UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE
DEPARTAMENTUL DE MECANICA STRUCTURILOR
REZUMAT TEZA DE DOCTORAT
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI
MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA
ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA
CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
Doctorand:
Conf. univ. dr. ing. MIHAI (CĂLBUREANU POPESCU) Mădălina
Xenia
Conducător ştiinţific:
Prof. Univ. Emerit Dr. Ing. Mihail IFRIM
Doctor Honoris Causa al U.T.C.B.
- 2014 -
Cuprins
1. SEISMICITATEA TERITORIULUI OLTENIEI ŞI EVALUAREA RISCULUI SEISMIC AFERENT
1/2
1.1. Cercetări privind seismicitatea regiunii Oltenia 1/2 1.1.1 Generalităţi privind caracterizarea seismică a terenului 6
1.1.2 Date geografice pentru Regiunea Oltenia (climă, relief, resurse naturale, hidrografie etc.)
10
1.2. Micro şi macro-zonarea Regiunii Oltenia 12/4 1.2.1 Zonarea seismică a zonei metropolitane 12
1.2.2 Cercetări privind comportamentul unor clădiri din regiunea Oltenia la cutremurul din 4 martie 1977
15
1.2.3 Surse seismice – caracteristici şi geometrie 18 1.3. Evaluarea riscului seismic aferent 19/7
1.3.1 Conceptul de risc seismic. Definiţii şi puncte de vedere privind conceptul de risc seismic
19
1.3.2 Analiza de risc seismic 24 1.3.2.1 Clasificarea factorilor de risc seismic 25 1.3.2.2 Risc, hazard şi vulnerabilitatea seismică 27
1.3.3 Analiza de hazard seismic 29 1.3.4 Posibilitǎţi de reducere a riscului seismic 41
1.3.5 Evaluari complexe ale efectelor seismice locale in vederea reducerii riscului seismic
43
2. ACHIZIŢIA ŞI PROCESAREA ÎNREGISTRĂRILOR MIŞCĂRILOR SEISMICE PUTERNICE
56/13
2.1 Ȋnregistrarea mişcărilor seismice puternice. Aparatură de înregistrare. 56/13 2.2 Reţele de înregistrare a cutremurelor puternice 62/13
2.2.1 Reţele seismice în România 62 2.2.2 Reţeaua seismică naţională INCDFP 64
2.3 Prelucrarea înregistrărilor accelerografice obţinute în timpul cutremurelor puternice vrâncene (1977 - 1990)
65/14
2.3.1 Caracteristici ale mişcării seismice, considerate ȋn analize, bazate pe prelucrări primare ale accelerogramelor corectate
66
2.3.2 Rezultate comparative pentru intensitatea mişcării terenului pentru seismele din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31
68
2.4 Prelucrarea a ȋnregistrărilor accelerografice obţinute ȋn timpul cutremurelor puternice vrâncene pentru regiunea Oltenia
73/15
2.4.1 Analiza directivităţii şi a fenomenului de atenuare 73 2.4.2 Concluzii pentru studiile de zonare seismică a Regiunii Oltenia 94 2.4.3 Concluzii pentru studiile de microzonare a municipiului Craiova 96
3. CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 ȊN MUNICIPIUL CRAIOVA 101/21
3.1. Cutremurul din 4 martie 1977 ȋn Craiova. Date, mărturii 101 3.2. Imobile cu risc seismic ridicat din Craiova şi situaţia fondului locativ 103 3.3 Ȋnregistrări obţinute la cutremurul din 4 martie 1977 108
4. EXPERTIZAREA TEHNICĂ PRIN INVESTIGAŢII DINAMICE EXPERIMENTALE
PENTRU EVIDENŢIEREA COMPORTĂRII UNOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI DIN 4 MARTIE 1977 AMPLASATE ȊN MUNICIPIUL CRAIOVA
116/22
4.1 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale pentru clădirea “Căminul studenţesc nr. 10” , Universitatea din Craiova
116/22
4.1.1 Introducere 116
4.1.2 Descrierea succesivă a sistemului constructiv şi structural al clădirii 116 4.1.3 Investigaţii experimentale pentru determinarea caracteristicilor dinamice proprii
ale clădirii 117
4.1.4 Rezultate obţinute. Interpretarea rezultatelor 120 4.1.5 Concluzii finale ale rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei
comportamentului dinamic al clădirii 121
4.2 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale ȋn vederea consolidării pentru clădirea Facultăţii de Mecanică din Craiova
123/26
4.2.1 Introducere 123 4.2.2 Descrierea succesivă a sistemului constructiv şi structural al clădirii 123 4.2.3 Investigaţii experimentale pentru determinarea caracteristicilor dinamice proprii
ale clădirii 125
4.2.4 Rezultate obţinute. Interpretarea rezultatelor 127 4.2.5 Concluzii privind rezultatele investigaţiilor experimentale şi analizei
comportamentului dinamic al clădirii 137
4.3 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale ȋn vederea consolidării pentru clădirea Facultăţii de Electrotehnică din Craiova
142/31
4.3.1 Introducere 142 4.3.2 Descrierea succesivă a sistemului constructiv şi structural al clădirii 143 4.3.3 Investigaţii experimentale pentru determinarea caracteristicilor dinamice proprii
ale clădirii 144
4.3.4 Rezultate obţinute. Interpretarea rezultatelor 148 4.3.5 Concluzii finale ale rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei
comportamentului dinamic al clădirii Facultăţii de Electrotehnică 156
4.4 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale ȋn vederea consolidării pentru clădirea Universităţii din Craiova Corp B
160/36
4.4.1 Introducere 160 4.4.2 Descrierea succesivă a sistemului constructiv şi structural al clădirii 161
4.4.3 Investigaţii experimentale pentru determinarea caracteristicilor dinamice proprii ale clădirii
165
4.4.4 Rezultate obţinute. Interpretarea rezultatelor 168 4.4.5 Concluzii finale ale rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei
comportamentului dinamic al clădirii Universităţii din Craiova Corp B 183
5 CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI DIRECŢII DE CERCETARE ULTERIOARE
190/42
5.1 Concluzii generale 190/42 5.2 Unele precizări finale 202/53
5.2.1 Definirea indicatorilor seismici 202 5.2.2 Clase de risc seismic 202 5.2.3 Rezultate privind clasele de risc seismic aferente clădirilor expertizate 203
5.3 5.4
Contribuţii personale Direcţii de cercetare ulterioare
204/55 206/57
6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 207/58 7 LISTA DE LUCRĂRI PUBLICATE 214/60
MULŢUMIRI
Prezenta teză de doctorat este rezultatul unor studii documentare materializate în
cercetări teoretice şi experimentale efectuate de către autoare în vederea realizării
obiectivului propus prin alegerea temei şi a avut drept scop aducerea unor contribuţii
proprii la evaluarea seismică a Municipiului Craiova. Prin investigaţii instrumentale s-a
realizat studiul comportamentului mai multor categorii de clădiri la puternicul seism din 4
martie 1977. Toate cercetările conduc la concluzii importante pentru fondul construit din
municipiul Craiova ȋn ceea ce priveşte evaluarea vulnerabilităţii seismice. Ȋn cazul apariţiei
unor mişcări seismice puternice cercetările efectuate şi concluziile acestora pot ajuta la
reducerea riscului seismic ȋn zonă. Prin expertizarea clădirilor ce prezintă vulnerabilitate
seismică semnificativă se pot identifica eventualele degradări structurale ȋn vederea
elaborării intervenţiilor de reabilitare.
Pentru ȋntreaga perioadă ȋn care am urmat ca doctorand studiile ȋn cadrul
Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti ȋi mulţumesc foarte mult doamnei Decan
Prof. Univ. Dr. Ing. Daniela Preda.
Mulţumesc domnilor Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Oprea şi Prof. Univ. Dr. Ing.
Ramiro Sofronie, pentru onoarea ce mi-au făcut-o acceptând propunerea de a face parte
din comisia de susţinere şi le sunt recunoscătoare pentru aleasa ȋndrumare şi evaluare a
calităţii activităţii mele de cercetare.
Adresez calde mulţumiri conducătorului ştiinţific, d-lui prof. dr. ing. Mihail Ifrim,
pentru îndrumarea deosebit de meticuloasă, consultanţa ştiinţifică şi observaţiile critice
extrem de preţioase oferite pe tot parcursul realizării acestei lucrări.
Mulţumesc foarte mult pentru deosebita grijă şi şansa de colaborare pe care mi-a
oferit-o dl. prof.univ. dr. ing. Mihail Ifrim, care mi-a insuflat dorinţa de a folosi cunoştinţele
mele de vibraţii mecanice ȋntr-un domeniu complementar, cel al ingineriei seismice.
Mulţumesc d-lui prof. dr. ing. Liviu Demetriu pentru încurajările şi sfaturile deosebit
de utile oferite de-a lungul elaborării lucrării.
La realizarea lucrării am primit sprijin din partea dr. I. S. Borcia, căruia ȋi aduc
mulţumirile mele.
Nu ȋn ultimul rând, mulţumesc soţului şi copiilor mei care m-au susţinut ȋn toţi aceşti
ani de cercetare, pentru răbdare şi necondiţionată ȋnţelegere. Mulţumesc surorii mele
pentru ajutorul permanent ȋn tot ceea ce ȋntreprind.
Dedic această lucrare memoriei tatălui meu, care mi-a călăuzit paşii ȋn ȋntreaga sa viaţă
şi m-a ȋndreptat către domeniul tehnicii.
Mădălina Călbureanu
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
1
INTRODUCERE
Prezenta teză de doctorat este rezultatul unor studii documentare materializate în cercetări
teoretice şi experimentale efectuate de către autoare în vederea realizării obiectivului propus
prin alegerea temei şi a avut drept scop aducerea unor contribuţii proprii la evaluarea
seismică a municipiului Craiova. Prin investigaţii instrumentale s-a realizat studiul
comportamentului a mai multor categorii de clădiri la puternicul seism din 4 martie 1977.
Toate cercetările conduc la concluzii importante pentru fondul construit din municipiul
Craiova ȋn ce priveşte vulnerabilitatea seismică. Ȋn cazul apariţiei unor mişcări seismice
puternice cercetările efectuate şi concluziile acestora pot ajuta la scăderea riscului seismic ȋn
zonă. Prin expertizarea clădirilor ce prezintă vulnerabilitate seismică se pot determina
eventualele defecte şi realiza reabilitări.
Reducerea riscului seismic pentru clădirile existente în zonele supuse hazardului seismic
este una dintre cele mai importante sarcini pentru ingineria civilă și în acest scop trebuie
respectate anumite principii în evaluarea seismică, consolidarea clădirilor existente și
construirea clădirilor noi.
Necesitatea abordării temei rezultă din ansamblul concluziilor rezultate din analiza fondului
construit ȋn municipiul Craiova, care conţine o gamă largă de tipuri de clădiri alcătuite diferit
dn punct de vedere constructiv şi al rigidităţii acestora, cu o vechime considerabilă şi care
nefiind expertizate seismic sunt supuse unui grad foarte mare de vulnerabilitate seismică.
Obiectivul major şi, ȋn esenţă, scopul tezei este acela de a realiza evaluarea seismică a
teritoriului Municipiului Craiova şi de extragere a unor concluzii importante din analiza
comportamentului mai multor tipuri de clădiri pe durata cutremurului puternic din 4 martie
1977.
Teza de doctorat este structurată pe cinci capitole, al căror conţinut va fi prezentat pe scurt,
ȋn cele ce urmează.
Capitolul 1 prezintă cercetări privind seismicitatea regiunii Oltenia, prin caracterizarea
seismică a terenului, prin date geografice, surse seismice şi observaţii privind
comportamentul unor clădiri din regiunea Oltenia la cutremurul din 4 martie 1977. Se
urmăreşte evaluarea riscului seismic aferent prin analiza complexă a efectelor seismice
locale in vederea reducerii vulnerabilităţii seismice şi ce posibilitǎţi de reducere a riscului
seismic sunt aplicabile regiunii.
Ȋn capitolul 2 se realizează prelucrarea ȋnregistrărilor accelerografice obţinute ȋn timpul
cutremurelor puternice vrâncene pentru regiunea Oltenia. Sunt prezentate rezultate
comparative pentru intensitatea mişcării terenului pentru seismele din 1986.08.30,
1990.05.30 şi 1990.05.31date de achiziţia şi procesarea ȋnregistrărilor mişcărilor seismice
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
2
puternice ȋn staţia seismică Craiova. Prin analiza directivităţii şi a fenomenului de atenuare
se extrag concluzii pentru studiile de zonare seismică a Regiunii Oltenia şi concluzii pentru
studiile de microzonare a municipiului Craiova.
Capitolul 3 prezintă cutremurul din 4 martie 1977 ȋn Craiova, pagubele ȋnregistrate şi implicit
arată necesitatea unui studiu ȋn zonă privind imobilele cu risc seismic ridicat din municipiu şi
situaţia fondului locativ.
Capitolul 4 prezintă expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale pentru
evidenţierea comportării mai multor tipuri de clădiri pe durata cutremurului din 4 martie 1977
amplsate ȋn municipiul Craiova: “Căminul studenţesc nr. 10” , Universitatea din Craiova,
clădirea Facultăţii de Mecanică din Craiova, clădirea Facultăţii de Electrotehnică din
Craiova, clădirea Universităţii din Craiova Corp B. Sunt extrase concluzii finale ale
rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei comportamentului dinamic ale clădirilor
expertizate.
Ȋn capitolul 5 sunt prezentate concluzii finale privind evaluarea seismică a municipiului
Craiova, contribuţiile personale şi direcţii de cercetare ulterioare.
1. SEISMICITATEA TERITORIULUI OLTENIEI ŞI EVALUAREA RISCULUI SEISMIC AFERENT
1.1 Cercetări privind seismicitatea regiunii Oltenia
Teritoriul României este amplasat pe trei falii tectonice: PLACA EST EUROPEANĂ,
SUBPLACA MOESICĂ şi SUBPLACA INTRALPINĂ, plăci care se intersectează în zona
Vrancea, zonă recunoscută în domeniul seismologiei ca o zonă activă, cu manifestări dintre
cele mai puternice de-a lungul anilor.
Zona III - o parte din nordul Moldovei, Transilvania şi Oltenia, sudul Munteniei şi
Dobrogea cuprinzând de asemenea 14 judeţe - acestea deţin o populaţie de 6 milioane de
locuitori cu un grad de urbanizare de 48%, în care cutremurele ating o magnitudine maximă
de 7 grade Richter şi o ciclitate de 40 – 50 ani.
1.1.1 Generalităţi privind caracterizarea seismică a terenului
Principalele zone cu seismicitate crustală din România sunt:
1. depresiunea Bârlad;
2. depresiunea Predobrogeană şi Orogenul Nord Dobrogean;
3. zona crustală Vrancea şi bazinul Focşani;
4. zona Şabla;
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
3
5. aria Intramoesică;
6. zona Făgăraş-Câmpulung-Sinaia;
7. zona danubiană şi vest Oltenia;
8. zona Banat, zonele Crişana şi Maramureş, şi zona Târnavelor.
Fig. 1.1 Harta macrozonării seismice a României (http://inforisx.incerc2004.ro/st93.htm)
Activitatea seismică de la vest de râul Olt s-a manifestat prin seisme moderate,
rareori depăşind Mw5 [http://infp.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ ro/re_etapa6.html].
Tab. 1.4 Lista cutremurelor de pe teritoriul Olteniei [INFP; Atanasiu, 1961]
Categorii An Epicentru Magnitudine Mw
Mw 4,0-5,0 1879-1880 11 cutremure în zona Moldova Nouă 4.7
1984 La sud de Oraviţa 4.7
1912 la S de Tg.Jiu 4.5
1963 la NV de Tg.Jiu 4.5
Mw>5,0 1991 zona Mehadia-Băile Herculane 5.6
1879 Moldova Nouă 5.3
1943 Tismana 5.2
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
4
Se poate observa că mai numeroase au fost cutremurele cu Mw 3,0-4,9 localizate mai
ales la N şi E de Tg.Jiu. Ȋn partea de sud a Olteniei s-au resimţit câteva cutremure
mici/moderate (Mw 3,0-4,9) între Craiova şi Caracal, iar altele mai slabe Mw ≤3,0 au fost la N
şi V de Tg.Jiu.
Mecanismele focale din Oltenia de vest şi zona danubiană indică falieri inverse la
sud de Craiova, la sud de Tr.Severin, la est şi nord-vest de Tg.Jiu, şi falieri normale, la Băile
Herculane şi est de Tg.Jiu. Cutremurele sunt legate fie de sistemele de falii transversale din
platformă, fie de sistemul de falii est-vest de afundare a platformei sub orogen. Unele
cutremure din zona Craiova-Slatina pot fi legate de masivul intrusiv Balş-Optaşi, altele pot fi
legate de contactul dintre Getic şi Danubian, pe faliile Timocului şi Tg.Jiu, sau de grabenul
Cernei pe linia Vârciorova-Baia de Aramă.
În extremitatea de vest a Olteniei şi în Mehedinţi apar câteva aliniamente orientate NE
de cutremure secundare: linia Drobeta Turnu Severin - Târgu Jiu, pe care s-au produs doua
evenimente cu M = 4.5 în 1962 şi 1963. Soluţiile planelor de falie disponibile sugereazã
pentru aceasta zonã un mecanism de faliere predominant cu alunecare în direcţie (strike-
slip) [Craiu, 2011].
1.2. Micro şi macro-zonarea Regiunii Oltenia
1.2.1 Zonarea seismică a zonei metropolitane
Zonarea teritoriului României pe baza intensităţii seismice, încadrează
municipiul Craiova şi zona metropolitana ȋn zona seismică D, de grad seismic 8.
1.2.2 Date geografice pentru Regiunea Oltenia (climă, relief, hidrografie etc.)
[forum.transira.ro/download.php?id=60136]
Structura straturilor geologice pe care se situează municipiul Craiova şi zona
metropolitană este alcătuit din roci moi, tinere, în parte neconsolidate: argile roşcate, nisipuri,
pietrişuri şi depozite loessoide, dispuse în orizonturi relativ omogene şi cu geodeclivitate
slabă ori moderată.
Zonarea seismică a teritoriului municipiului Craiova, după modul de manifestare
seismică a substratului, bazată pe efectele cutremurului din 1977, şi apreciată ca intensitate
seismicǎ pe scara MSK conform STAS 11100/1993 şi parametrilor de zonare a seismicităţii
teritoriului studiat conform normativului P100/1992 (având ca perioadă medie de revenire a
cutremurelor cu intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter), comportă pe măsura
creşterii intensităţii seismice, următoarele zone:
• zona 1 – zona piemontană înaltă, pe care se desfăşoară cartierul Bariera Vâlcii,
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
5
cu efecte mai reduse decât zona 2;
• zona 2 – terasele V, IV, III, cu cartierele Brazda lui Novac, Rovine, Calea
Bucureşti, Sărari, zona centrală, vor resimţi efectul seismic mai slab decât zona
3;
• zona 3 – terasa a-II-a, pe care sunt aşezate cartierele: Craioviţa Nouă, 1 Mai,
Romaneşti şi Valea Roşie, va prezenta distrugeri mai mici decât zona 4;
• zona 4 – terasa I-a şi lunca Jiului, în care se află cartierele Brestei, Nisipului,
Luncă şi Catargiu vor fi cele mai afectate în urma unui seism cu intensitate MSK mai mare
de 6, datorită prezenţei depozitelor nisipoase slab consolidate sau neconsolidate. Saturate
în apă, acestea suferă la cutremure un proces de
lichefiere, fiind supuse unor solicitări de forfecare, manifestând o tendinţă de
îndesare, la care se opune apa din pori. [forum.transira.ro/download.php?id=60136]
1.2.3 Cercetări privind comportamentul unor clădiri din regiunea Oltenia la cutremurul
din 4 martie 1977
Seismul a lovit, cu o forţă distructivă rar întîlnită, nouă judeţe ale ţării printre care şi
Doljul [Triţă, 1978]. Pagubele aduse de cutremurul din 4 martie 1977 în judeţul Dolj se
prezinta prin următoarele:
• 40675 clădiri din fondul vechi de locuinţe (13290 la oraşe
şi 27385 la sate) — din acestea 537 clădiri de locuit s-au
prăbuşit
• 3 913 familii au rămas fără adăpost
• 28 blocuri cu peste 4 nivele (grav avariate), 151 blocuri cu peste 4 nivele (uşor avariate)
• 541 clădiri în domeniul social-cultural printre care: 171 şcoli generale, 83 grădiniţe, 29
licee, 19 ateliere şcoală, 40 internate, 14 case de copii şi şcoli speciale, 72 cămine
culturale, 6 case de cultură, 3 teatre, 6 cinematografe;
• 39 de întreprinderi republicane însumînd 106 secţii şi ateliere;
• 72 construcţii zootehnice, 442 unităţi comerciale şi prestatoare de servicii;
• 3 hoteluri, 134 biserici
• Localităţile rurale Sadova, Ostroveni, Bucovăţ, Coşoveni şi Damian au fost grav afectate
• S-au înregistrat 812 accidentaţi şi 41 de morţi
Sediile unor importante instituţii politice, sociale, culturale şi de artă, adevărate monumente
ale arhitecturii româneşti, au fost grav avariate :
• Sediul Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean
• Muzeul „Olteniei", Muzeul de artă, Universitatea, Sediul Comitetului judeţean pentru
cultură şi educaţie socialistă, Teatrul de păpuşi, Teatrul de operetă, Institutul pedagogic
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
• Liceul „Nicolae Bălcescu", Facultatea de agronomie şi horticultura, Casa Băniei
• Grupul şcolar ,,Electroputere", Biblioteca judeţeană, Liceul „Fraţii Buzeşti"
• Valoarea pagubelor se ridică, numai la fondul de locuinţe, la aproape 200 milioane lei, iar
în industrie la cea 150 milioane lei [Triţă, 1978].
Fig. 1.7 Universitatea din Craiova
Fig. 1.8 Prefectura Dolj exterior şi imobile din centrul oraşului
1.2.3 Surse seismice – caracteristici şi geometrie
Protecţia seismică implică identificarea şi distribuţia vulnerabilităţii ȋn faţa unor astfel de
fenomene naturale pentru fiecare zonă, societate şi chiar pe plan mondial. [Moldovan, 21]
Sursele seismogenic care afectează partea centrală a teritoriului românesc sunt sursele
locale crustale:
- Făgăraş-Câmpulung-Sinaia (FG-CP-SI);
- sursele regionale crustale: Depresiunea Transilvania (TD);
- sursa regională intermediară: Vrancea (VI ).
Pe lângă sursa regională Vrancea cu cea mai mare influenţă asupra vulnerabilităţii sesimice
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
7
avem sursele crustale Făgăraş-Câmpulung-Sinaia.
Fig. 1.9 Prefectura Dolj interior şi alte clădiri din centrul oraşului – zona Lipscani
1.3 Evaluarea riscului seismic aferent
1.3.1 Conceptul de risc seismic. Definiţii şi puncte de vedere privind conceptul de risc
seismic
1.3.2.1 Clasificarea factorilor de risc seismic
Dezastrele potenţiale posibile, care intervin in definirea hazardului seismic, implicit a
riscului seismic, sunt de două mari categorii, şi anume [Ifrim, 2005]:
■ Dezastre datorate unor cauze naturale: cutremure tectonice, alunecări sau datorate
prăbuşirii masivelor de pământ, inundaţii naturale, fenomene meteorologice;
■ Dezastre datorate unor cauze artificiale: generate de oameni, accidente tehnologice,
accidente biochimice, etc.
Mai departe se vor face, in exclusivitate, referiri la definirea riscului aferent dezastrelor
naturale produse numai pe durata unor mişcări seismice semnificative intense.
Se poate admite următoarea clasificare a factorilor de risc seismic:
■ Factori de risc seismic cu caracter obiectiv (bazaţi pe cauze obiective);
■ Factori de risc seismic cu caracter subiectiv (bazaţi pe cauze subiective).
Ȋn continuare se va trata pe larg fiecare tip de factori de risc seismic:
1.3.2.2 Risc, hazard şi vulnerabilitate seismică
Se poate admite următoarea legătură ȋntre RISCUL SEISMIC (RS), HAZARDUL
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
8
SEISMIC (HS) şi VULNERABILITATEA SEISMICĂ (VS) ce se poate exprima prin
intermediul relaţiei formale [Ifrim, 2005]:
RS=HS*VS. (1.4)
Se poate observa că riscul seismic (RS) asociat amplasamentelor şi obiectivelor expuse
mişcărilor seismice, se bazează pe combinarea hazardului seismic (HS) şi vulnerabilităţii
seismice (VS).
1.3.3 Analiza de hazard seismic
Analiza de hazard seismic pentru teritoriul românesc extracarpatic din care face parte
şi Regiunea Oltenia este realizată prin abordarea deterministǎ. Acest tip de abordare a fost
aplicatǎ cu succes pentru cutremurele crustale în Italia, Algeria, Bulgaria (Eds. Panza,
Radulian, Trifu, 2000) etc.
Procedura aplicatǎ în cazul teritoriului românesc extracarpatic inclusiv Regiunea
Oltenia este reprezentatǎ schematic în diagrama din fig. 1.17.
Fig. 1.17 Procedura de abordare deterministă propusă a fi folosită pentru analiza de risc seismic
pentru teritoriul extracarpatic inclusiv Regiunea Oltenia [http://www.infp.ro/seismicitate-locala/hazard-
seismic]
Delimitarea morfostructurala a regiunii de interes
Modelarea numerica a structurilor de
propagare
Mecanisme focale
Zone seismogene
Catalogul cutremurelor
Definirea surselor
Modelare parametrica a perechilor sursa –amplasament de interes
Calcularea seismsmogramelor sintetice
Unde P-SV Unde SH
Rotiri,compuneri, prelucrare a semnalului sintetic
Semnale seismice inregistrate la
cutremurele puternice pentru fiecare
amplasament de interes
Rot
iri,fi
ltrar
i, pr
eluc
raris
imila
re
ale
sem
nale
lor
rea
le s
i sin
tetic
e
Extragerea parametrilor semnificativi ai miscarii seismice evaluate sintetic, interpretare, reprezentare grafica (seismograme,harti etc)
Comparatie real-sintetic ,validari si
calibrari ale modelarii sintetice
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
9
1.3.4 Posibilitǎţi de reducere a riscului seismic
Având ȋn vedere cele prezentate anterior se poate spune cǎ un hazard seismic
ridicat nu implicǎ neapǎrat şi un risc seismic ridicat.
Modificarea vulnerabilitǎţii seismice este singura posibilitate în vederea descreşterii
riscului seismic; aceasta se poate face numai în urma unor cercetări aprofundate de
microzonare seismicǎ a regiunii studiate.
1.3.5 Evaluări ale efectelor seismice locale ȋn vederea reducerii riscului seismic ȋn
regiunea Oltenia
Inputul seismic - Pentru Regiunea Oltenia au fost ȋnregistrate informaţii ȋn legătură cu
următoarele seisme [INCERC, http://www.incerc2004.ro/], conform tabelului următor:
Tab. 1.7 Date generale seisme ȋnregistrate ȋn Craiova
Seism LatN LongE CodSeism h(km) Data Mw Vrancea M (G-R) = 7.2 45.34 26.30 19771 109 1977.03.04 7.5
Vrancea M (G-R) = 7.0 45.53 26.47 19861 133 1986.08.30 7.3
Vrancea M (G-R) = 6.7 45.82 26.90 19901 91 1990.05.30 7.0
Vrancea M (G-R) = 6.1 45.83 26.89 19902 79 1990.05.31 6.4
Vrancea M (G-R) = 5.1 45.49 26.27 19991 151 1999.04.28 5.3 Vrancea M (G-R) = 5.1 45.76 26.59 20091 100 2009.04.25 5.3
Fig. 1.23 Staţia din Craiova, clădire IPJ, str. Titu Maiorescu, nr. 4
Tab. 1.8, 1.9, 1.10, 1.11, 1.12, 1.13, 1.14 şi 1.15 conţin informaţii despre:
- staţia seismică Craiova 12 – structura şi nr. Niveluri - tab. 1.8;
- adresa staţiei, poziţie geografică - tab. 1.9;
- valori ȋnregistrări pentru cutremurele din 1986 şi 1990 - tab. 1.10÷1.15.
Tab. 1.8 Staţia seismică Craiova 12 – structura şi nr. niveluri
CRV12 S+P+7E S&7E crv1.jpg Cadre b.a. zidarii
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
10
Tab. 1.9 Adresă, poziţie geografică staţia seismică Craiova 12
Statia Adresa CodStatie LatN LongE TipClad Reteaua
Craiova CRAIOVA, Ioan Maiorescu 10, Proiect SA CRV 44.321 23.798 P+7E INCERC
Rezultate
Astfel, distribuţia anormală a intensităţilor constă ȋn deplasarea epicentrului
macroseismic spre est şi apariţia unor efecte mult mai mari ȋn zone aflate la distanţe de sute
de kilometri, cum sunt de exemplu oraşele Bucuresti, Zimnicea, Craiova, ȋn cazul
cutremurului produs la 4 martie 1977 şi orasul Boldeşti din judeţul Prahova, ȋn cazul
cutremurului produs la 27 octombrie 2004.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
11
Tab. 1.9 - 1-15 Valori ȋnregistrări staţia seismică Craiova 12
Staţia Cod
Seism Cod
Statie Indice Aparat
Orien tareL accmaxL velmaxL dismaxL
Orien tareT accmaxT velmaxT dismaxT
Orien tareV accmaxV velmaxV dismaxV
CRAIOVA 19861 CRV1 1 N05E 112.30 12.390 2.4920 N95E 140.70 12.380 1.8670 V 61.0300 2.3110 0.3898
CRAIOVA 19901 CRV1 2 N05E 112.50 10.090 1.4400 N95E 49.24 1.850 0.2227 V 102.4000 7.9470 0.8816
CRAIOVA 19901 CRV1 1 N95E 48.54 3.670 0.4795 N05E 62.41 4.950 0.6371 V 23.2600 1.4880 0.2708
Statia CodSeism CodStatie CodAxa NrAxa pga pgv pgd epa epv epd Tc Td Is
Craiova 19861 CRV N05E 1 1.1230 0.1239 0.0249 1.8683 0.2323 0.0305 0.78 0.83 7.92
Craiova 19861 CRV N95E 2 1.4070 0.1238 0.0187 1.2746 0.1666 0.0254 0.82 0.96 7.77
Craiova 19861 CRV V 3 0.6103 0.0231 0.0039 0.0000 0.0000 0.0000 0.00 0.00 7.85
Craiova 19901 CRV N95E 1 0.4854 0.0367 0.0048 0.5230 0.0342 0.0084 0.41 1.55 6.67
Craiova 19901 CRV N05E 2 0.6241 0.0495 0.0064 0.7317 0.0496 0.0087 0.43 1.10 6.86
Craiova 19901 CRV V 3 0.2326 0.0149 0.0027 0.0000 0.0000 0.0000 0.00 0.00 6.78
Statia Cod Seism
Cod Statie CodAxa NrAxa Is1 Is31 Is32 Is33 Is61 Is62 Is63 Is64 Is65 Is66
Craiova 19861 CRV N05E 1 7.54 6.86 7.98 6.95 6.11 7.15 8.22 7.50 7.02 6.85
Craiova 19861 CRV N95E 2 7.45 6.95 7.83 7.11 5.85 7.26 7.78 7.87 7.20 7.01
Craiova 19861 CRV V 3 7.50 6.91 7.91 7.04 6.00 7.21 8.05 7.72 7.12 6.94
Craiova 19901 CRV N95E 1 6.30 4.93 6.66 6.22 4.82 5.03 6.26 6.89 6.28 6.15
Craiova 19901 CRV N05E 2 6.58 5.45 6.98 6.39 4.92 5.70 6.68 7.17 6.49 6.26
Craiova 19901 CRV V 3 6.46 5.26 6.85 6.31 4.87 5.47 6.51 7.05 6.40 6.21
Statia Cod Seism
Cod Statie CodAxa NrAxa Is121 Is122 Is123 Is124 Is125 Is126 Is127 Is128 Is129 Is1210 Is1211 Is1212
Craiova 19861 CRV N05E 1 5.36 6.40 7.09 7.20 8.36 8.02 7.53 7.47 7.10 6.94 6.87 6.84
Craiova 19861 CRV N95E 2 4.96 6.15 6.89 7.47 7.93 7.56 7.63 8.03 7.25 7.14 7.04 6.97
Craiova 19861 CRV V 3 5.20 6.29 7.00 7.36 8.19 7.84 7.58 7.83 7.18 7.05 6.96 6.91
Craiova 19901 CRV N95E 1 4.72 4.90 4.91 5.12 5.85 6.48 6.61 7.06 6.39 6.15 6.22 6.08
Craiova 19901 CRV N05E 2 4.74 5.05 5.26 5.93 6.19 6.92 6.99 7.30 6.61 6.33 6.25 6.26
Craiova 19901 CRV V 3 4.73 4.98 5.12 5.68 6.05 6.75 6.84 7.19 6.51 6.25 6.24 6.18
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
12
Statia CodSeism CodStatie CodAxa NrAxa Ia Id1 Id31 Id32 Id33 Id61 Id62 Id63 Id64 Id65 Id66
Craiova 19861 CRV N05E 1 7.82 7.85 7.15 8.30 7.25 6.10 7.46 8.56 7.69 7.33 7.16
Craiova 19861 CRV N95E 2 7.58 7.62 7.14 8.02 7.14 5.82 7.47 8.04 8.00 7.26 6.98
Craiova 19861 CRV V 3 2.50 7.75 7.15 8.18 7.20 5.98 7.47 8.37 7.87 7.30 7.08
Craiova 19901 CRV N95E 1 6.33 6.34 4.76 6.73 6.19 4.58 4.90 6.18 6.98 6.33 6.01
Craiova 19901 CRV N05E 2 6.54 6.55 5.20 6.94 6.37 4.64 5.46 6.35 7.21 6.55 6.08
Craiova 19901 CRV V 3 2.50 6.45 5.03 6.85 6.29 4.61 5.25 6.28 7.11 6.45 6.05
Statia CodSeism CodStatie CodAxa NrAxa Id121 Id122 Id123 Id124 Id125 Id126 Id127 Id128 Id129 Id1210 Id1211 Id1212
Craiova 19861 CRV N05E 1 5.25 6.39 7.20 7.64 8.75 8.25 7.71 7.68 7.41 7.23 7.17 7.15
Craiova 19861 CRV N95E 2 4.93 6.12 7.02 7.70 8.24 7.70 7.69 8.19 7.37 7.13 7.00 6.96
Craiova 19861 CRV V 3 5.11 6.28 7.12 7.67 8.56 8.05 7.70 8.00 7.39 7.18 7.09 7.06
Craiova 19901 CRV N95E 1 4.49 4.67 4.62 5.07 5.77 6.40 6.61 7.19 6.47 6.13 6.09 5.92
Craiova 19901 CRV N05E 2 4.55 4.72 5.15 5.65 5.91 6.58 7.00 7.35 6.69 6.34 6.14 6.02
Craiova 19901 CRV V 3 4.52 4.69 4.95 5.44 5.85 6.50 6.84 7.28 6.59 6.25 6.11 5.97
Fig. 1.24 a, b Accelerograme pe direcţiile transversală şi longitudinală pentru seismul din 1986 ȋnregistrate ȋn Craiova
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
13
2. ACHIZIŢIA ŞI PROCESAREA ÎNREGISTRĂRILOR MIŞCĂRILOR SEISMICE PUTERNICE
2.1 Ȋnregistrarea mişcărilor seismice puternice. Aparatură de înregistrare. Accelerografele analogice SMA-1 din reţeaua INCERC furnizează înregistrări pe
pelicula fotografică. În timpul ultimelor cutremure puternice (cu magnitudine peste 6) s-
au obţinut 138 înregistrări fotografice utilizabile, înregistrări care au fost digitizate şi
prelucrate (2 înregistrări în 1977, 42 înregistrări în 1986 şi 94 înregistrări în 1990)
[Borcia, 2006].
Fig.2.1.a Accelerograful analogic SMA – 1
Accelerograful SMA–1 fabricat de firma Kinemetrics Inc. din SUA este unul dintre
cele mai răspândite tipuri de accelerografe analogice; în fig. 2.1 este prezentat
accelerograful analogic SMA-1 amplasat la Bolintin Vale (BLV).
2.2 Reţele de înregistrare a cutremurelor puternice
Riscul seismic are un impact deosebit asupra vieţii societăţii, din acest motiv toate
statele euro-mediteraneene al căror teritoriu este cu seismicitate ridicată - fig. 2.3 - au
amplasat pe teritorii reţele dense de aparatură de înregistrare accelerometrică.
Se disting ţările din apropierea României: Italia, Grecia şi Turcia, precum şi
Israelul şi Iranul, ţări care sunt situate la sud – est.
2.2.1 Reţele seismice în România
Reţele seismice din România sunt cele amplasate de INCERC şi INCDFP - fig. 2.4.
Reţeaua seismică naţională INCERC [Borcia, 2006].
Reţeaua seismografică INCERC care a fost iniţiată în anul 1969 prin
achiziţionarea primului aparat de înregistrare automată a cutremurelor puternice,
dispune în prezent de 71 accelerografe SMA-1 (61 montate la nivelul solului, 10
montate la partea superioară a construcţiilor (etajele 4 - 11, etajele ultime ale
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
construcţiilor)).
2.3 Prelucrarea ȋnregistrărilor accelerografice obţinute în timpul
cutremurelor puternice vrâncene (1977 - 1990)
2.3.2 Rezultate comparative pentru intensitatea mişcării terenului pentru seismele
din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31
Pentru mişcările seismice puternice ȋnregistrate pe teritoriul ţării din datele 1986.08.30,
1990.05.30 şi 1990.05.31 sunt prezentate comparativ rozete de radiaţie şi drepte de
regresie rezultatea ȋn urma analizei pentru valoarea de vârf a acceleraţiei pga [m/s2],
valorile de vârf ale vitezei pgv[m/s] şi valorile de vârf ale deplasărilor pgd [m].
Fig. 2.8 - 2.12 arată o concordanţă cu rezultatele obţinute de Mândrescu,1995 pentru
distribuţiile acceleraţiilor maxime orizontale la toate cele 3 cutremure studiate. Pe toate
aceste grafice s-a reprezentat poziţia pentru Craiova (distanţa faţă de Bucureşti 225km
– sud-vest).
pga
1986.
08.30
MGR =
7.0
1990.
05.30
MGR =
6.7
CRV
CRV
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
15
1990.
05.31
MGR =
6.1
Fig. 2.8 Rozete de radiaţie şi drepte de regresie prezentate comparativ pentru pga valoarea de vârf a acceleraţiei (m/s2) pentru seismele din 1986.08.30 (861), 1990.05.30 (901) şi 1990.05.31
(902) [Borcia, 2008].
2.4 Prelucrarea a ȋnregistrărilor accelerografice obţinute ȋn timpul cutremurelor
puternice vrâncene pentru regiunea Oltenia
2.4.1 Analiza directivităţii şi a fenomenului de atenuare
Staţiile seismice din teritoriu care au dat înregistrări în timpul cutremurelor
vrâncene puternice din anii 1977, 1986 şi 1990 sunt prezentate ȋn fig. 2.16.
Fig.2.16. Staţiile seismice din teritoriu care au furnizat înregistrări în timpul cutremurelor
vrâncene puternice din anii 1977, 1986 şi 1990.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
16
Fig. 2.18 a, b Accelerograme pe direcţiile transversală şi longitudinală pentru seismul din 1986 ȋnregistrate ȋn Craiova
Fig. 2.19 a, b Accelerograme pe direcţiile transversală şi longitudinală pentru seismul din 30.05.1990 ȋnregistrate ȋn Craiova
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
17
Fig. 2.22 a, b Reprezentarea grafică a spectrelor de etaj în acceleraţii (procentul din amortizarea critică n=5%) pentru cele 2 componente orizontale T (de la
ultimul nivel (sus) şi de la nivelul terenului (jos)), domeniul de perioade 0...1.5 sec.;pentru a - 1986; b - 1990
Fig. 2.23 a, b Reprezentarea grafică a spectrelor Saa-Srd (spectrele de răspuns în acceleraţii în ordonată, spectrele de răspuns în deplasări în abscisă)
pentru a - 1986; b - 1990
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
18
Fig. 2.24 a, b Reprezentarea grafică a spectrelor de intensităţi mediere pentru cele 2 componente orizontale pentru a - 1986; b - 1990
Fig. 2.25 a, b Reprezentarea grafică a spectrelor de intensităţi (Is: intensitate bazată pe spectrul de răspuns, Id: intensitate bazată pe spectrul de
destructivitate), pentru cele 2 componente orizontale pentru a - 1986; b - 1990
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
19
2.4.2 Concluzii pentru studiile de zonare seismică a Regiunii Oltenia
Examinarea rezultatelor obţinute permite formularea mai multor constatări:
- argumentul p, introdus conform legii lui Blake, este adecvat, în sensul că dreapta de
regresie traversează cu o bună simetrie norul de puncte reprezentativ pentru situaţiile
locale de la diferitele staţii din ţară cap. 2, fig. 2.8 - 2.12 ;
- răspândirea statistică este mai pronunţată pentru evenimentul din 1986.08.30 decât
pentru evenimentul din 1990.05.30;
- parametrii de tip intensitate sunt adecvaţi, în sensul că răspândirea rezultatelor
pentru aceştia tinde să fie mai redusă decât pentru logaritmii în baza 2 ai parametrilor
cu semnificaţie cinematică;
- atenuarea este mai rapidă pentru evenimentul din 1986.08.30 decât pentru
evenimentul din 1990.05.30, deşi adâncimea de focar declarată a fost mai mare
pentru primul eveniment fig. 2.8-2.12;
- la un acelaşi eveniment directivitatea radiaţiei a fost diferită pentru diferitele benzi
spectrale;
- în timp ce directivitatea radiaţiei a fost cu aproximaţie pe direcţia NE-SW pentru
evenimentul din 1986.05.30, ea a fost cu aproximaţie pe direcţia N-S pentru
evenimentul din 1990.05.30;
- tendinţa mai marcată de radiaţie spre sud în cazul evenimentului din 1990.05.30 este
în acord cu unele concluzii ale anchetei macroseismice din nord-estul Bulgariei,
conform cărora efectele acestui eveniment ar fi fost mai severe decât ale evenimentului
din 1977.03.04 [Borcia, 2008].
2.4.3 Concluzii pentru studiile de microzonare a Municipiului Craiova Pe baza spectrelor de răspuns determinate pentru evenimentele din 1986.08.30 şi
1990.05.30 - fig. 2.32 şi 2.39 reflectă, sub o ordonare aproximativă de hartă, răspunsul
seismic pentru staţia CRV1 din Municipiul Craiova. Examinarea spectrelor arată:
- prezenţa unor vârfuri spectrale principale la perioade scurte (cca. 0.5 s la
1986.08.30 şi cca. 0.3 s la 1990.05.30);
- prezenţa unui vârf spectral secundar la perioade lungi (cca, 1.5 s la 1986.08.30);
- diferenţe considerabile ale ordonatelor spectrale, între curbele care corespund unor
direcţii azimutale diferite.
Examinarea spectrelor discrete de intensităţi instrumentale evidenţiază:
- diferenţe de configuraţie care sunt omoloage celor evidenţiate de spectrele de
răspuns;
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
20
- o tendinţă comună de deplasare spre perioade mai scurte a ordonatelor spectrale
maxime, atunci când se trece de la primul eveniment la cel de al doilea.
Observaţie: Un aspect semnificativ ar fi acela că la CRV1-INCERC, intervalul de
maxim spectral (1.0 s, 1.75 s) din 1977.03.04 devine secundar la 1996.08.30 faţă de
intervalul principal (0.5 s, 0.8 s) şi dispare total la 1990.05.30.
Studierea fig. 2.18 ... 2.20 permite să se facă următoarele constatări:
- în timpul cutremurului din 1986.08.30 vârful spectral situat în vecinătatea
perioadei de 1.5 secunde a fost prezent (ca vârf secundar) în toate spectrele;
- în timpul cutremurului din 1990.05.30 vârful spectral respectiv a dispărut în toate
spectrele;
- se poate trage concluzia că vârful spectral situat în vecinătatea perioadei de 1.5
s, care a fost dominant în timpul cutremurului din 1977.04.03 conform înregistrării
INCERC, a fost dominant atunci pe o arie extinsă, care acoperă regiunea
Oltenia;
- în timpul cutremurelor din 1986.08.30 şi 1990.05.30 au existat vârfuri spectrale
principale la perioade mai scurte, dar acestea s-au produs aleator de la un
eveniment la altul şi de la o staţie la alta;
- este evidentă contribuţia majoră a mecanismului de focar şi a drumului de
propagare asupra compoziţiei spectrale a mişcării seismice a terenului, din cauza
încadrării amplasamentelor menţionate în categoria (b) definită mai înainte.
[Borcia, 2008]
Din examinarea fig. 2.18 - 2.40 se pot deduce următoarele:
- vârful spectral de cca. 1.5 s, observat la 1977.03.04 şi la 1986.08.30, dar
absent la 1990.05.30, provine de la sursă şi nu este determinat de condiţiile
locale;
- vârful spectral respectiv trebuie să fi fost prezent, ca vârf spectral principal, cu
ordonate apropiate de la o staţie la alta, în toate staţiile, la 1977.03.04;
- vârfurile spectrale de perioade scurte variază de la un eveniment la altul şi se
datorează, probabil, particularităţior radiaţiei seismice şi nu condiţiilor locale.
Indiferent de modul ȋn care sunt cercetate, rezultatele privind efectul
condiţiilor geologice locale sunt convergente. Influenţa mecanismului de focar
este predominantă asupra condiţiilor geologice locale şi se manifestă la mai
multe amplasamente, inclusiv cele din Craiova (deşi condiţiile de teren sunt
aceleaşi): diferenţe considerabile între ordonatele spectrale pentru diferite direcţii
azimutale; diferenţe considerabile între vârfurile spectrale de la un cutremur la
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
21
altul. În Craiova, pachetele geologice superficiale nu se comportă ca filtre
dinamice puternice.
Pentru cutremurele puternice viitoare, sunt de aşteptat vârfuri spectrale la
perioade lungi, care pot diferi însă de ceea ce s-a constatat la cutremurul din
1977.03.04 (poate chiar în jurul valorii de 2,25 sec., vârf spectral prezent în cazul
componentei EW a accelerogramei INCERC, 1977.03.04). Datele de provenienţă
instrumentală şi prelucrările acestora nu susţin o microzonare seismică a
oraşului Craiova.
Baza de date utilizată pentru Craiova este relevantă, cel puţin dacă aceasta se
compară cu bazele de date similare pentru alte oraşe mari. Sunt puţine cazuri în care
să se dispună de înregistrări ale mişcării seismice produse de mai multe cutremure
puternice, de natura unor cutremure aşteptate să se producă relativ frecvent în viitor.
Analizele efectuate ȋn Craiova au avut drept informaţie primară înregistrări
obţinute la baza unei singure construcţii, construcţie relativ înaltă şi destul de masivă,
care, datorită fenomenului de interacţiune dinamică, a perturbat în anumită măsură
mişcarea seismică a terenului; astfel pot fi aduse obiecţii bazei de date primare.
Implicaţiile acestei situaţii, deşi nu pot fi neglijate, nu sunt de natură de a afecta ȋn mod
semnificativ rezultatele obţinute.
Se pot aduce următoarele argumente:
- la nivelul cutremurelor luate ȋn calcul la analiză neliniarităţile de comportare a
terenului şi structurilor nu au putut fi atât de puternice încât să introducă
distorsiuni ridicate faţă de o comportare liniară;
- în situaţia în care distorsiunile produse de interacţiunea teren-construcţie au
fost de natură liniară, chiar dacă aceste distorsiuni liniare au fost destul de
mari, ele au fost similare în timpul evenimentelor seismice succesive luate ȋn
calcul.
În concluzie, chiar dacă unele valori absolute obţinute (perioade de colţ, intensităţi)
pot fi de o acurateţe discutabilă, tendinţele de evoluţie de la un eveniment la altul trebuie
să reflecte ȋn mod satisfăcător diferenţele în mişcarea terenului, de aşa natură încât
tendinţele consemnate să fie conforme cu realitatea.
3. CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 ȊN MUNICIPIUL CRAIOVA 3.1. Cutremurul din 4 martie 1977 ȋn Craiova. Date, mărturii
În urmă cu mai bine de trei decenii, cutremurul desfigura în câteva secunde Craiova.
Zeci de oameni îşi pierduseră viaţa şi peste 800 erau răniţi.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
22
3.2. Imobile cu risc seismic ridicat din Craiova şi situaţia fondului locativ
Conform surselor din Primăria Craiova, dintre cele 447 de imobile din Craiova
considerate sensibile la cutremure, doar unul a fost consolidat, iar din statisticile
realizate de lucrătorii Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Fondului
Locativ (RAADPFL) sunt inventariate aproape exclusiv clădirile administrate de regie, nu
şi cele aparţinând altor instituţii sau persoanelor fizice, necuprinse în nici un raport.
4. Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale pentru evidenţierea comportării unor categorii de clădiri pe durata cutremurului din 4 martie 1977 amplasate ȋn municipiul Craiova
Investigaţiile instrumentale/experimentale, expuse ȋn acest capitol, au permis
ȋnregistrarea vibraţiilor libere, procesarea datelor obţinute şi interpretarea
acestora, implicit elaborarea intervenţiilor tehnice.
Cercetările prezentate ȋn teza de doctorat se referă la un număr de patru
categorii de structuri de rezistenţă aferente unor clădiri semnificative din mediul
universitar, amplasate ȋn Municipiul Craiova.
Se face precizarea că ȋntregul program, cu caracter complex, fiind asociat
cu numeroase referiri teoretice, a fost realizat de un colectiv de specialişti,
condus şi ȋndrumat de prof. Univ. Dr. Ing. MIHAIL IFRIM - conducătorul ştiinţific al
prezentei teze de doctorat, colectiv din care a făcut parte şi autoarea tezei.
4.1 EXPERTIZAREA TEHNICĂ PRIN INVESTIGAŢII DINAMICE EXPERIMENTALE
PENTRU CLĂDIREA “CĂMINUL STUDENŢESC NR. 10”, UNIVERSITATEA DIN
CRAIOVA
4.1.1 OBIECTIVE ALE CERCETĂRILOR DINAMICE
EXPERIMENTALE/INSTRUMENTALE
Investigaţiile dinamice experimentale (instrumentale) au avut ca obiectiv principal
determinarea caracteristicilor fundamentale proprii de vibraţie (frecvenţe /
perioade), ale clădirii Căminului Studenţesc nr.10 de la Universitatea din Craiova.
4.1.2. PROGRAMUL INVESTIGAŢIILOR EXPERIMENTALE
a) Programul experimental a constat ȋn efectuarea înregistrării
instrumentale a vibraţiilor, ȋn vederea realizării unei "analize ȋn
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
23
frecvenţă" a răspunsului dinamic al structurii de rezistenţă, bazată pe
analiza Fourier a vibraţiilor generate ȋn general de agitaţia
microseismică.
Măsurătorile instrumentale s-au făcut la nivelul 10 al clădirii (terasă).
Fig. 4.1 Poziţia amplasării captorilor şi direcţiile de măsurare a vibraţiilor terasă - nivelul 10
4.1.3. REZULTATE OBŢINUTE
1. Pe baza înregistrării şi preluării datelor obţinute, pe cale experimentală, au
putut fi determinate frecvenţele (f) şi perioadele (T) fundamentale proprii de vibraţie, ȋn
toate staţiile (puncte de măsurare) şi pe cele două direcţii (transversală / longitudinală).
Tab. 4.1 Valorile frecvenţelor/perioadelor proprii de vibraţie măsurate experimental
Valori proprii fundamentale Punctele de măsurare a vibraţiilor
Direcţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]
1 TRANSVERSALA 2.415 0.41
LONGITUDINALA 2.000 0.50
2 TRANSVERSALA 2.575 0.39
LONGITUDINALA 2.000 0.50
3 TRANSVERSALA 2.308 0.43
LONGITUDINALA 2.000 0.50
4 TRANSVERSALA 2.227 0.47
LONGITUDINALA 2.000 0.50
5 TRANSVERSALA 2.390 0.42
LONGITUDINALA 2.000 0.50
2. Valorile frecvenţelor proprii medii, implicit a perioadelor proprii medii,
fundamentale de vibraţie, pe cele două direcţii, au valorile:
- direcţia transversală:
FAŢADA PRINCIPALĂ
SC
AR
A S
CA
RA
2
3
4
5 LONG
LONG LONG
LONG TR
AN
S
TRA
NS
TRA
NS
LONG
TRA
NS
TRA
NS
1
2
3
4
5
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
24
fi = 2.38 Hz Ti = 0.42 s
- direcţia longitudinală:
fi = 2.00 Hz Ti = 0.50 s.
4.1.4 INTERPRETAREA REZULTATELOR
1. Rezultatele obţinute prin măsurători instrumentale de vibraţie, demonstrează că
proprietăţile elastice ale structurii de rezistenţă pe cele două direcţii sunt echilibrate,
ȋntrucât valorile caracteristicilor dinamice proprii se situează, ȋn general, ȋn limitele
normale corespunzătoare sistemului structural al clădirii.
2. Ȋn starea tehnică din momentul investigaţiilor construcţia analizată era
caracterizată printr-o sensibilitate dinamică practic unitară pe ambele direcţii.
3. Diferenţierea valorilor frecvenţelor fundamentale pe direcţia transversală este
nesemnicativă.
4. Valorile mai ridicate ale frecvenţelor pe direcţia transversală, ȋn raport cu cea
longitudinală, se justifică prin faptul că prin conceptul iniţial de proiectare, rigiditatea
transversală este mai pronunţată.
5. Nu s-au constatat discontinuităţi elastice notabile şi nici vibraţii de torsiune
importante.
6. Ȋnregistrările vibraţiilor orizontale s-au efectuat ȋn condiţiile unor excitaţii
exterioare generate de surse cu intensitate redusă, de tipul microseismelor şi traficului
stradal. Ȋn asemenea situaţii, ȋn procesul energetic, care caracterizează vibraţiile care se
manifesta ȋn construcţii, nu sunt antrenate integral (prin deformare) elementele
principale de rezistenţă. Ȋn consecinţă, structura de rezistenţăa are o comportare mai
rigidă decât ȋn cazul unor acţiuni seismice intensive.
7. Ȋn literatura tehnică de specialitate se admite că frecvenţele proprii pot să
scadă cu minimum 15%, iar perioadele proprii să crească cu acelaşi procent. Dacă se
ţine seama de această modificare aşteptată, rezultă pentru clădirea expertizată
următoarele valori ale caracteristicilor proprii de vibraţie "corectate".
- direcţia transversală:
f= 2.08 Hz T = 0.48 s
- direcţia longitudinală:
f = 1.73 Hz T = 0.58 s
8. Valorile frecvenţelor/perioadelor fundamentale "corectate", ca şi cele
efective măsurate instrumental, se ȋnscriu ȋn limitele plauzibile corespunzătoare
structurilor de "tip rigid". Deşi construcţia are subsol, parter şi nouă etaje (cca. 27.3 m
ȋnălţime), sistemul structural argumentează ȋncadrarea acesteia ȋn categoria celor de "tip
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
25
rigid", din punct de vedere dinamic.
4.1.5. CONCLUZII
Rezultatele investigaţiilor dinamice instrumentale, corelate cu sistemul structural
specific construcţiei precum şi cu modul de comportare la cutremurele care s-au
succedat din anul 1977, au permis formularea unor concluzii importante cu caracter
tehnic.
1. Valorile frecvenţelor / perioadelor fundamentale proprii de vibraţie "măsurate
instrumental" sau "corectate", identificate pe cele două direcţii, se ȋncadrează ȋn
domeniul celor acceptabile pentru sistemul structural specific construcţiei investigate.
2. Structura de rezistenţă a clădirii prezintă o echilibrare elastică şi inerţială
satisfăcătoare pe ambele direcţii.
3. Apariţia si manifestarea fenomenului de torsiune, generat de caracteristicile
elastice structurale (flexibilitate / rigiditate), sunt nesemnificative, deşi raportul
dimensiunilor ȋn plan ale clădirii este de cca. 2.5. Rezultă deci că centrul de rigiditate
(C.R.) este situat ȋn vecinătatea centrului masic (CM), datorită simetriei geometrice şi
elastice structurale existente.
4. Rigiditatea laterală pe direcţia transversală, superioară celei
corespunzătoare direcţiei longitudinale, rezultă din valorile frecvenţelor proprii măsurate
(ftrans>flong), corespunde specificului sistemului structural al construcţiei.
5. Dacă se admite o conformare elastică şi inerţială identică pe cele două
direcţii, prin impunerea satisfacerii condiţiei limită de deformabilitate laterală (ȋn
conformitate cu prevederile Normativului PI00-92 - aflat ȋn vigoare la data investigaţiilor
experimentale), pentru frecvenţa proprie fundamentală de vibraţie "minimă" necesară se
estimează valoarea:
f(minim) ≈ 2.5 Hz
de unde rezultă valoarea "maximă" necesară a perioadei proprii fundamentale de
vibraţie:
T(maxim) = 0.40 s
8. Pe baza consideraţiilor expuse la punctul 7, pentru "gradele de asigurare la
acţiuni seismice" s-au obţinut următoarele valori estimative:
- pe direcţia transversală: R = 0.69.. .0.90
- pe direcţie longitudinală: R = 0.48...0.64
9. Ȋn conformitate cu Normativul P100 – 92, pentru construcţiile ȋncadrate ȋn
clasa a IlI-a de importanţă, valoarea minimă a gradului de asigurare la acţiuni
seismice rezultă:
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
26
R minim=0.5.
10. Ȋn starea tehnică existentă la momentul investigaţiilor, clădirea
Căminului studenţesc nr. 10 de la Universitatea din Craiova nu necesita intervenţii
imediate de consolidare structurală, ȋn vederea ameliorării nivelului de protecţie
antiseismică.
Ȋn conformitate cu elementele expuse la punctele 8 şi 9, concluzia a fost că
structura clădirii prezintă un grad moderat de vulnerabilitate seismică.
4.2 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale
ȋn vederea consolidării pentru clădirea Facultăţii de Mecanică din
Craiova
4.2.1 Introducere
Structurile de rezistenţă ale clădirii, executate ȋn perioada anilor 1898-1901, au fost
proiectate ȋn concept exclusiv gravitaţional, fără a se fi avut ȋn vedere cele mai
elementare măsuri de protecţie antiseismică. Din acest motiv, construcţia a suferit
numeroase şi importante deteriorări şi avarii, cauzate de vulnerabilităţile potenţiale
existente la mişcări seismice, care au fost puse ȋn evidenţă ȋn special pe timpul
cutremurului de excepţie din 4 martie 1977.
4.2.4 REZULTATE OBŢINUTE. INTERPRETAREA REZULTATELOR
Pe baza înregistrării şi prelucrării informaţiilor obţinute pe cale experimentală, au
putut fi determinate frecvenţele (f) şi perioadele (T) fundamentale proprii de vibraţie, ȋn
toate staţiile (punctele de măsurare) şi pe cele două direcţii (transversală/longitudinală).
Configuraţiile diagramelor rezultate din "analiza ȋn frecvenţă" (de tip Fourier) pun ȋn
evidenţă compoziţia spectrală a semnalelor înregistrate, iar componentele predominante
sunt caracterizate de frecvenţele fundamentale proprii de vibraţie.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
27
Valorile frecvenţelor proprii, implicit ale perioadelor fundamentale proprii de vibraţii,
rezultate prin măsurători instrumentale, sunt sintetizate ȋn figura 4.7 precum şi ȋn tabelele
4.2, 4.3 şi 4.4.
Tab. 4.2 Valorile frecvenţelor rezultate din măsurători experimentale efective - Tronson A
stânga
Valori proprii fundamentale Punctele de măsurare a vibraţiilor
Direcţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]
1 TRANSVERSALA 4.5 0.222
LONGITUDINALA 3.7 0.270
2 TRANSVERSALA 3.7 0.270
LONGITUDINALA 4.5 / 5.1 0.222 / 0.196
3 TRANSVERSALA 4.7 0.213
LONGITUDINALA 5.0 0.200
4 TRANSVERSALA 5.0 0.200
LONGITUDINALA 5.1 0.196
5 TRANSVERSALA 4.8 0.208
LONGITUDINALA 5.2 0.192
6 TRANSVERSALA 3.5 0.286
LONGITUDINALA 4.3/ 4.7 0.233/0.213
Tab. 4.3 Valorile frecvenţelor rezultate din măsurători experimentale efective - Tronson B dreapta
Valori proprii fundamentale Punctele de măsurare a vibraţiilor
Direcţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]
1 TRANSVERSALA 3.0/3.2 0.333/0.313
LONGITUDINALA 3.4 0.294
2 TRANSVERSALA 4.5 0.222
LONGITUDINALA 5.1 0.196
3 TRANSVERSALA 4.5 0.233
LONGITUDINALA 5.0 0.200
4 TRANSVERSALA 3.6/3.7 0.277/0.270
LONGITUDINALA 5.1 0.196
5 TRANSVERSALA 4.9 0.204
LONGITUDINALA 4.6 0.217
6 TRANSVERSALA 3.3 0.303
LONGITUDINALA 4.5 0.222
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
28
Tab. 4.4 Valorile frecvenţelor rezultate din măsurători experimentale efective - Turn cota
+7.00m
Valori proprii fundamentale Punctele de măsurare a vibraţiilor
Direcţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]
1 TRANSVERSALA 3.1/3.2 0.323/0.313
LONGITUDINALA 3.0 0.333
2 TRANSVERSALA 3.1 0.323
LONGITUDINALA 3.1 0.323
4.2.5. Concluzii privind rezultatele investigaţiilor experimentale şi analizei
comportmentului dinamic al clădirii
a) Structurile de rezistenţă a celor trei unităţi investigate experimental (tronsoanele A,
B şi turnul central), integrate clădirii Facultăţii de Mecanică din Craiova, au fost proiectate
şi conformate structural ȋn concept exclusiv gravitaţional, la nivelul tehnicii construcţiilor
din perioada de sfârşit a secolului trecut. Ȋn această situaţie, nu au fost prevăzute măsuri
constructive, chiar elementare, de protecţie antiseismică;
b) Corpurile componente, aferente ansamblului construit, prezintă numeroase asimetrii
geometrice, elastice şi inerţiale (pe toate direcţiile) cu abateri grave de la regulile,
principiile şi conceptele specifice alcătuirii structurilor rezistente la cutremure. Mai mult,
clădirea, ale cărei dimensiuni sunt extinse ȋn plan orizontal, nu are prevăzute rosturi de
separare ȋntre principalele tronsoane conectate prin monolitizare continuă;
c) Conformarea şi dimensionarea pereţilor portanţi şi planşeelor (fără centuri de
rigidizare) prezintă deficienţe conceptuale, având un nivel necontrolabil de asigurare la
acţiuni seismice. Cu toate degradările şi avariile de proporţii constatate, ca urmare a
cutremurului din 4 martie 1977, construcţia nu a suferit un colaps generalizat datorită
unei rezistenţe ȋntâmplătoare la acţiuni laterale precum şi a prezenţei unui număr mare
de pereţi de compartimentare cu funcţie disipativă importantă;
d) Lucrările de consolidare şi reparaţii capitale executate după 4 martie 1977, deşi au
avut un caracter limitativ, nu au fost realizate integral. Rezultă deci, că ȋn situaţia actuală
dezechilibrările elastice, inerţiale şi dinamice existente ȋncă din momentul realizării clădirii,
accentuate de efectele distructive produse de cutremurul din 4.03.1977 (inclusiv a celui din
10 noiembrie 1940), se menţin şi ȋn prezent.
e) Datorită modului superficial ȋn care s-au tratat lucrările de remediere, ȋn prezent
capacitatea de rezistenţă şi de deformare a elementelor structurale nu corespund cerinţelor
actuale de protecţie antiseismică, şi ȋn consecinţă, comportarea clădirii la un viitor cutremur
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
29
intensiv (din categoria celui produs la 4.03.1977) este practic incertă ȋn acest sens, se poate
aprecia că vulnerabilitatea seismică a clădirii este mult mai ridicată decât înaintea
cutremurului din 4.03.1977.
f) Investigaţiile dinamice experimentale/instrumentale au pus ȋn evidenţă
existenţa unor sensibilităţi dinamice pronunţate şi implicit o potenţială şi generalizată
vulnerabilitate la acţiuni seismice intensive.
g) Degradarea capacităţii de rezistenţă şi a caracteristicilor de rigiditate laterală
a pereţilor portanţi la acţiuni orizontale, care se manifestă diferenţiat ȋn toate corpurile
aferente clădirii (pe ambele direcţii), a fost identificată şi localizată prin:
• valorile frecvenţelor/perioadelor proprii de vibraţie determinate prin măsurători
instrumentale;
• valorile efective ale "gradelor de asigurare la acţiuni seismice";
h) Ȋn starea tehnică din momentul investigaţiilor experimentale, ansamblul structural al
clădirii Facultăţii de Mecanică din Craiova, se situa la un nivel de flexibilizare inadmisibil, cu
mult peste cel minim necesar rezultat din recomandările sau prevederile reglementărilor
actuale (româneşti sau internaţionale) cu privire la protecţia antiseismică a construcţiilor.
i) Alcătuirea structurală a planşeelor, prin diversitatea şi neomogenitatea constructivă
şi fără existenţa unor centuri de rigidizare, nu asigură o conlucrare a pereţilor portanţi ȋn
plan orizontal şi deci compatibilitatea deplasărilor laterale la acţiuni seismice de ȋnaltă
severitate.
j) S-a constatat o tendinţă de dizlocare a unor pereţi perimetrali situaţi ȋn zonele
caracterizate prin valori joase ale frecvenţelor fundamentale proprii de vibraţie şi implicit
prin valori reduse ale "gradului de asigurare la acţiuni seismice". De altfel, ȋn aceste zone
s-au manifestat degradări substanţiale, cu caracter spaţial, pe timpul cutremurului din 4
martie 1977.
k) Degradarea diferenţiată a sistemelor structurale investigate poate fi atribuită şi apariţiei
fenomenului defavorabil de torsiune locală sau generală, datorat discontinuităţilor
elastice şi inerţiale genetice ale construcţiei.
l) Multitudinea frecvenţelor existente ȋn vecinătatea celor fundamentale proprii de
vibraţie precum şi dispersia acestora, conţinute ȋn toate măsurătorile instrumentale
efectuate, a fost pusă ȋn evidenţă prin configuraţiile spectrelor Fourier rezultate din "analiza ȋn
frecvenţă" a semnalelor înregistrate - fig. 4.8 - 4.10. Această observaţie reconfirmă gradul
avansat de deteriorare structurală, ca urmare a alterării caracteristicilor fizico-mecanice ale
materialelor ȋn timp şi a multiplelor degradări şi dislocări (aparente sau ascunse) produse
de acţiunea cutremurelor pe parcursul acestui secol. Se constată astfel că structurile de
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
rezistenţă investigate experimental nu posedă o "identitate dinamică" unitară,
predominantă şi stabilă;
m) Valorile efective ale "gradelor de asigurare la acţiuni seismice" (Refectiv) s-au obţinut
din condiţiile corespunzătoare stărilor limită de deformabilitate laterală au rezultat inferioare
valorii minime (Rminim), adică :
Refectiv = 0.21...0.55<Rminim
conform Normativului P100-92, pentru construcţiile încadrate ȋn clasa a II-a de
importanţă:
Rminim=0.60.
Se poate constata că valorile globale pentru Refectiv (corespunzătoare celor trei unităţi
structurale examinate experimental), determinate prin analize numerice pe baza condiţiilor
stărilor limită de rezistenţă şi stabilitate, se situează la limita inferioară a intervalului de
variaţie precizat mai sus;
n) Ȋmprăştierea şi diferenţierea notabilă a valorilor Refectlv obţinute, cuantifică rezervele
de rezistenţă actuale ale construcţiei precum şi comportarea haotică şi necontrolabilă ȋn
cazul unui eventual cutremur puternic.
Fig. 4.13 Identificarea, localizarea şi diferenţierea degradărilor existente ȋn elementele
verticale de rezistenţă a celor trei unităţi structurale expertizate
o) Investigaţiile experimentale/instrumentale efectuate privind determinarea caracteristicilor
dinamice proprii (frecvenţe/perioade), asociate "gradelor de asigurare la acţiuni seismice"
(efective) au permis identificarea, localizarea şi diferenţierea degradărilor existente ȋn
elementele verticale de rezistenţă a celor trei unităţi structurale expertizate (fig.4.13).
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
31
Concluziile asupra comportamentului dinamic al clădirii Facultăţii de Mecanică
sunt următoarele:
a) Prelucrarea şi interpretarea înregistrărilor obţinute, prin măsurători dinamice
experimentale/instrumentale ale caracteristicilor proprii de vibraţie, au furnizat informaţii
suplimentare cu privire la starea tehnică actuală a clădirii Facultăţii de Mecanică din
Craiova.
b) Investigaţiile multiple efectuate, au pus ȋn evidenţă o flexibilizare generalizată a
structurilor de rezistenţă ale tuturor corpurilor aferente clădirii, precum şi numeroase
sensibilităţi dinamice şi vulnerabilităţi seismice existente, variabile de la o zonă la alta şi
pe fiecare direcţie considerată.
e) Valorile reduse ale "gradelor efective de asigurare" (Refectiv=0.21... 0.55), unele cu mult
inferioare celei minime admise (Rminim = 0.60), argumentează proporţiile lucrărilor de
consolidare preconizate ȋn proiectul tehnic.
f) Prin adoptarea soluţiei de consolidare de tipul unei "cutii rigide" cu comportare spaţială
vor putea fi satisfăcute simultan capacitatea de rezistenţă şi limitarea deplasărilor
laterale, ȋn concordanţă cu cerinţele actuale de protecţie antiseismică.
g) Soluţiile şi măsurile de consolidare conţinute ȋn proiectul de execuţie, vor fi modificate,
completate şi adaptate situaţiei reale după decopertările pereţilor portanţi şi planşeelor, ȋn
perioada premergătoare iniţierii operaţiilor de realizare a lucrărilor.
In consecinţa se recomanda beneficiarului sa accepte pentru "gradul necesar de
asigurare la acţiuni seismice" valoarea:
Rnecesar ≈1,
ceea ce ar asigura clădirii o protecţie antiseismică la nivelul prevăzut de Normativul P100-92
(aflat ȋn vigoare la data efectuării investigaţiilor).
4.3 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale ȋn vederea consolidării pentru clădirea Facultăţii de Electrotehnică din Craiova
4.3.1 Introducere
Investigaţiile dinamice experimentale/instrumentale a stării tehnice a
componentelor structurale ale clădirii Facultăţii de Electrotehnică din Craiova, prin
complexitatea operaţiilor efectuate si interpretarea acestora au ȋn vedere, in principal
expertizarea stării tehnice actuale a structurii de rezistenţă a clădirii.
Execuţia lucrărilor de construcţie s-au încheiat în anul 1973 şi în
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
32
consecinţă structura de rezistenţă a fost proiectată numai la încărcări
gravitaţionale şi acţiunea vântului. Normativul P13-70, privind protecţia antiseismică
a construcţiilor, valabil în acea perioadă, situa Municipiul Craiova într-o zonă
caracterizată printr-o intensitate seismică minoră în raport cu cea corespunzătoare
acţiunii vântului.
4.3.2 DESCRIEREA SUCCINTĂ A SISTEMULUI CONSTRUCTIV ŞI
STRUCTURAL AL CLĂDIRII
Clădirea FACULTĂŢII DE ELECTROTEHNICĂ - Universitatea Craiova are
structura de rezistenţă alcătuită din cadre de beton armat, lucrările de execuţie fiind
încheiate în anul 1973.
Valorile frecvenţelor proprii, implicit ale perioadelor fundamentale proprii de
vibraţii, rezultate prin măsurători instrumentale, sunt sintetizate în tab. 4.5.
Tab. 4.5 Valori ale frecvenţelor/perioadelor fundamentale proprii de vibraţie - măsurate
experimental
Punctele de măsurare a vibraţiilor Valori proprii fundamentale Direcţia Frecvenţa [Hz] Perioada [s]
Z
on
a A
1. Transversala 1.150 0.870 Longitudinala 1.196 0.636
2 Transversala 1.170 0.855 Longitudinala 1.101 0.906
3 Transversala 1.000 1.000
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
33
Longitudinala 1.071 0.933 4 Transversala 1.066 0.938
Longitudinala 1.170 0.855 5 Transversala 1.230 0.813
Longitudinala 1. 224 0.817
Zo
na
B
1 Transversala 1.195 0.837 Longitudinala 1.130 0.885
2 Transversala 1.108 0.303 Longitudinala 1.144 0.874
3 Transversala 1.230 0.813 Longitudinala 1.173 0.853
4 Transversala 1.214 0.824 Longitudinala 1.146 0.873
5 Transversala 1.165 0.858 Longitudinala 1.186 0.843
Z
on
a C
1 Transversala 1.421 0.704 Longitudinala 1.313 0.758
2 Transversala 1.573 0.636 Longitudinala 1.313 0.762
3 Transversala 1.117 0.895 Longitudinala 1.36 0.732
Interpretarea rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei
comportmentului dinamic al clădirii
a) Deşi structura de rezistenţă prezintă discontinuităţi elastice importante şi
defavorabile, atât în plan orizontal cât şi vertical, s-a constatat că în timpul cutremurului
din 4 martie 1977 clădirea a avut o comportare satisfăcătoare.
b) Cu toate că nu există ȋnregistrări instrumentale în zona Municipiului
Craiova, cu privire la acţiunea cutremurului din 4.03.1977, este mai mult decât
probabil că mişcarea seismică s-a caracterizat printr-o componentă predominantă
având perioada joasă (implicit o frecvenţă înaltă).
c) Valorile frecvenţelor/perioadelor fundamentale de vibraţie şi a gradelor de
asigurare la acţiuni seismice obţinute în ZONELE A şi B, sunt compatibile pe direcţiile
transversală şi longitudinală, având în vedere conformările structurale asemănătoare.
Diferenţierea acestor valori în raport cu ZONA C, provine din existenţa în
această zonă a unei substructuri mai rigide, defmită de ansamblul integrat format de
nucleele ascensoarelor, casele scărilor şi de diafragmele perimetrale.
d) Diferenţa destul de semnificativă dintre frecvenţele/perioadele fundamentale
proprii de vibraţie rezultate în ZONELE A şi B, pe de o parte, şi cele corespunzătoare
ZONEI C, pe de altă parte, confirmă poziţia excentrică, importantă a centrului de
rigiditate (CR) a ansamblului structural în raport cu centrul masic (CM).
Ȋn această situaţie, fenomenul de amplificare seismică nu a fost specific
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
34
categoriei de structuri de tip flexibil, din care face parte şi clădirea Facultăţii de
Electrotehnică.
e) Localizarea CR, în ZONA C poate conduce la efecte defavorabile asupra
structurilor de rezistenţă din ZONELE A şi B, generate de fenomenul, de torsiune
potenţială, în cazul unor acţiuni seismice intensive. e) Cu excepţia ZONEI C, unde sunt
amplasate scările şi nucleele ascensoarelor principale, a cărei rigiditate este
predominantă pe ambele direcţii, structurile de rezistenţă corespunzătoare ZONELOR A
şi B au caracteristici elastice laterale practic identice pe cele două direcţii
transversală/longitudinală.
Fig. 4.16 Poziţia captorilor şi direcţiilor de măsurare a vibraţiilor
f)Valorile frecvenţelor/perioadelor fundamentale proprii de vibraţie măsurate
instrumental în ZONA C - punctul 3 pe direcţia transversală (inclusiv gradul de
asigurare la acţiuni seismice), pun în evidenţă existenţa unei compatibilităţi a
ZONA A
ZONA B
ZONA C
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
35
deplasărilor laterale pe această direcţie a structurilor de rezistenţă corespunzătoare
ZONELOR A şi B.
g)Valorile mai ridicate ale frecvenţelor fundamentale proprii de vibraţie
înregistrate în ZONA C - punctul 5 (pe ambele direcţii) sunt tributare caracteristicilor
de rigiditate laterală mai pronunţate, introduse de prezenţa nucleelor de beton armat
aferente ascensoarelor de serviciu.
h) Valoarea relativ mai redusă a frecvenţei fundamentale proprii de vibraţie (în
raport cu celelalte) măsurată în ZONA A - punctul 3 pe direcţia transversală se
datorează fie unor degradări locale existente în această zonă, fie fenomenului de
torsiune generală.
Concluzii finale privind starea clădirii Facultăţii de Electrotehnică
Investigaţiile dinamice experimentale/instrumentale au pus în evidenţă că în
momentul efectuării investigaţiilor experimentale (1996), structura de rezistenţă asigura
întregii clădiri a Facultăţii de Electrotehnică o echilibrare elastică şi inerţială acceptabilă
şi în consecinţă a rezultat un grad moderat de vulnerabilitate seismică.
Rezervele din momentul respectiv de rezistenţă şi deformabilitate la acţiunea
mişcărilor seismice sunt datorate probabil unor supradimensionări a componentelor
structurale (în special celor aferente ZONEI C), precum şi faptului că a fost luat în
considerare acţiunea vântului, având în vedere înălţimea construcţiei (H ~ 45 m).
Ȋntrucât a rezultat ȋn toate zonele examinate şi pe ambele direcţii
(transversală/longitudinală)
Refectiv>Rminim =0.60
în conformitate cu prevederile Normativului P100-92 (aflat ȋn vigoare la acea dată),
privind protecţia antiseismică a construcţiilor, s-a considerat că nu se impun lucrări
ample de remediere a situaţiei existente la acea dată. S-a explicat necesitatea
elaborării unor măsuri şi soluţii tehnice, numai prin intervenţii locale, pentru
consolidarea elementelor de rezistenţă care au suferit defecţiuni vizibile.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
36
4.4 Expertizarea tehnică prin investigaţii dinamice experimentale ȋn vederea consolidării pentru clădirea Universităţii din Craiova Corp B
4.4.1 Introducere
Investigaţiile experimentale întreprinse a stării tehnice şi fizice actuale a structurii
de rezistenţă a clădirii corpului "B" din cadrul Universităţii din Craiova (rectorat),
asociate unor analize teoretice specifice, au permis identificarea, localizarea şi
diferenţierea cuantificată a sensibilităţilor dinamice şi seismice existente în structura de
rezistenţă, ca urmare a acţiunii mişcărilor seismice care s-au succedat în perioada
anilor 1940-1990.
Execuţia lucrărilor de construcţii ale corpului B au fost iniţiate în anul 1935.
Realizarea corpului B/I s-a finalizat până în anul 1940, iar a corpului B/II după anul 1952.
Ȋn consecinţă structurile de rezistenţă ale corpurilor B/I şi B/II (integrate monolit), care
definesc ansamblul structural nominalizat prin "corp B", au fost proiectate în concept
exclusiv gravitaţional, fără să se fi avut în vedere cele mai elementare măsuri
constructive de protecţie antiseismică.
4.4.5 Concluzii finale ale rezultatelor investigaţiilor experimentale şi analizei
comportmentului dinamic al clădirii Universităţii din Craiova Corp B
Ȋn ansamblu, structura de rezistenţă a corpului B expertizată prin investigaţii
dinamice experimentale/instrumentale, prezintă un nivel de flexibilizare inadmisibil de
ridicat, având în vedere dimensiunile geometrice în plan orizontal şi înălţimea
construcţiei, precum şi cerinţele restrictive actuale în privinţa limitării deformabilităţii
laterale.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
37
S-a constatat existenţa unui proces avansat de degradare a caracteristicilor elastice
(de flexibilitate/rigiditate), provenind atât din conceptul iniţial de conformare structurală şi
proiectare a construcţiei, cât şi din efectele distructive generate de acţiunea mişcărilor
seismice care s-au succedat în perioada anilor 1940-1990.
Procesul de degradare elastică este practic identic pe ambele direcţii principale ale
corpurilor B/I şi B/II, aşa cum rezultă din valorile perioadelor/frecvenţelor fundamentale
proprii de vibraţie, obţinute prin măsurători instrumentale, precum şi din valorile gradelor
efective de asigurare la acţiuni seismice.
Astfel, sensibilitatea dinamică şi vulnerabilitatea seismică sunt
semnificative, atât pe direcţia Nord-Sud, cât şi pe direcţia Est-Vest.
Valorile excesive ale perioadelor fundamentale proprii de vibarţie obţinute
instrumental, diferenţierea acestora în toate zonele investigate precum şi degradarea
caracteristicilor de rigiditate laterală, pun în evidenţă existenţa unor cauze subiective
sau obiective, dintre care cele mai importante ar fi:
• Flexibilitatea exagerată a structurilor de rezistenţă a celor două corpuri (B/I şi
B/II), rezultată din conceptul iniţial defectuos de proiectare precum şi din degradările
survenite pe timpul exploatării clădirii (inclusiv acţiunile seismice intensive).
• Inexistenţa unei participări şi conlucrări concludente a pereţilor de
compartimentare şi perimetrali la solicitări laterale, datorită avarierii acestora pe durata
cutremurului de excepţie din 4 martie 1977.
• Dizlocarea planşeului de beton armat din zona centrală a corpului B/I, rezemat
pe pereţii "nucleului rigid" format de casa scării principale.
• Discontinuităţile geometrice şi elastice majore existente, atât în plan orizontal
cât şi în plan vertical, disproporţii între înălţimile stâlpilor şi deschiderile grinzilor şi
distribuţia aleatoare a încărcărilor gravitaţionale.
• Efectul redus de "şaibă orizontală rigidă" între structurile de rezistenţă ale
corpurilor B/I şi B/II, pe direcţia N-S.
• Deteriorări structurale accidentale sau inexactităţi şi deficienţe de execuţie a
lucrărilor de construcţie.
• Defecţiuni ascunse şi diversificate în componentele structurilor de rezistenţă
(fisuri/segregări/coroziuni), care nu pot fi identificate vizual datorită finisajelor.
. • Neomogenitatea caracteristicilor fizico-mecanice ale elementelor structurale şi
probabila alterare în timp a calităţii materialelor componente (beton/oţel).
Având în vedere observaţiile expuse anterior, rezultă că în prezent structura de
rezistenţă a corpului B (în ansamblu) se situează în categoria construcţiilor de "tip flexibil"
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
38
(Tefectivmediu > 1.2 s). Această constatare este în contradicţie cu înălţimea relativ redusă şi
dimensiunile destul de mari ale clădirii în plan orizontal.
Având ȋn vedere configuraţia geometrică spaţială a corpului B, ar fi trebuit ca
structura de rezistenţă să se încadreze cel puţin în categoria construcţiilor de "tip
semirigid" (0.6 s < Tefectivmediu < 1.2 s). Această cerinţă necesară va putea fi realizată prin
majorarea caracteristicilor globale de rigiditate, în urma efectuarării lucrărilor de
consolidare.
Din analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin investigaţii dinamice
experimentale/instrumentale, au rezultat unele constatări cu caracter particular privind
starea fizică actuală ă celor două corpuri (B/I şi B/II), cum ar fi:
• Existenţa unei incompatibilităţi între caracteristicile de rigiditate laterală ale
corpurilor B/I şi B/II pe direcţia N-S, probabil datorită prezenţei golului cu dimensiuni
mari în care sunt amplasate laboratoarele de Fizică şi Chimie.
• Rezultatele cercetărilor experimentale atestă funcţia de "nucleu rigid" a casei
scării principale, în special pe direcţia N-S.
• Zonele din imediata vecinătate a scării principale (corp B/I) nu conlucrează cu
"nucleul rigid" al acesteia, ca urmare a dizlocării planşeelor care reazemă pe pereţii
portanţi interiori.
• La corpul B/I zona către Est este relativ mai echilibrată elastic şi inerţial decât
zona situată către Vest, pe direcţia N-S.
• Se constată o comportare dinamică destul de omogenă pe direcţia E-V, atât a
corpului B/I (în lungul culoarului), cât şi a corpului B/II (datorită unei conformări
structurale mai favorabile).
Valorile efective ale gradelor de asigurare la acţiuni fiind inferioare celor minime
admise:
Refectiv < Rminim = 0.60
ȋmpreună cu valorile perioadelor fundamentale proprii de vibraţie (corespunzătoare
ambelor direcţii), argumentează necesitatea şi obligativitatea aplicării unor măsuri
urgente de intervenţie asupra structurilor de rezistenţă ale corpurilor B/I şi B/II, prin
lucrări de consolidare locală/generală şi reparaţii capitale.
Pentru ilustrarea acestor constatări, se prezintă în continuare limitele
inferioare/superioare ale domeniului de variaţie pentru deplasările laterale absolute,
corespunzătoare celor două corpuri şi pe ambele direcţii.
• CORP B/I
* direcţia N-S 4.91 cm < ∆el,ef < 8.60 cm
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
39
* direcţia E-V 4.52 cm < ∆el,ef < 7.06 cm
• CORP B/II
* direcţia N-S 5.51 cm < ∆el,ef< 6.40 cm
* direcţia E-V 3.92 cm < ∆el,ef < 5.25 cm
Limitele maxime admise în domeniul elastic, pe ambele direcţii, în
conformitate cu prevederile Normativului P100-92, sunt următoarele:
• CORP B/I ∆el,max = 1.52 cm
• CORP B/II ∆el,max = 1.20 cm
Se constată o depăşire notabilă a deplasărilor laterale efective în raport cu cele
maxime admise.
Ȋn concluzie putem să facem următoarele afirmaţii:
1. Structurile de rezistenţă ale celor două corpuri B/I şi B/II au fost proiectate şi
conformate structural în concept exclusiv gravitaţional, la nivelul anilor 1930-1940.
Astfel, nu au fost prevăzute măsuri constructive, chiar elementare, de protecţie
antiseismică.
2. Corpurile (tronsoanele) componente ale clădirii expertizate prezintă importante
discontinuităţi geometrice, elastice şi inerţiale (pe toate direcţiile), cu abateri de la
regulile şi conceptele specifice alcătuirii structurilor de rezistenţă la cutremure.
3.Conformarea şi dimensionarea componentelor structurale sunt conceptual
deficitare, cu un nivel iniţial necuantificat de asigurare la acţiuni seismice puternice. Cu
toate degradările şi avariile produse de cutremurul din 4 martie 1977, construcţia nu a
suferit un colaps generalizat, datorită unei rezistenţe întâmplătoare la acţiunile laterale,
ca urmare a prezenţei unui mare număr de pereţi de compartimentare, cu funcţie
disipativă importantă.
5. Investigaţiile experimentale şi teoretice întreprinse, au pus în evidenţă un grad
ridicat de flexibilitate elastică şi o sensibilitate dinamică deosebită, pentru cele două
unităţi structurale expertizate - fig. 4.22 a, b.
7. Ȋn starea fizică şi tehnică existentă la data investigaţiilor, cele două corpuri ale
clădirii expertizate prin investigaţii instrumentale şi prin analize numerice multiple şi
complexe, aveau un nivel redus de protecţie antiseismică, inferior prevederilor conţinute
în reglementările şi normele naţionale şi internaţionale (inclusiv Normativul P100-92).
8. Ȋn situaţia existentă la data investigaţiilor, capacitatea de rezistenţă şi deformare a
clădirii, nu corespundea cerinţelor actuale de protecţie antiseismică, şi în consecinţă,
comportarea la un cutremur intensiv, din categoria celui produs la 4.03.1977, este
incertă.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
40
Fig. 4.22 a, b Sensibilitatea dinamică şi vulnerabilitatea seismică pe direcţia N-S şi E-V
Ȋn acest sens, vulnerabilitatea potenţială a construcţiei, la acţiuni seismice, poate fi
apreciată ca fiind la acel moment mai ridicată decât înaintea cutremurului din
4.03.1977.
Condiţia corespunzătoare stării limită de deformabilitate laterală este, în situaţia
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
41
analizată, mult mai severă decât condiţia limită de rezistenţă şi stabilitate, deoarece
raportul caracteristicilor globale de rigiditate laterală "necesară" Knecesară (ce urmează a
fi asigurată prin lucrări de consolidare) şi cea "efectivă" Kefectivă (evaluată în acel
moment), a rezultat:
Knecesară<Kefectivă ≈ 3.9
10. Datele obţinute în urma desfăşurării întregului program complex şi riguros de
investigare experimentală, prelucrarea, interpretarea şi extrapolarea informaţiilor
furnizate instrumental, argumentează fără echivoc necesitatea iniţierii de urgenţă a
lucrărilor de consolidare a structurilor de rezistenţă ale corpurilor B/I şi B/II care
alcătuiesc clădirea investigată.
13. "Parametrii sintetici de performanţă" prezentaţi în tabelele următoare pentru
structurile de rezistenţă ale corpurilor B/I şi B/II, au rezultat din ansamblul analizelor
complexe, experimentale şi teoretice, efectuate.
Tab. 4.14 Parametri sintetici de performanţă specifici structurilor de rezistenţă - Corp B/I
Perioade fundamentale de vibraţie [s]
Deplasări elastice absolute maxime [mm]
Grade de asigurare seismice [R]
T(N-S) T(E-V) ∆(N-S) ∆(E-V) R(N-S) R(E-V)
Valori medii ȋn situaţia existentă EFECTIVE 1.33 1.32 59.4 58.5 0.30 0.30
Valori limită necesare PERIOADE MAXIME
0.72 0.72 — — — —
DEPLASĂRI ABSOLUTE MAXIME ADMISE
— — 15.2 15.2 — —
GRADE MINIME DE ASIGURARE SEISMICĂ
— — — — 0.60 0.60
Tab. 4.15 Parametri sintetici de performanţă specifici structurilor de rezistenţă - Corp B/II
Perioade fundamentale de vibraţie [s]
Deplasări elastice absolute maxime [mm]
Grade de asigurare seismice [R]
T(N-S) T(E-V) ∆(N-S) ∆(E-V) R(N-S) R(E-V) Valori medii ȋn situaţia existentă
EFECTIVE 1.33 1.77 59.4 46.0 0.30 0.38 Valori limită necesare
PERIOADE MAXIME
0.72 0.72 — — — —
DEPLASĂRI ABSOLUTE MAXIME ADMISE
— — 12.0 12.0 — —
GRADE MINIME — — — — 0.60 0.60
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
42
DE ASIGURARE SEISMICĂ
Aceste informaţii sistematizate au fost folosite la întocmirea şi definitivarea
proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, privind remedierea stării fizice şi tehnice
actuale a întregului corp B al clădirii Universităţii din Craiova.
5. Concluzii generale, contribuţii personale şi direcţii de cercetare ulterioare
5.1 Concluzii generale Zonarea teritoriului României pe baza intensităţii seismice, încadrează
municipiul Craiova şi zona metropolitana ȋn zona seismică D, de grad seismic 8.
Seismicitatea crescută din această zonă raportată la zonele adiacente se datorează
unei falii crustale orientată pe direcţia N-S pe meridianul Craiovei, care intră în
rezonanţă, la apariţia undelor seismice venite din epicentrul Vrancea.
Substraturile diferenţiate din punct de vedere litologic pe care se aşează
municipiul Craiova şi ȋntreaga zonă adicentă cu localităţile existente, face ca efectele
seismelor să nu fie uniforme în regiunea urbană şi periurbană.
Zona piemontană înaltă şi terasele (a-V-a, a-IV-a şi a-III-a), cu substrat format
preponderent din roci neconsolidate psefito-psamitice, atenuează efectele seismului,
în timp ce terasa a-II-a, I-a şi lunca, cu roci preponderent pelitice, mâloase, se
comportă elastic amplificând efectele seismului.
Trecerile de la unitatea centrală la unitatea morfologică vecină, de terasă ori
luncă care se realizeza prin frunţile de terase, prezintă pante mari, ce măresc
instabilitatea terenului în timpul unui seism. Acest fapt poate genera alunecări,
surpări sau alunecări – surpări. Cele mai expuse sunt aşezările de pe malul drept al
Jiului, unde există numeroase alunecări de teren active sau stabilizate, care pot fi
reactivate de mişcarea seismică.
Zonarea seismică a teritoriului municipiului Craiova, după modul de
manifestare seismică a substratului, bazată pe efectele cutremurului din 1977, şi
apreciată ca intensitate seismicǎ pe scara MSK cf STAS 11100/1993 şi parametrilor de
zonare a seismicităţii teritoriului studiat cf normativului P100/1992 (având ca perioadă
medie de revenire a cutremurelor cu intensitate mai mare de 6 grade pe scara Richter),
comportă pe măsura creşterii intensităţii seismice, următoarele zone:
• zona 1 – zona piemontană înaltă, pe care se desfăşoară cartierul Bariera Vâlcii,
cu efecte mai reduse decât zona 2;
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
43
• zona2 – terasele V, IV, III, cu cartierele Brazdă, Rovine, Calea
Bucureşti, Sărari, zona centrală, vor resimţi efectul seismic mai slab decât zona
3;
• zona 3 – terasa a-II-a, pe care sunt aşezate cartierele: Craioviţa Nouă, 1 Mai,
Romaneşti şi Valea Roşie, va prezenta distrugeri mai mici decât zona 4;
• zona 4 – terasa I-a şi lunca Jiului, în care se află cartierele Brestei, Nisipului,
Luncă şi Catargiu vor fi cele mai afectate în urma unui seism cu intensitate MSK mai
mare de 6, datorită prezenţei depozitelor nisipoase slab consolidate sau
neconsolidate. Saturate în apă, acestea suferă la cutremure un proces de
lichefiere, fiind supuse unor solicitări de forfecare, manifestând o tendinţă de
îndesare, la care se opune apa din pori. [forum.transira.ro/download.php?id=60136]
Pornind de la analizarea ȋnregistrărilor realizate ȋn Craiova la ultimele işcări
seismice puternice cu epicentrul ȋn Vrancea - 1977, 1986, 1990 - s-a putut trege
concluzia că cele mai puternice efecte locale sunt detectabile în componenta
transversală a mişcării seismice (TRA) observată din înregistrările cutremurelor
vrâncene puternice. Fiind vorba de surse cu adâncime intermediară, detaliile referitoare
la efectele locale se modifică însă de la un eveniment la altul, ceea ce duce la concluzia
că efectele seismice induse de condiţiile geologice locale nu sunt independente de
influenţa sursei.
Etapele prelucrării primare a înregistrărilor accelerografice obţinute în timpul
cutremurelor puternice vrâncene (1986-1990) sunt exemplificate pe înregistrările
efectuate ȋn locaţia din centrul Craiovei din inima Regiunii Oltenia, staţia seismică 12,
poziţionată ȋn clădire tip S+P+7E, cadre din beton armat şi zidărie, iar datele generale
despre principalele mişcări seismice ȋncepând cu cel din 4 martie 1977 şi până la cel
din 25 aprilie 2009 au fost prezentate ȋn capitolul 1.
Pentru etapa de zonare seismică a Regiunii Oltenia examinarea rezultatelor
obţinute permite formularea mai multor constatări:
- argumentul p, introdus conform legii lui Blake, este adecvat, în sensul că dreapta de
regresie traversează cu o bună simetrie norul de puncte reprezentativ pentru situaţiile
locale de la diferitele staţii din ţară cap. 2, fig. 2.8 - 2.12 ;
- răspândirea statistică este mai pronunţată pentru evenimentul din 1986.08.30 decât
pentru evenimentul din 1990.05.30;
- atenuarea este mai rapidă pentru evenimentul din 1986.08.30 decât pentru
evenimentul din 1990.05.30, deşi adâncimea de focar declarată a fost mai mare
pentru primul eveniment fig. 2.8 - 2.12;
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
44
- la un acelaşi eveniment directivitatea radiaţiei a fost diferită pentru diferitele benzi
spectrale;
- în timp ce directivitatea radiaţiei a fost cu aproximaţie pe direcţia NE-SW pentru
evenimentul din 1986.05.30, ea a fost cu aproximaţie pe direcţia N-S pentru
evenimentul din 1990.05.30;
- tendinţa mai marcată de radiaţie spre sud în cazul evenimentului din 1990.05.30 este
în acord cu unele concluzii ale anchetei macroseismice din nord-estul Bulgariei,
conform cărora efectele acestui eveniment ar fi fost mai severe decât ale evenimentului
din 1977.03.04 [Borcia, 2008].
Concluzii pentru studiile de microzonare a Municipiului Craiova Spectrele de răspuns determinate pentru evenimentele din 1986.08.30 şi 1990.05.30 -
reflectă, sub o ordonare aproximativă de hartă, răspunsul seismic pentru staţia CRV1
din Municipiul Craiova. Examinarea spectrelor arată:
� prezenţa unor vârfuri spectrale principale la perioade scurte (cca. 0.5 s la
1986.08.30 şi cca. 0.3 s la 1990.05.30);
� prezenţa unui vârf spectral secundar la perioade lungi (cca, 1,5 s la 1986.08.30);
� diferenţe considerabile ale ordonatelor spectrale, între curbele care corespund
unor direcţii azimutale diferite.
Examinarea spectrelor discrete de intensităţi instrumentale evidenţiază:
� diferenţe de configuraţie care sunt omoloage celor evidenţiate de spectrele de
răspuns;
� o tendinţă comună de deplasare spre perioade mai scurte a ordonatelor
spectrale maxime, atunci când se trece de la primul eveniment la cel de al doilea.
Influenţa mecanismului de focar este predominantă asupra condiţiilor
geologice locale şi se manifestă la mai multe amplasamente, inclusiv cele din
Craiova (deşi condiţiile de teren sunt aceleaşi): diferenţe considerabile între
ordonatele spectrale pentru diferite direcţii azimutale; diferenţe considerabile
între vârfurile spectrale de la un cutremur la altul. În Craiova, pachetele geologice
superficiale nu se comportă ca filtre dinamice puternice.
Pentru cutremurele puternice viitoare, sunt de aşteptat vârfuri spectrale la
perioade lungi, care pot diferi însă de ceea ce s-a constatat la cutremurul din
1977.03.04 (poate chiar în jurul valorii de 2.25 s, vârf spectral prezent în cazul
componentei EW a accelerogramei INCERC, 1977.03.04). Datele de provenienţă
instrumentală şi prelucrările acestora nu susţin o microzonare seismică a
oraşului Craiova.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
45
Observaţia instrumentală evidenţiază faptul că există tendinţe marcate de lungire
a perioadelor de control, atunci când severitatea evenimentului seismic (cuantificată
după caz, prin magnitudine sau prin intensitate) creşte. Această tendinţă de lungire
corespunde fizicii generării cutremurelor. O magnitudine ridicată corespunde unei
lungimi de rupere mari şi unui timp mai lung de propagare a ruperii în lungul liniei de
rupere, ceea ce favorizează tendinţa de creştere a importanţei relative a perioadelor
lungi de oscilaţie a terenului.
Baza de date utilizată pentru Craiova este relevantă, cel puţin dacă aceasta se
compară cu bazele de date similare pentru alte oraşe mari. Sunt puţine cazuri în care
să se dispună de înregistrări ale mişcării seismice produse de mai multe cutremure
puternice, de natura unor cutremure aşteptate să se producă relativ frecvent în viitor.
Cutremurul din 4 martie 1977 a lovit, cu o forţă distructivă rar întîlnită, nouă
judeţe ale ţării printre care şi judeţul Dolj.
Lucrarea prezintă rezultatele investigaţiilor dinamice experimentale efectuate
asupra unor clădiri de importanţă deosebită din Craiova, care au fost afectate de
cutremurul major de la 4 martie 1977.
Au fost selecţionate următoarele clădiri pentru investigarea comportamentului
dinamic:
1. Căminul studenţesc nr. 10;
2. Facultatea de Mecanică;
3. Facultatea de Electrotehnică;
4. Universitatea din Craiova Corp B.
Selectarea celor patru categorii de clădiri a avut la bază următoarele criterii:
- conceptul de proiectare:
- seismic - Căminul studenţesc nr. 10 şi Facultatea de Electrotehnică;
- gravitaţional - Facultatea de Mecanică şi Universitatea din Craiova Corp B.
- tipul structural:
- pereţi structurali din beton armat - Căminul studenţesc nr. 10;
- pereţi portanţi din cărămidă plină - Facultatea de Mecanică şi Universitatea din
Craiova Corp B;
- cadre din beton armat - Facultatea de Electrotehnică.
Pentru fiecare dintre aceste clădiri sunt prezentate ȋn continuare atât datele de intrare
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
46
cât şi concluziile investigaţiilor experimentale.
1. Căminul studenţesc nr. 10
Date de intrare:
Sistemul constructiv si structural de conformare a edificiului este sistem portant şi
este realizat ȋn exclusivitate din diafragme verticale de rezistenţă dispuse pe ambele
direcţii.
Excitaţia exterioară care a permis ȋnregistrarea vibraţiilor ce se manifestă ȋn clădire,
a provenit din agitaţia microseismică (cu caracter permanent) şi din traficul stradal,
definite ca surse perturbatoare de natură aleatoare şi de intensitate moderată.
Concluziile investigaţiilor experimentale:
1. Valorile frecvenţelor / perioadelor fundamentale proprii de vibraţie "măsurate
instrumental" sau "corectate", identificate pe cele două direcţii, se ȋncadrează ȋn
domeniul celor acceptabile pentru sistemul structural specific construcţiei investigate.
2. Structura de rezistenţă a clădirii prezintă o echilibrare elastică şi inerţială
satisfăcătoare pe ambele direcţii.
3. Apariţia si manifestarea fenomenului de torsiune, generat de caracteristicile
elastice structurale (flexibilitate / rigiditate), sunt nesemnificative, deşi raportul
dimensiunilor ȋn plan ale clădirii este de cca. 2.5. Rezultă deci că centrul de rigiditate
(C.R.) este situat ȋn vecinătatea centrului masic (CM), datorită simetriei geometrice şi
elastice structurale existente.
4. Rigiditatea laterală pe direcţia transversală, superioară celei
corespunzătoare direcţiei longitudinale, rezultă din valorile frecvenţelor proprii măsurate
(ftrans>flong), corespunde specificului sistemului structural al construcţiei.
5. Se constată existenţa unei conlucrări, ȋn plan orizontal şi pe ambele direcţii,
a diafragmelor verticale de rezistenţă.
6. Valoarea frecvenţei proprii obţinută pe direcţia longitudinală, confirmă
participarea pereţilor exteriori, alcătuiţi din panouri prefabricate de beton armat, precum
şi monolitizarea acestora cu diafragmele transversale.
7. Dacă se admite o conformare elastică şi inerţială identică pe cele două
direcţii, prin impunerea satisfacerii condiţiei limită de deformabilitate laterală (ȋn
conformitate cu prevederile Normativului PI00-92 - aflat ȋn vigoare la data investigaţiilor
experimentale), pentru frecvenţa proprie fundamentală de vibraţie "minimă" necesară se
estimează valoarea:
f(minim) ≈ 2.5 Hz
de unde rezultă valoarea "maximă" necesară a perioadei proprii fundamentale de
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
47
vibraţie:
T(maxim) = 0.40 s
8. Pe baza consideraţiilor expuse la punctul 7, pentru "gradele de asigurare la
acţiuni seismice" s-au obţinut următoarele valori estimative:
- pe direcţia transversală:
R = 0.69.. .0.90
- pe direcţie longitudinală:
R = 0.48...0.64
9. Ȋn conformitate cu Normativul P100 – 92, pentru construcţiile ȋncadrate ȋn
clasa a IlI-a de importanţă, valoarea minimă a gradului de asigurare la acţiuni
seismice rezultă:
R minim=0.5.
10. Ȋn starea tehnică existentă la momentul investigaţiilor, clădirea
Căminului studenţesc nr. 10 de la Universitatea din Craiova nu necesita intervenţii
imediate de consolidare structurală, ȋn vederea ameliorării nivelului de protecţie
antiseismică.
Ȋn conformitate cu elementele expuse la punctele 8 şi 9, concluzia a fost că
structura clădirii prezintă un grad moderat de vulnerabilitate seismică.
2. Facultatea de Mecanică
Date de intrare:
Structurile de rezistenţă ale clădirii, executate ȋn perioada anilor 1898-1901, au fost
proiectate ȋn concept exclusiv gravitaţional, fără a se fi avut ȋn vedere cele mai
elementare măsuri de protecţie antiseismică. Din acest motiv, construcţia a suferit
numeroase şi importante deteriorări şi avarii, cauzate de vulnerabilităţile potenţiale
existente la mişcări seismice, care au fost puse ȋn evidenţă ȋn special pe timpul
cutremurului de excepţie din 4 martie 1977.
Clădirea investigată experimental este compusă dintr-un corp central (parter +
mansardă), situat ȋn axul median de simetrie al ansamblului construit, şi două tronsoane
laterale (subsol parţial + parter + etaj), fiecare fiind alcătuit din trei corpuri dezvoltate pe
direcţia LONGITUDINALĂ conectate perpendicular de un corp dispus pe direcţia
TRANSVERSALĂ cu acelaşi regim de înălţime.
Ȋn plan, construcţia are o formă total neregulată, alcătuită din numeroase unităţi
structurale cu dimensiuni destul de mari, integrate întregii clădiri, fără existenţa unor
rosturi de separare ȋntre principalele corpuri componente.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
48
Structurile verticale de rezistenţă a tuturor corpurilor sunt realizate din pereţi
portanţi de zidărie de cărămida (plină/presată) şi mortar de var. Grosimea acestora este
variabilă, la parter fiind de 56 cm, iar la etaj de 42 cm.
Planşeele, deşi au o conformare diversă, au toate elementele principale de
rezistenţă executate din grinzi metalice (profile laminate) cărora le sunt asociate
bolţişoare din cărămidă, corpuri ceramice sau confecţii din lemn.
Fundaţiile pereţilor portanţi sunt alcătuite din zidărie de cărămidă, prevăzută la
partea inferioară cu o talpă continuă de beton simplu cu grosimea cuprinsă ȋntre 20 şi 50
cm.
Concluziile investigaţiilor experimentale:
a) Structurile de rezistenţă a celor trei unităţi investigate experimental (tronsoanele A, B şi
turnul central), integrate clădirii Facultăţii de Mecanică din Craiova, au fost proiectate şi
conformate structural ȋn concept exclusiv gravitaţional, la nivelul tehnicii construcţiilor din
perioada de sfârşit a secolului trecut. Ȋn această situaţie, nu au fost prevăzute măsuri
constructive, chiar elementare, de protecţie antiseismică;
b) Corpurile componente, aferente ansamblului construit, prezintă numeroase asimetrii
geometrice, elastice şi inerţiale (pe toate direcţiile) cu abateri grave de la regulile,
principiile şi conceptele specifice alcătuirii structurilor rezistente la cutremure. Mai mult,
clădirea, ale cărei dimensiuni sunt extinse ȋn plan orizontal, nu are prevăzute rosturi de
separare ȋntre principalele tronsoane conectate prin monolitizare continuă;
c) Conformarea şi dimensionarea pereţilor portanţi şi planşeelor (fără centuri de
rigidizare) prezintă deficienţe conceptuale, având un nivel necontrolabil de asigurare la
acţiuni seismice. Cu toate degradările şi avariile de proporţii constatate, ca urmare a
cutremurului din 4 martie 1977, construcţia nu a suferit un colaps generalizat datorită
unei rezistenţe ȋntâmplătoare la acţiuni laterale precum şi a prezenţei unui număr mare
de pereţi de compartimentare cu funcţie disipativă importantă;
d) Lucrările de consolidare şi reparaţii capitale executate după 4 martie 1977, deşi au fost
limitate, nu au fost realizate integral. Rezultă deci, că ȋn situaţia actuală dezechilibrările
elastice, inerţiale şi dinamice existente ȋncă din momentul realizării clădirii, accentuate de
efectele distructive produse de cutremurul din 4.03.1977 (inclusiv a celui din 10 noiembrie
1940), se menţin şi ȋn prezent.
e) Datorită modului superficial ȋn care s-au tratat lucrările de remediere, ȋn prezent
capacitatea de rezistenţă şi de deformare a elementelor structurale nu corespund
cerinţelor actuale de protecţie antiseismică, şi ȋn consecinţă, comportarea clădirii la un
viitor cutremur intensiv (din categoria celui produs la 4.03.1977) este practic incertă ȋn
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
49
acest sens, se poate aprecia că vulnerabilitatea seismică a clădirii este mult mai ridicată
decât înaintea cutremurului din 4.03.1977.
f) Investigaţiile dinamice experimentale/instrumentale au pus ȋn evidenţă
existenţa unor sensibilităţi dinamice pronunţate şi implicit o potenţială şi generalizată
vulnerabilitate la acţiuni seismice intensive.
g) Degradarea capacităţii de rezistenţă şi a caracteristicilor de rigiditate laterală
a pereţilor portanţi la acţiuni orizontale, care se manifestă diferenţiat ȋn toate corpurile
aferente clădirii (pe ambele direcţii), a fost identificată şi localizată prin:
• valorile frecvenţelor/perioadelor proprii de vibraţie determinate prin măsurători
instrumentale;
• valorile efective ale "gradelor de asigurare la acţiuni seismice";
h) Ȋn starea tehnică din momentul investigaţiilor experimentale, ansamblul structural al
clădirii Facultăţii de Mecanică din Craiova, se situează la un nivel de flexibilizare
inadmisibil, cu mult peste cel minim necesar rezultat din recomandările sau prevederile
reglementărilor actuale (româneşti sau internaţionale) cu privire la protecţia antiseismică a
construcţiilor.
i) Alcătuirea structurală a planşeelor, prin diversitatea şi neomogenitatea constructivă şi
fără existenţa unor centuri de rigidizare, nu asigură o conlucrare a pereţilor portanţi ȋn plan
orizontal şi deci compatibilitatea deplasărilor laterale la acţiuni seismice de ȋnaltă
severitate.
j) Se constată o tendinţă de dizlocare a unor pereţi perimetrali situaţi ȋn zonele
caracterizate prin valori joase ale frecvenţelor fundamentale proprii de vibraţie şi implicit
prin valori reduse ale "gradului de asigurare la acţiuni seismice". De altfel, ȋn aceste zone
s-au manifestat degradări substanţiale, cu caracter spaţial, pe timpul cutremurului din 4
martie 1977.
k) Degradarea diferenţiată a sistemelor structurale investigate poate fi atribuită şi apariţiei
fenomenului defavorabil de torsiune locală sau generală, datorat discontinuităţilor elastice
şi inerţiale genetice ale construcţiei.
l) Multitudinea frecvenţelor existente ȋn vecinătatea celor fundamentale proprii de vibraţie
precum şi dispersia acestora reconfirmă gradul avansat de deteriorare structurală, ca
urmare a alterării caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor ȋn timp şi a multiplelor
degradări şi dislocări (aparente sau ascunse) produse de acţiunea cutremurelor pe
parcursul acestui secol. Se constată astfel că structurile de rezistenţă investigate
experimental nu posedă o "identitate dinamică" unitară, predominantă şi stabilă;
m) Valorile efective ale "gradelor de asigurare la acţiuni seismice" (Refectiv) s-au obţinut din
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
50
condiţiile corespunzătoare stărilor limită de deformabilitate laterală au rezultat inferioare
valorii minime (Rminim), adică :
Refectiv = 0.21...0.55<Rminim
conform Normativului P100-92, pentru construcţiile încadrate ȋn clasa a II-a de
importanţă:
Rminim=0.60.
Se poate constata că valorile globale pentru Refectiv (corespunzătoare celor trei unităţi
structurale examinate experimental), determinate prin analize numerice pe baza condiţiilor
stărilor limită de rezistenţă şi stabilitate, se situează la limita inferioară a intervalului de
variaţie precizat mai sus;
n) Ȋmprăştierea şi diferenţierea notabilă a valorilor Refectiv obţinute, cuantifică rezervele de
rezistenţă actuale ale construcţiei precum şi comportarea haotică şi necontrolabilă ȋn cazul
unui eventual cutremur puternic.
3. Facultatea de Electrotehnică
Date de intrare:
Execuţia lucrărilor de construcţie s-au încheiat în anul 1973 şi în consecinţă
structura de rezistenţă a fost proiectată numai la încărcări gravitaţionale şi acţiunea
vântului. Clădirea FACULTĂŢII DE ELECTROTEHNICĂ - Universitatea Craiova are
structura de rezistenţă alcătuită din cadre de beton armat, lucrările de execuţie fiind
încheiate în anul 1973.
Concluziile investigaţiilor experimentale:
a) Investigaţiile dinamice experimentale/instrumentale au pus în evidenţă că în
momentul efectuării investigaţiilor experimentale (1996), structura de rezistenţă asigura
întregii clădiri a Facultăţii de Electrotehnică o echilibrare elastică şi inerţială acceptabilă
şi în consecinţă a rezultat un grad moderat de vulnerabilitate seismică.
b) Rezervele din momentul respectiv de rezistenţă şi deformabilitate la acţiunea
mişcărilor seismice sunt datorate probabil unor supradimensionări a componentelor
structurale (în special celor aferente ZONEI C), precum şi faptului că a fost luat în
considerare acţiunea vântului, având în vedere înălţimea construcţiei (H ~ 45 m).
c) Valorile globale ale gradelor de asigurare, obţinute prin medierea celor determinate în
plan orizontal, au rezultat:
ZONA "A"
* direcţia transversală: Ref.med=0.79
* direcţia longitudinală: Ref.med=0.83
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
51
ZONA "B"
* direcţia transversală: Ref.med=0.87
* direcţia longitudinală: Ref.med=0.84
d) Ȋntrucât a rezultat ȋn toate zonele examinate şi pe ambele direcţii
(transversală/longitudinală)
Refectiv>Rminim =0.60
s-a considerat că nu se impun lucrări ample de remediere a situaţiei existente la acea
dată.
4. Universitatea din Craiova Corp B
Date de intrare:
Execuţia lucrărilor de construcţii ale corpului B au fost iniţiate în anul 1935.
Realizarea corpului B/I s-a finalizat până în anul 1940, iar a corpului B/II după anul 1952.
Ȋn consecinţă structurile de rezistenţă ale corpurilor B/I şi B/II (integrate monolit), care
definesc ansamblul structural nominalizat prin "corp B", au fost proiectate în concept
exclusiv gravitaţional, fără să se fi avut în vedere cele mai elementare măsuri
constructive de protecţie antiseismică.
Cutremurul din 4 martie 1977 a produs degradări şi avarii importante şi de
amploare, în special asupra pereţilor de compartimentare.
Concluziile investigaţiilor experimentale:
1. Structurile de rezistenţă ale celor două corpuri B/I şi B/II au fost proiectate şi
conformate structural în concept exclusiv gravitaţional, la nivelul anilor 1930-1940.
Astfel, nu au fost prevăzute măsuri constructive, chiar elementare, de protecţie
antiseismică.
2. Corpurile (tronsoanele) componente ale clădirii expertizate prezintă importante
discontinuităţi geometrice, elastice şi inerţiale (pe toate direcţiile), cu abateri de la
regulile şi conceptele specifice alcătuirii structurilor de rezistenţă la cutremure.
3. Conformarea şi dimensionarea componentelor structurale sunt conceptual
deficitare, cu un nivel iniţial necuantificat de asigurare la acţiuni seismice puternice. Cu
toate degradările şi avariile produse de cutremurul din 4 martie 1977, construcţia
nu a suferit un colaps generalizat, datorită unei rezistenţe întâmplătoare la
acţiunile laterale, ca urmare a prezenţei unui mare număr de pereţi de
compartimentare, cu funcţie disipativă importantă.
4. Ȋn prezent, structurile de rezistenţă nu conlucrează cu pereţii de
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
52
compartimentare şi perimetrali. Pe timpul cutremurului care s-a manifestat la 4 martie
1977, s-au produs degradări multiple şi generalizate în pereţii existenţi, precum şi
dizlocarea accentuată a acestora.
Reparaţiile efectuate ulterior au fost superficiale şi inconsistente, încât şi în situaţia
existentă pereţii sunt inactivi din punct de vedere al acţiunilor laterale.
5. Investigaţiile experimentale şi teoretice întreprinse, au pus în evidenţă un grad
ridicat de flexibilitate elastică şi o sensibilitate dinamică deosebită, pentru cele
două unităţi structurale expertizate.
6. Multitudinea şi diversitatea perioadelor/frecvenţelor fundamentale proprii de
vibraţie, obţinute prin măsurători dinamice instrumentale, demonstrează că în starea
tehnică actuală cele două unităţi structurale investigate nu au o identitate elastică şi
dinamică unitară.
7. Ȋn starea fizică şi tehnică existentă la data investigaţiilor, cele două corpuri ale
clădirii expertizate prin investigaţii instrumentale şi prin analize numerice multiple şi
complexe, aveau un nivel redus de protecţie antiseismică, inferior prevederilor
conţinute în reglementările şi normele naţionale şi internaţionale (inclusiv Normativul
P100-92 - aflat ȋn vigoare la momentul investigării).
8. Valorile globale ale gradelor de asigurare, obţinute prin medierea
celor determinate în plan orizontal, au rezultat:
• CORP B/I
* direcţia N-S: Ref.med = 0.30
* direcţia E-V: Ref.med = 0.30
• CORP B/II
* direcţia N-S: Ref.med = 0.30
* direcţia E-V: Ref.med = 0.38
Se face observaţia că în aceste estimări nu a fost inclusă valoarea Refectiv(N-S) =
0.63, corespunzătoare "nucleului rigid" al casei scării, care reprezintă o situaţie cu totul
particulară (corp B/I).
10. Valorile tuturor "gradelor efective de asigurare la acţiuni seismice" obţinute sunt
inferioare valorii minime (Rminim= 0.60), prevăzute în Normativul P100-92, corespunzător
construcţiilor încadrate în clasa a II-a de importanţă, adică:
Refectiv < Rminim =0.60.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
53
5.2 Unele precizări finale
În perioada efectuării investigaţiilor dinamice experimentale asupra celor patru
clădiri menţionate în capitolul 4 erau în vigoare reglementările privind protecţia
antiseismică conţinute în Normativul P100-92, inclusiv completările şi modificările intrate
în vigoare la data de 01.01.1997.
Ulterior au fost adoptate Codul de proiectare antiseismică P100-1/2006 şi Codul
P100-3/2008 privind elaborarea lucrărilor de intervenţie asupra structurilor afectate de
cutremure sau insuficient asigurate la acţiunea seismică. În acest sens se prezintă în
continuare o sinteză cu privire la definirea şi determinarea indicatorilor seismici, inclusiv
a claselor de risc seismic.
5.2.1 Definirea indicatorilor seismici
Decizia finală cu privire la evaluarea siguranţei structurii de rezistenţă a unei
clădiri şi încadrarea acesteia în clasa de risc seismic, precum şi elaborarea lucrărilor de
intervenţie necesare se bazează pe îndeplinirea a trei categorii de condiţii.
Cuantificarea celor trei categorii de condiţii care permit definitivarea
deciziei finale se realizează prin intermediul "indicatorilor seismici", care se
asociază cu clasele de risc definite în P100-3/2008:
R1 – denumit "grad de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică" care se
referă la îndeplinirea condiţiilor de conformare structurală şi alcătuire constructivă a
clădirii;
R2 – denumit "grad de afectare structurală" care se reflectă proporţiile
degradărilor produse de cutremur;
R3 – denumit "grad de asigurare seismică" care reprezintă raportul între
capacitatea şi cerinţa aferentă structurii de rezistenţă, exprimat în termeni de rezistenţă
sau în termeni de deplasare.
Indicatorii "R1" şi "R2" se stabilesc pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii
constructive şi structurale şi de natura materialelor puse în operă, iar indicatorul "R3"
se determină pentru starea limită ultimă (ULS) prin calcule numerice.
5.2.2 Clase de risc seismic
Cele patru intervale de încadrare în clasele de risc seismic specific valorilor
punctajelor fiecărui indicator, obţinut prin evaluări calitative "R1" şi "R2" şi
cantitative "R3", sunt sintetizate în tabelul de mai jos:
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
54
Tab. 5.1 Clase de risc seismic
Indicator "R"
Clase de risc seismic "Rs"
I II III IV R1 < 30 30 - 60 61 - 90 91 – 100 R2 < 40 40 - 70 71 – 90 91 – 100 R3 < 35 35 - 65 66 - 90 91 – 100
Toate aceste investigaţii, coroborate cu caracterizarea seismicităţii
specifice a amplasamentului, stau la baza deciziilor de intervenţie asupra
componentelor structurale şi nestructurale ale clădirii expertizate.
Se subliniază faptul că indicatorul seismic "R3" din Codul P100-3/2008 este
practic identic cu "R" din Normativul P100-92, întrucȃt reprezintă "gradul de asigurare
seismic" în ambele reglementări tehnice.
Indicatorii seismici "R1" şi "R2" au un caracter destul de subiectiv.
5.2.3 Rezultate privind clasele de risc seismic aferente clădirilor expertizate
Se pot face următoarele comparaţii pentru clădirile expertizate privind gradele
de asigurare seismică (cf. P100-92/97) şi clasele de risc seismic (cf. P100-1/2006 şi
cod P103/2008):
1. Căminul studenţesc nr. 10
Gradele de asigurare seismică (cf. P100-92/97) au avut valorile:
- pe direcţie transversală: R=0.69...0.90;
- pe direcţie longitudinală: R=0.48...0.64.
Valoarea minimă Rmin=0.5 pentru clădiri de clasă de importanţă III.
Clasa de risc seismic (cf. P100-1/2006 şi cod P103/2008) pentru clădire:
- pe direcţie transversală: Clasa de risc seismic III;
- pe direcţie longitudinală: Clasa de risc seismic II....III.
2. Facultatea de Mecanică
Gradele de asigurare seismică (cf. P100-92/97) au avut valorile:
- pe ambele direcţii: R=0.21...0.55.
Valoarea minimă Rmin=0.6 pentru clădiri de clasă de importanţă II.
Clasa de risc seismic (cf. P100-1/2006 şi cod P103/2008) pentru clădire:
- pe ambele direcţii: Clasa de risc seismic I...II.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
55
3. Facultatea de Electrotehnică
Gradele de asigurare seismică (cf. P100-92/97) au avut valorile:
- pe direcţie transversală: R=0.79...0.87;
- pe direcţie longitudinală: R=0.83...0.84.
Valoarea minimă Rmin=0.6 pentru clădiri de clasă de importanţă II.
Clasa de risc seismic (cf. P100-1/2006 şi cod P103/2008) pentru clădire:
- pe direcţie transversală: Clasa de risc seismic III;
- pe direcţie longitudinală: Clasa de risc seismic III.
4. Universitatea din Craiova - Corp B
Gradele de asigurare seismică (cf. P100-92/97) au avut valorile:
- pe ambele direcţii: R=0.3...0.38.
Valoarea minimă Rmin=0.6 pentru clădiri de clasă de importanţă II (importanţă
„deosebită”).
Clasa de risc seismic (cf. P100-1/2006 şi cod P103/2008) pentru clădire:
- pe ambele direcţii: Clasa de risc seismic I.
5.3 Contribuţii personale
Contribuțiile personale ale autoarei acestei teze de doctorat sunt prezentate
succint în cele ce urmează:
� Lucrarea este rezultatul unor studii documentare materializate în cercetări teoretice
şi experimentale efectuate de către autoare în vederea realizării obiectivului propus prin
alegerea temei şi a avut drept scop aducerea unor contribuţii proprii la evaluarea
seismică a Municipiului Craiova.
� Se prezintă caracterizări geofizice şi seismice ale teritoriului Municipiului Craiova şi a
zonelor adiacente, concentrându-se în cele trei aspecte cheie: Evaluarea seismicităţii în
ultimele decenii, prezentarea aspectelor monitorizării cutremurelor, înregistrarea
cutremurelor istorice, reţele de ȋnregistrări telemetrice şi de mişcări puternice.
� Evaluarea hazardului seismic in Craiova se realizează prin prezentarea
metodologiei, microzonare si spectre de răspuns. Evaluarea riscului seismic aferent
s-a făcut prin analiza complexă a efectelor seismice locale ȋn vederea reducerii
vulnerabilităţii seismice şi ce posibilitǎţi de reducere a riscului seismic sunt aplicabile
zonei.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
56
� Cutremurele semnificative înregistrate ȋn Craiova, analiza de sinteza privind
cutremurul din 4 martie 1977 prin prezentarea aspectelor aferente acestui cutremur,
analiza şi plotarea spectrelor de acceleraţie, viteze şi cele de deplasări a mişcărilor de
teren.
� Sunt prezentate rezultate comparative pentru intensitatea mişcării terenului
pentru seismele din 1986.08.30, 1990.05.30 şi 1990.05.31 date de achiziţia şi
procesarea ȋnregistrărilor mişcărilor seismice puternice ȋn staţia seismică Craiova. S-a
realizat prezentarea studiului comparativ ȋntre spectrele de răspuns a mişcărilor
seismice puternice din 1986 şi 1990 şi spectrele de calcul.
� Prin analiza directivităţii şi a fenomenului de atenuare au fost extrase concluzii
pentru studiile de zonare seismică a Regiunii Oltenia şi concluzii pentru studiile de
microzonare a Municipiului Craiova.
� Prin investigaţii instrumentale s-a realizat studiul privind comportarea mai multor
categorii de clădiri aferente centrului universitar Craiova la puternicul seism din 4 martie
1977.
� S-a putut constata că atât Facultatea de Mecanică, având peste un secol vechime,
prezintă erori iniţiale de conformare structurală privind protecţia antiseismică, în totală
contradicţie cu cele mai elementare condiţii tehnice de alcătuire constructivă. Aceeaşi
situaţie s-a constatat şi pentru clădirea Universităţii din Craiova. Ambele clădiri au fost
evaluate ca având grad de vulnerabilitate ridicată la acţiuni seismice, fiind asigurate
numai la ȋncărcări gravitaţionale.
� Cu toate măsurile de reabilitare tehnică, clădirile investigate, proiectate în concept
exclusiv gravitaţional, se află într-o stare fizică şi tehnică vulnerabilă la acţiuni seismice,
ale căror funcţionalităţi sunt practic în totalitate deficitare (Facultatea de Mecanică şi
Universitatea din Craiova).
� Prin extensie, se poate afirma că toate clădirile cu sistemul structural alcătuit din
pereţi de zidărie de cărămidă şi mortar de var, realizate în urmă cu mai mult de un
secol, precum şi cele realizate ȋn perioada 1940-1952 prezintă deficienţe majore din
punct de vedere al capacităţii de rezistenţă şi caracteristicilor de rigiditate laterală, la
acţiuni seismice semnificative.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
57
� De altfel, construcţiile cu pereţi structurali din zidărie de cărămidă şi mortar de var,
indiferent de destinaţia acestora, reprezintă tipologia clădirilor cele mai răspândite, cu
precădere în mediul rural. Aceste categorii de construcţii sunt cele mai vulnerabile pe
durata cutremurelor puternice, având o comportare predominant fragilă / casantă. Este
vorba de clădirile din zona 3 – terasa a-II-a, pe care sunt aşezate cartierele Craioviţa
Nouă, 1 Mai, Romaneşti şi Valea Roşie şi zona 4 – terasa I-a şi lunca Jiului, în care
se află cartierele Brestei, Nisipului, Luncă şi Lascăr Catargiu - vor fi cele mai
afectate în urma unui seism cu intensitate MSK mai mare de 6.
5.4 Direcţii de cercetare ulterioare
Fiecare dintre construcţiile analizate ȋn lucrare au suferit ȋn ultimii ani reparaţii de
diverse grade de complexitate ȋn urma cărora este posibilă eliminarea completă a
sensibilităţilor dinamice şi vulnerabilităţilor seismice potenţiale existente la momentul
investigaţiilor efectuate.
Ca şi direcţii de cercetare ulterioare sunt prevăzute următoarele:
- Măsurători de vibraţii ambientale pe clădiri din beton armat, zidărie şi cu structură
metalică;
- Reluarea investigaţiilor experimentale pe clădirile expertizate. Ȋn toată perioada
scursă de la investigaţia anterioară, clădirile au suferit reabilitări, consolidări conform
recomandărilor efectuate. Este normal să fie obţinute difernţe notabile ȋn răspunsul
dinamic. De asemenea, este posibilă apariţia altor elemente ce pot indica defecte
ascunse apărute datorită scurgerii timpului şi factorilor de corodare şi deteriorare
cunoscuţi;
- Cercetări teoretice şi experimentale pentru reducerea riscului seismic al clădirilor
din patrimoniul cultural naţional;
- Cercetări pentru evaluarea riscului seismic şi elaborarea unui model conceptual
şi funcţional pentru estimarea pierderilor utilizând sisteme informaţionale.
Ȋn urma proiectelor iniţiate de Facultatea de Mecanică şi cu sprijinul Universităţii
din Craiova se va realiza un laborator de „Dinamică şi inginerie seismică” ȋn cadrul
căruia, cu ajutorul echipamentelor deja solicitate se vor putea relua investigaţiile
dinamice asupra clădirilor investigate ȋn prezenta lucrare, ȋn noile condiţii. Mai mult, va fi
posibilă monitorizarea „on-line” şi ȋnregistrarea mişcărilor seismice ce pot apare
ȋn viitor. Laboratorul va fi amplasat ȋn imediata vecinătate a Facultăţii de Mecanică, iar
autoarea este coordonatoarea activităţii acestui laborator.
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
58
Bibliografie selectivă 1. A. Aldea, N. Poiata, T. Kashima, E. Albota, S. Demetriu, NCSRR DIGITAL SEISMIC
NETWORK IN ROMANIA, International Symposium on Seismic Risk Reduction ISSR 2007, The
JICA Technical Cooperation Project in Romania.
3. Atanasiu I., 1961, Cutremurele de Pământ din România, Editura Academiei, Bucureşti.
7. Borcia I. S., 2006: „Procesarea înregistrărilor mişcărilor seismice puternice specifice
teritoriului României“, teză de doctorat, UTCB
8. Borcia I. S., 2008: „Procesarea înregistrărilor mişcărilor seismice vrâncene puternice“, Editura
Societăţii academice Matei-Teiu Botez, Iaşi, 2008
10.Borcia, I.S., Lungu, D., Praun, C., Sandu, Cr., 2004: “INCERC Strong Motion Database”, ȋn
Earthquake loss estimation and risk reduction (D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo
editors), Independent Film, Bucharest, Romania, vol I, pag. 329–340, ISBN 973-85112-8-3.
18. D. Dubina şi D. Lungu "Hazard, vulnerabilitate şi risc seismic", Partea I din "Construcţii
amplasate în zone cu mişcări seismice puternice" , Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003.
19. Dan Dubina, Dan Lungu, "Construcţii amplasate în zone cu mişcări seismice puternice ",
Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003
20. Demetriu, S. 2001, Modal Identification of Instrumented Buildings from Vrancea Earthquake
Records, Bulletin of Technical University of Civil Engineering, Structural Mechanics and
Structural Engineering, 2,13-21.
21. Demetriu, S., Borcia, I. S. 2001, Seismic Response of Instrumented Buildings during
Vrancea Earthquakes, in Bulletin of Technical University of Civil Engineering, Structural
Mechanics and Structural Engineering, 2, pp. 1-12, Bucuresti, ISSN-1582-1536
22. Demetriu, S. L. (1998): „Modelarea şi identificarea acţiunilor şi sistemelor structurale în
calculul construcţiilor. Metode perfecţionate pentru analiza siguranţei structurilor la acţiuni
seismice”, Teza de doctorat, conducator stiintific Prof. Univ. Dr. Ing. Mihail IFRIM, UTCB.
23. Demetriu, S. (1998): Higher-Order Statistics of motion records from Vrancea Earthquakes,
Bulletin of Technical University of Civil Engineering, Structural Mechanics and Structural
Engineering, Vol. XLI, nr.2, pp. 12-21.
35. Ifrim, M., Comentarii asupra unor factori majori de risc seismic, cu caracter subiectiv şi/sau
necuantificabili, A 3-a Conferinţă naţională de inginerie seismică, Bucureşti, 9 dec.2005, vol. I
36. Ifrim, M., Dinamica structurilor şi inginerie seismică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1984
37. Ifrim, M. (1963): “Utilizarea spectrelor de raspuns in seismologia inginereasca”, Buletinul
Stiintific al ICB, nr. 10.
38 Ifrim, M., Demetriu, S., Popescu, Th. (1990): Detection of significant changes in strong
earthquake ground motions, in 9th European Conference on Earthquake Engineering, Moscow.
39. Ifrim, M. - Raport tehnic de expertizare prin investigaţii dinamice experimentale a clădirii
Facultăţii de Mecanică din Craiova, 1995
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
59
40. Ifrim, M. - Raport tehnic de expertizare prin investigaţii dinamice experimentale a clădirii
Universităţii din Craiova,1996
41. Ifrim, M. - Raport tehnic de expertizare prin investigaţii dinamice experimentale a clădirii
Facultăţii de Electrotehnică din Craiova, 1996
42. Ifrim, M. - Raport tehnic de expertizare prin investigaţii dinamice experimentale a clădirii
Căminului studenţesc nr. 10, Universitatea din Craiova,1995
50.Lucian Trita, Nicolae Babalau, Vasile Gavrila Noaptea cea mai lunga a Craiovei., Editura:
Scrisul Romanesc, 1978
54. Lungu, D., Cornea, T., A. Zaicenco, A., Nedelcu, C.(1997): Hazardul seismic din sursa
Vrancea şi microzonarea seismică a Municipiului Bucureşti. Conf. Naţ. de inginerie seismică
UAICR, UTCB.
57. Lungu, D., Aldea, A., Arion, C., Demetriu, S., Cornea, T. (2000): “Microzonage sismique de
la Ville de Bucarest (Roumanie)”, Cahier Technique no 20, AFPS.
58. Lungu, D., Saito, T.(editors) (2001): EARTHQUAKE HAZARD AND COUNTERMEASURES
FOR EXISTING FRAGILE BUILDINGS, Independent Film, Romania.
59. Lungu, D. (2004): “Earthquake Mitigation in Romania: Synergy from International Projects”,
in Review of the Collaborative Research Center 461 “Strong Earthquakes: A Challenge for
Geosciences and Civil Engineering”, Karlsruhe.
60. Lungu, D., Wenzel, F., Mouroux, P., Tojo, I. (editors) (2004): PROCEEDINGS OF THE
INTERNATIONAL CONFERENCE “EARTHQUAKE LOSS ESTIMATION AND RISK
REDUCTION”, Bucharest, Romania.
61. Lungu, D., Craifaleanu, I.G., Borcia, I.S. (2005): “Zonarea caracteristicilor cutremurelor
vrâncene şi a efectului acestora asupra construcţiilor” , A III-a Conferinta Nationala de Inginerie
Seismica, Bucuresti.
65. MLPAT (1992): Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social
– culturale, agrozootehnice şi industriale. Buletinul Construcţiilor, 12.
80. * * (2001 – 2002): Ghid privind constituirea, intretinerea şi utilizarea bancii de date cuprinzand
inregistrari ale cutremurelor, obtinute pe cladiri instrumentate seismic, ȋn reteaua seismica
nationala INCERC, Referate INCERC şi UTCB, contract nr. 13 / 2001.
83. *** (1994): Dezvoltarea unei baze de date pentru ingineria seismica, Realizarea bancii de date
pentru înregistrarile seismice obtinute de INCERC corelata cu baza de date SEISM existenta,
contract INCERC nr. 242.C/1994.
93. *** (2002): Scara Macroseismică Europeană (lucrarea European Macroseismic Scale 1998 în
original şi traducere în limba română). În Bul. Institutului de Geodinamică nr. 1, 2002 şi referate
INCERC şi IGAR la contractul nr. 19/2001, beneficiar MLPTL
95. http://www.emsc-csem.org/
96. http://www.infp.ro/
97. http://www.incerc2004.ro/
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
60
LISTA DE LUCRĂRI PUBLICATE
LUCRĂRI INDEXATE ISI ŞI/SAU INDEXATE ÎN BAZE DE DATE INTERNAŢIONALE DE REFERINŢĂ
13_1 Madalina Calbureanu, Raluca Malciu, Emil Albota, Adriana Ionescu, Mihai Lungu - Processing of the Accelerographic Recording Obtained in Oltenia Region during Strong Vrancea Earthquakes, 11th International Conference on Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment (HTE '13), Vouliagmeni, Athens, Greece May 14-16, 2013, Proceedings of the 11th International Conference on Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment (HTE '13), ISSN: 2227-4596, ISBN: 978-1-61804-183-8, pag. 65 13_2 Adriana Ionescu, Madalina Calbureanu, Mihai Negru - The Comparison of the Results in Seismic Behavior of a Building using Static and Dynamic Methods in ANSYS Program - 6th International Conference on Finite Differences, Finite Elements, Finite Volumes, Boundary Elements (F-and-B '13), Vouliagmeni, Athens, Greece May 14-16, 2013, Proceedings of the 6th International Conference on Finite Differences, Finite Elements, Finite Volumes, Boundary Elements (F-and-B '13), ISSN: 1790-2769 , ISBN: 978-960-474-180-9 13_3 Adriana Ionescu, Madalina Calbureanu, Mihai Negru - Boussinesq Method in Seism Analysis of a Building Structure using ANSYS Program - 6th International Conference on Finite Differences, Finite Elements, Finite Volumes, Boundary Elements (F-and-B '13), Vouliagmeni, Athens, Greece May 14-16, 2013, Proceedings of the 6th International Conference on Finite Differences, Finite Elements, Finite Volumes, Boundary Elements (F-and-B '13), ISSN: 1790-2769 , ISBN: 978-960-474-180-9
13_4 Viorel Popa, Vasile Oprisoreanu, Emil Albotă, Mădălina Călbureanu - Influence of the Hysteretic Response on the Inelastic Displacement Demand for Long Control Period Ground Motions, 1st International Conference on Mechanical and Robotics Engineering (MREN '13), Vouliagmeni, Athens, Greece May 14-16, 2013 13_5 Fadei Elena Gabriela, Emil Albota, Viorel Popa, Madalina Calbureanu - The Evaluation of Lateral Drifts Demands for Structures Considering Second Order Effects - 1st International Conference on Aeronautical and Mechanical Engineering (AEME '13), Vouliagmeni, Athens, Greece May 14-16, 2013 12_1 R_BDI (B+) Madalina C. Calbureanu, Adriana I. Ionescu, Mihai M. Negru - Seism simulation of a support used in power plants using by Finite Element Method, First International Conference for PhD students in Civil Engineering CE-PhD 2012, 4-7 November 2012,Cluj-Napoca, Romania www.sens-group.ro/ce2012,ACTA TECHNICA NAPOCENSIS JOURNAL 12_2 R_BDI (B+) Mădălina Olga C. Gugilă, Madalina Xenia C. Călbureanu Popescu, Adriana I. Ionescu, Cristina Câmpian, Pleading to support the use of High Strenght Steel in construction engineering, First International Conference for PhD students in Civil Engineering CE-PhD 2012, 4-7 November 2012,Cluj-Napoca, Romania, www.sens-group.ro/ce2012 ACTA TECHNICA NAPOCENSIS JOURNAL 10_1 Calbureanu M., Lungu M., Tutunea D, Malciu R.,, Dima Al. - Modeling with Finite Element the Convective Heat Transfer in Civil Building EPS Insulated Walls, 10th WSEAS International Conference on APPLIED COMPUTER SCIENCE (ACS '10), Iwate Prefectural University, Iwate, Japan, October 4~6, 2010(ISI Proceedings). ISI Web of Science, www.wseas.us/books/2010/Japan/ACS.pdf. ISSN: 1792-4863, ISBN: 978-960-474-231-8, pag. 79-84. Vol. Selected Topics in Applied Computer Science
EVALUAREA SEISMICĂ A TERITORIULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA ŞI COMPORTAREA ANUMITOR CATEGORII DE CLĂDIRI PE DURATA CUTREMURULUI PUTERNIC DIN 4 MARTIE 1977
61
10_2 Madalina Xenia Calbureanu, Emil Albota, Dragos Tutunea, Sorin Dumitru, Raluca Malciu, Alexandru Dima, Contributions above the dew-point problem in civil building EPS insulated walls modeling with finite element the convective heat transfer, INTERNATIONAL JOURNAL OF MECHANICS, Issue 3, Volume 4, 2010, ISSN: 1998-4448, pag. 53-62, www.naun.org, http://www.naun.org/journals/mechanics/19-574.pdf Vi1. Mădălina Călbureanu, RALUCA MALCIU, ROMULUS LUNGU, DAN CALBUREANU - Aspects about Projecting a Multiple Designs of Self-Supporting Metallic Structure using Finite Element Method in Determination the Buckling Factor and Running the Stress Analysis, 12th WSEAS CSCC EE EMESEG'08, pag. 215-219, ISBN 978-960-6766-88-6, ISSN 1790-2769 publicat de WSEAS Press, Volumul Conferinţei este indexat de ISI, considerat ca revistă. Editori: N. Mastorakis, S. Kartalopoulos, D. Simian, A. Varonides, V. Mladenov, Z. Bojkovic şi E. Antonidakis. (lucrarea este indexată ISI)http://worldses.org/indexes/(lucrarea este indexată în baza de date internaţională "WSEAS Press")http://www.worldses.org/books/2008/crete/new-aspects-of-engineering-mechanics-structures-and-engineering-geology.pdf, www.wseas.us/e-library/conferences/2008/crete/emeseg/emeseg28.pdf 13_1 Mădălina CĂLBUREANU, R. Malciu Analiza modală a unei clădiri cu comportare dinamică de rigid cu legături vâscoelastice la acțiuni seismice. Multi-Conference on Systems & Structures (SysStruc '13) 26-28 September 2013, Resita, Romania“Analele Universitatii Eftimie Murgu - Fascicola de Inginerie” indexed in EBSCO, IndexCopernicus, ProQuest, ICAAP, Livre and RePEc.
13_2 M. Calbureanu, R. Malciu, E. Albota- Seismicity of Oltenia Region of Romania through the Effects of the Major 1977 Vrancea Earthquake on Related Housing, International Review of Civil Engineering (IRECE) Print ISSN: 2036 - 9913 Cd-Rom ISSN: 2036 - 9921, Index Copernicus - IC Journal Master List: ICV 6.26 13_3 Adriana Ionescu, Madalina Calbureanu, Mihai Negru, Static and dynamic simulation in the seismic behavior of a building structure using ANSYS program, INTERNATIONAL JOURNAL of MECHANICS, ISSN: 1476-4172 (print), 1476-4180 (electronic), NAUN 13_4 M. Calbureanu, R. Malciu, E. Albota, A. Ionescu and M. Lungu, Contributions above the Influence of the Strong Vrancea Earthquakes in Oltenia Region by Processing the Seismic Recording During Seismic Motions from 1986 and 1990, International Journal of Geology, NAUN, ISSN: 1998-4499
13_5 CALBUREANU MADALINA*, MALCIU RALUCA**, TUTUNEA DRAGOS***, IONESCU ADRIANA****, GUGILA OLGA****, The Finite Element Assessment of Wind at High Speed Acting on a House Structure, NACOT’13, Constanta
R1 Madalina Calbureanu, Emil Albota, Raluca Malciu, Romulus Lungu and Dan Calbureanu, Advanced Computational Concepts about Projecting a Multiple Designs of Self-Supporting Metallic Structure using Finite Element Method in Determination the Buckling Factor and Running the Stress Analysis, WSEAS TRANSACTIONS on APPLIED and THEORETICAL MECHANICS Manuscript received Oct. 21, 2007; revised Apr. 28, 2008, ISSN: 1991-8747 p. 186-195, Issue 5, Volume 3, May 2008, (WSEAS PRESS); www.wseas.us/e-library/transactions/mechanics/.../27-619.pdf http://www.worldses.org/journals/mechanics/mechanics-2008.htm În reviste recunoscute CNCSIS cotate de categoria B+ şi B 13_1 Calbureanu Madalina, CONTRIBUTIONS ABOVE THE INFLUENCE OF THE STRONG VRANCEA SEISMIC MOVEMENTS IN OLTENIA REGION BY THE EFFECTS OF THE MAJOR 1977 EARTHQUAKES ON SPECIFIC TYPE OF BUILDING, Buletin Ştiinţific UTCB, dec. 2013, L-ISSN 1224-628X 11_R 1 Calbureanu M., Malciu R., Tutunea D., Dima A., Modeling with finite element method the convective heat transfer in civil building eps insulated walls, Revista Termotehnica, ISSN (online) 2247-1871, Editura Agir, nr. 1S/2011, pp. 43.