natural. Dimpotrivi, s-a ldsat
convins ci munca sa de o viagd dddea, tn sfArgit, roade.
Avea si se stingi mAngliat de aceastd satisfaqie imensd.
Totodatl, Magali le-a cerut mai multor cuno$tinte se
scrie degrabi cAte un roman, pentru a umple rafturile cu
manuscrise refuzate. A insistat chiar gi pe lAngd mama ei.
- Dar eu nu gtiu si scriu.
- Tocmai, acum e momentul. tmpart4egte-1i amintirile.
- Nu imi amintesc nimic gi, in plus, fac ti o grimadi
de greqeli.
- Nu ne pasi, mamd. Avem nevoie de cn4i. Chiar gi
o listi de cumpirituri ar fi bun5.
- Da? Crezi cdvaprezenta interes?
tn ."1. din urmi, mama ei a pre{erat sd. f.acd, o copie
a cd4ii de telefon.
Scriind ci4i destinate de la bun inceput refuzului,
se indeplrtau de proiectul inilial, dar pulin conta. Cele
opt texte adunate de Magali in cAteva zile'l-au fdcr:r
fericit peJean-Pierre. A hrezirit in ele un freamft dis-
cret, senur ci nimic nu era pierdut. Nu mai putea rd-
rn4ne multi vrerne rnartor la progresul bibliotecii sde,
aqe cL i-a cerut lui Magali si promiti ci va plstra ce1
pulin ci4ile adunate in togi aceqti ani.
- igi promit, Jean-Pierre!
- Scriitorii aceg,tia au avut incredere in noi... nu-i
put€m dez.amdg;i.
- Voi veghea la asta. I-a noi vor fi in siguranll Iar
ca4ile nedorite de nimeni tqi vor gdsi mereu un loc aiei.
- Mulpmesc!
- Jean-Pierre...
- Da.
- AE wea sd vi mulpmesc...
-Pentrucel'- Pentru cn mi-a1i aferit Amantul... este o cafie ethl
de frumoasl!
Gourvec a luat rnina lui Magali qi a fnut-o indelwrg
inm-a hri. CAteva minute mai tdrzia, singurl in maginl,
Magali a inceput sd pl&ngn.
*
Peste o siptirrnnni, jean-Pierre Gourrrec a rmrrit tnpatul lui. S-a vorbit mult despre acest om minunat, czre
avea slle lipseasctr tuturor" DarpuEini lume s-a adunxla scurta cerernonie din cirnitir. Ce rlmlnea in urrna
ltdl Prebabil ci in *cm ziputeai in dirqit sa-i tnplegi
doringa pntimage de a crea 9i de a dmro\taaceast* bibli-
atee* a c*4ilor re{uzate. Era un rrrolrurnent fur,rerar
Drq,vrp, ForFIrtNos