tcrlerea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieitINOIU,IONlalendarul firanulul romAn / Ion Ghinoiu. - Bucuregti :
ivers Enciclopedic Gold, 2017sBN 978-606-704391-4
Ion Ghinoiu
CalendoruJ]clronuJui rom0n
Zile si mituri)
2018
Tgffid*Er$,no,*
JNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSINIVERS ENCICLOPEDIC GOLD
itr. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, Bucuretti,010784b1.:0371.332.838- mail: ilif uz are@univ ersenciclop edic, ro
t w w. univ ers enciclop e dic. ro
ledactor: Marcel POPA
bhnoredacto r: Mariana MIRZEA
)operta: Iordache SILVIU
electie gi prelucrare imagine: Cornelia Plegca, Laura Toader, Cbtblin Alexa
bate drepturile slunttezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD.
CUPRINS
Prefa!iI. Ianuarie / Cirindar I Gerar
IL Februarie / Faur / FiurarIII. Martie / Mirtigor / Germinar
IV. Aprilie I Prier / Traisti-n bi{V. Mai / Florar
VL Iunie / Cireqar
VII. Iulie I Lunalui Cuptor
VIII. August / Augustru / Misilariu / Gustar / Secerar
IX. Septembrie / RipciuneX. Octombrie / BrumirelXI. Noiembrie / Brumar / Brumarul Mare / Vinicer
XII. Decembrie / Andrea /'Neios
Bibliografie
7
15
49
83
tt7153
193
227
26r297
33r367
397
429
,d"#(#
#ff':i
;i
It i::,4 tll:'ji, f,t,1
,
I .:i, I1 L?i ':i. irilirt u$i '',' rlii.#l+;
' r iirl
,t,1';]
lrlir :
I st,I tj1,
''tl'iitt,ji
ilt
li''ffi+;i
r. TANUARtt / cARtNDAR I orRAR
orlc*utApr-ll ll€tl4,,,,^
SslcoV16q*ilreaiexlx;
Turcd, lll|||,,l]|.'tomorfe
rcq 6 n elal,6*,,r r t cd taurinl
Bft a i a tllgq,,tdointecelui matern
go6 gteail " tl'0deintemeiere
, '' H tor6jnitUlss,r,,^
\ tunii, ziuafip,iqoulFemeitor
, li,ta4i, ziultl'r,,lrenar
M ierc u ri, llq7,'dts qi a lunii martie
,r,, .lni zirtd Ze.,t, 'ur|Jri,aplanetei
Mercur,l', loi,ziua Zeu1,,il*i;anlaneteiMercur
' 't' ttinteri, ziuate;,iilldneteiLuniter
i il Somo5fE, ziuaiu,u*nta$ia planetei Venus
,, \ n)1" Oeomorfism npo,,i')ra0lanetei Saturn
,\',h,,Jt,t', rndo-european')rdtltropomorfism
,t \n, "0lt 'rlltrhr Cir6sy;; de ldtti1t,^,,,,
,
., '^,1,, S6npetru/ LuPilor "ulernll
' 'rhh,
' "tod'oln Antanasiile, vindu,o^-
' lilele, cdliltoare o^;'dfe de boli
i4iezurile $i hota,*udrldnt
,', sdptdmena '{rrei
l. 0uminicd, ziua Sf6nr,
,, Votgelul fetelor ''uruisoar€
,' :^istsn16, de 'a
ledoi^,
" ,ortex;51snfa, d, iu;".'u mormdnt
\ ituqistenfa, de la roiaculde om la veacul vecilor
f.stronomie populorj'urd'ou la fEptura om
o']fitoriiin stele lih1u,"^... . .
t,.lvestea sp1nzutui "'rptii
satelor
c^i]Diide larnd
rr'rl'Iteicrai"$ lUartin
la n Ua f ie,luna a 11-a in calendarul
roman, cu inceputul de an la 1 martie, gi
prima luni in calendareie iulian gi gregorian,
pdstreaz| amintirea lui Ianus, zeu cu douifele: una orientatd spre anul care se lncheie(Anul Vechi) gi alta spre anul care vine (Anul
Nou). Denumirea populari a lunii de Cdrindarsau Cdlindar se referi la practica lntocmiriicalendarelor meteorologice din foi de ceap[ sau
din coji de nuci in noaptea Anului Nou, cea de
Gerar la gerurile nlprasnice de la miezul ierniiiar cea de Omdtosul la nimelii care se pun lnaceastl perioad[. Dupi incheierea sirbitorilorde Cr[ciun gi Anul Nou se reiau activitifilelegate de industria casnici, multe desfhgurate
in gezitori, iar dupi Boboteazi se deschide
un important sezon de nunfi. Sirbitoriletradilionale cuprind obiceiuri si practici magice
specifice inceputului de an prin care oameniiincearci si oblini prosperitate, sinitate, linigtegi pace in noul an.
Prelucrare dupd Harta 595 din Micul Atlas Lingvistic Romdn(MALR ll, 1987)
( )alcrrdarul popular c
1rcIsottifi care a Soareltri,
('lllrrrlr), dupi moartcl pl
rt lirsl asociat cu cei rrral
Mllhrn 9i a\ii. incepilrrrlsc nrirlurizeazi, imbill t
,lirrfil Calendarului grr
suu rrrni bitrani dupil r
Nou: Srinyrisdi celelrr*
Pe butoi, iubegte gi 1
drrtgoslci pe plaiuri lc
pc cnl; Shntilie (20 iulgcncrntia sfin{ilor-rnrA.iun (24 decembrie )flI i rtrpulu i calendarislpritr via[a vegnici, ilrt
a. Sirnctuarul circuliltla Sarmizegetusa
calendar geto(MIclea, Florescu, l'rBl
b. Calendarul popr
calculat pe anril(Ghinoltr, l'r'i:
=
-f;
A Anul Nou, renagterea Zeului
Calendarul popular este deschis de ziuanaqterii primei divinitifi a omentrii, AnuI,personificare a Soarelui. Acesta este Vechi (BitrAn), in ziua de 31 decembrie, gi Noa(Tdnir), dupi moartea qi renagterea lui in noaptea de Revelion. Astrul zilei, Soarele,a fost asociat cu cei mai importanli zei ai omenirii: Zeus, Saturn, Shiva, Criciun,Mithra gi allii. incepdnd cu ziaa de nagtere a Zeulti An, timpul personificat cregte,
se maturizeazd, imbiftr?tneqte gi meare pentru a renagte dupi 365 sau 366 de zile.Sfinlii Calendarului popular, metamorfoze ale aceleiagi diviniti{i, sunt mai tinerisau mai bitrdni dupi distanta (zilele) care ii separi de moartea gi renaqterea AnuluiNou: Sdnvdshi, celebrat in prima zi a anului, este un tinir chefliu care sti cilarepe butoi, iubeqte gi petrece; Dragobete (24 febraarie), fiul Dochiei, reprezintd zeuldragostei pe plaiurile carpatice; Shngiorzul (23 aprilie) este un tdnir rizboinic, cilarepe cal; Sdntilie (20 iulie) gi Shmedru (26 octombrie) sunt maturi, dupd care urmeaz|.generafia sfinfilor-mogi: Mo; Andrei (30 noiembrie), Mo; Nicolae (6 decembrie), Mo;Ajun (24 decembrie) qi Mo; Crdciun (25 decembrie) care anunli moartea si renagtereatimpului calendaristic . Zeul An este nemuritor prin moarte gi renagtere perpetui, nuprin viala veqnicd,, iluzorie, doriti de muritori.
a. Sanctuarul circular dela Sarmizegetusa Regia,
calendar geto-dac(Miclea, Florescu, 1980);
b. Calendarul popularcalculat pe anul 1921
(Ghinoiu, 1997)
tu1$
20 / IANUARIE / CARINDAR / GTRAR
3 Sorcova, divinitate fitomorfb
Sorcova este un substitut al divinitdlii fitomorfe invocatl de copii in prima zi a
anului ca si aduci oamenilor sorcovifi viafl lungi, s[nitate 9i prosperitate' Ca obiect
de recuziti, sorcova se confecliona la inceput din una sau mai multe rimurele de pomi
fructiferi (m[r, pir, viqin, prun) sau de trandafir tiiate 9i puse in api la inmugurit
gi inflorit in ziaa de SAntandrei (30 decembrie) sau la Mog Nicolae (6 decembrie)'
Ulterior, obiectul ritual cu care colindau copiii s-a confecfionat dintr-o nuia cu
rimurele impodobite cu fire colorate de lAni, cu bete 9i cu un fir de busuioc in vArf in
Bucovina sorcova avea atagat un clopolel cu a cirei limbi din metal chema divinitatea
fitomorfb. Sorcova, simbol al vegetafiei de primivari, este fbcuti astizi din hdrtie
colorat6 gi flori artificiale. Copiii, dupi ce igi sorcovesc pirinfii 9i rudele apropiate,
pornesc cdte doi-trei colindatul prin vecini. in timp ce reciti textul augural: ,,Sorcova,
vesela,/Seffeili,si-mbitrinili,lCaunm[r,caunpir,/Caunfirdetrandafirt'lTateca fierul,/ Iute ca olelull/ Tare ca piatra,l Iute ca sdgeata!/ La anul 9i la mulli ani!'l
ating ritmic cu sorcova uga sau fereastra, daci colindi afarl, sau corpul gazdelor, daci
colindi in casl. Sorcovitul este o bitaie rituali, gest atestat frecvent in obiceiurile
Bbieli cu SorcovaLunca Jari5tei, jud. Buzbu (AIEF)
TANUARTE / CAnrruu^o
calendaristice (bitutul pimintului cu maiurile, bitutul toacei) duo '/GElo,'
cotidiani (bdtutul pe umir). Dupd incheierea colindatului, sorcova sQ, $i r
0n, ca ceva sfrnt, agilati pe peretele de risirit al casei, la icoani, sa\f{rrql I" "clin gospodirie (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova). ',,il1;'
nJ Turca, reprezentare miticd tdqn,
Rolul zeifei preistorice in ipostazd zoomorfaeste interpre,u, ,u q, ' Inl
Nou de feciorul cetei de colinditori care imbracl o masci bovind nulrq:it,,
de zona etnografici, Turcd, Bourd, Cerb, Caprd, Brezaie. Turca se nE$,lq;lr '
confeclionarea migtii cu acelagi nume, petrece gi se desfatd impreqn)r1,,jj'-'
feciori, anturajul slu divin, gi apoi moare simbolic, loviti cu ciomagul,lu \r , ' '
lnecati, pentru a renagte impreuni cu timpul cu care se confundi, un1.t'n]|t,6' '
Masca Turcii se compune din cap, corp qi un bi1 (picior) care\illl1''or
pflrnAnt. Capul are doui coarne de bovini impodobite cu panglici,;')q,,,'
tlori artificiale, un bot nedefinit de animal (lup, cal, iepure, caprel O;,,'fr,i'
ccl care imbracd masca il deschide gi il inchide, climp[nind ca o barzi,,'frtq,r
este confec{ionat dintr-o fa{d de masi, cusuti ca un sac, pe care sunt 1,,j(rrql
gl basmale colorate, smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasari |lir,,
spate. Trasi peste cap, Turca lasd siL se vadd in partea de jos capitul(jtt,,sprijini cioplit ca un falus gi gleznele celui care o imbraci. Este o rnn*lllilq
cilre seamini, mai ales atunci cAnd turcagul sti aplecat, cu un ciudatp,,i'I,r,i,,
Ca personaj divin, Turca igi respecti statutul: ac{iona independq,,lllq
cetei de feciori, nu se supune ordinelor vitafului, se amuzi speriind fq,,llf i6
mugci cu ciocul asistenlii curiogi care se apropie de colinditori, solicillilbl
rrtAt cdt considerd ci i se cuvine. Turcagul, feciorul care imbraci masca ,l'th
v<lrbeascd, mirind misterul care plutegte in jurul siu. Incompatibili q,, ltt
'lbrca nu-i inso{egte pe membrii cetei cind merg la biserici inainte dr,ltilt
lrinecuvAntali sau la casa preotului cu colindatul propriu-zis. inainte d,,'1ll
joaci solitari, in centrul satului, un dans fard egal, n:umit ]ocul cel Mutr '
tiiii:t,i"Tpi,lil;;:,ru;
iiriffi-ftr*fiiHil,'ll;'- ir t' p -.ii#l
l::ffi1il:l, rr, l-t'0 . lt,
'l,onat dintr_o nuia cu
o..t ^ili$i
,o,l I'
,,,drbusuioc in vArf. inI I
trr-'rn"] o rl r11,,,," ae busuro. in varf. in
, I'rirn;,, 'l
r{. n"rr chema divinitatea
It ,n* o'u'
-- t,,t,'ntutd astazi din hartie
*te 11; 1 ttrnorrd
,; ii'![:::': 4.il1 ll; J[i: H#:[:t,,,u .,nn^'iti a,u iltlulausural:,,sorcova,'l..,u'Par'/ ,ll ilfi'd. rrandafir!/ Tare
'',1 *r,njl'it' ra, ul und
si la pulli ani!'l',rli,
,J^.uru or1u,'ucorpul gazdelor, dacd' 6rst at7 '' Ilecvent
in obiceiurile[''
I
lu
ir,
, ,l\o\)0,."^
n'u,llJ.uu,,,-,,o,..,
TANUARTE / cAnrruonn / ;ERAR /2r
calendaristice (bitutul pimAntului cu maiurile, betutul toacei) dar gi in practicacotidiani (bdtutul pe umir). Dupd incheierea colindatului, sorcova se pistreazd peste
an, ca ceva sfAnt, agdfatl pe peretele de risirit al casei, la icoan6, sau in alt loc curatdin gospodirie (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova).
3# Tu rca, F€prezenta re m iticb
Rolul zeifei preistorice in ipostazd zoomorfb este interpretat la Criciun qi AnulNou de feciorul cetei de colinditori care imbraci o masci bovind numiti, in raportde zona etnografici, Turcd, Bourd, Cerb, Caprd, Brezaie. Turca se nagte simbolic laconfeclionarea migtii cu acelagi nume, petrece gi se desfati impreuni cu ceata defeciori, anturajul siu divin, gi apoi moare simbolic,loviti cu ciomagul, impugcati sau
inecat6, pentru a renagte impreun[ cu timpul cu care se confundi, anul calendaristic.Masca Turcii se compune din cap, corp qi un b61 (picior) care o sprijini in
pimint. Capul are doui coarne de bovini impodobite cu panglici, bete, clopolei,flori artificiale, un bot nedefinit de animal (lup, cal, iepure, capri) din lemn pe care
cel care imbraci masca il deschide gi il inchide, climpinind ca obarzd. Corpul Turciieste confecfionat dintr-o fati de masi, cusutl ca un sac, pe care sunt prinse panglicigi basmale colorate, smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasire gi o coadi inspate. Trasi peste cap, Turca lasd si se vadi in partea de jos capitul beplui care o
sprijini cioplit ca un falus gi gleznele celui care o imbraci. Este o masci compoziticare seamin5, mai ales atunci cAnd turcagul std aplecat, cu un ciudat patruped.
Ca personaj divin, Turca igi respecti statutul: acfiona independent de membriicetei de feciori, nu se supune ordinelor vitafului, se amuzi speriind femeile gi copiii,mugci cu ciocul asistenlii curiogi care se apropie de colinditori, soliciti plata (darul)atAt cit considerd ci i se cuvine. Turcagul, feciorul care imbraci masca, nu are voie sd
vorbeasci, mirind misterul care plutegte in jurul siu. Incompatibili cu creqtinismul,Turca nu-i insofegte pe membrii cetei cAnd merg la biserici inainte de colindat s6 fiebinecuvAntali sau la casa preotului cu colindatul propriu-zis. inainte de a muri, Turcajoaci solitari, in centrul satului, un dans fard egal, numit locul cel Mare.
taurind