EXAMENUL MASELOR FECALE
ELABORAT DE: •BEJANU CRISTINA
•LOGHIN ECATERINA
•CHIRCU MARIA •BĂDĂRĂU LARISA
•VIRABU EUGENÎNȚELEPCIUNEA
ESTE PENTRU SUFLET,CEEA CE SĂNĂTATEA ESTE
PENTRU TRUP.
DEFINIȚIE:
„Materiile fecale-scaunul” - cuprind resturile alimentare
supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatie.
SCOPUL RECOLTARILOR
- depistarea germenilor patogeni
responsabili de imbolnaviri digestive;
- depistarea purtatorilor de germeni;
- depistarea tulburarilor de digestie alimentara;
- stabilirea diagnosticului;
EXAMENE EFECTUATE
- examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,consistenta- examen bacteriologic - coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni holerici,salmonella- examen parazitologic - depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti- examen biochimic - ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie,prezenta microscopica a sangelui etc.
METODE DE RECOLTARE
- scaun spontan sau provocat;
- direct din rect cu tampon steril;- cu sonda Nelaton-la copii;
PREGATIREA BOLNAVULUI
- se informeaza pacientul;- se va explica procedura
pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea
manevrei de recoltare;
SE INSTRUIESTE PACIENTUL PENTRU ETAPELE DE LUCRU :
- toaleta regiunii perianale;- utilizarea de vas colector steril;- interdictia de a urina in plosca;- pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate;- adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect;-ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea;- se goleste vezica urinara;- se instruieste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare;- pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand prelucrarea nu se face imediat;
EXECUȚIA RECOLTĂRII DIN SCAUN SPONTAN SAU PROVOCAT colectarea materiilor fecale este realizata prin
defecatie pe plosca sterila : - se protejează patul cu mușama,aleză;
- se așează bazinetul sub bolnav;- se recoltează cu lingurița recipientului cca 50g fecale din diferite părți ;- se introduce lingurița în recipient;
- se etichetează proba și se trimite la laborator împreună cu formularul;
RECOLTAREA DIN RECT CU TAMPON STERIL
- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa- se asigura intimitatea pacientului- se aseaza pacientul in decubit lateral stang-se imbraca manusi de protectie-se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun- se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect- se introduce aplicatorul în eprubeta- se arunca manușile la deseuri contaminate si se spalamainile- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularul
RECOLTAREA CU SONDA NELATON-LA COPII
- se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm
- se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu care
se aspira in sonda continutul- se indeparteaza sonda si se goleste continutul
prin insuflare intr-o eprubeta sterila- produsul recoltat se suspenda prin spalarea
sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.
EXAMENUL MICROSCOPIC
vizeaza urmatoarele elemente: fibrelemusculare, grasimile, amidonul si celuloza.
Fibrele musculare
In cazul unei digesti bune, fibrele musculare apar rar sub forma unor fragmente mici; sunt de obicei de culoare galbena.Intr-o
digestie deficitara, fibrele musculare sunt mai frecvente, apar partial digerate sau nedigerate,
intr-un numar mai mare indica fie o insuficienta pancreatica, fie o hipersecretie de acid clorhidric.
Grasimile se pot prezenta sub forma de: grasimi neutre, acizi grasi sau sapunuri.Prezenta unei cantitati mai mari de
grasimi neutre (steatoree) atrage atentia asupra unuei insuficiente pancreato-biliare (maldigestie). Abundenta de acizi
grasi si sapunuri poate avertiza asupra unor tulburari de malabsortie.
Amidonul in scaunul normal se afla in cantitati foarte mici. Cantitati
crescute se intalnesc in insuficienta pancreatica sau in caz de transit intestinal accelerat.
Celuloza: prezenta unei cantitati mai mari de celuloza in scaun este consecinta, de cele mai multe
ori, a unui tranzit intestinal mai accelerat. Alte elemente (produse patologice) care pot fi
semnalate in scaun sunt: mucusul, hematiile, leucocitele, celulele epiteliale (care insotesc, ca si mucusul, diferite afectiuni inflamatorii) oua de paraziti.
Sangele de culoare rosie, care precedează sau urmeaza scaunul fara sa se amestece cu
el, are origine rectala (hemoroizi, rectite, polipi, cancere).
Sangele rosu amestecat cu fecale provine din portiunea colon transvers - sigmoid.
Cand sangerarea are o cauza superioara (de la colonul ascendent in sus), apare melena.
Pentru sangerarile in cantitati mai mici se cerceteaza prezenta sangelui prin reactii
chimice: Adler, Weber, Gregersen
RECOLTAREA MASELOR FECALE PENTRU HEMORAGII OCULTE
Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerărilor gastrointestinale, pentru diferențierea între melenă si scaunul cu aspect de melenă.
Proba se recolteaza intr-un recipient uscat, un container curat de unica utilizare din material plastic;
Volumul probei recoltate trebuie sa fie de 3-5 cm3 (2-3 lingurite);
Proba nu trebuie sa fie contaminata cu urina sau alte secretii (sânge menstrual);
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU ANALIZA MATERIILOR FECALE PENTRU
HEMORAGII OCULTE: TESTUL ADLER
- timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb;- nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare;- sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne- nu se fac extractii dentare inainte de recoltare;- se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate false pozitive;
RECOLTAREA PENTRU EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC
-Examenul coproparazitologic este o metoda de lucru utilizata in laboratoarele de microbiologie clinica in
scopul detectarii si identificarii parazitilor intestinali.-Parazitii intră în organism atunci când cineva
consumă alimente sau băuturi care au fost contaminate în prealabil. Acestea pot fi şi alimente
crude sau slab pregătite, precum ouăle, carnea de vită sau de pasăre, lapte nepasteurizat, apă contaminată
sau nefiltrată.-Datorita faptului ca o mare varietate de
microorganisme folosesc calea enterala pentru patrunderea in organism cu consecinte patogenice si
clinice, examenul coproparazitologic este unul din cele mai solicitate examene de laborator.
SE RECOMANDĂ ÎN:
tulburari gastro-intestinale ( inapetenta, greata, voma, eructatii, flatulenta, dureri abdominale, diaree cu sau fara sange)
simptome neurologice ( iritabilitate, insomnie, cefalee, ameteala, crize convulsive) si alergice (prurit anal, nazal) precum si
simptomatologie generala (astenie, stagnare pondero-staturala la copii, scadere ponderala uneori marcata la adulti, subfebrilitate, hipertensiune arteriala).
In etiologia acestora, trebuie avuti in vedere urmatorii paraziti: · Giardia intestinalis · Escaris lumbricoides · Enterobius vermicularis · Trichuris trichiura · Taenia solium si T. saginata · Hymenolepis nana si H. diminuta
REGULI DE RECOLTARE:
Prelevarea se efectuează din scaun emis spontan, fără utilizare de purgative sau laxative pe bază de cărbune;
Din masa fecaloidă se recoltează în recipiente de plastic, prevăzute cu capac ermetic (coprocultoare de unica folosinta), cu linguriţa,
fragmente suspecte, mucozităţi, produse nedigerate prezente în scaun din 2 – 3 locuri diferite. Cantitatea necesara este de 10-15 g iar daca
scaunul este lichid recoltorul trebuie umplut pe jumatate. Paraziţii intestinali (sau porţiuni din aceştia) prezenţi în scaunul
spontan se recoltează şi se introduc într-un recipient curat; La bolnavii cronici, purtatori, persoane spitalizate, scaunul va fi
provocat printr-un purgativ salin. Proba se eticheteaza si se completeaza fisa cu examenul cerut.
Proba poate fi conservată la frigider pentru 24 ore; Examenul coproparazitologic trebuie repetat de trei ori cu un interval
de 3-4 zile între probe. Deoarece in emisia chistilor de Giardia intervin perioade negative,
analiza coproparazitologica se repeta de minimum 3 ori, la interval de 6-10 zile.
COPROCULTURĂ:
Coprocultura este o metoda de lucru utilizata in laboratoarele de
microbiologie clinica in scopul cultivarii si identificarii agentilor patogeni existenti in intestinul
omului.
COPROCULTURĂ: Se indică în toate formele de diaree acută când emisia
de materii fecale este frecventă; Prelevarea se face cu spatula coprocultorului vizând
porţiunile lichide şi îndeosebi cele mucoase,sanguinolente atunci când ele există. Când
acestea lipsesc se recoltează boluri fecale din trei locuri diferite;
Cantitatea necesara este de 3-5g,iar daca scaunul este lichid recoltorul trebuie umplut pe jumatate;
Coprocultorul trebuie să conţină mediul de conservare (Cary Blair);
Pe biletul de trimitere care însoţeşte proba se va menţiona suspiciunea clinică pentru care se solicită
coprocultura; Se recoltează înainte de începerea tratamentului
antibiotic.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
- Se efectueaza toaleta regiunii anale;
- Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod;
- Se aeriseste salonul;
Eşecul se datorează examinării obstacolelor. Reuşita se datorează examinării mijloacelor.
Da unui om sanatate si un țel de urmat și nu se va opri o clipă să se întrebe dacă este fericit sau nu.
Adevărul ne umple de sănătate și ne dă puteri noi în muncă.Cine stă alături de adevăr nu poate să
nu învingă.A urmări numai adevărul și a-l dovedi, aceasta este toată obiectivitatea.
Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască deşi aproape toţi se nasc cu
ea. ( Hipocrate) Nu numai timpul înseamnă bani, ci şi sănătatea;
iar banii nu-i poţi niciodată schimba în sănătate. ( Aleksandr Pușkin)