+ All Categories
Home > Documents > legislatia presei

legislatia presei

Date post: 04-Jul-2015
Category:
Upload: alexandra-alex
View: 763 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
31
Universitatea  Spiru Haret Facultatea de Filosofie si Jurnalism Catedra de Jurnalism GRATIELA POPESCU Lector universitar doctor SINTEZE DE CURS DEONTOLOGIE JURNALISTICA. ELEMENTE DE LEGISLATIE A PRESEI 1 1
Transcript
Page 1: legislatia presei

Universitatea  Spiru HaretFacultatea de Filosofie si Jurnalism

Catedra de Jurnalism

GRATIELA POPESCU

Lector universitar doctor

SINTEZE DE CURS

DEONTOLOGIE JURNALISTICA. ELEMENTE DE 

LEGISLATIE A PRESEI

1

1

Page 2: legislatia presei

Cuprinsul cursului

CAPITOLUL   1:    ARGUMENT   IN   SPRIJINUL   RESPECTARII VALORILOR MORALE ALE UNEI PROFESII (un „argument” pentru respectarea valorilor jurnalistice, valorilor democratice, umane, culturale –  sincronic europene)

CAPITOLUL   2:   DEFINIREA   NOTIUNII   DE   „DEONTOLOGIE JURNALISTICA”.   ORGANIZATII   PROFESIONALE   SI CONSTRUCTIA UNEI  PARADIGME

CAPITOLUL 3: REGULI GENERALE. CODURI  DEONTOLOGICE

CAPITOLUL   4:  LIBERTATEA   DISCURSULUI   DE   PRESA   SI RESPECTUL FATA DE ADEVAR. 

CAPITOLUL   5:   INFORMAREA   SI     COMENTAREA.   ROLUL STIRILOR IN PREZENTAREA ACTUALITATII.

CAPITOLUL 6:   MANIPULAREA PRIN MASS­MEDIA

CAPITOLUL 7:  CULTURA  MEDIA SI RESPECTAREA VALORILOR PROFESIONALE.   FISE   DE   EVALUARE   A   PRODUSULUI CULTURAL AUTOHTON  IN  MASS MEDIA.  (Etică, deontologie, critica mass media).

CAPITOLUL 8:    ELEMENTE DE LEGISLATIA PRESEI

CAPITOLUL 9: ACTE  NORMATIVE DE INTERES GENERAL IN EXERCITAREA  PROFESIEI  DE JURNALIST.

2

2

Page 3: legislatia presei

CAPITOLUL 10:  EXEMPLE DE TESTE DE AUTOEVALUARE DIN TOATA MATERIA.

BIBLIOGRAFIE MINIMA OBLIGATORIE

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA

SINTEZE

CAPITOLUL 1

ARGUMENT IN SPRIJINUL RESPECTARII VALORILOR 

MORALE ALE UNEI PROFESII

  ­ un „argument” pentru respectarea valorilor jurnalistice,  

valorilor democratice, umane, culturale – sincronic europene ­

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.

Despre „deontologie jurnalistica” nu se poate vorbi strict, neutru, 

neimplicat,   situandu­ne   sententios   pe   pozitiile   jurisprudentei,   ale 

legiuitorilor.   Consideram  deontologia   jurnalistica  o   disciplina 

formatoare,   interactiva,   necesar   diversificata   de   pe   pozitiile 

cunoasterii   istorice,   politologice,   sociologice,   nu   in   ultimul   rand, 

lingvistice.   Multidisciplinaritatea   este   un   imperativ   al 

contemporaneitatii!  

Obiectivele   principale   ale   cursului  se   stabilesc,   in   ordinea 

prioritatilor astfel:

3

3

Page 4: legislatia presei

Stabilirea   reperelor   etice   ale   meseriei   de   jurnalist   in   contextul 

societatii   contemporane,   necesitatea   argumentarii   unei   paradigme 

profesionale,   prezentarea   codurilor   deontologice,   studiul   comparat   al 

reglementarilor interne si internationale, studiul jurisprudentei românesti in 

legatura cu  libertatile si  obligatiile presei,  mass media  in general,  studiul 

jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Continutul   tematic al cursului  teoretizeaza,  astfel,  diferentele dar si 

complementaritatea   intre  normele   deontologice,   reperele   morale   ale 

profesiunii si jurisprudenta, legislatia in domeniu. Stabilind nevoia de coduri 

etice   la   nivelul   informatiei   mediatice,   argumentam,   in   fapt,   moralitatea 

informarii in demersul jurnalistic, prin selectia unor fapte de interes public.

  Definirea comunicarii  media  ca   imanentă  spatiului  public  este  un 

argument   democratic.   Democratia   (statul   de   drept)   presupune   dezbateri, 

mereu   actuale,   intre   reglementare   (legislatie)  si   autoreglementare 

(deontologie).  Spre   exemplu,   luarea   in   consideratie   a  unor   teorii   despre: 

necesitatea   principiilor   etice,   formative   in   presa,   libertatea   de   constiinta, 

libertatea presei  si   respectul   fata  de adevar,   responsabilitatea  jurnalistului 

fata de societate si   fata de cetatean,  violenta  limbajului  mediatic,   tentatia 

senzationalului in redactarea stirilor samd.

Analiza   principiilor   etice   ale   profesiunii   este   completata   de 

prezentarea   cadrului   legislativ   in   vigoare,   intern   si   international,   spre 

exemplu:   tratatele   internationale   privind   drepturile   omului,   articolele   din 

Constitutie referitoare la libertatea constiintei,   libertatea de exprimare sau 

libertatea de informatie. 

4

4

Page 5: legislatia presei

  Cuvinte/   concepte­cheie/   sintagme   de   retinut   in   favoarea 

argumentarii:  

Critica mass media

Coduri deontologice

Libertatea presei

Canal mediatic

Divertisment mediatic

Minima moralia

Fictionalizare 

Public­tinta

Lider de opinie

CAPITOLUL 2

DEFINIREA NOTIUNII DE „ DEONTOLOGIE JURNALISTICĂ”.

ORGANIZATII PROFESIONALE SI CONSTRUCTIA UNEI 

PARADIGME

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.

Deontologia jurnalistică urmareste stabilirea clara a unor repere etice 

atat de necesare in profesiunea de jurnalist,denumind totalitatea normelor de 

conduita, etice ale profesiei. 

Normele deontologice tin de constiinta fiecaruia, nefiind identificate  

cu jurisprudenta!

Stimularea responsabilitatii studentului fata de difuzarea informatiei, 

valoarea informationala, stilistica atenta a propriilor creatii,  formarea unei 

viziuni mai ample a tanarului ziarist asupra lumii si a mediului profesional 

5

5

Page 6: legislatia presei

unde isi   va desfasura activitatea, si mai ales, asupra rolului sau activ de 

responsabil in fata cetateanului, a societatii, ce presupune  atatea drepturi si 

indatoriri.

Cuvinte/   concepte­cheie/   sintagme   de   retinut   in   favoarea  

argumentarii:

Deontologie profesionala Etica jurnalistica Coduri etice Norme deontologice Etica universala Statutul jurnalistului Spatiu public Interes public Statul de drept Caracterul de marfa al presei Responsabilitate sociala

          Circumscrierea notiunii. Etimologia termenului:

Conform etimologiei sale, gr.  deon  („ceea ce trebuie facut”) si  logos 

(„vorbire”),  deontologia   jurnalistica  desemneaza   totalitatea   normelor   de 

conduita, etice ale profesiei.

Forta presei sta in obiectivitatea si veridicitatea argumentelor invocate. 

Calitatile profesionale tind sa castige teren. „Curajul” nu mai inseamna decat 

una din calitatile ziaristului. Conteaza abilitatea de a afla, de a sti unde si 

cum sa te documentezi, de a identifica surse de informatie, de a le proteja, de 

a confrunta datele, verifica din doua sau mai  multe surse si de a le prezenta 

accesibil. 

O   societate   democratica   se   exprima   printr­o   presa   independenta, 

functionala. Asta inseamna ca, incepand cu simplul cetatean, toate vocile din 

6

6

Page 7: legislatia presei

societate  au acces   la  mass  media,  că   structurile  politice  si  administrative 

aflate   la   putere   sunt   transparente   si   că   informatia   circula   liber.   Statutul 

normal al ziaristului in acest spatiu al comunicarii intre cetatean si politician 

sau structuri administrative, este acela de comunicator (cu un concept folosit 

in practica democratiei occidentale), de mediator, cu responsabilitati civice 

de informare. 

In mod firesc, comunicarea prin media va functiona ca dialog intre 

institutiile statului si societatea civila. „Societatea civila”, in acceptia acestui 

moment, ar putea fi definita ca „suma cetatenilor vazuti ca individualitati 

constiente de drepturile si indatoririle lor si capabili de exercitiu politic, insa 

neinregimentati   politic   permanent   sau   asumat”;   societatea   civila   isi 

organizeaza propriul sau sistem de reprezentare a sferei civile in fata sferei 

politicului, prin organizatii sindicale ori profesionale, diverse asociatii.

CAPITOLUL 3

REGULI GENERALE. CODURI  DEONTOLOGICE

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.

 Normele deontologice, reperele morale ale profesiunii de jurnalist tin 

de   constiinta   personala   si   nu   trebuiesc   confundate   cu   jurisprudenta,   cu 

legislatia.

Aceste coduri de conduita profesionala au avut, de­a lungul timpului, 

denumiri diverse : charte, coduri de onoare, declaratii de principii etc. 

7

7

Page 8: legislatia presei

Propunem  cunoasterea principalelor norme etice jurnalistice, conform 

cu cele mai cunoscute charte sau coduri deontologice, interne sau rezolutii 

europene.

Cuvinte/   concepte­cheie/   sintagme   de   retinut   in   favoarea  

argumentarii: 

Critica mass media Coduri deontologice Charte Coduri de onoare Declaratii de principii

Corectitudinea   si   excelenta   profesionala   vin   din   respectul   pentru 

propriul nume, din incapacitatea de a face compromisuri.

Presa are si rolul important de formator de opinie, putand influenta 

gustul   publicului   si   opiniile   sale   personale.   Onestitatea   actului   de   presa 

consta   in   furnizarea   de   informatie   corecta,   verificabila,   echilibrata   si 

completa.   Jurnalistul   trebuie   sa   faciliteze   procesele   democratice   ale  unei 

societati deschise.

Transcriem din „Codul sintetic” de deontologie jurnalistica, formulat 

de Claude­Jean Bertrand (Deontologia mijloacelor de comunicare, Institutul 

European, 2000), Principiile jurnalistice – un cod de onoare:

„­ Sa fii competent(deci sigur pe tine, gata sa­ti recunosti erorile)

­Sa  nu   faci   nimic   care   sa  diminueze   increderea  publicului   fata  de 

mijloacele de comunicare

­Sa ai o viziune larga si profunda asupra informarii (informatia sa nu 

se limiteze la evident, la interesant, la superficial)

­Sa ai o imagine exacta, completa si inteligibila despre actualitate

­Sa deservesti toate grupurile sociale

8

8

Page 9: legislatia presei

­Sa stimulezi comunicarea, deci intelegerea intre oameni

­Sa aperi si sa promovezi drepturile omului si democratia

­Sa contribui la armonia societatii”.

Introducand   conceptul   „societate   transparenta”,   Gianni   Vattimo 

(„Societatea transparenta”)  urmareste rolul determinant al mass media in 

societatea   contemporana,   aceasta   lume   a   comunicarii   generalizate   si   a 

pluralitatii culturilor, care o fac atat de complexa. 

Societatea  in  care   traim este  o  societate  mass media,  o  societate a 

comunicarii generalizate.

Aceeasi logica a „pietei” informatiei cere o continua dilatare a acestei 

piete, si pretinde, in consecinta, ca totul sa devina comunicare.

Presa   face   parte   din   imensul   angrenaj   al   schimburilor   economice 

interumane.  Produsele  sale  au,  astfel,   si  caracter  de marfa,  cu o anumita 

valoare in raporturile de schimb. Dar potentialul formativ al presei trebuie 

subliniat.  Pedagogii   au   insistat,   dintotdeauna,   asupra  necesitatii   formatiei 

pluridisciplinare a viitorului jurnalist. O asemenea persoana informata este 

capabila sa gestioneze rolul formarii, educarii publicului prin media.

CAPITOLUL 4

LIBERTATEA DISCURSULUI DE PRESA SI RESPECTUL FATA DE 

ADEVAR.

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic  al cursului.

In fiecare an, la 3 mai, se sarbatoreste Ziua Internationala a libertatii 

presei. Libertatea de exprimare este un drept natural, stipulat de Constitutia 

9

9

Page 10: legislatia presei

României   (art.   30,  art.   31).   Presa   independentă,   in   slujba   cetateanului, 

devine marcă a identitatii nationale. In contextul geo­politic european, presa 

este   parte   a   identitatii   regionale,   ce   nu   poate   fi   izolata   de   diversitatea 

europeană.

Informarea   in   domeniul   jurisprudentei   si   a   normelor   europene   in 

materie de drepturile omului, dar si despre reglementarile interne referitoare 

la libertatea informatiei si libertatea de exprimare, sunt extrem de necesare 

viitorului jurnalist. Vom încerca sa inducem o atitudine critică, analitică, in 

plus fata de cea informativă. Pentru că, in contemporaneitate, aceste libertati 

se contureaza si prin limitele impuse de legi, coduri deontologice referitoare 

la   alte   drepturi   cetătenesti:   dreptul   la   viata   privată,   la   propria   imagine, 

dreptul la replică si actionare in justitie in cazul calomniei, spre exemplu. In 

plus, pentru ca informarea publicului sa decurga obiectiv, prin exercitarea 

dreptului de libera exprimare, in mod profesionist, se va studia, in capitolul 

urmator,  si un gen jurnalistic de informare­ stirea.

 Cuvinte/ concepte­cheie/ sintagme de retinut in favoarea argumentarii:

Libertatea de exprimare  Dreptul la informatie Constitutia Romaniei Declaratia Universala a Drepturilor Omului Jurisprudenta si normele europene Discursul stirilor Genuri jurnalistice de informare Caracteristicile informatiei jurnalistice

Libertate si adevar

In   tendintele   sale   actuale   de   sincronizare   a   societatii   civile   si 

informationale   cu   standardele   europene,   tara   noastra   trebuie   sa   probeze 

10

10

Page 11: legislatia presei

existenta mecanismelor mediatice functionale si corecte. Romania s­a aliniat 

unei   lumi   ale   carei   eforturi   generalizate   definesc,   pastreaza   mass­media 

libere si eficiente, putand contribui la realizarea unei societati deschise. 

O societate deschisa, adica o societate democratica, transparenta, isi 

va consolida structurile, regulile si cultura socio­politica, in timp ce mass­

media va avea din atributiile unui sistem de verificare si echilibru. Propriul 

sau profesionalism, respectarea legilor si a deontologiei profesionale, sunt 

elemente ale societatii deschise.

Din pacate, modul in care sunt facute publice informatiile, subiectele 

de   interes,   conexiunile   dintre   evenimente   si   public,   tin   de   interese 

comerciale,   de   senzational,   mult   prea   adesea,   demonstrandu­se   lipsa   de 

deontologie sau de profesionalism. 

Pe de alta parte, forta ziarelor, a marilor cotidiene, spre exemplu, sta in 

primul rand in cititorii pe care ii reprezinta si cu care, la un moment dat, se 

identifica. Daca cititorii ar simti ca tot ceea ce in ziarul pe care il cumpara 

contrazice realitatea, contravine propriilor lor observatii, idei sau conceptii, 

s­ar orienta imediat spre alt ziar. In consecinta, milioane de oameni au acces 

la aceasta sursa de informatie care nu poate fi controlata.  

Libertatea de exprimare si dreptul la informatie sunt drepturi fundamentale 

intr­un stat democratic.

CAPITOLUL 5

INFORMAREA SI  COMENTAREA.  ROLUL STIRILOR  IN 

PREZENTAREA ACTUALITATII

Explozia   mijloacelor   de   comunicare   ale   prezentului,   sistemul 

informational bazat pe relatarea in direct de la fata locului a principalelor 

11

11

Page 12: legislatia presei

evenimente,   coroborate   cu   schimbarile   socio­culturale  ce  au   intervenit   la 

sfarsitul mileniului, au accentuat tendinta de a considera ca tot ceea ce se 

petrece apartine sferei publice. In acest mod, dramele personale, viata intima 

a   individului,   tragediile  de   tot   felul  au  devenit  mediatizate   intr­o  masura 

excesiva, in cadrul unor emisiuni, reportaje sau articole care tin mai mult de 

spectacularul in teatru, dacat de jurnalismul profesionist. Se dezvolta in acest 

fel o presa populara, senzationalista, caracterizata prin absenta unui simt clar 

al valorilor pe care trebuie sa il aplice in selectarea si difuzarea informatiilor.

Intre  reprosurile traditionale aduse jurnalistilor:

Cel mai adesea, obiectul reprosurilor adresate jurnalistilor il constituie 

incompetenta, lipsa de cunostinte sau de profesionalism

Omisiunea,   fara   indoiala   dintre   cele  mai   grave   greseli   ale   presei, 

pentru ca cititorul o identifica greu; se datoreaza lipsei de timp sau de 

resurse, dar si lacunelor de informare sau de cultura ale jurnalistilor, 

mai   grava   fiind   omisiunea   constienta   a   unor   informatii   pentru   a 

favoriza  pe  cineva  –  ceea  ce   tine  de  manipulare   si  distorsionare  a 

faptelor

Audienta – este un factor esential in determinarea ariei de acoperire a 

evenimentelor   relatate;   reporterii   si   editorii   invata   sa   anticipeze 

semnalele de raspuns ale audientei pentru fiecare subiect

Confuzia dintre divertisment si informatie

Prea putina informatie, preferarea unor aspecte ale realitatii evidente, 

intens mediatizate, nu si a informatiilor autentice, care ar interesa un 

target mai larg

12

12

Page 13: legislatia presei

Stirile bune lipsite de interes – un mit regretabil; prea multi jurnalisti 

care   cauta   „lovitura   de   presa”   in   esecuri,   accidente,   masacre, 

scandaluri sau tornade

Pseudo­informatiile  –   pretinsul   „jurnalism   de   ancheta”   vizand 

intimitatea unor „vip­uri”, evenimente puse in scena pentru a atrage 

mass­media, articolele scrise in urma unor favoruri, dar si asa­zisele 

informatii „proaspete” despre evenimente, copiate dupa comunicatele 

realizate de atasatii de presa etc.

Fictionalizarea. Fabricarea stirilor  

Exista doua mari probleme de natura etica la nivelul presei (mass media) 

conemporane,   semnalate   mereu   de   criticii   fenomenului   mediatic 

contemporan  :  stimularea crizelor  sociale,  prin  augumentarea efectului 

simbolic al faptelor prezentate si fabricarea unor evenimente, prin selectie 

preferentiala sau prin decupaj incorect si deformator, anume, dominata de 

senzational, stiri socante, cu rating mare. Este politica editoriala a unei 

„bad news is good news”. 

Din pacate, de cele mai multe ori, interesul public adevarat, adica 

masura in care stirea are potential in a­i influenta individului viata, tind 

sa fie neglijate, asezate in plan secund, in beneficiul senzationalului fara 

continut.

  Remediile  posibile   tin   de   respectarea   regulilor   deontologiei 

profesionale si, in extremis, de actionarea judiciara. Se observa tendinta 

pozitiva in jurnalismul actual, de interes sporit fata de etica profesionala.

CAPITOLUL 6

13

13

Page 14: legislatia presei

MANIPULAREA PRIN MASS­MEDIA

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.

In România contemporană, ideea manipulării prin presă este îndelung 

comentată.   Termenul   se   încarcă,   evident   de   ambiguitati,   nu   rareori   este 

folosit abuziv si incorect, si datorita numeroaselor lui nuante.

Etimologic   vorbind,   termenul   nu   exista   in   dictionarele   de 

dinainte   de   ’89,   decât   spre   a   desemna   actiunea   tehnică   de 

„mânuire”   sau   „manevrare”a   unor   mecanisme.   Dupa   ’90, 

dictionarele   de   sociologie   definesc   oarecum   exact   termenul, 

luând   in   calcul   mecanismul   psihologic   ce   sta   la   baza 

fenomenului:  „a determina pe cineva, prin diverse  tehnici,  să 

actioneze in favoarea ta, fără a folosi forta, lasandu­i totodata 

impresia ca a ales singur sa actioneze astfel”

Cursul este structurat dupa cum urmeaza:

Circumscrierea notiunii

O   analiza   a   fenomenului   pe   care   il   situam   intre   obsesiile 

societatii contemporane

Aspecte ale discursului mediatic capabile sa influenteze opinii, 

atitudini, comportamente

Despre mecanismele psihologice ale manipularii prin media

Despre   limbajul   jurnalistic,   strategiile   sale   „retorice”   sau 

vizuale

Cuvinte/ concepte­cheie/ sintagme de retinut in favoarea argumentarii:

Manipulare Mecanism psihologic Dezinformare

14

14

Page 15: legislatia presei

Omisiune Persuasiune Discurs mediatic Relatii publice Identitatea profesionala a jurnalistilor Prevederi constitutionale

Obsesia   manipularii   prin   intermediul   mass   media   este,   in   egala 

masura, justificata si fantezista.

Termenul   de   „manipulare”   este   folosit   de   multe   ori   impropriu, 

lansandu­se teorii fictionale, cum ca cineva nesupravegheaza, ne vegheaza 

de sus, in sensul „Fratelui mai mare” orwelian.

Sigur  ca  exista,  au   fost  depistate   si  analizate  exemple  concrete  ale 

acestui   fenomen,   prin   „componentele”   sale:   influentare,   persuasiune, 

propaganda,   „intoxicare”   cu   informatie,   dezinformare   etc.(   la   fel   cum se 

formeaza „tehnici de rezistenta” la manipularea mediatica)

Manipularea   se   produce   in   detrimentul   libertatii   de   opinie   a 

jurnalistilor, cat mai ales a publicului receptor. Presa avand si rolul important 

de   formator   de   opinie,   poate   influenta   gustul   publicului   si   opiniile   sale 

personale.

Marile   problemele   ale   jurnalismului   romanesc   ar   fi   :   lipsa   de 

profesionalism si manipularea. In acest context, vom analiza cateva aspecte 

ale   mass   media   romanesti   actuale,   in   care   notiunea   de   deontologie 

jurnalistica nu are intreaga proprietate a termenului.

Amintim   prevederile   constitutionale   privind   libertatile   presei   – 

articolele 30 si 31 din Constitutia Romaniei, precum si legile prin care se 

reitereaza aceste libertati : „Legea audiovizualului” (nr. 504/ 2002), „Legea 

pentru   organizarea   si   functionarea   SRTV   si   a   Societatii   Romane   de 

15

15

Page 16: legislatia presei

Radiodifuziune” (41/1994), „Legea accesului la informatia de interes public” 

(544/ 2001).

CAPITOLUL 7

Cultura media si respectarea valorilor profesionale.

Fise de evaluare a produsului cultural autohton in mass media

(Etică, deontologie, critica mass media).

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.

Problema   consumului   cultural   produs   de   mass   media   are   o 

importantă   specială   in   societatea  actuală.  Trecem  rapid  de   la  o 

lume in care cultura se manifesta izolat, pe enclave, la prezentul 

generalizarii   comunicatiilor   si   a   interrelatiilor,   in   care   domină 

factorii   interculturali.   In   acest   context,   trebuie   sa   ne   adaptam 

instrumentele de interpretare si analiza la noi fenomene, cum ar fi 

globalizarea culturală  (inteleasa printr­un termen deloc peiorativ) 

de   intensificare  a   legaturilor   economice,  politice,   culturale   intre 

natiuni,  grupuri umane. Este un fenomen abordabil  geopolitic si 

economic.   In  ce  priveste   studiile   culturale,   un  nou  domeniu  de 

investigare, denumit prin sintagme diverse –  media anthropology, 

anthropology of mass media,  mass communication anthropology, 

anthropology of culture and media,  prinde contur :  antropologia 

mass   media,   disciplina   care   are   ca   obiect   de   cercetare   această 

formă specifică de creatie culturală, mass media.

16

16

Page 17: legislatia presei

     Cunoasterea   si   capacitatea   de   interpretare/analiza   a   produsului 

cultural   promovat   de   mass   media,   dinamica   sale   economica   si   sociala, 

importanta   unei   metode   critice   aplicate   mass   media.   Cu   alte   cuvinte, 

promovarea calitativa, axiologica a produsului cultural in media, o problema 

ce tine de natura etica sau de deontologia profesionala.

Cuvinte/   concepte­cheie/   sintagme   de   retinut   in   favoarea  

argumentarii:

Societatea civila  Spatiul public Cultura media Cultura populara Produs cultural Consum cultural Antropologia mass media

Cultura prin intermediul mass media;  un nou concept:cultura media

Termenul de „cultură” in studiile culturale se refera la preocuparile 

motivate sociologic si antropologic pentru practicile si produsele activitatii 

umane.  Tendinta   actuala   este  de   a   se   considera  din   ce   in   ce  mai  multe 

domenii de activitate umana ca fiind „cultură”.

A luat nastere o cultură media, a imaginilor, sunetelor, a spectacolului 

zilnic, modeland comportamente sociale, construind identitati. Televiziunea, 

radioul,   filmul   si   alte   produse   culturale   creeaza   tipare.   Cultura   media 

modeleaza viziunea generala asupra lumii si a valorilor, defineste ceea ce se 

considera a fi pozitiv sau negativ, moral sau imoral. 

Cultura media consta in:  presa scrisa, televiziunea (asezata in centrul 

culturii   media),   sistemele   radio   si   de   reproducere   a   sunetului(CD­uri, 

17

17

Page 18: legislatia presei

albume,   casete),   in   film,   cu   modalitatile   sale   de   distributie   (spectacole, 

inchirieri de casete, DVD­uri, difuzari TV) etc. 

Cultura   media   este   cultura   industrială   organizată   dupa   modelul 

productiei in serie, menita unui public larg, care respecta formule, coduri, 

conventii. Astfel devine o forma de cultura comerciala, iar produsele ei devin 

marfuri care incearca sa atraga profit.

CAPITOLUL 8

ELEMENTE DE LEGISLATIA PRESEI

Introducere. Obiective principale. Continutul tematic al cursului.

Capitolul   despre   legislatia   presei   are   in   vedere   expunerea   si 

comentarea   celor   mai   importante   legi,   reglementari   referitoare   la 

drepturi/libertati  umane,   fundamentale  pentru  actul   jurnalistic.   In  absenta 

exercitarii   acestor  drepturi   sau   libertati,   presa,  mass  media   in  general,   e 

lipsita de obiect, isi pierde calitatea de a fi scrisa pentru cetatean, in slujba 

societatii. Vom adauga, la sfarsitul lectiei, un Addendum legislativ, continand 

acte normative de interes general in exercitarea profesiei de jurnalist.

Cunoasterea principalelor drepturi constitutionale referitoare la 

libertatile presei

Cunoasterea   principalelor   legi   care   reitereaza   drepturile 

constitutionale

Cunoasterea   normelor   internationale   care   stipuleaza   actul 

independent   de   presa   (libera   exprimare,   informare   sau 

constiinta)

18

18

Page 19: legislatia presei

 Cuvinte/ concepte­cheie/ sintagme de retinut in favoarea argumentarii:

Libertatea constiintei Libertatea de exprimare Dreptul la informatie Rezolutie Act normativ Presa independenta Drepturi constitutionale Informatie de interes public Legislatie nationala Adunarea generala a ONU Consiliul Europei

Libertatea de exprimare, dreptul la informatie si libertatea constiintei 

sunt drepturi fundamentale intr­un stat democratic.

Din   punct   de   vedere   legal,   libertatea   de   exprimare   si   dreptul   la 

informatie, legate intrinsec, legitimeaza si protejeaza activitatea jurnalistica, 

selectia   de   informatii,   difuzarea   lor,   precum   si   a   opiniilor,   in   beneficiul 

publicului. Inainte de orice comentariu, sa citam textul constitutional si sa 

notam legile care il reitereaza:

Libertatea constiintei­ Constitutia Romaniei, art. 29

1. Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase 

nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o 

opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

2. Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de 

toleranta si de respect reciproc.

Libertatea de exprimare – Constitutia Romaniei, art.30

19

19

Page 20: legislatia presei

1.Libertatea   de   exprimare   a   gandurilor,   a   opiniilor   sau   a   credintelor   si 

libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin 

sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.

2. Cenzura de orice fel este interzisa.

Prevederile   constitutionale   ale   libertatii  de  exprimare   sunt   reiterate 

prin legile:

Legea audiovizualului – 504/2002

Decizie CNA nr. 80/2002 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la 

propria imagine.

Accesul   la   informatiile  detinute   de   catre   institutiile   publice   si 

protejarea intereselor legitime ce ar putea fi lezate prin publicarea acestora:

Dreptul la informatie – Constitutia Romaniei, articolul 31

1.Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu 

poate fi ingradit.

2.Autoritatile  publice,  potrivit  competentelor  ce  le   revin,  sunt  obligate  sa 

asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra 

problemelor de interes personal.

Prevederile   constitutionale  ale  dreptului   la   informatie   sunt   reiterate 

prin urmatoarele legi:

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Legea nr.  677/2001  pentru  protectia  persoanelor  cu privire   la  prelucrarea 

datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date

Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei

20

20

Page 21: legislatia presei

In   Constitutia   Romaniei,  libertatea   de   exprimare  si  dreptul   la 

informatie sunt reglementate prin articolele distincte, art. 30 si art.31, ceea ce 

este de natura sa dea o baza legala mai solida dreptului la informatie, drept 

continut in conceptele  libertatea informatiei  si  libertatea de exprimare,  in 

limbajul ONU, al Consiliului Europei, al multor legislatii nationale (care au 

inlocuit,  dupa al  doilea  razboi  mondial,  conceptul   traditional  al  libertatii  

presei, dezvoltandu­l in contextul diversificarii media si al noilor abordari 

internationale, in domeniul drepturilor omului).

Constitutia Romaniei, adoptata in 1991, a pus accentul pe receptarea 

reglementarilor internationale in dreptul intern.

CAPITOLUL 9

ACTE NORMATIVE DE INTERES GENERAL IN EXERCITAREA 

PROFESIEI DE JURNALIST

Addendum   legislativ  cuprinzand  Acte   normative   de   interes  

general  in exercitarea profesiei de jurnalist, incluzand si principalele 

legi,  articole,   recomandari,  conventii   samd,  alaturi  de   trimiterile   la 

documentul  original,   respectiv, numarul  si  data aparitiei,  Monitorul  

Oficial unde a fost publicat, dupa caz, site­ul unde poate fi gasit

1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului ( art. 19, in principal)

21

21

Page 22: legislatia presei

2. Conventia   Europeana   a   Drepturilor   Omului  (Legea   nr.3o/1994), 

publ. in Monitorul Oficial nr.135/31.05.1994 (art.10)

3. Rezolutii   si   recomandari   ale   Adunarii   Parlamentare   si   ale  

Comitetului de Ministri al Consiliului Europei:

­ Recomandarea 1037 (1986), disponibila la www.coe.int

­ Rezolutia   1003   (1993),   Adunarea   Parlamentara   a   Consiliului 

Europei, www.coe.int

­ Recomandarea   1215   (1993),   referitoare   la   etica   jurnalistica, 

www.coe.int

4. Constitutia Romaniei din 1991, revizuita – M.O. nr. 767/31.10.2003/ 

(art. 30 si 31)

5. Hotararea   Camerei   Deputatilor,   nr   act­25/12.09.1994,   M.O. 

265/20.09.1994 (referitor la Rezolutia 1003 si Recomandarea 1215)

6. Legea presei­ republicata­,  act nr.  3 din 28.03.1974, publ.   in M.O. 

nr.3/19.01.1978, (partial in vigoare, art. 72­75 si art.93)

7. Legea privind liberul acces la informatiile de interes public, nr. 544/ 

12.10.2001, M.O. 63/23.10.2001

8. Legea privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor  

cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, 

nr. 677/ 21.112001, M.O. nr.790/ 12.12.2001

9. Ordin   al   Avocatului   Poporului,   nr.53/   18.04.2002,   MO   nr.   383/ 

05.06.2002,  privind aprobarea   formularelor   tipizate  ale  notificarilor 

prevazute de Legea nr. 677/ 2001

10. Legea privind protectia informatiilor clasificate, nr. 182/ 12.04.2002, 

in MO nr. 248/12.04.2002

22

22

Page 23: legislatia presei

11. Standard   national   de   protectie   a   informatiilor   clasificate   in 

Romania, nr. 13.06.2002

12. Legea privind siguranta nationala a Romaniei, nr. 51/ 29.07.1991, in 

M.O.nr. 163/ 07.08.1991

13. Legea  audiovizualului,  nr.  504/  11.07.2002,  publ.   in  M.O. nr.  534/ 

22.07.2002, modificata prin Legea nr. 591/ 2002 si Legea nr. 402/2003

14. Decizia   CNA,   nr.80/2002,   in   MO   nr.   619/21.08.2002,  Privind 

protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine

15. Decizia CNA, nr. 114/ 2002, in MO 773/ 24.10.2002, Privind dreptul  

la replica si rectificare

16.Decizie CNA, nr.57/ 2003, in MO 199/27.03.2003,  Privind protectia 

minorilor in cadrul serviciilor de programe

17.  Decizie CNA  nr.122/ 2003,  in MO nr 480/2003,  Privind difuzarea 

programelor locale

18.  Decizia   CNA  nr.40/   2004,   in   MO   234/   17.03.2004,  Privind 

asigurarea informarii corecte si a pluralismului

19.  Legea privind organizarea si   functionarea Societatii  Romane de  

Radiodifuziune si a Societatii Romane de Televiziune, nr. 41/17.06.1994, 

in M.O. nr.153/ 18.06.1994, cu modificarile ulterioare

20. Legea privind Statutul functionarilor publici, nr. 188/ 08.12.1999, in 

MO nr. 251/22.03.2004

21.  Legea   privind   prevenirea   si   sanctionarea   tuturor   formelor   de  

discriminare,  nr.   48/16.01.2002,   in  MO  nr.   69/   31.   01.   2002,  Aproba 

Ordonanta Guvernului nr. 137/ 2000

23

23

Page 24: legislatia presei

22.  Codul   Muncii,   Legea   nr.   53/   24.01.2003,   MO 

nr.72/05.02.2003,modificat prin Legea nr. 480/2003 si Legea nr. 541/2003

23. Legea sindicatelor, 54/ 2003, MO 73/05.02.2003

24.  Legea   privind   drepturile   de   autor   si   drepturile   conexe,   nr.   8/ 

14.03.1996,   MO   60/   26.03.1996,   modificata   prin   Legea   nr.   285/ 

23.06.2004

    25. Codul Fiscal, Legea nr. 571/ 22.12.2003. MO 927/23.12.2003

     26. Codul Penal –republicat­ 21.06.1968 ; 65/ 16.04.1997, art. 205­207

Site­uri de informare in domeniul jurisprudentei:

Organizatia Natiunilor Unite:

www. un.org

Parlamentul European:

www.europarl.eu.int

Consiliul Europei:

http://ue.eu.int

Comisia Europeana:

http://europa.eu.int/comm

BIBLIOGRAFIE  MINIMA  OBLIGATORIE 

24

24

Page 25: legislatia presei

• Bertrand, Jean­Claude, O introducere in presa scrisa si vorbita, 

Ed. Polirom, 2001

• Gross, Peter, Mass media si democratia in tarile Europei de Est, 

Ed. Polirom, 2004 

• Popescu,   Cristian   Florin,  Manual   de   jurnalism,   Editura 

Tritonic, Bucuresti, 2004, volumele 1,2

• Randall,   David,  Jurnalistul   universal.   Ghid   practic   pentru 

presa scrisa, Ed. Polirom, Iasi, 1998

• Runcan,   Miruna,  A   patra   putere.   Legislatie   si   etică   pentru  

jurnalisti, Ed. Dacia, Cluj­Napoca, 2002

• Wilson,   John,  Sa   intelegem   jurnalismul,   Ed.   Institutul 

European, 2006

•  Constitutia României, modificata si completata prin Legea de  

revizuire   a   Constitutiei   României   nr.   429/2003,  pe   site­ul 

Parlamentului României, Camera Deputatilor: www.cdep.ro

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA

25

25

Page 26: legislatia presei

• Bertrand,Jean­Claude, Deontologia mijloacelor de comunicare, 

Ed. Institutul European, Iasi, 2000

• Breton,Phillipe, Manipularea cuvantului Ed.Institutul European

     2006 

• Betea, Lavinia, Psihologie politica, Ed. Polirom, 2001

• Coman, Mihai, Manual de jurnalism, Ed. Polirom, Iasi, 1999

• Coman,   Mihai,  Mass­media,   mit   si   ritual,   Ed.Polirom,   Iasi, 

2003

• Christians, Clifford, Fackler, Mark, Rotzoll,Kim, McKee,Kathy 

     Etica mass­media. Studii de caz, Ed. Polirom, 2001

• Codul Penal, Ed. All, Bucuresti, 2000

• Codul Civil, Ed. All, Bucuresti, 2000

• Cuche,  Denys,  Notiunea   de   cultura   in   stiintele   sociale,   Ed. 

Institutul European, 2003, Iasi

• Curente si tendinte in jurnalismul contemporan (antologie), Ed. 

Limes, Cluj­Napoca, 2003, Colectia „Paradigme”

• Dahlgren, Peter, Sparks, Colin, Jurnalismul si cultura populara, 

Ed. Polirom, 2004

• Dragan,   Ioan,  Paradigme ale   comunicarii   de  masa,  Casa  de 

Editura si Presa „Sansa”, Bucuresti, 1996 

• Gaillard,   Philippe,  Tehnica   jurnalismului,   Ed.   Stiintifica   , 

Bucuresti, 2000

• Gross,   Peter,  Colosul   cu   picioare   de   lut.   Aspecte   ale   presei 

romanesti post­comuniste, Ed. Polirom, 1999

26

26

Page 27: legislatia presei

• Gross,Peter, Mass media si democratia in tarile Europei de Est, 

Ed. Polirom, 2004

• Hartley, John, Discursul stirilor, Ed. Polirom, 2000 

• Kellner, Douglas, Cultura media, Ed. Institutul European, 2001

• Léclerc, Gerard,  Mondializarea culturala.  Civilizatiile puse la 

incercare, Ed. Stiinta, 2003

• Middleton,  Kent,  Trager,  Robert,  Chamberlin, Bill,  Legislatia 

comunicarii publice, Ed. Polirom, 2002

• Miège,   Bernard,  Societatea   cucerita   de   comunicare,   Ed. 

Polirom, Iasi, 2000

• Pop,   Doru,  Introducere   in   teoria   media,   Ed.   Dacia,   Cluj­

Napoca, 2002

• Popenici,   Stefan,  Pedagogia   alternativa.   Imaginarul  

educational, Ed. Polirom, 2001

• Randall,   David,  Jurnalistul   universal.   Ghid   practic   pentru 

presa scrisa, Ed. Polirom, Iasi, 2000

• Runcan, Miruna,  Introducere in etica si  legislatia presei,  Ed. 

All, 2000

• Săftoiu,Claudiu,  Jurnalismul   politic   (Manipularea 

politicienilor   prin   mass­media,   manipularea   mass­media   de  

catre politicieni), Ed. Trei, 2003

• Thompson, John B., Media si modernitatea. O teorie sociala a 

mass­media, Ed. Antet, 2003

• Todoran, Dimitrie, Psihologia reclamei, Ed. Tritonic, Bucuresti, 

2005

27

27

Page 28: legislatia presei

28

28

Page 29: legislatia presei

29

29

Page 30: legislatia presei

30

30

Page 31: legislatia presei

31

31


Recommended