ELEMENTELE CONFLICTULUI DINTRE DUH §1

FIREA PAMANTEASCA: GALATENI 5:19-23

de Ovidiu Leliuc

Introducere

in Galateni 5:19-23, Pavel mentioneaza concret saptesprezece

aspecte ale manifestarii firii pamantesti si noua virtu^i care rezulta din viafa

traita in Duhul. Listarea in paralel a acestora face parte din metoda

apostolului de a ilustra de ce lupta dintre firea pamanteasca si Duh este atat

de inversunata. fn opinia lui Fee, prima dintre liste (viciile) descrie vechiul

mod de viata al galateni lor si felul in care traiesc cei care mai aparfin inca

lumii pagane in care ,,pofta firii" este implinita dm plin. Fara mdoiala,

galatenii sunt chema{i sa umble in permanent prin Duhul asa Tncat sa nu

alunece spre practicile care le caracterizau via{a Tnainte de a-L cunoaste pe

Hristos. A doua lista confine aspecte caracteristice unei vieji traite conform

caiauzirii Duhului. Aceste doua liste nu sunt unice in epistolele pauline

(vezi Col. 3:5, 8, 12), dar nici nu sunt identice cu cele din alte epistole.1

1 Fee, God's Empowering Presence, pp. 439-440. Vezi de asemenea Betz, p. 281.

Fee arata ca listele cu vicii sunt mai des mtainite In epistolele lui Pavel decat cele

care conjin virtuti. Pentru o paralela bine documentata intre cele doua liste, vezi J.

Dunn, Theology ofPaul, pag. 662-664, notele 164, 165.

86 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

Fee prezinta o serie de aspecte semnificative ale listei din 5:19-23

care merita a fi menfionate. In primul rand, aici, spre deosebire de alte

texte, virtutile §i viciile se gasesc sub titluri foarte precise: ,,faptele firii" si

,,roada Duhului". In al doilea rand, listele se potrivesc bine situafiei din

Galatia, asa cum este ea descrisa in 5:15. In al treilea rand, listele au rolul

de a sublinia cateva aspecte ale lucrarii firii pamantesti sj ale roadei

Duhului, §i nu o prezentare completa (vezi to 6|ioia §i

Kara twv toloutwv). In ultimul rand, dar nu §i eel mai pu{in important,

structura contrastului este semnificativa. Din din punct de vedere stilistic,

listele sunt compuse simetric: ambele au un titlu, urmeaza continutul

propriu-zis al listei si se Tncheie cu o concluzie.2 Autorul acestei lucrari

observa ca, din perspectiva contfnutului, ambele liste arata sursa, efectele si

consecinjele unui anumit mod de viaja.

1. Galateni 5:19-21

19 cj)ctvepd Se eunv to. epya Tf|9 aapKos, aTLvd eaTtv -rropvei

a, aKaGapaia, aCTeXy€La,20 eLSwXoXaTpia, (Jxxpu.aK€La, ex^pai, epig,

CfjXos, 0u|j.ol, epiGelaL, SixoaTaciLaL, alpeaeis, 21 4>06i^ol, ue0ai, kw

|iol Kai Td 6|ioia toutol?, a irpoXeyw vu.lv, Ka0a>g TTpoetTToi/ oti ol t

a ToiaOTa rrpdaaovTes paaiXetav 0eoi) ov KXripovop-rjaouatv.

19 ,,§i faptele firii pamantesti sunt cunoscute si sunt acestea:

preacurvia, curvia, necura^ia, desfranarea, 20 inchinarea la idoli, vrajitoria,

vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neintelegerile, dezbinarile, certurile de

partide, 21 pizmele, uciderile, bepile, imbuibarile si alte lucruri

asemanatoare cu acestea. Va spun mai dinainte, cum am mai spus, ca cei ce

fac astfel de lucruri nu vor mo§teni impara^ia lui Dumnezeu."

Oavepd 6e eonv ra epya Tfjs aapKOS (,,§i faptele firii sunt

acestea:"). O traducere literala ar fi: ,,§i faptele firii se manifesta prin:" sau,

Fee, God's Empowering Presence, p. 440.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 87

dupa cum propune Bruce3: ,,§i faptele firii sunt bine cunoscute". Fee4

considera ca aceasta fraza este titlul listei cu vicii, iar dupa Bruce5 ea arata

ca modul de via{a al individului este evidenjiat prin propriile-i manifestari.

In opinia lui Burton, aparifia lui 8e sugereaza aici ca tema este

reluata dupa o paranteza (acest lucru se aplica ambelor liste din v. 20-23).

Tema este antiteza dintre Duh s. i firea pamanteasca (v. 17), care acum este

explicate prin enumerarea detaliata a formelor de manifestare a firii §i a

Duhului. Termenul cjxivepa poate insemna: ,,clar", ,,evident" sau ,,bine

cunoscut" §i demonstreaza claritatea situafiei.6

In aceasta chestiune, Tarazi se pronunfa contra interpretarii

tradifionale7, conform careia fyavepa se refera la faptele firii care sunt clare

(evidente). Demonstratia sa, bazata pe trei argumente, susfine ca in mediul

pagan, faptele rele erau practicate in mod obisnuit §i, deci, nu mai puteau

iesj atat de clar in eviden^a. Apoi, v. 21 afirma ca galatenii mai fusesera

avertizati o data sa nu practice acele vicii; atunci, de ce ar mai fi continuat

ei sa le infaptuiasca, daca erau atat de evidente? In ultimul rand, Rom.

1:18-2:16, un text folosit in mod gresit pentru a susfine ,,argumentul

eviden^ei" sugereaza faptul ca oamenii carora Pavel li se adreseaza^ de§i

cunosteau standardele lui Dumnezeu, nu acjionau in confromitate cu ele

(cf. Rom. 1:32). In consecinta, Tarazi afirma ca interpretarea lui cj>avepa,

care in mod sigur inseamna ,,evident" sau ,,vadit", trebuie cautat altundeva,

spre exemplu in legatura cu lista roadei Duhului. Mai precis, s-ar putea

referi la faptul ca ,,faptele firii" devin evidente atunci cand contrasteaza cu

,,roada Duhului". Altfel spus, pentru oricine este calauzit de Duhul (cf. 5.

3 Bruce, Galatians, p. 246.

4 Fee, God's Empowering Presence, p. 440.

5 Bruce, Galatians, p. 246.

6 Burton, pp. 303-304.

7 Tarazi se refera la Bruce, Galatians, p. 246 si la Ridderbos, Galatians, p. 204.

88 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

18a), este evident ca aceste fapte sunt practicate doar de cei care traiesc in

firea pamanteasca.8

Apoi, epya (,,lucrari", ,,fapte", ,,rezultate")9, poate avea un sens

pasiv, dar s. i unul activ, chiar daca Burton argumenteaza ca sensul activ ar fi

mai potrivit in acest context, spunand ca in scrierile lui Pavel termenul

apare de obicei cu acest injeles, Tndeosebi atunci cand este la plural.

Asocierea lui epya cu aapKos sugereaza posibilitatea unui paralelism intre

sintagmele t& epya Tfjs aapKos si epya vo\iov (,,faptele Legii"), aceasta

din urma aparand de cateva ori in Galateni ( de exemplu in 2:16 si 3:2).

Desi recunoaste ca in Rom. 6:14 si 7:7-25 este vorba despre faptul ca viata

sub Lege da na§tere pacatului, Burton sustfne ca sintagmele nu pot fi

sinonime, deoarece Pavel nu atribuie niciodata Legii asemenea ,,fapte rele"

cum sunt cele enumerate in v. 12-22. Totusi, modul in care Legea produce

pacatul trebuie infeles din perspectiva ,,actelor de supunere fata de anumite

precepte, insuficiente pentru a trai neprihanirea deoarece nu sunt Tnfaptuite

in spiritul dragostei si al credinfei interioare" (cf. Burton).10 in acord cu

Burton, Fee adauga ideea ca Pavel, prin folosirea aceloras. i termeni, arata ca

ambele categorii de fapte (,,respectarea unor precepte religioase si faptele

Tarazi, op. cit., pp. 293-294. Tarazi aduce trei argumente in favoarea opiniei sale,

argumente bazate mai ales pe v. 22, dar si pe Tntreg contextul din vv. 22-26. Una

din concluziile lui cele mai puternic subliniate in discufia de fata este aceea ca

Pavel a amintit acele ,,fapte ale firii" care sa fie in contrast foarte vizibil cu

dragostea - eel mai important rod al Duhului. Consider, insa, c3 aceasta

interpretare se potriveste perfect poruncii din 5:14, dar este contrazisa de

ciTiva. eaTiv care arata clar ca fiecare viciu este opus in aceeasi masura

standardelor Duhului.

9 George T. Montague, The Holy Spirit: Growth of Biblical Tradition, Peabody,Hendrickson, 1993, p. 200. Dupa parerea lui Montague, ele sunt numite ,,fapte"

deoarece pentru a arata ca sunt propriile ac|iuni ale persoanet in cauza. Vezi de

asemenea C.K. Barrett, Freedom and Obligation. A Study of the Epistle to the

Galatians, London, SPCK, 1985, p. 77;

10 Burton, op. cit., pp. 303-304.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 89

firii") nu mai sunt parte din viafa galatenilor traita in Hristos prin Duhul;

ele sunt de domeniul trecutului."

Expresia cmvd eonv (lit. ,,oricare ar fi")12 introduce enumeratia

viciilor. Dupa parerea lui Betz13, acestea sunt prezentate de Pavel Tntr-un

mod haotic, pentru a arata natura haotica a raului. Aranjamentul haotic al

,,faptelor firii" este pus in contrast cu unitatea ,,roadei Duhului",

caracterizata de un aranjament ordonat (v. 22-23).I4 Cu toate acestea,

Lightfoot15, Burton16 §i Fee17 au aratat ca viciile18 sunt grupate intr-o

anumita ordine, ca §i cum ar urma o tema generala. Cercetatorii au distins

patru categorii de pacate in care se impart cele cinsprezece viciil9: a) pacate

cu privire la imoralitatea sexuala (activitate sexuala nelegitima, necuratie,

11 Fee, God's Empowering Presence, p. 441. Aceasta explicate este data de cei maimulji cercetatori. Dunn, tnsa, a carui punct de vedere pare a fi cam lipsit de

claritate, este de alta parere. El afirma ca expresiile ,,sub Lege" §i ,,faptele firii"

se refers la acelasi lucru. Mai mult, contrastul dintre manifestrile exterioare nu

mai este un contrast intre ,,faptele firii" §i ,,roada Duhului", ci intre ,,faptele

Legii" si ,,roada Duhului".

12 Burton, op. cit., pp. 304-305. El sugereaza ca aceasta ar mai putea insemna ,,deorice fel ar fi".

13 Betz, op. cit., p. 283. Vezi de asemenea Fung, op. cit., p. 253, care este de acord

cu Betz.

14 Betz, op. cit, p. 283.

15 Lightfoot, op. cit., p. 210.

16 Burton, op. cit., p. 304.

17 Fee, God's Empowering Presence, p. 441. Vezi de asemenea Fung, op. cit., p.

253.

18 O analiza detaliata a fiecSrui pacat in parte nu este relevanta pentru scopulacestei Iucr3ri. Pentru o astfel de analiza, vezi Bruce. Galurians, pp. 247-250, §i

Burton, op. cit., pp. 305-310.

19 Burton, Lightfoot, si Fung sugereaza ca aceste patru categorii sunt date dedpunctuapa traducerii. Autorul lucrarii de fata considera, tnsa, ca punctuajia

lextului Nestle-Aland Greek nu ajuta cu nimic in aceasta privinta. Probabil, eel

mai bine ar fi sa vedem o clasificare in funcjie de Tn|elesurile termenilor, din

moment ce termenii cu Tnfelesuri apropiate se succed, formand o tema majora.

De exemplu Tropyda nu urmeaza imediat dupa 0uu.oC.

90 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

trivialitate); b) pacate cu privire la Tnchinare (idolatrie, vrajitorie); c) pacate

cu privire la conflicted interpersonale (ostilitate, cearta, gelozie, manie,

egoism, disensiuni, favoritism, invidie); d) pacate provocate de excese

(be^iile, imbuibarile).20

Fee considera ca un conjinut similar apare in 2Cor. 12: 20, iar

anumite asemanari cu privire la ordinea pacatelor (de exemplu pacatele de

natura sexuala sunt urmate de idolatrie) intalnim m ICor. 6:9-10. Totusi,

autorul mai sus amintit subliniaza faptul ca o astfel de grupare a pacatelor

este foarte deosebita de celelalte liste, iar pacatele ,,grave" (precum

lacomia, hotia, pofta, pacatele comise prin vorbire, crima etc.) enumerate in

alte parti nu sunt mentionate in acest context. Acest lucru ar putea indica ce

se include si ce nu se include in expresia ,,va mu§cati si va mancati unii pe

al{ii" (v. 15).21 In aceste conditii, prima fraza de incheiere,

kcu Ta 6|ioia toutols, (,,§i alte lucruri asemanatoare cu acestea"), da de

injeles in mod clar ca lista este deschisa si pentru alte manifestari ale raului,

numite Tn acest context ,,faptele firii".22 A doua si ultima fraza de incheiere

apare ca o reluare a consecintei suportate de cei care practica astfel de

lucruri23, introducand in acelasi timp si o noua tema ($aoi\eiav 0eou).

20 Fee, God's Empowering Presence, p. 441.

21 Fee, God's Empowering Presence, pp. 441-442. Fee crede ca fraza ,,va mu§cati §i

va mancati unii pe al{ii" nu include §i violen^a verbals (pScate s3var§ite cu

limba). Apoi, el incearca s5 facS o legatura intre acest exemplu §i conflictul

dintre fire ?i Duh cu intenfia de a exclude posibilitatea ca un credincios sS duc3

lupte interioare cu astfel de probleme. E necesara o observa(ie dispre aceasta a

doua idee a lui Fee. La pagina 440 Fee insists asupra faptului c5 lista in discujie

nu este exhaustive (cf. ,,si alte lucruri asemanatoare cu acestea"). Dar, la pagina

442, pentrru a-si sustine ideea, el spune ca sunt §i pacate care nu au fost

men^ionate pentru a nu se deeduce ca este vorba despre o lupta interioara. Se

poate, insa, ca cineva, pe baza sintagmei kgu rd ojioia toutois , sS afirme ca

anumite pacate nu sunt cuprinse in aceastd lista (gandindu-se nu in ultimul rand

la propriile sale pacate)?

22 Betz, op. cit., p. 284. Vezi de asemenea Morris, op. cit., p. 173.23 Morris, op. cit, p. 173.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 91

Observand folosirea aoristului (TTpoeiTTOu) impreuna cu prezentul

(TTpoXeyw), Tarazi sustine ca fraza a TrpoXeyw uulv, KaGws TTpoeiiTov

(,,Va spun mai dinainte, cum v-am mai spus") nu se refera la un

avertisment pe care Pavel tocmai II adresa galateni lor, ci, mai degraba, la

unul din trecut, adresat probabil in timpul evanghelizarii din Galatia.24 O

traducere mai corecta a lui irpoXeyw este cea sugerata de Burton25, care ar

fl ,,a prezice" si care ar Tntari nuanta eshatologica a frazei

otl 01 Td ToiaOTa iTpdaaovTes paaiAeiav Geou ov K\j]povo\Lr\oovoiv.

Intr-un fel, Pavel prezice viitorul celor ce practica vicii ca cele mentionate

in lista, si anume ca ei nu vor mo§teni imparatia lui Dumnezeu.

Expresia ,,ca cei ce fac astfel de lucruri",

on ol tci TOiaOra -npdooovTes, este, de asemenea intriganta, deoarece

ridica problema daca Pavel se refera la cre§tinii galateni ca fiind vinovaji de

practicarea pacatelor amintite sau descrie viata §i sfar§itul celor care nu

traiesc in Hristos. S-ar putea oare ca apostolul sa se refere, totus. i, la ambele

categorii, avertizandu-i pe primii ca facand acele lucruri vor avea soarta

celor din urma? Conform lui Fee, efectul asupra oricarui individ va fi

determinat de ceea ce crede fiecare. Daca cineva crede in Hristos,

mo§tene§te Imparatia lui Dumnezeu (deja prezenta, dar care urmeaza a se

consuma) si este plin de Duhul Sfant. Daca, din contra, acea persoana va

crede in altceva decat Hristos, ea nu va mo§teni imparatia lui Dumnezeu.

Mai mult, individul care are credinta in Hristos va duce o viata dupa

calauzirea Duhului §i de aceea, ,,faptele firii" vor caracteriza viata unui

necredincios, §i nu a credinciosului. Nu deducem de aici ca cres.tinii nu

pacatuiesc; ei pacatuiesc, dar nu traiesc in pacat. Acest fapt reiese si din

folosirea de catre Pavel a lui -npaooovres (part. prez. activ al lui TTpdaaw -

24 Tarazi, op. cit, p. 296. Tarazi, asemenea lui Betz, {op. cit., p. 284) concepe

mcheierea listei viciilor ca pe un material pre-paulin, din moment ce expresia

PaaiXeiav 6eoO face parte din proclamarea Evangheliei.

25 Burton, op, cit., p. 311.

92 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

,,a face", ,,a practica")26, termen ce descie un mod de viaja al oamenilor, si

nu doar practici ocazionale. Pe scurt, Fee concluzioneaza ca lista lui Pavel

cu vicii ii descrie pe necredinciosi si ii avertizeaza pe crestinii galateni sa

nu practice aceleasi lucruri ca cei predestinatf pentru mania lui

Dumnezeu.27

Sa facem acum cateva observatii cu privire la interpretarea lui Fee.

In mod sigur, Pavel ii considera pe galateni niste oameni spirituali (5:25),

fii adoptati de Dumnezeu (4:4-7) si, in consecinfa, mostenitori ai Imparajiei

lui Dumnezeu (4:6-7). Totusi, in 5:16-26 Pavel nu se refera la pozifia

galatenilor in Hristos, ci la trairea dupa ,,poftelor firii", care se opune

lucrarii Duhului pentru o viata de mostenitor caracterizata de ,,roada

Duhului". Autorul acestei lucrari considera ca interpretarea lui Fee este

corecta dintr-un punct de vedere, dar irelevanta pentru situafia din Galatia.

Mai precis, in lumina textului din 4:8-20, Pavel se adreseaza clar

galatenilor care savarseau fapte in care traisera inainte de a-L cunoa§te pe

Dumnezeu.28

Apostolul este uimit de comportamentul lor ca fii adoptati ai lui

Dumnezeu, avand pe Duhul in inimile lor. in aceste conditii, el le pune in

vedere ca a fi in Duhul inseamna si a umgbbla prin Duhul (5:25). De aceea,

26 Dupa parerea lui Wuest, Trpdaaw se refers la practicarea anumitor lucruri dinobicei, care fac vadit caracterul unei persoane. Cercetatorul amintit spune ca

estimarea fScuta de Cuvantul lui Dumnezeu nu se bazeazS pe fapte accidentale

care sunt rareori sSvarsite, ci pe cele care apar de obicei in comportament si care

vadesc caracterul persoanei respective.

27 Fee, God's Empowering Presence, p. 443. Un caz similar se g&seste la Pavel inICor. 6:9-10 si Ef. 5:5.

Fee {God's Empowering Presence, p. 400) anticipeazS c3 in 4:9 Pavel ii descrie

pe galateni ca vrand sa revinS la Lege (cf. 4:21). Indiferent daca aici este vorba

de Tora sau o religie p5ga"na, ambele ii vor conduce catre pacat. Ceea ce este

important, iar Fee omite, este c8 emaTpe<t>eTe exprima o actiune progresivS

(care a si inceput), si nu o dorinfa care asteapta sS fie implinita. Fee nu acorda

suficienta atenjie pasajului din 4: 8-20, care pare a fi foarte semnificativ pentru a

analiza situatia galatenilor. Vezi si Bruce, Galatians, pp. 202-204.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 93

5:19-21 se refers in primul rand la faptul ca galatenii urmau o cale gresita §i

era nevoie sa li se atraga atenfia §i sa fie mdrumati sa-si indrepte

comportamentul, §i nu doar pentru ca acesta era nepotrivit, ci §i pentru ca

ar fi putut avea acelasj sfarsit ca cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Mai

mult, in 6:1-10 Pavel nu scrie referitor la recuperarea necredinciosilor, ci a

credinciosilor cazu^i tn pacat. El nici nu ar fi scris daca galatenii ar fi stiut

Tntr-adevar ce insemna a fi TTveuu.aTiK6i, §i anume ,,a trai si a umbla prin

Duhul". Dupa cum Jewett observa, ei credeau doar in prima parte (a trai

prin Duhul), dar ajunsesera la extrema in care o considerau inutila pe a

doua (a umbla prin Duhul).29

Ultima propozifie din incheierea listei cu vicii, ,,nu vor mos.teni

Imparatia lui Dumnezeu" (fiaoiXeiav BeoO ou K\T|povou.rjaouaiv), apare

pentru prima data in epistola, dar, dupa parerea lui Bruce, aceasta nu

exprima o notiune straina cititorilor (vezi F.A. 14:22).30 In epistolele

pauline ea apare in ICor. 6:9-10, 15:50 §i in Ef. 5:5, iar in doua dintre

aceste situa{ii apare in legatura cu o lista a viciilor.3' Bruce intelege ca

Pavel vede Imparatia lui Duninezeu ca fiind mo§tenita de credincio§i in

viata ce va veni, de aceea ea este de domeniul viitorului. In schimb, Duhul

este present acum in vietfle credincio§ilor, garantandu-le ca vor mo§teni

Imparatia (cf. Rom. 8:23; 2Cor. 1:22). Totu§i, Imparatia viitoare este, de

asemenea, partial realizata in prezent prin venirea lui Hristos §i trimiterea

Duhului (Rom. 14:17; ICor. 4:20). Opinia lui Burton vis-a-vis de acest

context este ca Pavel se refera la Imparatia viitoare a lui Dumnezeu, care

are sa vina odata cu intoarcerea lui Hristos, deoarece apostolul prezinta

idealul etic al Imparafiei. Acolo nu va mai fi loc pentru pacatosj ?i nici nu

29 Robert Jewett, ,,The Agitators and the Galatian Congregation", New TestamentStudies 17 (1970-1971), p. 211. Jewett vede cea mai mare problems a galatenilor

ca fiind tnr3dacinata in intelegerea lor gre§ita a posed&rii Duhului. Ei credeau c3

din moment ce aveau Duhul, comportamentul etic este lipsit de relevant

30 Bruce, Galatians, p. 251.31 Tarazi, op.cit., p. 296. Totu§i, Tarazi considers c& Epistola catre Efeseni nu este

paulina\

94 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

va exista pacat. DesJ aspectul prezent al Imparatiei lui Dumnezeu32 are

aceeasj exigents (sfinfenia), aici pacatul mai are §anse, la fel insa §i

pocainfa.

Concluzionand discutia despre Hsta cu vicii, putem infelege cateva

lucruri ce se desprind din textul paulin. In primul rand, prin faptul ca

apostolul folose§te sintagma ,,faptele firii" §i apoi enumera o serie de

pacate, el identified pacatul cu firea. In termeni antropologici s-ar putea

spune ca in tot ce apartine de firea omului exista §i Tnclinatia sa interioara

catre faptele pacatoase. In al doilea rand, astfel de fapte, puse in antiteza cu

,,roada Duhului", e clar ca nu descriu o via^a traita prin Duhul, ci pun in

evidenja modul de viaja caruia ii aparfin. In al treilea rand, lista lui Pavel cu

vicii nu este exhaustiva, ci arata doar cateva fapte rele savarsite eel mai

adesea in societatea contemporana galatenilor sau de catre unii crestini

galateni.33 In ultimul rand, dar nu si eel mai neinsemnat, incheierea este un

avertisment adresat galatenilor de a nu mai savarsj faptele care odinioara

formau modul lor de viata. Este nepotrivit pentru cei pe care Dumnezeu i-a

facut mostenitori sa traiasca in pacat asemenea celor care nu vor mosteni

Imparajia Sa. In schimb, ei trebuie sa puna in practica ceea ce le indica

Duhul.

2. Galateni 5:22-2334

22 6 8e Kapiros toO TTveuu.aTOS eanv dyaTrri xaP^ eLprjvri, u.a

Kpo0u|ita xp^crTOTris ayaQwowr), ttlqtls 23 irpauTTis eyKpdreia

d TWV TOLOUTWV OUK EOTIV VOU-O?.

32 Burton, op.cit., p. 312.33 Mark G. Bret, ed. Ethnicity and the Bible, Leiden, E.J. Brill, 1996, pp. 235-237.Conform celor spuse de Philip F. Esler {Group Boundaries and Integroup

Conflict in Galatians: A New Reading ofGalatians 5:13-6:10, p.213-240), Pavel

are in vedere omul tipic pentru zona Mediteranei si societatea In care acesta traia,

societate a cSrei caracteristici erau evidente §i in bisericS.

34 Luand in discutie ,,roada Duhului", nu vom analiza fiecare termen folosit pentrua descrie o virtute. Pentru o astfel de analiza, vezi Fee, God's Empowering

Presence, p. 446-453, sau Burton, op.cit., p. 314-318.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 95

22 ,,Roada Duhului, dimpotrivva, este: dragostea, bucuria, pacea,

indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosja, 23 blandetea,

infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege".

Contrastul cu ,,faptele firii" este introdus prin propozitia

6 8e KapTrog toO -nvev^aTos eonv (,,Roada Duhului, dimpotriva, este"),

pe care Fee35 o considers titlul listei cu virtu{i. In opinia lui Wuest,

conjunctia Se are nuanta adversativa si introduce subiectul ,,roadei

Duhului". Mai mult, ambele versete trebuie luate ca o continuare a

indemnului lui Pavel catre galateni de a nu-si folosi libertatea pentru

implinirea poftelor carnii, ci sa-si lase viefile controlate si dirijate de

Duhul.36

Mulfi cercetatori considers semnificativ faptul ca Pavel

contrasteaza pluralu ,,fapte" cu un substantiv la singular - ,,roada". Dupa

cum precizam mai devreme, epya descrie ceea ce omul poate face prin

efort popriu37, pe cand ,,roada" poate fi folosit cu scopul de a eviden^ia

imputernicirea divina (a Duhului) care este la lucru in §i printre credincio§i,

producand in ei adevaratul caracter al lui Dumnezeu.38 Fee spune ca

,,roada" despre care este vorba in acest context este de fapt atitudinea celor

care s-au lasat calauzi^i de Duhul, acest lucru fund detaliat in lista care

urmeaza. Cu toate acestea, nu se intampla nimic in credincio^i fara

contributia lor, si anume actiunea de a se supune, de a umbla si a trai prin

Duhul pentru ca acest rod sa poata fi produs in ei.39

Chiar daca am analizat conceppile lui Dunn40 §i pe cele ale lui

Williams41 despre Kapnos, nu trebuie sa facem prea mare diferen^a intre

35Fee, God's Empowering Presence, p. 443.

36 Wuest, Galatians, p. 159.

37 Barrett, op.cit., p. 77. Cf. n. 173.38 Fee, God's Empowering Presence, p. 444.39 Fee, God's Empowering Presence, p. 443. Vezi, de asemenea Tarazi, op.cit., p.

297, care aici este de acord cu Fee. Vezi si Cole, op.cit., p. 219, vede in ,,roada

Duhului" rezultatul spontan al prezenfei Duhului in credincios.

40 Dunn, Th. ofGalatians, p. 111.

96 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

Kap-rros §i epya. Diferenja, Tnsa, trebuie facuta intre termenii cu care cele

doua cuvinte intra in legatura, adica Duhul §i firea, deoarece Kapiro? este

un termen uzual in Biblia ebraica, literatura iudaica si in textele biblice

pentru a descrie produsul sau consecinfa efortului uman ce se

materializeaza in conduita sa, fie ea rea sau buna (ex. Prov. 1:31; Ier. 17:10;

Mat. 3:8; loan 15:2-8). De aceea, expresia ,,roada Duhului", prin aceasta

asociere, arata ca Duhul determina un comportament divin in credincios.

Cu toate acestea, persoana implicata va trebui sa participe in mod constient

la producerea acestei roade.42

Al doilea aspect al expresiei (,,roada Duhului") care merita a fi

mentfonat, tot in contrast cu prima expresie (,,faptele firii"), este folosirea

formei de singular a lui KapTros, si nu pluralul care ar corespunde lui epya.

William enunta doua interpetari pentru acest fapt. Prima dintre ele ar fi

aceea ca apostolul ia toate aceste calitafi ca pe un intreg, iar persoana

calauzita de Duhul este intotdeauna caracterizata de ele. Cealalta

posibilitate ar fi ca Pavel sa se refere la un singur rod, si anume dragostea,

iar toate celelalte opt sunt manifested ale acesteia.43 Totusi, sugereaza Fee,

nu trebuie pus un accent deosebit pe aceste doua interpretari, dat fiind

faptul ca, din punct de vedere lingvistic, atat in engleza cat si in greaca,

KapTto? poate funcfiona ca un substantiv colectiv.44

Lista cu virtuji are mai pufine componente (noua) decat cea cu vicii

(cinsprezece), dar in esen^a define caracteristici similare. N-a fost

conceputa pentru a fi exhaustiva, ci, mai degraba reprezentativa (conform

41 Williams, op.cit., p. 150. Vezi §i Tarazi, op.cit., p. 297 si Barclay, op.cit., p. 119-120.

" Tarazi, op.cit., p. 297. Autorul ataca interpretarea protestanta tradi|ionala care

priveste ,,faptele" ca pe niste eforturi omene§ti, iar ,,roadele" ca pe o samanta

semanata care creste si aduce roads, dorind sa spuna prin aceasta ca rezultatul

este un dar de la Dumnezeu care nu are trebuinta de participarea omeneasca.

43 Williams, op.cit., p. 150. Vezi si Tarazi, op.cit, p. 297, care sus|ine cea de-adoua opinie. Vezi si Dunn, Galatians, p. 112.

Fee, God's Empowering Presence, p. 444.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 97

cu expresia Kara tcov toloOtojv - ,,impotriva unor astfel de lucruri", v.

23). In alte liste asemanatoare din corpus-u\ paulin mai apar §i alte

elemente (recunostinfa, iertarea, smerenia, binecuvantarea si rabdarea -

Col. 3:12-17; Rom. 12: 9-21 etc.). Adesea, aceasta lista de noua manifestari

ale ,,roadei Duhului" este comparata cu cele noua daruri ale Duhului din

ICor. 12:8-10.45 Se afirma ca elementele Hstei constituie ,,roada Duhului",

intocmai dupa cum cele noua harisme / daruri spirituale (xapia|iaTa) sunt

singurele ,,daruri ale Duhului". Interpretarea bazata pe analogia numerica

nu ramane valabila din moment ce doar in ICor. 12 apar trei liste de daruri

spirituale (8-10; 28; 29-30) in care apar douasprezece daruri diferite. Acest

lucru este confirmat si de asocierea lui xctp£cru.aTa cu TrveO|ia (ICor. 12:4,

7), ceea ce exclude posibilitatea de a deosebi sau clasifica intr-o ordine

ierarhica cele trei liste.46

Apoi, spre deosebire de lista viciilor, Fee spune ca lista virtujilor

este mai dificil de grupat pe anumite teme.47 Unii cercetatori, precum Betz,

au tncercat sa le clasifice in trei seturi, fiecare ilustrand trei concepte

diferite, cele mai importante fiind plasate la inceputul §i la sfarsitul listei.

De exemplu, priuml set este unic deoarece toate cele trei elemente pot fi

atribuite atat lui Dumnezeu cat si omului. Dragostea, bucuria si pacea sunt

atribute ale Trinitatii, dar sunt pretinse si trebuie sa caracterizeze existenja

oricarui cre§tin. Toate au scopul de a reprezenta ,,puterile spirituale" din

om, care, prin tmputernicirea si lucrarea motivatoare a Duhului, devin fapte

vizibile. Al doilea set de concepte (indelunga rabdare, bunatatea, facerea de

bine) sunt, dupa Betz, un pas catre activitatea umana, toate atribuite lui

Dumnezeu, care as.teapta ca si omul sa le practice. In fine, eel de-al treilea

grup de concepte (credinciosia, blandefea, infranarea poftelor) sunt vazute

de catre autorul amintit ca facand apel la o foarte cunoscuta lista elenistica

45 Fee, God's Empowering Presence, pp. 444-445.

46 Siegfried Schatzmann, A Pauline Theology of Charismata, Peabody,

Hendrickson, 1989, p. 35.

47 Fee, God's Empowering Presence, p. 445.

98 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

de virtuti, adoptata de scriitorii evrei §i cre§tini. Conceptul de ,,Tnfranare a

poftelor", de exemplu, a fost introdus de Socrate in etica elenistica, iar

Pavel Tl men{ioneaza in contextul unui ascetism sever. Mai mult, Betz

argumenteaza ca prin plasarea acestei virtuti la finalul listei s-a intentionat

crearea unei simetrii cu ,,dragostea", iar asemanarea cu etica elenista ar

putea indica faptul ca Tntreg pasajul este citat de Pavel dintr-o sursa

elinista.48

Clasificarile virtuti lor, precum cea facuta de Betz, sunt contestate

de Fee pe motiv ca este dificil de gasit nume adecvate pentru cele trei grupe

de concepte sugerate mai sus. Singurele indicii pe care Pavel le furnizeaza

in legatura cu ordinea calitajilor care formeaza aceasta lista pot fi gasite in

pozijia din capul listei pe care o ocupa ,,dragostea" (cf. 5:14) sj in pozitia de

mijloc ocupata de trei calitafi care par sa-si aparfina una alteia. In afara de

aceasta, Fee sustine ca lista virtufilor pare incompieta in comparatie cu cea

a viciilor. Cu toate acestea virtufile sunt selectate cu atentie pentru a sta in

opozitie cu majoritatea ,,faptelor firii". Absenta unei clasificari in textul

paulin duce la concluzia ca lista descrie o buna parte a vietii crestine, atat

personals cat §i comunitara, pentru a ilustra complexitatea (diversitatea)

activitatii Duhului. Pe scurt, Fee clasifica in trei puncte aspectele pe care le

considera mai importante in aceasta lista. In primul rand, apostolul

foloseste aceleasi calitati si in alte contexte etice §i se refera mai ales la

caracterul lui Dumnezeu si la relafia cu poporul Sau. In al doilea rand, cele

mai multe dintre ele vizeaza viata comunitara49, si nu pe cea interioara si

individuala (cu exceptia catorva dintre ele). In al treilea rand, lucru deja

mentionat, obiceiul de a compara lista ce contine xapLo*|iaTa din ICor. 12:

8-10 cu ,,roada Duhului" §i de a o considera pe una mai importanta decat

48 Betz, op.cit., pp. 287-288. Pentru referin^e privitoare la numarul aparijiilorvirtu|ilor in materialele biblice §i extrabiblice, in legatura cu Dumnezeu si omul,

vezi notele de subsol 144-162 ale lui Betz, op.cit., la acela§i pagini.

49 Privitor la aceasta idee, vezi de asemenea Charles H. Cosgrove, The Cross andthe Spirit. A Study in the Argument and Theology of Galatians, Marcon, Mercer

University Press, 1988, p. 173.

Elementele conflictuliu dintre Duh si firea pamanteasca 99

cealalta este impotriva modului de gandire al lui Pavel. Ambele sunt la fel

de importante si sunt folosite separat pentru a constitui un argument al

apostolului intr-un anumit context.50

Conform lui Barret aceasta lista a virtufilor este alternativa la fraza

de incheiere a ,,faptelor firii". Ea sugereaza ca, dimpotriva, cei care poseda

,,roada Duhului" vor mosteni imparajia lui Dumnezeu.51 Chiar daca aceasta

constatare exprima realitatea, lista ,/oadei Duhului" are propria 'ei

concluzie care ne readuce in contextul antitezei dintre Duh §i Lege

menfionata in v. 18.

KaTGt twv toioutwv ouk eanv vofios (,,Tmpotriva acestor lucruri

nu este lege"). Burton considera ca prin aceasta constatare retorica, Pavel

intentioneaza sa spuna ca prin practicarea acestor virtual, Legea este

implinita, ceea ce inseamna ca nu exista lege impotriva acestor lucruri.52

Privind lucrurile dintr-o alta perspective, Bruce face legatura cu ITim. 1:9

care spune ca ,,legea nu este facuta pentru eel neprihanit, ci pentru cei

faradelege §i nesupusi". Lista cu virtu^i se va materializa cu siguranta in

viafa unei persoane neprihanite, fapt pentru care, atunci cand are de a face

cu virtufi ca dragostea, bucuria, pacea etc., Legea nu-§i mai are rostul.

Aceasta interpetare este asemanatoare cu cea potrivit careia, intrucat

twv toioutojv este la masculin, propozi^ia se traduce prin: ,,pentru astfel de

oameni nu exista lege." Aceasta ne-ar tntoarce la v. 18 potrivit caruia cei

calauziti de Duhul nu sunt sub Lege, iar daca a avea asemenea calitaji

inseamna a fi calauzit de Duhul, atunci nu exista lege care sa condamne

aceasta atitudine (cf. Rom. 8:1). Totusi, Barclay considera ca traducandu-l

pe twv toloutojv prin forma lui de masculin nu se ajunge la cea mai

50 Fee, God's Empowering Presence, p: 445.

51 Barrett, op.cit., p. 77.52 Burton, op.cit., 318. Conform lui Barclay, op.cit., p. 122, aceasta interpretare

este criticata de catre unii ca fiind inutila pentru c3, se intreaba ei, de ce Pavel a

mai trebuit sa afirme ca nu exista nici o lege impotriva unor asemenea lucruri

cand faptul acesta este foarte clar?

53 Bruce, Galatians, pp. 255-256.

100 Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca

corecta varianta §i aduce in discutie alte probleme care trebuie

solutionate.54

Barclay aminte§te o alta metoda folosita de cercetatori in

interpretarea acestei propozitfi, aceea de a-1 traduce pe koto prin ,,cu

privire la", ,,in legatura cu". Atunci, propozitia ar suna in felul urmator: ,jn

privinja unor astfel de lucruri nu exista lege." Desi ofera o solutie logica, el

spune ca aceasta traducere prezintS dou3 impedimente care nu pot fi trecute

cu vederea. In primul rand, daca prepozitia Kara este tradusa astfel,

inseamna ca ,,roada Duhului" este departe de orice fel de lege (,,un mediu

in care ordinea si regulile sunt irelevante"55). In al doilea rand, in Noul

Testament Kara apare foarte rar cu sensul de ,,tn privinta", ,,in legatura

cu". Apoi, s-ar crea o contradicfie cu 5:14, unde Pavel, citand porunca

Legii despre dragoste, spune ca dragostea are de a face cu legea.56

Punctul de vedere al lui Barclay favorizeaza interpretarea clasica

(cea promovata de Burton, de exemplu57), potrivit careia atitudinea lui

Pavel se opune felului gresit in care galatenii in^eleg ce inseamna sa fli

calauzit de Duhul §i in Hristos. Aceasta, spune el, se potriveste mai bine in

context. El argumenteaza ca galatenii credeau ca invatatura lui Pavel despre

Duhul si despre Hristos ii va duce la pacat. Din acest motiv apostolul ii

asigura ca Duhul ii calauzeste spre o conduita pe care nici Legea lui Moise

nici alta lege nu o poate condamna, deoarece ea intruneste exigentele Legii.

Totusj, afirma Barclay, aceasta interpretare se limiteaza doar la anumite

54 Barclay, op.cit., pp. 122-123, Cole, op.cit., p. 221, Duncan, op.cit., p. 175, andRidderbos, op.cit., p. 208, interpreteaza twi> roiovnav ca fiind la genul

masculin.

55 Barclay, p. 123. Autorul ne indreapta atenjia spre Bruce, Galatians, p. 255, careinclina spre aceasta interpretare, fiind de acord ca aceasta este una corecta.

56 Barclay, op.cit., p. 124, n. 54,55.

57 Burton, op.cit., p. 318, cu privire la „...impotriva acestor lucruri nu este lege."

In cuvintele lui Burton: ,,Afirmatia moderata, ca nu exista lege impotriva unor

asemenea lucruri, are efectul uneia care subliniaza ca aceste lucruri erau in

concordanta deplina cu cerinfele legii".

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 101

aspecte vizate de Pavel, din moment ce Pavel le-a recomandat galatenilor

sa nu practice circumcizia, sa nu respecte sarbatorile iudaice sj sa nu

consume alimente necurate. El n-ar fi putut spune ca nu exista lege

impotriva unor astfel de lucruri58, deoarece Legea le pretinde pe primele

doua §i II condamna pe al treilea. in rest, constatarea lui Pavel este corecta

si probabil are ca scop motivarea galatenilor de a se lasa calauzifi de

Duhul.59

In privin{a problematicii frazei pe ansamblu, dupa parerea autorului

acestei lucrari, interpretarea lui Fee aduce o lumina mai clara. Acesta

considera ca Pavel subliniaza din nou tema intregii epistole, aceea ca

lucrarea lui Hristos §i venirea Duhului pun capat relevanfei Legii mozaice

pentru poporul lui Dumnezeu. De aceea, atunci cand aceste calita{i se

manifests vizibil in viafa unui credincios, Duhul este puterea care

calauzeste acea persoana impotriva careia Legea nu mai are nimic de spus.

Legea, men^ionata mai devreme, este pentru cei nelegiuitf, pentru cei care

pacatuiesc, pe care fi condamna. Legea, insa, nu se poate impotrivi celor

care practica virtu^ile.60

Concluzie

Fara a intra in alte detalii, in concluzia discu^iei despre v. 19-23 in

contextul temei majore din 5:16-26 §i anume opozifia dintre Duh §i firea

pamanteasca, putem abserva o serie de lucruri. in primul rand, interesul

major al lui Pavel este ca prin v. 19-23 sa prezinte in termenii practici ai

,,faptelor firii" si ,,roadei Duhului", contrastul dintre doua dimensiuni ale

vietii: una traita dupa dorinjele rele ale firii, iar cealalta in conformitate cu

calauzirea Duhului. Spre deosebire de aceasta din urma, primul stil de via|a

58 Doar daca Pavel se gande§te la legea lui Hristos (pentru opinia scriitorului, cf.

6:2).

59 Barclay, op.ciu, p. 124.

60 Fee, God's Empowering Presence, p. 453.

102 Elementele conflictului dintre Duh si firea p^manteasca

este inadecvat pentru un cre§tin §i tl face ca pe unul care nu-L cunoaste pe

Hristos si nu va mosteni Imparatia lui Dumnezeu61. In al doilea rand,

prezentand conflictul dintre fire si Duh in felul acesta, Pavel introduce un

alt set de informali care poate contribui la formarea conceptului cititorilor

despre ce inseamna a fi in Hristos sj a fi calauzit de Duhul. De exemplu,

crestinul este un mo§tenitor al Impara|iei lui Dumnezeu, iar Duhul ll

calauzes,te in manifestarea calitaplor impotriva carora nu exista lege. Legea

este irelevanta pentru Duhul care Tnsuflete§te poporul lui Dumnezeu. In al

treilea rand, in legatura cu tema acestei lucrari, comentariile lui Pavel

asupra acestor versete dau na§tere unei intrebari de baza pentru tratarea

conflictului dintre came §i Duh. In v. 16-17 era vorba de lupta crestinilor de

a evita trairea dupa poftele firii si de a urma clauzirea Duhului. Intrebarea

este daca Pavel, atunci cand enunfa ,,faptele firii" §i ,,roada Duhului",

infelege ca aceste elemente sunt implicate in lupta crestinilor.

Concluzia analizei pasajului din v. 19-21 a fost ca in credincios

exista tending de a pacatui (din cauza ca el inca traieste in tensiunea

eshatologicS ,,deja, dar nu inca"), ceea ce inseamna ca persoana in cauza

este capabila atat sa distinga ceea ce este pacatos de ceea ce nu este, cat §i

sa aleaga intre a comite sau nu pacatui. Totusi, a avea tendinte pacatoase

inseamna a avea tendinte catre lucruri ca cele enumerate sub titlul de ,,fapte

ale firii". In acelasj timp, Duhul este la lucru pentru a-i acorda

credinciosului resursele necesare trairii unei vieti morale in orice

imprejurare. De aceea, putem spune ca ,,faptele firii" nu fac parte din viata

credinciosului, dar ele sunt aspecte care se pot materializa in via$a

individului atunci cand umblarea prin Duhul este intrerupta. Asta inseamna

ca elementele conflictului nu sunt nici ,,faptele firii", nici ,,roada Duhului",

care au fost prezentate in v. 19-23. Ele sunt tending de practicare a unor

elemente, dintr-o lista sau din cealalta, in funcfie de decizia responsabila pe

61 Problema ramane deschisa in privinfa crestinului care i§i compromite

stilul de viata, dacS suporta sau nu aceleasi consecinte.

Elementele conflictului dintre Duh si firea pamanteasca 103

care o ia individul: fie sa invoce calauzirea Duhului, umbland astfel prin

Duhul §i neimplinind poftele firii, fie sa se lase in voia acestor pofte.