Universitatea Spiru HaretFacultatea de Filosofie si Jurnalism
Catedra de Jurnalism
GRATIELA POPESCU
Lector universitar doctor
SINTEZE DE CURS
DEONTOLOGIE JURNALISTICA. ELEMENTE DE
LEGISLATIE A PRESEI
1
1
Cuprinsul cursului
CAPITOLUL 1: ARGUMENT IN SPRIJINUL RESPECTARII VALORILOR MORALE ALE UNEI PROFESII (un „argument” pentru respectarea valorilor jurnalistice, valorilor democratice, umane, culturale – sincronic europene)
CAPITOLUL 2: DEFINIREA NOTIUNII DE „DEONTOLOGIE JURNALISTICA”. ORGANIZATII PROFESIONALE SI CONSTRUCTIA UNEI PARADIGME
CAPITOLUL 3: REGULI GENERALE. CODURI DEONTOLOGICE
CAPITOLUL 4: LIBERTATEA DISCURSULUI DE PRESA SI RESPECTUL FATA DE ADEVAR.
CAPITOLUL 5: INFORMAREA SI COMENTAREA. ROLUL STIRILOR IN PREZENTAREA ACTUALITATII.
CAPITOLUL 6: MANIPULAREA PRIN MASSMEDIA
CAPITOLUL 7: CULTURA MEDIA SI RESPECTAREA VALORILOR PROFESIONALE. FISE DE EVALUARE A PRODUSULUI CULTURAL AUTOHTON IN MASS MEDIA. (Etică, deontologie, critica mass media).
CAPITOLUL 8: ELEMENTE DE LEGISLATIA PRESEI
CAPITOLUL 9: ACTE NORMATIVE DE INTERES GENERAL IN EXERCITAREA PROFESIEI DE JURNALIST.
2
2
CAPITOLUL 10: EXEMPLE DE TESTE DE AUTOEVALUARE DIN TOATA MATERIA.
BIBLIOGRAFIE MINIMA OBLIGATORIE
BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA
SINTEZE
CAPITOLUL 1
ARGUMENT IN SPRIJINUL RESPECTARII VALORILOR
MORALE ALE UNEI PROFESII
un „argument” pentru respectarea valorilor jurnalistice,
valorilor democratice, umane, culturale – sincronic europene
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
Despre „deontologie jurnalistica” nu se poate vorbi strict, neutru,
neimplicat, situandune sententios pe pozitiile jurisprudentei, ale
legiuitorilor. Consideram deontologia jurnalistica o disciplina
formatoare, interactiva, necesar diversificata de pe pozitiile
cunoasterii istorice, politologice, sociologice, nu in ultimul rand,
lingvistice. Multidisciplinaritatea este un imperativ al
contemporaneitatii!
Obiectivele principale ale cursului se stabilesc, in ordinea
prioritatilor astfel:
3
3
Stabilirea reperelor etice ale meseriei de jurnalist in contextul
societatii contemporane, necesitatea argumentarii unei paradigme
profesionale, prezentarea codurilor deontologice, studiul comparat al
reglementarilor interne si internationale, studiul jurisprudentei românesti in
legatura cu libertatile si obligatiile presei, mass media in general, studiul
jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Continutul tematic al cursului teoretizeaza, astfel, diferentele dar si
complementaritatea intre normele deontologice, reperele morale ale
profesiunii si jurisprudenta, legislatia in domeniu. Stabilind nevoia de coduri
etice la nivelul informatiei mediatice, argumentam, in fapt, moralitatea
informarii in demersul jurnalistic, prin selectia unor fapte de interes public.
Definirea comunicarii media ca imanentă spatiului public este un
argument democratic. Democratia (statul de drept) presupune dezbateri,
mereu actuale, intre reglementare (legislatie) si autoreglementare
(deontologie). Spre exemplu, luarea in consideratie a unor teorii despre:
necesitatea principiilor etice, formative in presa, libertatea de constiinta,
libertatea presei si respectul fata de adevar, responsabilitatea jurnalistului
fata de societate si fata de cetatean, violenta limbajului mediatic, tentatia
senzationalului in redactarea stirilor samd.
Analiza principiilor etice ale profesiunii este completata de
prezentarea cadrului legislativ in vigoare, intern si international, spre
exemplu: tratatele internationale privind drepturile omului, articolele din
Constitutie referitoare la libertatea constiintei, libertatea de exprimare sau
libertatea de informatie.
4
4
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea
argumentarii:
Critica mass media
Coduri deontologice
Libertatea presei
Canal mediatic
Divertisment mediatic
Minima moralia
Fictionalizare
Publictinta
Lider de opinie
CAPITOLUL 2
DEFINIREA NOTIUNII DE „ DEONTOLOGIE JURNALISTICĂ”.
ORGANIZATII PROFESIONALE SI CONSTRUCTIA UNEI
PARADIGME
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
Deontologia jurnalistică urmareste stabilirea clara a unor repere etice
atat de necesare in profesiunea de jurnalist,denumind totalitatea normelor de
conduita, etice ale profesiei.
Normele deontologice tin de constiinta fiecaruia, nefiind identificate
cu jurisprudenta!
Stimularea responsabilitatii studentului fata de difuzarea informatiei,
valoarea informationala, stilistica atenta a propriilor creatii, formarea unei
viziuni mai ample a tanarului ziarist asupra lumii si a mediului profesional
5
5
unde isi va desfasura activitatea, si mai ales, asupra rolului sau activ de
responsabil in fata cetateanului, a societatii, ce presupune atatea drepturi si
indatoriri.
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea
argumentarii:
Deontologie profesionala Etica jurnalistica Coduri etice Norme deontologice Etica universala Statutul jurnalistului Spatiu public Interes public Statul de drept Caracterul de marfa al presei Responsabilitate sociala
Circumscrierea notiunii. Etimologia termenului:
Conform etimologiei sale, gr. deon („ceea ce trebuie facut”) si logos
(„vorbire”), deontologia jurnalistica desemneaza totalitatea normelor de
conduita, etice ale profesiei.
Forta presei sta in obiectivitatea si veridicitatea argumentelor invocate.
Calitatile profesionale tind sa castige teren. „Curajul” nu mai inseamna decat
una din calitatile ziaristului. Conteaza abilitatea de a afla, de a sti unde si
cum sa te documentezi, de a identifica surse de informatie, de a le proteja, de
a confrunta datele, verifica din doua sau mai multe surse si de a le prezenta
accesibil.
O societate democratica se exprima printro presa independenta,
functionala. Asta inseamna ca, incepand cu simplul cetatean, toate vocile din
6
6
societate au acces la mass media, că structurile politice si administrative
aflate la putere sunt transparente si că informatia circula liber. Statutul
normal al ziaristului in acest spatiu al comunicarii intre cetatean si politician
sau structuri administrative, este acela de comunicator (cu un concept folosit
in practica democratiei occidentale), de mediator, cu responsabilitati civice
de informare.
In mod firesc, comunicarea prin media va functiona ca dialog intre
institutiile statului si societatea civila. „Societatea civila”, in acceptia acestui
moment, ar putea fi definita ca „suma cetatenilor vazuti ca individualitati
constiente de drepturile si indatoririle lor si capabili de exercitiu politic, insa
neinregimentati politic permanent sau asumat”; societatea civila isi
organizeaza propriul sau sistem de reprezentare a sferei civile in fata sferei
politicului, prin organizatii sindicale ori profesionale, diverse asociatii.
CAPITOLUL 3
REGULI GENERALE. CODURI DEONTOLOGICE
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
Normele deontologice, reperele morale ale profesiunii de jurnalist tin
de constiinta personala si nu trebuiesc confundate cu jurisprudenta, cu
legislatia.
Aceste coduri de conduita profesionala au avut, dea lungul timpului,
denumiri diverse : charte, coduri de onoare, declaratii de principii etc.
7
7
Propunem cunoasterea principalelor norme etice jurnalistice, conform
cu cele mai cunoscute charte sau coduri deontologice, interne sau rezolutii
europene.
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea
argumentarii:
Critica mass media Coduri deontologice Charte Coduri de onoare Declaratii de principii
Corectitudinea si excelenta profesionala vin din respectul pentru
propriul nume, din incapacitatea de a face compromisuri.
Presa are si rolul important de formator de opinie, putand influenta
gustul publicului si opiniile sale personale. Onestitatea actului de presa
consta in furnizarea de informatie corecta, verificabila, echilibrata si
completa. Jurnalistul trebuie sa faciliteze procesele democratice ale unei
societati deschise.
Transcriem din „Codul sintetic” de deontologie jurnalistica, formulat
de ClaudeJean Bertrand (Deontologia mijloacelor de comunicare, Institutul
European, 2000), Principiile jurnalistice – un cod de onoare:
„ Sa fii competent(deci sigur pe tine, gata sati recunosti erorile)
Sa nu faci nimic care sa diminueze increderea publicului fata de
mijloacele de comunicare
Sa ai o viziune larga si profunda asupra informarii (informatia sa nu
se limiteze la evident, la interesant, la superficial)
Sa ai o imagine exacta, completa si inteligibila despre actualitate
Sa deservesti toate grupurile sociale
8
8
Sa stimulezi comunicarea, deci intelegerea intre oameni
Sa aperi si sa promovezi drepturile omului si democratia
Sa contribui la armonia societatii”.
Introducand conceptul „societate transparenta”, Gianni Vattimo
(„Societatea transparenta”) urmareste rolul determinant al mass media in
societatea contemporana, aceasta lume a comunicarii generalizate si a
pluralitatii culturilor, care o fac atat de complexa.
Societatea in care traim este o societate mass media, o societate a
comunicarii generalizate.
Aceeasi logica a „pietei” informatiei cere o continua dilatare a acestei
piete, si pretinde, in consecinta, ca totul sa devina comunicare.
Presa face parte din imensul angrenaj al schimburilor economice
interumane. Produsele sale au, astfel, si caracter de marfa, cu o anumita
valoare in raporturile de schimb. Dar potentialul formativ al presei trebuie
subliniat. Pedagogii au insistat, dintotdeauna, asupra necesitatii formatiei
pluridisciplinare a viitorului jurnalist. O asemenea persoana informata este
capabila sa gestioneze rolul formarii, educarii publicului prin media.
CAPITOLUL 4
LIBERTATEA DISCURSULUI DE PRESA SI RESPECTUL FATA DE
ADEVAR.
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
In fiecare an, la 3 mai, se sarbatoreste Ziua Internationala a libertatii
presei. Libertatea de exprimare este un drept natural, stipulat de Constitutia
9
9
României (art. 30, art. 31). Presa independentă, in slujba cetateanului,
devine marcă a identitatii nationale. In contextul geopolitic european, presa
este parte a identitatii regionale, ce nu poate fi izolata de diversitatea
europeană.
Informarea in domeniul jurisprudentei si a normelor europene in
materie de drepturile omului, dar si despre reglementarile interne referitoare
la libertatea informatiei si libertatea de exprimare, sunt extrem de necesare
viitorului jurnalist. Vom încerca sa inducem o atitudine critică, analitică, in
plus fata de cea informativă. Pentru că, in contemporaneitate, aceste libertati
se contureaza si prin limitele impuse de legi, coduri deontologice referitoare
la alte drepturi cetătenesti: dreptul la viata privată, la propria imagine,
dreptul la replică si actionare in justitie in cazul calomniei, spre exemplu. In
plus, pentru ca informarea publicului sa decurga obiectiv, prin exercitarea
dreptului de libera exprimare, in mod profesionist, se va studia, in capitolul
urmator, si un gen jurnalistic de informare stirea.
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea argumentarii:
Libertatea de exprimare Dreptul la informatie Constitutia Romaniei Declaratia Universala a Drepturilor Omului Jurisprudenta si normele europene Discursul stirilor Genuri jurnalistice de informare Caracteristicile informatiei jurnalistice
Libertate si adevar
In tendintele sale actuale de sincronizare a societatii civile si
informationale cu standardele europene, tara noastra trebuie sa probeze
10
10
existenta mecanismelor mediatice functionale si corecte. Romania sa aliniat
unei lumi ale carei eforturi generalizate definesc, pastreaza massmedia
libere si eficiente, putand contribui la realizarea unei societati deschise.
O societate deschisa, adica o societate democratica, transparenta, isi
va consolida structurile, regulile si cultura sociopolitica, in timp ce mass
media va avea din atributiile unui sistem de verificare si echilibru. Propriul
sau profesionalism, respectarea legilor si a deontologiei profesionale, sunt
elemente ale societatii deschise.
Din pacate, modul in care sunt facute publice informatiile, subiectele
de interes, conexiunile dintre evenimente si public, tin de interese
comerciale, de senzational, mult prea adesea, demonstranduse lipsa de
deontologie sau de profesionalism.
Pe de alta parte, forta ziarelor, a marilor cotidiene, spre exemplu, sta in
primul rand in cititorii pe care ii reprezinta si cu care, la un moment dat, se
identifica. Daca cititorii ar simti ca tot ceea ce in ziarul pe care il cumpara
contrazice realitatea, contravine propriilor lor observatii, idei sau conceptii,
sar orienta imediat spre alt ziar. In consecinta, milioane de oameni au acces
la aceasta sursa de informatie care nu poate fi controlata.
Libertatea de exprimare si dreptul la informatie sunt drepturi fundamentale
intrun stat democratic.
CAPITOLUL 5
INFORMAREA SI COMENTAREA. ROLUL STIRILOR IN
PREZENTAREA ACTUALITATII
Explozia mijloacelor de comunicare ale prezentului, sistemul
informational bazat pe relatarea in direct de la fata locului a principalelor
11
11
evenimente, coroborate cu schimbarile socioculturale ce au intervenit la
sfarsitul mileniului, au accentuat tendinta de a considera ca tot ceea ce se
petrece apartine sferei publice. In acest mod, dramele personale, viata intima
a individului, tragediile de tot felul au devenit mediatizate intro masura
excesiva, in cadrul unor emisiuni, reportaje sau articole care tin mai mult de
spectacularul in teatru, dacat de jurnalismul profesionist. Se dezvolta in acest
fel o presa populara, senzationalista, caracterizata prin absenta unui simt clar
al valorilor pe care trebuie sa il aplice in selectarea si difuzarea informatiilor.
Intre reprosurile traditionale aduse jurnalistilor:
Cel mai adesea, obiectul reprosurilor adresate jurnalistilor il constituie
incompetenta, lipsa de cunostinte sau de profesionalism
Omisiunea, fara indoiala dintre cele mai grave greseli ale presei,
pentru ca cititorul o identifica greu; se datoreaza lipsei de timp sau de
resurse, dar si lacunelor de informare sau de cultura ale jurnalistilor,
mai grava fiind omisiunea constienta a unor informatii pentru a
favoriza pe cineva – ceea ce tine de manipulare si distorsionare a
faptelor
Audienta – este un factor esential in determinarea ariei de acoperire a
evenimentelor relatate; reporterii si editorii invata sa anticipeze
semnalele de raspuns ale audientei pentru fiecare subiect
Confuzia dintre divertisment si informatie
Prea putina informatie, preferarea unor aspecte ale realitatii evidente,
intens mediatizate, nu si a informatiilor autentice, care ar interesa un
target mai larg
12
12
Stirile bune lipsite de interes – un mit regretabil; prea multi jurnalisti
care cauta „lovitura de presa” in esecuri, accidente, masacre,
scandaluri sau tornade
Pseudoinformatiile – pretinsul „jurnalism de ancheta” vizand
intimitatea unor „vipuri”, evenimente puse in scena pentru a atrage
massmedia, articolele scrise in urma unor favoruri, dar si asazisele
informatii „proaspete” despre evenimente, copiate dupa comunicatele
realizate de atasatii de presa etc.
Fictionalizarea. Fabricarea stirilor
Exista doua mari probleme de natura etica la nivelul presei (mass media)
conemporane, semnalate mereu de criticii fenomenului mediatic
contemporan : stimularea crizelor sociale, prin augumentarea efectului
simbolic al faptelor prezentate si fabricarea unor evenimente, prin selectie
preferentiala sau prin decupaj incorect si deformator, anume, dominata de
senzational, stiri socante, cu rating mare. Este politica editoriala a unei
„bad news is good news”.
Din pacate, de cele mai multe ori, interesul public adevarat, adica
masura in care stirea are potential in ai influenta individului viata, tind
sa fie neglijate, asezate in plan secund, in beneficiul senzationalului fara
continut.
Remediile posibile tin de respectarea regulilor deontologiei
profesionale si, in extremis, de actionarea judiciara. Se observa tendinta
pozitiva in jurnalismul actual, de interes sporit fata de etica profesionala.
CAPITOLUL 6
13
13
MANIPULAREA PRIN MASSMEDIA
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
In România contemporană, ideea manipulării prin presă este îndelung
comentată. Termenul se încarcă, evident de ambiguitati, nu rareori este
folosit abuziv si incorect, si datorita numeroaselor lui nuante.
Etimologic vorbind, termenul nu exista in dictionarele de
dinainte de ’89, decât spre a desemna actiunea tehnică de
„mânuire” sau „manevrare”a unor mecanisme. Dupa ’90,
dictionarele de sociologie definesc oarecum exact termenul,
luând in calcul mecanismul psihologic ce sta la baza
fenomenului: „a determina pe cineva, prin diverse tehnici, să
actioneze in favoarea ta, fără a folosi forta, lasandui totodata
impresia ca a ales singur sa actioneze astfel”
Cursul este structurat dupa cum urmeaza:
Circumscrierea notiunii
O analiza a fenomenului pe care il situam intre obsesiile
societatii contemporane
Aspecte ale discursului mediatic capabile sa influenteze opinii,
atitudini, comportamente
Despre mecanismele psihologice ale manipularii prin media
Despre limbajul jurnalistic, strategiile sale „retorice” sau
vizuale
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea argumentarii:
Manipulare Mecanism psihologic Dezinformare
14
14
Omisiune Persuasiune Discurs mediatic Relatii publice Identitatea profesionala a jurnalistilor Prevederi constitutionale
Obsesia manipularii prin intermediul mass media este, in egala
masura, justificata si fantezista.
Termenul de „manipulare” este folosit de multe ori impropriu,
lansanduse teorii fictionale, cum ca cineva nesupravegheaza, ne vegheaza
de sus, in sensul „Fratelui mai mare” orwelian.
Sigur ca exista, au fost depistate si analizate exemple concrete ale
acestui fenomen, prin „componentele” sale: influentare, persuasiune,
propaganda, „intoxicare” cu informatie, dezinformare etc.( la fel cum se
formeaza „tehnici de rezistenta” la manipularea mediatica)
Manipularea se produce in detrimentul libertatii de opinie a
jurnalistilor, cat mai ales a publicului receptor. Presa avand si rolul important
de formator de opinie, poate influenta gustul publicului si opiniile sale
personale.
Marile problemele ale jurnalismului romanesc ar fi : lipsa de
profesionalism si manipularea. In acest context, vom analiza cateva aspecte
ale mass media romanesti actuale, in care notiunea de deontologie
jurnalistica nu are intreaga proprietate a termenului.
Amintim prevederile constitutionale privind libertatile presei –
articolele 30 si 31 din Constitutia Romaniei, precum si legile prin care se
reitereaza aceste libertati : „Legea audiovizualului” (nr. 504/ 2002), „Legea
pentru organizarea si functionarea SRTV si a Societatii Romane de
15
15
Radiodifuziune” (41/1994), „Legea accesului la informatia de interes public”
(544/ 2001).
CAPITOLUL 7
Cultura media si respectarea valorilor profesionale.
Fise de evaluare a produsului cultural autohton in mass media
(Etică, deontologie, critica mass media).
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
Problema consumului cultural produs de mass media are o
importantă specială in societatea actuală. Trecem rapid de la o
lume in care cultura se manifesta izolat, pe enclave, la prezentul
generalizarii comunicatiilor si a interrelatiilor, in care domină
factorii interculturali. In acest context, trebuie sa ne adaptam
instrumentele de interpretare si analiza la noi fenomene, cum ar fi
globalizarea culturală (inteleasa printrun termen deloc peiorativ)
de intensificare a legaturilor economice, politice, culturale intre
natiuni, grupuri umane. Este un fenomen abordabil geopolitic si
economic. In ce priveste studiile culturale, un nou domeniu de
investigare, denumit prin sintagme diverse – media anthropology,
anthropology of mass media, mass communication anthropology,
anthropology of culture and media, prinde contur : antropologia
mass media, disciplina care are ca obiect de cercetare această
formă specifică de creatie culturală, mass media.
16
16
Cunoasterea si capacitatea de interpretare/analiza a produsului
cultural promovat de mass media, dinamica sale economica si sociala,
importanta unei metode critice aplicate mass media. Cu alte cuvinte,
promovarea calitativa, axiologica a produsului cultural in media, o problema
ce tine de natura etica sau de deontologia profesionala.
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea
argumentarii:
Societatea civila Spatiul public Cultura media Cultura populara Produs cultural Consum cultural Antropologia mass media
Cultura prin intermediul mass media; un nou concept:cultura media
Termenul de „cultură” in studiile culturale se refera la preocuparile
motivate sociologic si antropologic pentru practicile si produsele activitatii
umane. Tendinta actuala este de a se considera din ce in ce mai multe
domenii de activitate umana ca fiind „cultură”.
A luat nastere o cultură media, a imaginilor, sunetelor, a spectacolului
zilnic, modeland comportamente sociale, construind identitati. Televiziunea,
radioul, filmul si alte produse culturale creeaza tipare. Cultura media
modeleaza viziunea generala asupra lumii si a valorilor, defineste ceea ce se
considera a fi pozitiv sau negativ, moral sau imoral.
Cultura media consta in: presa scrisa, televiziunea (asezata in centrul
culturii media), sistemele radio si de reproducere a sunetului(CDuri,
17
17
albume, casete), in film, cu modalitatile sale de distributie (spectacole,
inchirieri de casete, DVDuri, difuzari TV) etc.
Cultura media este cultura industrială organizată dupa modelul
productiei in serie, menita unui public larg, care respecta formule, coduri,
conventii. Astfel devine o forma de cultura comerciala, iar produsele ei devin
marfuri care incearca sa atraga profit.
CAPITOLUL 8
ELEMENTE DE LEGISLATIA PRESEI
Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.
Capitolul despre legislatia presei are in vedere expunerea si
comentarea celor mai importante legi, reglementari referitoare la
drepturi/libertati umane, fundamentale pentru actul jurnalistic. In absenta
exercitarii acestor drepturi sau libertati, presa, mass media in general, e
lipsita de obiect, isi pierde calitatea de a fi scrisa pentru cetatean, in slujba
societatii. Vom adauga, la sfarsitul lectiei, un Addendum legislativ, continand
acte normative de interes general in exercitarea profesiei de jurnalist.
Cunoasterea principalelor drepturi constitutionale referitoare la
libertatile presei
Cunoasterea principalelor legi care reitereaza drepturile
constitutionale
Cunoasterea normelor internationale care stipuleaza actul
independent de presa (libera exprimare, informare sau
constiinta)
18
18
Cuvinte/ conceptecheie/ sintagme de retinut in favoarea argumentarii:
Libertatea constiintei Libertatea de exprimare Dreptul la informatie Rezolutie Act normativ Presa independenta Drepturi constitutionale Informatie de interes public Legislatie nationala Adunarea generala a ONU Consiliul Europei
Libertatea de exprimare, dreptul la informatie si libertatea constiintei
sunt drepturi fundamentale intrun stat democratic.
Din punct de vedere legal, libertatea de exprimare si dreptul la
informatie, legate intrinsec, legitimeaza si protejeaza activitatea jurnalistica,
selectia de informatii, difuzarea lor, precum si a opiniilor, in beneficiul
publicului. Inainte de orice comentariu, sa citam textul constitutional si sa
notam legile care il reitereaza:
Libertatea constiintei Constitutia Romaniei, art. 29
1. Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase
nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o
opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
2. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de
toleranta si de respect reciproc.
Libertatea de exprimare – Constitutia Romaniei, art.30
19
19
1.Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si
libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin
sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.
2. Cenzura de orice fel este interzisa.
Prevederile constitutionale ale libertatii de exprimare sunt reiterate
prin legile:
Legea audiovizualului – 504/2002
Decizie CNA nr. 80/2002 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la
propria imagine.
Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice si
protejarea intereselor legitime ce ar putea fi lezate prin publicarea acestora:
Dreptul la informatie – Constitutia Romaniei, articolul 31
1.Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu
poate fi ingradit.
2.Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa
asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra
problemelor de interes personal.
Prevederile constitutionale ale dreptului la informatie sunt reiterate
prin urmatoarele legi:
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date
Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate
Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei
20
20
In Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare si dreptul la
informatie sunt reglementate prin articolele distincte, art. 30 si art.31, ceea ce
este de natura sa dea o baza legala mai solida dreptului la informatie, drept
continut in conceptele libertatea informatiei si libertatea de exprimare, in
limbajul ONU, al Consiliului Europei, al multor legislatii nationale (care au
inlocuit, dupa al doilea razboi mondial, conceptul traditional al libertatii
presei, dezvoltandul in contextul diversificarii media si al noilor abordari
internationale, in domeniul drepturilor omului).
Constitutia Romaniei, adoptata in 1991, a pus accentul pe receptarea
reglementarilor internationale in dreptul intern.
CAPITOLUL 9
ACTE NORMATIVE DE INTERES GENERAL IN EXERCITAREA
PROFESIEI DE JURNALIST
Addendum legislativ cuprinzand Acte normative de interes
general in exercitarea profesiei de jurnalist, incluzand si principalele
legi, articole, recomandari, conventii samd, alaturi de trimiterile la
documentul original, respectiv, numarul si data aparitiei, Monitorul
Oficial unde a fost publicat, dupa caz, siteul unde poate fi gasit
1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului ( art. 19, in principal)
21
21
2. Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Legea nr.3o/1994),
publ. in Monitorul Oficial nr.135/31.05.1994 (art.10)
3. Rezolutii si recomandari ale Adunarii Parlamentare si ale
Comitetului de Ministri al Consiliului Europei:
Recomandarea 1037 (1986), disponibila la www.coe.int
Rezolutia 1003 (1993), Adunarea Parlamentara a Consiliului
Europei, www.coe.int
Recomandarea 1215 (1993), referitoare la etica jurnalistica,
www.coe.int
4. Constitutia Romaniei din 1991, revizuita – M.O. nr. 767/31.10.2003/
(art. 30 si 31)
5. Hotararea Camerei Deputatilor, nr act25/12.09.1994, M.O.
265/20.09.1994 (referitor la Rezolutia 1003 si Recomandarea 1215)
6. Legea presei republicata, act nr. 3 din 28.03.1974, publ. in M.O.
nr.3/19.01.1978, (partial in vigoare, art. 7275 si art.93)
7. Legea privind liberul acces la informatiile de interes public, nr. 544/
12.10.2001, M.O. 63/23.10.2001
8. Legea privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor
cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,
nr. 677/ 21.112001, M.O. nr.790/ 12.12.2001
9. Ordin al Avocatului Poporului, nr.53/ 18.04.2002, MO nr. 383/
05.06.2002, privind aprobarea formularelor tipizate ale notificarilor
prevazute de Legea nr. 677/ 2001
10. Legea privind protectia informatiilor clasificate, nr. 182/ 12.04.2002,
in MO nr. 248/12.04.2002
22
22
11. Standard national de protectie a informatiilor clasificate in
Romania, nr. 13.06.2002
12. Legea privind siguranta nationala a Romaniei, nr. 51/ 29.07.1991, in
M.O.nr. 163/ 07.08.1991
13. Legea audiovizualului, nr. 504/ 11.07.2002, publ. in M.O. nr. 534/
22.07.2002, modificata prin Legea nr. 591/ 2002 si Legea nr. 402/2003
14. Decizia CNA, nr.80/2002, in MO nr. 619/21.08.2002, Privind
protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine
15. Decizia CNA, nr. 114/ 2002, in MO 773/ 24.10.2002, Privind dreptul
la replica si rectificare
16.Decizie CNA, nr.57/ 2003, in MO 199/27.03.2003, Privind protectia
minorilor in cadrul serviciilor de programe
17. Decizie CNA nr.122/ 2003, in MO nr 480/2003, Privind difuzarea
programelor locale
18. Decizia CNA nr.40/ 2004, in MO 234/ 17.03.2004, Privind
asigurarea informarii corecte si a pluralismului
19. Legea privind organizarea si functionarea Societatii Romane de
Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune, nr. 41/17.06.1994,
in M.O. nr.153/ 18.06.1994, cu modificarile ulterioare
20. Legea privind Statutul functionarilor publici, nr. 188/ 08.12.1999, in
MO nr. 251/22.03.2004
21. Legea privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare, nr. 48/16.01.2002, in MO nr. 69/ 31. 01. 2002, Aproba
Ordonanta Guvernului nr. 137/ 2000
23
23
22. Codul Muncii, Legea nr. 53/ 24.01.2003, MO
nr.72/05.02.2003,modificat prin Legea nr. 480/2003 si Legea nr. 541/2003
23. Legea sindicatelor, 54/ 2003, MO 73/05.02.2003
24. Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe, nr. 8/
14.03.1996, MO 60/ 26.03.1996, modificata prin Legea nr. 285/
23.06.2004
25. Codul Fiscal, Legea nr. 571/ 22.12.2003. MO 927/23.12.2003
26. Codul Penal –republicat 21.06.1968 ; 65/ 16.04.1997, art. 205207
Siteuri de informare in domeniul jurisprudentei:
Organizatia Natiunilor Unite:
www. un.org
Parlamentul European:
www.europarl.eu.int
Consiliul Europei:
http://ue.eu.int
Comisia Europeana:
http://europa.eu.int/comm
BIBLIOGRAFIE MINIMA OBLIGATORIE
24
24
• Bertrand, JeanClaude, O introducere in presa scrisa si vorbita,
Ed. Polirom, 2001
• Gross, Peter, Mass media si democratia in tarile Europei de Est,
Ed. Polirom, 2004
• Popescu, Cristian Florin, Manual de jurnalism, Editura
Tritonic, Bucuresti, 2004, volumele 1,2
• Randall, David, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru
presa scrisa, Ed. Polirom, Iasi, 1998
• Runcan, Miruna, A patra putere. Legislatie si etică pentru
jurnalisti, Ed. Dacia, ClujNapoca, 2002
• Wilson, John, Sa intelegem jurnalismul, Ed. Institutul
European, 2006
• Constitutia României, modificata si completata prin Legea de
revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, pe siteul
Parlamentului României, Camera Deputatilor: www.cdep.ro
BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA
25
25
• Bertrand,JeanClaude, Deontologia mijloacelor de comunicare,
Ed. Institutul European, Iasi, 2000
• Breton,Phillipe, Manipularea cuvantului Ed.Institutul European
2006
• Betea, Lavinia, Psihologie politica, Ed. Polirom, 2001
• Coman, Mihai, Manual de jurnalism, Ed. Polirom, Iasi, 1999
• Coman, Mihai, Massmedia, mit si ritual, Ed.Polirom, Iasi,
2003
• Christians, Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll,Kim, McKee,Kathy
Etica massmedia. Studii de caz, Ed. Polirom, 2001
• Codul Penal, Ed. All, Bucuresti, 2000
• Codul Civil, Ed. All, Bucuresti, 2000
• Cuche, Denys, Notiunea de cultura in stiintele sociale, Ed.
Institutul European, 2003, Iasi
• Curente si tendinte in jurnalismul contemporan (antologie), Ed.
Limes, ClujNapoca, 2003, Colectia „Paradigme”
• Dahlgren, Peter, Sparks, Colin, Jurnalismul si cultura populara,
Ed. Polirom, 2004
• Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii de masa, Casa de
Editura si Presa „Sansa”, Bucuresti, 1996
• Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Ed. Stiintifica ,
Bucuresti, 2000
• Gross, Peter, Colosul cu picioare de lut. Aspecte ale presei
romanesti postcomuniste, Ed. Polirom, 1999
26
26
• Gross,Peter, Mass media si democratia in tarile Europei de Est,
Ed. Polirom, 2004
• Hartley, John, Discursul stirilor, Ed. Polirom, 2000
• Kellner, Douglas, Cultura media, Ed. Institutul European, 2001
• Léclerc, Gerard, Mondializarea culturala. Civilizatiile puse la
incercare, Ed. Stiinta, 2003
• Middleton, Kent, Trager, Robert, Chamberlin, Bill, Legislatia
comunicarii publice, Ed. Polirom, 2002
• Miège, Bernard, Societatea cucerita de comunicare, Ed.
Polirom, Iasi, 2000
• Pop, Doru, Introducere in teoria media, Ed. Dacia, Cluj
Napoca, 2002
• Popenici, Stefan, Pedagogia alternativa. Imaginarul
educational, Ed. Polirom, 2001
• Randall, David, Jurnalistul universal. Ghid practic pentru
presa scrisa, Ed. Polirom, Iasi, 2000
• Runcan, Miruna, Introducere in etica si legislatia presei, Ed.
All, 2000
• Săftoiu,Claudiu, Jurnalismul politic (Manipularea
politicienilor prin massmedia, manipularea massmedia de
catre politicieni), Ed. Trei, 2003
• Thompson, John B., Media si modernitatea. O teorie sociala a
massmedia, Ed. Antet, 2003
• Todoran, Dimitrie, Psihologia reclamei, Ed. Tritonic, Bucuresti,
2005
27
27
28
28
29
29
30
30
31
31