ELEMENTELE CONFLICTULUI DINTRE DUH §1
FIREA PAMANTEASCA: GALATENI 5:19-23
de Ovidiu Leliuc
Introducere
in Galateni 5:19-23, Pavel mentioneaza concret saptesprezece
aspecte ale manifestarii firii pamantesti si noua virtu^i care rezulta din viafa
traita in Duhul. Listarea in paralel a acestora face parte din metoda
apostolului de a ilustra de ce lupta dintre firea pamanteasca si Duh este atat
de inversunata. fn opinia lui Fee, prima dintre liste (viciile) descrie vechiul
mod de viata al galateni lor si felul in care traiesc cei care mai aparfin inca
lumii pagane in care ,,pofta firii" este implinita dm plin. Fara mdoiala,
galatenii sunt chema{i sa umble in permanent prin Duhul asa Tncat sa nu
alunece spre practicile care le caracterizau via{a Tnainte de a-L cunoaste pe
Hristos. A doua lista confine aspecte caracteristice unei vieji traite conform
caiauzirii Duhului. Aceste doua liste nu sunt unice in epistolele pauline
(vezi Col. 3:5, 8, 12), dar nici nu sunt identice cu cele din alte epistole.1
1 Fee, God's Empowering Presence, pp. 439-440. Vezi de asemenea Betz, p. 281.
Fee arata ca listele cu vicii sunt mai des mtainite In epistolele lui Pavel decat cele
care conjin virtuti. Pentru o paralela bine documentata intre cele doua liste, vezi J.
Dunn, Theology ofPaul, pag. 662-664, notele 164, 165.
86 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
Fee prezinta o serie de aspecte semnificative ale listei din 5:19-23
care merita a fi menfionate. In primul rand, aici, spre deosebire de alte
texte, virtutile §i viciile se gasesc sub titluri foarte precise: ,,faptele firii" si
,,roada Duhului". In al doilea rand, listele se potrivesc bine situafiei din
Galatia, asa cum este ea descrisa in 5:15. In al treilea rand, listele au rolul
de a sublinia cateva aspecte ale lucrarii firii pamantesti sj ale roadei
Duhului, §i nu o prezentare completa (vezi to 6|ioia §i
Kara twv toloutwv). In ultimul rand, dar nu §i eel mai pu{in important,
structura contrastului este semnificativa. Din din punct de vedere stilistic,
listele sunt compuse simetric: ambele au un titlu, urmeaza continutul
propriu-zis al listei si se Tncheie cu o concluzie.2 Autorul acestei lucrari
observa ca, din perspectiva contfnutului, ambele liste arata sursa, efectele si
consecinjele unui anumit mod de viaja.
1. Galateni 5:19-21
19 cj)ctvepd Se eunv to. epya Tf|9 aapKos, aTLvd eaTtv -rropvei
a, aKaGapaia, aCTeXy€La,20 eLSwXoXaTpia, (Jxxpu.aK€La, ex^pai, epig,
CfjXos, 0u|j.ol, epiGelaL, SixoaTaciLaL, alpeaeis, 21 4>06i^ol, ue0ai, kw
|iol Kai Td 6|ioia toutol?, a irpoXeyw vu.lv, Ka0a>g TTpoetTToi/ oti ol t
a ToiaOTa rrpdaaovTes paaiXetav 0eoi) ov KXripovop-rjaouatv.
19 ,,§i faptele firii pamantesti sunt cunoscute si sunt acestea:
preacurvia, curvia, necura^ia, desfranarea, 20 inchinarea la idoli, vrajitoria,
vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de
partide, 21 pizmele, uciderile, bepile, imbuibarile si alte lucruri
asemanatoare cu acestea. Va spun mai dinainte, cum am mai spus, ca cei ce
fac astfel de lucruri nu vor mo§teni impara^ia lui Dumnezeu."
Oavepd 6e eonv ra epya Tfjs aapKOS (,,§i faptele firii sunt
acestea:"). O traducere literala ar fi: ,,§i faptele firii se manifesta prin:" sau,
Fee, God's Empowering Presence, p. 440.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 87
dupa cum propune Bruce3: ,,§i faptele firii sunt bine cunoscute". Fee4
considera ca aceasta fraza este titlul listei cu vicii, iar dupa Bruce5 ea arata
ca modul de via{a al individului este evidenjiat prin propriile-i manifestari.
In opinia lui Burton, aparifia lui 8e sugereaza aici ca tema este
reluata dupa o paranteza (acest lucru se aplica ambelor liste din v. 20-23).
Tema este antiteza dintre Duh s. i firea pamanteasca (v. 17), care acum este
explicate prin enumerarea detaliata a formelor de manifestare a firii §i a
Duhului. Termenul cjxivepa poate insemna: ,,clar", ,,evident" sau ,,bine
cunoscut" §i demonstreaza claritatea situafiei.6
In aceasta chestiune, Tarazi se pronunfa contra interpretarii
tradifionale7, conform careia fyavepa se refera la faptele firii care sunt clare
(evidente). Demonstratia sa, bazata pe trei argumente, susfine ca in mediul
pagan, faptele rele erau practicate in mod obisnuit §i, deci, nu mai puteau
iesj atat de clar in eviden^a. Apoi, v. 21 afirma ca galatenii mai fusesera
avertizati o data sa nu practice acele vicii; atunci, de ce ar mai fi continuat
ei sa le infaptuiasca, daca erau atat de evidente? In ultimul rand, Rom.
1:18-2:16, un text folosit in mod gresit pentru a susfine ,,argumentul
eviden^ei" sugereaza faptul ca oamenii carora Pavel li se adreseaza^ de§i
cunosteau standardele lui Dumnezeu, nu acjionau in confromitate cu ele
(cf. Rom. 1:32). In consecinta, Tarazi afirma ca interpretarea lui cj>avepa,
care in mod sigur inseamna ,,evident" sau ,,vadit", trebuie cautat altundeva,
spre exemplu in legatura cu lista roadei Duhului. Mai precis, s-ar putea
referi la faptul ca ,,faptele firii" devin evidente atunci cand contrasteaza cu
,,roada Duhului". Altfel spus, pentru oricine este calauzit de Duhul (cf. 5.
3 Bruce, Galatians, p. 246.
4 Fee, God's Empowering Presence, p. 440.
5 Bruce, Galatians, p. 246.
6 Burton, pp. 303-304.
7 Tarazi se refera la Bruce, Galatians, p. 246 si la Ridderbos, Galatians, p. 204.
88 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
18a), este evident ca aceste fapte sunt practicate doar de cei care traiesc in
firea pamanteasca.8
Apoi, epya (,,lucrari", ,,fapte", ,,rezultate")9, poate avea un sens
pasiv, dar s. i unul activ, chiar daca Burton argumenteaza ca sensul activ ar fi
mai potrivit in acest context, spunand ca in scrierile lui Pavel termenul
apare de obicei cu acest injeles, Tndeosebi atunci cand este la plural.
Asocierea lui epya cu aapKos sugereaza posibilitatea unui paralelism intre
sintagmele t& epya Tfjs aapKos si epya vo\iov (,,faptele Legii"), aceasta
din urma aparand de cateva ori in Galateni ( de exemplu in 2:16 si 3:2).
Desi recunoaste ca in Rom. 6:14 si 7:7-25 este vorba despre faptul ca viata
sub Lege da na§tere pacatului, Burton sustfne ca sintagmele nu pot fi
sinonime, deoarece Pavel nu atribuie niciodata Legii asemenea ,,fapte rele"
cum sunt cele enumerate in v. 12-22. Totusi, modul in care Legea produce
pacatul trebuie infeles din perspectiva ,,actelor de supunere fata de anumite
precepte, insuficiente pentru a trai neprihanirea deoarece nu sunt Tnfaptuite
in spiritul dragostei si al credinfei interioare" (cf. Burton).10 in acord cu
Burton, Fee adauga ideea ca Pavel, prin folosirea aceloras. i termeni, arata ca
ambele categorii de fapte (,,respectarea unor precepte religioase si faptele
Tarazi, op. cit., pp. 293-294. Tarazi aduce trei argumente in favoarea opiniei sale,
argumente bazate mai ales pe v. 22, dar si pe Tntreg contextul din vv. 22-26. Una
din concluziile lui cele mai puternic subliniate in discufia de fata este aceea ca
Pavel a amintit acele ,,fapte ale firii" care sa fie in contrast foarte vizibil cu
dragostea - eel mai important rod al Duhului. Consider, insa, c3 aceasta
interpretare se potriveste perfect poruncii din 5:14, dar este contrazisa de
ciTiva. eaTiv care arata clar ca fiecare viciu este opus in aceeasi masura
standardelor Duhului.
9 George T. Montague, The Holy Spirit: Growth of Biblical Tradition, Peabody,Hendrickson, 1993, p. 200. Dupa parerea lui Montague, ele sunt numite ,,fapte"
deoarece pentru a arata ca sunt propriile ac|iuni ale persoanet in cauza. Vezi de
asemenea C.K. Barrett, Freedom and Obligation. A Study of the Epistle to the
Galatians, London, SPCK, 1985, p. 77;
10 Burton, op. cit., pp. 303-304.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 89
firii") nu mai sunt parte din viafa galatenilor traita in Hristos prin Duhul;
ele sunt de domeniul trecutului."
Expresia cmvd eonv (lit. ,,oricare ar fi")12 introduce enumeratia
viciilor. Dupa parerea lui Betz13, acestea sunt prezentate de Pavel Tntr-un
mod haotic, pentru a arata natura haotica a raului. Aranjamentul haotic al
,,faptelor firii" este pus in contrast cu unitatea ,,roadei Duhului",
caracterizata de un aranjament ordonat (v. 22-23).I4 Cu toate acestea,
Lightfoot15, Burton16 §i Fee17 au aratat ca viciile18 sunt grupate intr-o
anumita ordine, ca §i cum ar urma o tema generala. Cercetatorii au distins
patru categorii de pacate in care se impart cele cinsprezece viciil9: a) pacate
cu privire la imoralitatea sexuala (activitate sexuala nelegitima, necuratie,
11 Fee, God's Empowering Presence, p. 441. Aceasta explicate este data de cei maimulji cercetatori. Dunn, tnsa, a carui punct de vedere pare a fi cam lipsit de
claritate, este de alta parere. El afirma ca expresiile ,,sub Lege" §i ,,faptele firii"
se refers la acelasi lucru. Mai mult, contrastul dintre manifestrile exterioare nu
mai este un contrast intre ,,faptele firii" §i ,,roada Duhului", ci intre ,,faptele
Legii" si ,,roada Duhului".
12 Burton, op. cit., pp. 304-305. El sugereaza ca aceasta ar mai putea insemna ,,deorice fel ar fi".
13 Betz, op. cit., p. 283. Vezi de asemenea Fung, op. cit., p. 253, care este de acord
cu Betz.
14 Betz, op. cit, p. 283.
15 Lightfoot, op. cit., p. 210.
16 Burton, op. cit., p. 304.
17 Fee, God's Empowering Presence, p. 441. Vezi de asemenea Fung, op. cit., p.
253.
18 O analiza detaliata a fiecSrui pacat in parte nu este relevanta pentru scopulacestei Iucr3ri. Pentru o astfel de analiza, vezi Bruce. Galurians, pp. 247-250, §i
Burton, op. cit., pp. 305-310.
19 Burton, Lightfoot, si Fung sugereaza ca aceste patru categorii sunt date dedpunctuapa traducerii. Autorul lucrarii de fata considera, tnsa, ca punctuajia
lextului Nestle-Aland Greek nu ajuta cu nimic in aceasta privinta. Probabil, eel
mai bine ar fi sa vedem o clasificare in funcjie de Tn|elesurile termenilor, din
moment ce termenii cu Tnfelesuri apropiate se succed, formand o tema majora.
De exemplu Tropyda nu urmeaza imediat dupa 0uu.oC.
90 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
trivialitate); b) pacate cu privire la Tnchinare (idolatrie, vrajitorie); c) pacate
cu privire la conflicted interpersonale (ostilitate, cearta, gelozie, manie,
egoism, disensiuni, favoritism, invidie); d) pacate provocate de excese
(be^iile, imbuibarile).20
Fee considera ca un conjinut similar apare in 2Cor. 12: 20, iar
anumite asemanari cu privire la ordinea pacatelor (de exemplu pacatele de
natura sexuala sunt urmate de idolatrie) intalnim m ICor. 6:9-10. Totusi,
autorul mai sus amintit subliniaza faptul ca o astfel de grupare a pacatelor
este foarte deosebita de celelalte liste, iar pacatele ,,grave" (precum
lacomia, hotia, pofta, pacatele comise prin vorbire, crima etc.) enumerate in
alte parti nu sunt mentionate in acest context. Acest lucru ar putea indica ce
se include si ce nu se include in expresia ,,va mu§cati si va mancati unii pe
al{ii" (v. 15).21 In aceste conditii, prima fraza de incheiere,
kcu Ta 6|ioia toutols, (,,§i alte lucruri asemanatoare cu acestea"), da de
injeles in mod clar ca lista este deschisa si pentru alte manifestari ale raului,
numite Tn acest context ,,faptele firii".22 A doua si ultima fraza de incheiere
apare ca o reluare a consecintei suportate de cei care practica astfel de
lucruri23, introducand in acelasi timp si o noua tema ($aoi\eiav 0eou).
20 Fee, God's Empowering Presence, p. 441.
21 Fee, God's Empowering Presence, pp. 441-442. Fee crede ca fraza ,,va mu§cati §i
va mancati unii pe al{ii" nu include §i violen^a verbals (pScate s3var§ite cu
limba). Apoi, el incearca s5 facS o legatura intre acest exemplu §i conflictul
dintre fire ?i Duh cu intenfia de a exclude posibilitatea ca un credincios sS duc3
lupte interioare cu astfel de probleme. E necesara o observa(ie dispre aceasta a
doua idee a lui Fee. La pagina 440 Fee insists asupra faptului c5 lista in discujie
nu este exhaustive (cf. ,,si alte lucruri asemanatoare cu acestea"). Dar, la pagina
442, pentrru a-si sustine ideea, el spune ca sunt §i pacate care nu au fost
men^ionate pentru a nu se deeduce ca este vorba despre o lupta interioara. Se
poate, insa, ca cineva, pe baza sintagmei kgu rd ojioia toutois , sS afirme ca
anumite pacate nu sunt cuprinse in aceastd lista (gandindu-se nu in ultimul rand
la propriile sale pacate)?
22 Betz, op. cit., p. 284. Vezi de asemenea Morris, op. cit., p. 173.23 Morris, op. cit, p. 173.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 91
Observand folosirea aoristului (TTpoeiTTOu) impreuna cu prezentul
(TTpoXeyw), Tarazi sustine ca fraza a TrpoXeyw uulv, KaGws TTpoeiiTov
(,,Va spun mai dinainte, cum v-am mai spus") nu se refera la un
avertisment pe care Pavel tocmai II adresa galateni lor, ci, mai degraba, la
unul din trecut, adresat probabil in timpul evanghelizarii din Galatia.24 O
traducere mai corecta a lui irpoXeyw este cea sugerata de Burton25, care ar
fl ,,a prezice" si care ar Tntari nuanta eshatologica a frazei
otl 01 Td ToiaOTa iTpdaaovTes paaiAeiav Geou ov K\j]povo\Lr\oovoiv.
Intr-un fel, Pavel prezice viitorul celor ce practica vicii ca cele mentionate
in lista, si anume ca ei nu vor mo§teni imparatia lui Dumnezeu.
Expresia ,,ca cei ce fac astfel de lucruri",
on ol tci TOiaOra -npdooovTes, este, de asemenea intriganta, deoarece
ridica problema daca Pavel se refera la cre§tinii galateni ca fiind vinovaji de
practicarea pacatelor amintite sau descrie viata §i sfar§itul celor care nu
traiesc in Hristos. S-ar putea oare ca apostolul sa se refere, totus. i, la ambele
categorii, avertizandu-i pe primii ca facand acele lucruri vor avea soarta
celor din urma? Conform lui Fee, efectul asupra oricarui individ va fi
determinat de ceea ce crede fiecare. Daca cineva crede in Hristos,
mo§tene§te Imparatia lui Dumnezeu (deja prezenta, dar care urmeaza a se
consuma) si este plin de Duhul Sfant. Daca, din contra, acea persoana va
crede in altceva decat Hristos, ea nu va mo§teni imparatia lui Dumnezeu.
Mai mult, individul care are credinta in Hristos va duce o viata dupa
calauzirea Duhului §i de aceea, ,,faptele firii" vor caracteriza viata unui
necredincios, §i nu a credinciosului. Nu deducem de aici ca cres.tinii nu
pacatuiesc; ei pacatuiesc, dar nu traiesc in pacat. Acest fapt reiese si din
folosirea de catre Pavel a lui -npaooovres (part. prez. activ al lui TTpdaaw -
24 Tarazi, op. cit, p. 296. Tarazi, asemenea lui Betz, {op. cit., p. 284) concepe
mcheierea listei viciilor ca pe un material pre-paulin, din moment ce expresia
PaaiXeiav 6eoO face parte din proclamarea Evangheliei.
25 Burton, op, cit., p. 311.
92 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
,,a face", ,,a practica")26, termen ce descie un mod de viaja al oamenilor, si
nu doar practici ocazionale. Pe scurt, Fee concluzioneaza ca lista lui Pavel
cu vicii ii descrie pe necredinciosi si ii avertizeaza pe crestinii galateni sa
nu practice aceleasi lucruri ca cei predestinatf pentru mania lui
Dumnezeu.27
Sa facem acum cateva observatii cu privire la interpretarea lui Fee.
In mod sigur, Pavel ii considera pe galateni niste oameni spirituali (5:25),
fii adoptati de Dumnezeu (4:4-7) si, in consecinfa, mostenitori ai Imparajiei
lui Dumnezeu (4:6-7). Totusi, in 5:16-26 Pavel nu se refera la pozifia
galatenilor in Hristos, ci la trairea dupa ,,poftelor firii", care se opune
lucrarii Duhului pentru o viata de mostenitor caracterizata de ,,roada
Duhului". Autorul acestei lucrari considera ca interpretarea lui Fee este
corecta dintr-un punct de vedere, dar irelevanta pentru situafia din Galatia.
Mai precis, in lumina textului din 4:8-20, Pavel se adreseaza clar
galatenilor care savarseau fapte in care traisera inainte de a-L cunoa§te pe
Dumnezeu.28
Apostolul este uimit de comportamentul lor ca fii adoptati ai lui
Dumnezeu, avand pe Duhul in inimile lor. in aceste conditii, el le pune in
vedere ca a fi in Duhul inseamna si a umgbbla prin Duhul (5:25). De aceea,
26 Dupa parerea lui Wuest, Trpdaaw se refers la practicarea anumitor lucruri dinobicei, care fac vadit caracterul unei persoane. Cercetatorul amintit spune ca
estimarea fScuta de Cuvantul lui Dumnezeu nu se bazeazS pe fapte accidentale
care sunt rareori sSvarsite, ci pe cele care apar de obicei in comportament si care
vadesc caracterul persoanei respective.
27 Fee, God's Empowering Presence, p. 443. Un caz similar se g&seste la Pavel inICor. 6:9-10 si Ef. 5:5.
Fee {God's Empowering Presence, p. 400) anticipeazS c3 in 4:9 Pavel ii descrie
pe galateni ca vrand sa revinS la Lege (cf. 4:21). Indiferent daca aici este vorba
de Tora sau o religie p5ga"na, ambele ii vor conduce catre pacat. Ceea ce este
important, iar Fee omite, este c8 emaTpe<t>eTe exprima o actiune progresivS
(care a si inceput), si nu o dorinfa care asteapta sS fie implinita. Fee nu acorda
suficienta atenjie pasajului din 4: 8-20, care pare a fi foarte semnificativ pentru a
analiza situatia galatenilor. Vezi si Bruce, Galatians, pp. 202-204.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 93
5:19-21 se refers in primul rand la faptul ca galatenii urmau o cale gresita §i
era nevoie sa li se atraga atenfia §i sa fie mdrumati sa-si indrepte
comportamentul, §i nu doar pentru ca acesta era nepotrivit, ci §i pentru ca
ar fi putut avea acelasj sfarsit ca cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Mai
mult, in 6:1-10 Pavel nu scrie referitor la recuperarea necredinciosilor, ci a
credinciosilor cazu^i tn pacat. El nici nu ar fi scris daca galatenii ar fi stiut
Tntr-adevar ce insemna a fi TTveuu.aTiK6i, §i anume ,,a trai si a umbla prin
Duhul". Dupa cum Jewett observa, ei credeau doar in prima parte (a trai
prin Duhul), dar ajunsesera la extrema in care o considerau inutila pe a
doua (a umbla prin Duhul).29
Ultima propozifie din incheierea listei cu vicii, ,,nu vor mos.teni
Imparatia lui Dumnezeu" (fiaoiXeiav BeoO ou K\T|povou.rjaouaiv), apare
pentru prima data in epistola, dar, dupa parerea lui Bruce, aceasta nu
exprima o notiune straina cititorilor (vezi F.A. 14:22).30 In epistolele
pauline ea apare in ICor. 6:9-10, 15:50 §i in Ef. 5:5, iar in doua dintre
aceste situa{ii apare in legatura cu o lista a viciilor.3' Bruce intelege ca
Pavel vede Imparatia lui Duninezeu ca fiind mo§tenita de credincio§i in
viata ce va veni, de aceea ea este de domeniul viitorului. In schimb, Duhul
este present acum in vietfle credincio§ilor, garantandu-le ca vor mo§teni
Imparatia (cf. Rom. 8:23; 2Cor. 1:22). Totu§i, Imparatia viitoare este, de
asemenea, partial realizata in prezent prin venirea lui Hristos §i trimiterea
Duhului (Rom. 14:17; ICor. 4:20). Opinia lui Burton vis-a-vis de acest
context este ca Pavel se refera la Imparatia viitoare a lui Dumnezeu, care
are sa vina odata cu intoarcerea lui Hristos, deoarece apostolul prezinta
idealul etic al Imparafiei. Acolo nu va mai fi loc pentru pacatosj ?i nici nu
29 Robert Jewett, ,,The Agitators and the Galatian Congregation", New TestamentStudies 17 (1970-1971), p. 211. Jewett vede cea mai mare problems a galatenilor
ca fiind tnr3dacinata in intelegerea lor gre§ita a posed&rii Duhului. Ei credeau c3
din moment ce aveau Duhul, comportamentul etic este lipsit de relevant
30 Bruce, Galatians, p. 251.31 Tarazi, op.cit., p. 296. Totu§i, Tarazi considers c& Epistola catre Efeseni nu este
paulina\
94 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
va exista pacat. DesJ aspectul prezent al Imparatiei lui Dumnezeu32 are
aceeasj exigents (sfinfenia), aici pacatul mai are §anse, la fel insa §i
pocainfa.
Concluzionand discutia despre Hsta cu vicii, putem infelege cateva
lucruri ce se desprind din textul paulin. In primul rand, prin faptul ca
apostolul folose§te sintagma ,,faptele firii" §i apoi enumera o serie de
pacate, el identified pacatul cu firea. In termeni antropologici s-ar putea
spune ca in tot ce apartine de firea omului exista §i Tnclinatia sa interioara
catre faptele pacatoase. In al doilea rand, astfel de fapte, puse in antiteza cu
,,roada Duhului", e clar ca nu descriu o via^a traita prin Duhul, ci pun in
evidenja modul de viaja caruia ii aparfin. In al treilea rand, lista lui Pavel cu
vicii nu este exhaustiva, ci arata doar cateva fapte rele savarsite eel mai
adesea in societatea contemporana galatenilor sau de catre unii crestini
galateni.33 In ultimul rand, dar nu si eel mai neinsemnat, incheierea este un
avertisment adresat galatenilor de a nu mai savarsj faptele care odinioara
formau modul lor de viata. Este nepotrivit pentru cei pe care Dumnezeu i-a
facut mostenitori sa traiasca in pacat asemenea celor care nu vor mosteni
Imparajia Sa. In schimb, ei trebuie sa puna in practica ceea ce le indica
Duhul.
2. Galateni 5:22-2334
22 6 8e Kapiros toO TTveuu.aTOS eanv dyaTrri xaP^ eLprjvri, u.a
Kpo0u|ita xp^crTOTris ayaQwowr), ttlqtls 23 irpauTTis eyKpdreia
d TWV TOLOUTWV OUK EOTIV VOU-O?.
32 Burton, op.cit., p. 312.33 Mark G. Bret, ed. Ethnicity and the Bible, Leiden, E.J. Brill, 1996, pp. 235-237.Conform celor spuse de Philip F. Esler {Group Boundaries and Integroup
Conflict in Galatians: A New Reading ofGalatians 5:13-6:10, p.213-240), Pavel
are in vedere omul tipic pentru zona Mediteranei si societatea In care acesta traia,
societate a cSrei caracteristici erau evidente §i in bisericS.
34 Luand in discutie ,,roada Duhului", nu vom analiza fiecare termen folosit pentrua descrie o virtute. Pentru o astfel de analiza, vezi Fee, God's Empowering
Presence, p. 446-453, sau Burton, op.cit., p. 314-318.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 95
22 ,,Roada Duhului, dimpotrivva, este: dragostea, bucuria, pacea,
indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosja, 23 blandetea,
infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege".
Contrastul cu ,,faptele firii" este introdus prin propozitia
6 8e KapTrog toO -nvev^aTos eonv (,,Roada Duhului, dimpotriva, este"),
pe care Fee35 o considers titlul listei cu virtu{i. In opinia lui Wuest,
conjunctia Se are nuanta adversativa si introduce subiectul ,,roadei
Duhului". Mai mult, ambele versete trebuie luate ca o continuare a
indemnului lui Pavel catre galateni de a nu-si folosi libertatea pentru
implinirea poftelor carnii, ci sa-si lase viefile controlate si dirijate de
Duhul.36
Mulfi cercetatori considers semnificativ faptul ca Pavel
contrasteaza pluralu ,,fapte" cu un substantiv la singular - ,,roada". Dupa
cum precizam mai devreme, epya descrie ceea ce omul poate face prin
efort popriu37, pe cand ,,roada" poate fi folosit cu scopul de a eviden^ia
imputernicirea divina (a Duhului) care este la lucru in §i printre credincio§i,
producand in ei adevaratul caracter al lui Dumnezeu.38 Fee spune ca
,,roada" despre care este vorba in acest context este de fapt atitudinea celor
care s-au lasat calauzi^i de Duhul, acest lucru fund detaliat in lista care
urmeaza. Cu toate acestea, nu se intampla nimic in credincio^i fara
contributia lor, si anume actiunea de a se supune, de a umbla si a trai prin
Duhul pentru ca acest rod sa poata fi produs in ei.39
Chiar daca am analizat conceppile lui Dunn40 §i pe cele ale lui
Williams41 despre Kapnos, nu trebuie sa facem prea mare diferen^a intre
35Fee, God's Empowering Presence, p. 443.
36 Wuest, Galatians, p. 159.
37 Barrett, op.cit., p. 77. Cf. n. 173.38 Fee, God's Empowering Presence, p. 444.39 Fee, God's Empowering Presence, p. 443. Vezi, de asemenea Tarazi, op.cit., p.
297, care aici este de acord cu Fee. Vezi si Cole, op.cit., p. 219, vede in ,,roada
Duhului" rezultatul spontan al prezenfei Duhului in credincios.
40 Dunn, Th. ofGalatians, p. 111.
96 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
Kap-rros §i epya. Diferenja, Tnsa, trebuie facuta intre termenii cu care cele
doua cuvinte intra in legatura, adica Duhul §i firea, deoarece Kapiro? este
un termen uzual in Biblia ebraica, literatura iudaica si in textele biblice
pentru a descrie produsul sau consecinfa efortului uman ce se
materializeaza in conduita sa, fie ea rea sau buna (ex. Prov. 1:31; Ier. 17:10;
Mat. 3:8; loan 15:2-8). De aceea, expresia ,,roada Duhului", prin aceasta
asociere, arata ca Duhul determina un comportament divin in credincios.
Cu toate acestea, persoana implicata va trebui sa participe in mod constient
la producerea acestei roade.42
Al doilea aspect al expresiei (,,roada Duhului") care merita a fi
mentfonat, tot in contrast cu prima expresie (,,faptele firii"), este folosirea
formei de singular a lui KapTros, si nu pluralul care ar corespunde lui epya.
William enunta doua interpetari pentru acest fapt. Prima dintre ele ar fi
aceea ca apostolul ia toate aceste calitafi ca pe un intreg, iar persoana
calauzita de Duhul este intotdeauna caracterizata de ele. Cealalta
posibilitate ar fi ca Pavel sa se refere la un singur rod, si anume dragostea,
iar toate celelalte opt sunt manifested ale acesteia.43 Totusi, sugereaza Fee,
nu trebuie pus un accent deosebit pe aceste doua interpretari, dat fiind
faptul ca, din punct de vedere lingvistic, atat in engleza cat si in greaca,
KapTto? poate funcfiona ca un substantiv colectiv.44
Lista cu virtuji are mai pufine componente (noua) decat cea cu vicii
(cinsprezece), dar in esen^a define caracteristici similare. N-a fost
conceputa pentru a fi exhaustiva, ci, mai degraba reprezentativa (conform
41 Williams, op.cit., p. 150. Vezi §i Tarazi, op.cit., p. 297 si Barclay, op.cit., p. 119-120.
" Tarazi, op.cit., p. 297. Autorul ataca interpretarea protestanta tradi|ionala care
priveste ,,faptele" ca pe niste eforturi omene§ti, iar ,,roadele" ca pe o samanta
semanata care creste si aduce roads, dorind sa spuna prin aceasta ca rezultatul
este un dar de la Dumnezeu care nu are trebuinta de participarea omeneasca.
43 Williams, op.cit., p. 150. Vezi si Tarazi, op.cit, p. 297, care sus|ine cea de-adoua opinie. Vezi si Dunn, Galatians, p. 112.
Fee, God's Empowering Presence, p. 444.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 97
cu expresia Kara tcov toloOtojv - ,,impotriva unor astfel de lucruri", v.
23). In alte liste asemanatoare din corpus-u\ paulin mai apar §i alte
elemente (recunostinfa, iertarea, smerenia, binecuvantarea si rabdarea -
Col. 3:12-17; Rom. 12: 9-21 etc.). Adesea, aceasta lista de noua manifestari
ale ,,roadei Duhului" este comparata cu cele noua daruri ale Duhului din
ICor. 12:8-10.45 Se afirma ca elementele Hstei constituie ,,roada Duhului",
intocmai dupa cum cele noua harisme / daruri spirituale (xapia|iaTa) sunt
singurele ,,daruri ale Duhului". Interpretarea bazata pe analogia numerica
nu ramane valabila din moment ce doar in ICor. 12 apar trei liste de daruri
spirituale (8-10; 28; 29-30) in care apar douasprezece daruri diferite. Acest
lucru este confirmat si de asocierea lui xctp£cru.aTa cu TrveO|ia (ICor. 12:4,
7), ceea ce exclude posibilitatea de a deosebi sau clasifica intr-o ordine
ierarhica cele trei liste.46
Apoi, spre deosebire de lista viciilor, Fee spune ca lista virtujilor
este mai dificil de grupat pe anumite teme.47 Unii cercetatori, precum Betz,
au tncercat sa le clasifice in trei seturi, fiecare ilustrand trei concepte
diferite, cele mai importante fiind plasate la inceputul §i la sfarsitul listei.
De exemplu, priuml set este unic deoarece toate cele trei elemente pot fi
atribuite atat lui Dumnezeu cat si omului. Dragostea, bucuria si pacea sunt
atribute ale Trinitatii, dar sunt pretinse si trebuie sa caracterizeze existenja
oricarui cre§tin. Toate au scopul de a reprezenta ,,puterile spirituale" din
om, care, prin tmputernicirea si lucrarea motivatoare a Duhului, devin fapte
vizibile. Al doilea set de concepte (indelunga rabdare, bunatatea, facerea de
bine) sunt, dupa Betz, un pas catre activitatea umana, toate atribuite lui
Dumnezeu, care as.teapta ca si omul sa le practice. In fine, eel de-al treilea
grup de concepte (credinciosia, blandefea, infranarea poftelor) sunt vazute
de catre autorul amintit ca facand apel la o foarte cunoscuta lista elenistica
45 Fee, God's Empowering Presence, pp. 444-445.
46 Siegfried Schatzmann, A Pauline Theology of Charismata, Peabody,
Hendrickson, 1989, p. 35.
47 Fee, God's Empowering Presence, p. 445.
98 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
de virtuti, adoptata de scriitorii evrei §i cre§tini. Conceptul de ,,Tnfranare a
poftelor", de exemplu, a fost introdus de Socrate in etica elenistica, iar
Pavel Tl men{ioneaza in contextul unui ascetism sever. Mai mult, Betz
argumenteaza ca prin plasarea acestei virtuti la finalul listei s-a intentionat
crearea unei simetrii cu ,,dragostea", iar asemanarea cu etica elenista ar
putea indica faptul ca Tntreg pasajul este citat de Pavel dintr-o sursa
elinista.48
Clasificarile virtuti lor, precum cea facuta de Betz, sunt contestate
de Fee pe motiv ca este dificil de gasit nume adecvate pentru cele trei grupe
de concepte sugerate mai sus. Singurele indicii pe care Pavel le furnizeaza
in legatura cu ordinea calitajilor care formeaza aceasta lista pot fi gasite in
pozijia din capul listei pe care o ocupa ,,dragostea" (cf. 5:14) sj in pozitia de
mijloc ocupata de trei calitafi care par sa-si aparfina una alteia. In afara de
aceasta, Fee sustine ca lista virtufilor pare incompieta in comparatie cu cea
a viciilor. Cu toate acestea virtufile sunt selectate cu atentie pentru a sta in
opozitie cu majoritatea ,,faptelor firii". Absenta unei clasificari in textul
paulin duce la concluzia ca lista descrie o buna parte a vietii crestine, atat
personals cat §i comunitara, pentru a ilustra complexitatea (diversitatea)
activitatii Duhului. Pe scurt, Fee clasifica in trei puncte aspectele pe care le
considera mai importante in aceasta lista. In primul rand, apostolul
foloseste aceleasi calitati si in alte contexte etice §i se refera mai ales la
caracterul lui Dumnezeu si la relafia cu poporul Sau. In al doilea rand, cele
mai multe dintre ele vizeaza viata comunitara49, si nu pe cea interioara si
individuala (cu exceptia catorva dintre ele). In al treilea rand, lucru deja
mentionat, obiceiul de a compara lista ce contine xapLo*|iaTa din ICor. 12:
8-10 cu ,,roada Duhului" §i de a o considera pe una mai importanta decat
48 Betz, op.cit., pp. 287-288. Pentru referin^e privitoare la numarul aparijiilorvirtu|ilor in materialele biblice §i extrabiblice, in legatura cu Dumnezeu si omul,
vezi notele de subsol 144-162 ale lui Betz, op.cit., la acela§i pagini.
49 Privitor la aceasta idee, vezi de asemenea Charles H. Cosgrove, The Cross andthe Spirit. A Study in the Argument and Theology of Galatians, Marcon, Mercer
University Press, 1988, p. 173.
Elementele conflictuliu dintre Duh si firea pamanteasca 99
cealalta este impotriva modului de gandire al lui Pavel. Ambele sunt la fel
de importante si sunt folosite separat pentru a constitui un argument al
apostolului intr-un anumit context.50
Conform lui Barret aceasta lista a virtufilor este alternativa la fraza
de incheiere a ,,faptelor firii". Ea sugereaza ca, dimpotriva, cei care poseda
,,roada Duhului" vor mosteni imparajia lui Dumnezeu.51 Chiar daca aceasta
constatare exprima realitatea, lista ,/oadei Duhului" are propria 'ei
concluzie care ne readuce in contextul antitezei dintre Duh §i Lege
menfionata in v. 18.
KaTGt twv toioutwv ouk eanv vofios (,,Tmpotriva acestor lucruri
nu este lege"). Burton considera ca prin aceasta constatare retorica, Pavel
intentioneaza sa spuna ca prin practicarea acestor virtual, Legea este
implinita, ceea ce inseamna ca nu exista lege impotriva acestor lucruri.52
Privind lucrurile dintr-o alta perspective, Bruce face legatura cu ITim. 1:9
care spune ca ,,legea nu este facuta pentru eel neprihanit, ci pentru cei
faradelege §i nesupusi". Lista cu virtu^i se va materializa cu siguranta in
viafa unei persoane neprihanite, fapt pentru care, atunci cand are de a face
cu virtufi ca dragostea, bucuria, pacea etc., Legea nu-§i mai are rostul.
Aceasta interpetare este asemanatoare cu cea potrivit careia, intrucat
twv toioutojv este la masculin, propozi^ia se traduce prin: ,,pentru astfel de
oameni nu exista lege." Aceasta ne-ar tntoarce la v. 18 potrivit caruia cei
calauziti de Duhul nu sunt sub Lege, iar daca a avea asemenea calitaji
inseamna a fi calauzit de Duhul, atunci nu exista lege care sa condamne
aceasta atitudine (cf. Rom. 8:1). Totusi, Barclay considera ca traducandu-l
pe twv toloutojv prin forma lui de masculin nu se ajunge la cea mai
50 Fee, God's Empowering Presence, p: 445.
51 Barrett, op.cit., p. 77.52 Burton, op.cit., 318. Conform lui Barclay, op.cit., p. 122, aceasta interpretare
este criticata de catre unii ca fiind inutila pentru c3, se intreaba ei, de ce Pavel a
mai trebuit sa afirme ca nu exista nici o lege impotriva unor asemenea lucruri
cand faptul acesta este foarte clar?
53 Bruce, Galatians, pp. 255-256.
100 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca
corecta varianta §i aduce in discutie alte probleme care trebuie
solutionate.54
Barclay aminte§te o alta metoda folosita de cercetatori in
interpretarea acestei propozitfi, aceea de a-1 traduce pe koto prin ,,cu
privire la", ,,in legatura cu". Atunci, propozitia ar suna in felul urmator: ,jn
privinja unor astfel de lucruri nu exista lege." Desi ofera o solutie logica, el
spune ca aceasta traducere prezintS dou3 impedimente care nu pot fi trecute
cu vederea. In primul rand, daca prepozitia Kara este tradusa astfel,
inseamna ca ,,roada Duhului" este departe de orice fel de lege (,,un mediu
in care ordinea si regulile sunt irelevante"55). In al doilea rand, in Noul
Testament Kara apare foarte rar cu sensul de ,,tn privinta", ,,in legatura
cu". Apoi, s-ar crea o contradicfie cu 5:14, unde Pavel, citand porunca
Legii despre dragoste, spune ca dragostea are de a face cu legea.56
Punctul de vedere al lui Barclay favorizeaza interpretarea clasica
(cea promovata de Burton, de exemplu57), potrivit careia atitudinea lui
Pavel se opune felului gresit in care galatenii in^eleg ce inseamna sa fli
calauzit de Duhul §i in Hristos. Aceasta, spune el, se potriveste mai bine in
context. El argumenteaza ca galatenii credeau ca invatatura lui Pavel despre
Duhul si despre Hristos ii va duce la pacat. Din acest motiv apostolul ii
asigura ca Duhul ii calauzeste spre o conduita pe care nici Legea lui Moise
nici alta lege nu o poate condamna, deoarece ea intruneste exigentele Legii.
Totusj, afirma Barclay, aceasta interpretare se limiteaza doar la anumite
54 Barclay, op.cit., pp. 122-123, Cole, op.cit., p. 221, Duncan, op.cit., p. 175, andRidderbos, op.cit., p. 208, interpreteaza twi> roiovnav ca fiind la genul
masculin.
55 Barclay, p. 123. Autorul ne indreapta atenjia spre Bruce, Galatians, p. 255, careinclina spre aceasta interpretare, fiind de acord ca aceasta este una corecta.
56 Barclay, op.cit., p. 124, n. 54,55.
57 Burton, op.cit., p. 318, cu privire la „...impotriva acestor lucruri nu este lege."
In cuvintele lui Burton: ,,Afirmatia moderata, ca nu exista lege impotriva unor
asemenea lucruri, are efectul uneia care subliniaza ca aceste lucruri erau in
concordanta deplina cu cerinfele legii".
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 101
aspecte vizate de Pavel, din moment ce Pavel le-a recomandat galatenilor
sa nu practice circumcizia, sa nu respecte sarbatorile iudaice sj sa nu
consume alimente necurate. El n-ar fi putut spune ca nu exista lege
impotriva unor astfel de lucruri58, deoarece Legea le pretinde pe primele
doua §i II condamna pe al treilea. in rest, constatarea lui Pavel este corecta
si probabil are ca scop motivarea galatenilor de a se lasa calauzifi de
Duhul.59
In privin{a problematicii frazei pe ansamblu, dupa parerea autorului
acestei lucrari, interpretarea lui Fee aduce o lumina mai clara. Acesta
considera ca Pavel subliniaza din nou tema intregii epistole, aceea ca
lucrarea lui Hristos §i venirea Duhului pun capat relevanfei Legii mozaice
pentru poporul lui Dumnezeu. De aceea, atunci cand aceste calita{i se
manifests vizibil in viafa unui credincios, Duhul este puterea care
calauzeste acea persoana impotriva careia Legea nu mai are nimic de spus.
Legea, men^ionata mai devreme, este pentru cei nelegiuitf, pentru cei care
pacatuiesc, pe care fi condamna. Legea, insa, nu se poate impotrivi celor
care practica virtu^ile.60
Concluzie
Fara a intra in alte detalii, in concluzia discu^iei despre v. 19-23 in
contextul temei majore din 5:16-26 §i anume opozifia dintre Duh §i firea
pamanteasca, putem abserva o serie de lucruri. in primul rand, interesul
major al lui Pavel este ca prin v. 19-23 sa prezinte in termenii practici ai
,,faptelor firii" si ,,roadei Duhului", contrastul dintre doua dimensiuni ale
vietii: una traita dupa dorinjele rele ale firii, iar cealalta in conformitate cu
calauzirea Duhului. Spre deosebire de aceasta din urma, primul stil de via|a
58 Doar daca Pavel se gande§te la legea lui Hristos (pentru opinia scriitorului, cf.
6:2).
59 Barclay, op.ciu, p. 124.
60 Fee, God's Empowering Presence, p. 453.
102 Elementele conflictului dintre Duh si firea p^manteasca
este inadecvat pentru un cre§tin §i tl face ca pe unul care nu-L cunoaste pe
Hristos si nu va mosteni Imparatia lui Dumnezeu61. In al doilea rand,
prezentand conflictul dintre fire si Duh in felul acesta, Pavel introduce un
alt set de informali care poate contribui la formarea conceptului cititorilor
despre ce inseamna a fi in Hristos sj a fi calauzit de Duhul. De exemplu,
crestinul este un mo§tenitor al Impara|iei lui Dumnezeu, iar Duhul ll
calauzes,te in manifestarea calitaplor impotriva carora nu exista lege. Legea
este irelevanta pentru Duhul care Tnsuflete§te poporul lui Dumnezeu. In al
treilea rand, in legatura cu tema acestei lucrari, comentariile lui Pavel
asupra acestor versete dau na§tere unei intrebari de baza pentru tratarea
conflictului dintre came §i Duh. In v. 16-17 era vorba de lupta crestinilor de
a evita trairea dupa poftele firii si de a urma clauzirea Duhului. Intrebarea
este daca Pavel, atunci cand enunfa ,,faptele firii" §i ,,roada Duhului",
infelege ca aceste elemente sunt implicate in lupta crestinilor.
Concluzia analizei pasajului din v. 19-21 a fost ca in credincios
exista tending de a pacatui (din cauza ca el inca traieste in tensiunea
eshatologicS ,,deja, dar nu inca"), ceea ce inseamna ca persoana in cauza
este capabila atat sa distinga ceea ce este pacatos de ceea ce nu este, cat §i
sa aleaga intre a comite sau nu pacatui. Totusi, a avea tendinte pacatoase
inseamna a avea tendinte catre lucruri ca cele enumerate sub titlul de ,,fapte
ale firii". In acelasj timp, Duhul este la lucru pentru a-i acorda
credinciosului resursele necesare trairii unei vieti morale in orice
imprejurare. De aceea, putem spune ca ,,faptele firii" nu fac parte din viata
credinciosului, dar ele sunt aspecte care se pot materializa in via$a
individului atunci cand umblarea prin Duhul este intrerupta. Asta inseamna
ca elementele conflictului nu sunt nici ,,faptele firii", nici ,,roada Duhului",
care au fost prezentate in v. 19-23. Ele sunt tending de practicare a unor
elemente, dintr-o lista sau din cealalta, in funcfie de decizia responsabila pe
61 Problema ramane deschisa in privinfa crestinului care i§i compromite
stilul de viata, dacS suporta sau nu aceleasi consecinte.
Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 103
care o ia individul: fie sa invoce calauzirea Duhului, umbland astfel prin
Duhul §i neimplinind poftele firii, fie sa se lase in voia acestor pofte.