1
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Coordonator>
dr. Mihail E
. Ionescu
RE
GIU
NE
A E
XT
INSÃ
A M
ÃR
II NE
GR
E:
CO
NC
EP
T, EVO
LU
ÞIE
, PE
RSP
EC
TIV
E
ED
ITU
RA
MIL
ITA
R|
, BU
CU
RE{
TI, 2
007
OC
CA
SION
OC
CA
SION
OC
CA
SION
OC
CA
SION
OC
CA
SION
AL P
AL P
AL P
AL P
AL PA
PERS
APER
SA
PERS
APER
SA
PERS
,, ,,, 6 6 6 6 6thth ththth YY YYYear
earearearear,, ,,, 2007,
2007, 2007, 2007, 2007, N
o N
o N
o N
o N
o.. ... 1010 101010
I
23
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
SUMAR
Cuvânt înainte (dr. M
ihail E. Ionescu)
......................................... 5
Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre: privire istoricã ºi dinamici con-
temporane (dr. M
ihail E. Ionescu)....................................................... 27
Note
............................................................................................... 75
Consideraþii asupra conceptului de R
egiune Extinsã a M
ãrii Negre
(cercetãtor ºtiinþific ªerban Liviu Pavelescu)
..................................... 81N
ote...............................................................................................102
Coridoarele energetice în R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre –
tendinþe ºi mize strategice (cercetãtor ºtiinþific drd ª
erban F.
Cioculescu)..........................................................................................107
Note
...............................................................................................164
45
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
CUVCUVCUVCUVCUVÂN
T ÎN
ÂNT
ÎNÂN
T ÎN
ÂNT
ÎNÂN
T ÎN
AINTE
AINTE
AINTE
AINTE
AINTE
Iniþiativa de a candida pentru un grant al M
inisteruluiE
ducaþiei ºi Cercetãrii cu subiectul „R
iscuri ºi ameninþãri
în Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre” a reprezentat un mo-
ment oarecum
aºteptat ºi logic. O parte a Institutului pentru
Studii Politice de A
pãrare ºi Istorie Militarã era angajatã în
constituirea unui Grup de L
ucru pe Regiunea E
xtinsã a Mãrii
Negre (R
EM
N) în cadrul C
onsorþiului Parteneriatului pentru
Pace al A
cademiilor de A
pãrare ºi Institutelor de Securitate.D
r. Mihail E
. Ionescu, în calitate de reprezentant al Europei
Centrale ºi de E
st în structura superioarã de conducere aC
onsorþiului (Senior Advisory C
ouncil), fusese însãrcinat cuconstituirea acestui G
rup de Lucru pe Regiunea E
xtinsã a Mãrii
Negre (G
reater Black Sea A
rea Working G
roup – GB
SA W
G)
încã din septembrie 2004.
Apariþia G
BSA
WG
are propria ei istorie, finalizatã cu succesîn februarie 2006, cu ocazia unei conferinþe internaþionale laB
ucureºti, iar apoi prin lansarea primului proiect de anvergurã
în cadrul acestuia (Travelling Contact Team
s Project) printr-o altãreuniune la B
ucureºti (11-13 februarie 2007). ISPAIM
asigurã prin
67
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
însuºi actul de constituire a GB
SA W
G secretariatul acestui
organism, ceea ce im
plicã substanþial forþa de cercetare a insti-tutului. 1
Aºadar, solicitarea grantului ºi lucrul ulterior în ansam
blullui, dupã câºtigarea com
petiþiei de proiecte de cercetare din 2005organizatã de M
inisterul Educaþiei ºi C
ercetãrii, au gãsit com-
ponenþii echipei (dr. Mihail E
. Ionescu, ªerban L. P
avelescu,ªerban F. C
ioculescu, Cristina R
omila, A
lexandru Voicu) dejaangajaþi în studiul aprofundat al problem
aticii de securitate ºicooperare în R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre.
Pe de altã parte, alþi cercetãtori ai ISPAIM
erau implicaþi în
elaborarea unei lucrãri de cercetare privind istoria ºi actualitateabazinului pontic, ceea ce s-a concretizat într-o carte deja apãrutãºi bine prim
itã de public. 2 Se poate spune cã direcþia principalã
de studiu al cercetãtorilor din cadrul ISPAIM
a devenit, cel puþinpentru o perioadã de tim
p, analizarea situaþiei de securitate dinbazinul pontic, atât din punct de vedere istoric, dar ºi în condiþiileepocii post-R
ãzboi Rece, cu deosebire dupã 11 septem
brie 2001.N
u numai activitatea din cadrul ISPA
IM a creat condiþii favo-
rizante pentru iniþierea ºi derularea demersului ºtiinþific prin
intermediul grantului. Trebuie m
enþionatã actualitatea remar-
cabilã a acesteia, coincidenþa aproape perfectã între evoluþia cer-cetãrii în ansam
blul grantului cu eforturile internaþionale îndom
eniu pentru identificarea unei strategii adecvate gestionãriisecuritãþii în R
EM
N. D
in aceastã perspectivã, se cuvin menþio-
nate câteva dinamici în dom
eniu.A
stfel, în anii din urmã a fost observatã o definire a strategiei
SUA
în regiunea Mãrii N
egre. Deºi nu existã încã o poziþie oficialã,
sunt evidente câteva direcþii ale acesteia. Mediul academ
ic dinSU
A sprijinã o astfel de iniþiativã, iar recom
andãrile de acest tipabundã în studiile publicate în ultim
ii doi ani.R
elevant pentru aceastã tendinþã este studiul „US Strategy
in the Black Sea R
egion”, publicat de Ariel C
ohen ºi Conw
ayIrw
in3 în decem
brie 2006. Autorii subliniazã foarte clar interesele
SUA
în regiune aºa cum au fost ele deja evidenþiate, cu diferite
ocazii, în luãrile de poziþie ale unor oficiali americani. Tranzitul
energiei caspice, securitatea regionalã, contraterorismul,
combaterea proliferãrii arm
elor de distrugere în masã, precum
ºi a traficului de droguri, arme ºi fiinþe um
ane sunt probleme
care indicã direcþiile de acþiune ale SUA
în regiune.R
EM
N este im
portantã ºi din alt motiv, reprezentând o conexi-
une cu alte complexe de securitate, cum
ar fi Orientul M
ijlociuE
xtins (unde interesul SUA
este nemijlocit, þinându-se cont de
1 Iniþiativa de a crea GB
SA W
G a fost adoptatã la reuniunea SA
C (Senior
Advisory C
ouncil) de la Geneva, din 1-3 septem
brie 2004, pe parcursulcãreia s-a precizat contextul regional m
otivant pentru constituirea acestuigrup (problem
ele de securitate ºi valorificarea potenþialului regional învarii dom
enii). Decizia finalã de a înfiinþa G
BSA
WG
a fost adoptatã lareuniunea SA
C de la R
oma, 5-7 octom
brie 2005. Principalele concluzii ale
reuniunii s-au referit la urmãtoarele aspecte: centrarea activitãþii G
BSA
WG
asupra obiectivului dezvoltãrii de proiecte cu finalitate educaþionalã ºinecesitatea ca acestea sã furnizeze expertizã în diferite problem
e desecuritate, factorilor de decizie din statele din regiune; recom
andarea caproiectele dezvoltate în cadrul grupului sã rãspundã obiectivelor N
AT
Oform
ulate la summ
itul de la Istanbul din iunie 2004. GB
SA W
G a fost oficial
lansat la conferinþa internaþionalã cu titlul „Enhancing Security
Cooperation in the B
lack Sea Region: C
an We B
uild Bridges and B
arriers?”,care a avut loc la B
ucureºti, în perioada 30 ianuarie-1 februarie 2006.2 G
eneral-maior (r) dr. M
ihail E. Ionescu (coordonator), M
area Neagrã,
de la „lacul bizantin” la provocãrile secolului XXI, Editura M
ilitarã, Bucureºti,
2006, 464 pag.3 http://w
ww
.heritage.org/Research/R
ussiaandEurasia/bg1990.cfm
.
89
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
problemele din A
fganistan, Irak, Iran) ºi regiunea Mãrii C
aspice(bogatã în resurse energetice).
Totuºi dezvoltarea ºi, mai ales, aplicarea unei strategii a SU
Afaþã de regiune rãm
ân un demers dificil, avându-se în vedere
interesul evident al unor actori locali (Rusia, Turcia, U
craina) ºidiferitele orizonturi de aºteptare existente.
Conform
studiului menþionat, principalele direcþii de acþiune
ale SUA
ar trebui sã fie urmãtoarele: coordonarea cu Politica
Europeanã de Vecinãtate (E
NP – E
uropean Neighborhood Policy)
a UE
ºi sprijinirea cooperãrii NA
TO
cu statele partenere în cadrulP
arteneriatului pentru Pace; consolidarea form
atului trilateralîn sectorul m
ilitar între Bulgaria, R
omânia ºi Turcia, aliaþi în
NA
TO
; încurajarea statelor litorale, mai ales a B
ulgariei ºiR
omâniei, sã îºi asum
e un rol de iniþiativã în organizaþiile regio-nale m
ultilaterale, la care SUA
pot eventual sã solicite statutulde m
embru sau observator; dezvoltarea aranjam
entelor regionalede securitate, în calitate de participant sau de observator, prinoferte de capabilitãþi în dom
eniul informaþiilor, capacitate de
transport aerian etc. ºi prin folosirea cadrului NA
TO
de cooperarepentru îm
bunãtãþirea interoperabilitãþii; consolidarea partene-riatelor strategice bilaterale cu B
ulgaria ºi Rom
ânia ºi oferireade asistenþã acestora în pregãtirea m
ilitarã, în domeniul pro-
tecþiei civile etc.; sprijin consistent pentru procesul de nationbuilding în statele spaþiului ex-sovietic; extinderea cooperãriicom
erciale bilaterale cu statele din regiune.SU
A trebuie sã gestioneze cu prudenþã poziþia lor în acest
areal, oferind sprijin acolo unde este posibil sau unde este cerut,pentru a evita sã fie perceputã ca un actor intruziv. C
onformanalizei la care facem
referire, în cazul în care acþiunea SUA
înR
EM
N va avea succes, va fi creat un m
odel pentru consolidareaprezenþei am
ericane în alte regiuni de interes strategic pentrucom
unitatea euroatlanticã, precum A
sia Centralã.
Nu m
ai puþin dinamic a fost efortul aplicat de U
niuneaE
uropeanã pentru identificarea unei strategii la Marea N
eagrã.D
acã iniþial aceasta a trecut printr-o perioadã de cãutãri ºi chiarreþineri – determ
inate probabil de aºa-numita enlargem
entfatigue , intervenitã post-2004, dar nu m
ai puþin ºi de EN
P-ul
implem
entat în regiune ºi de exigenþele cooperãrii cu o Rusie
tot mai vocalã ºi conºtientã de interesele sale tradiþionale
4 –,treptat s-a coagulat o viziune am
plã ºi pozitivã asupra importanþei
RE
MN
ºi a unei strategii adecvate europene pentru ea. 5 Studiullui Fabrizio Tassinari este sem
nificativ din aceastã perspectivã.P
ublicat la Centrul E
uropean de Studii Politice din Bruxelles,
în iunie 2006, studiul intitulat „A Synergy for B
lack Sea Regional
Cooperation: G
uidelines for an EU
Initiative” prezintã o imagine
de ansamblu asupra unei posibile abordãri regionale din partea
UE
. Autorul se bazeazã pe un fapt: iniþiativa C
omisiei E
uropenede a form
ula o aºa-numitã sinergie a M
ãrii Negre, care ar urm
asã fie parte integrantã a E
NP.
Potrivit acestei analize, principalele ameniþãri la adresa secu-
ritãþii regionale ºi europene sunt considerate a fi migraþia ilegalã,
degradarea mediului înconjurãtor, securitatea energeticã, traficul
de droguri ºi arme, conflictele îngheþate. A
cest tablou generalal riscurilor indicã direcþiile de acþiune pe care trebuie sã le
4 În cadrul unui seminar organizat de Institutul pentru Studii de
Securitate al UE
, în februarie 2006, la Paris, („The E
U and the B
lack Searegion”) s-a afirm
at cã nu existã în acest mom
ent un interes explicit al UE
pentru definirea unei strategii a Mãrii N
egre ºi cã, înainte de iniþierea unuiastfel de dem
ers, trebuie sã se aibã în vedere factorul rus ºi spaþiul deinfluenþã tradiþionalã a R
usiei.5 http://europa.eu/rapid/pressR
eleasesAction.do?reference=A
GE
ND
A/
07/11&form
at=HT
ML&
aged=0&language=E
N&
guiLanguage=en. Com
isiaE
uropeanã a publicat deja pe site-ul sãu, în aprilie 2007, documentul num
it„B
lack Sea Synergy – A N
ew R
egional Cooperation Initiative”.
1011
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
adopte UE
în demersul sãu de iniþiere ºi aplicare a unei strategii
regionale. În fapt, autorul atrage atenþia cã trebuie sã se facã dela început distincþia între dom
eniile de cooperare pentru careregiunea M
ãrii Negre constituie un cadru oportun ºi cele care
necesitã un cadru multilateral internaþional, la nivelul O
NU
, alO
SCE
, al Consiliului E
uropei.U
E este deja o prezenþã activã în regiune, susþinând financiar
unele programe în dom
eniul protecþiei mediului, transportului,
energiei. Acestea ar trebui sã reprezinte în continuare sectoare
prioritare pentru UE
, cu un accent sporit în ceea ce priveºte secu-ritatea energeticã ºi necesitatea de a diversifica transportul depetrol ºi gaz. Potrivit lui Fabrizio Tassinari, U
E ar trebui sã
sprijine proiectele Odessa-B
rodi ºi Constanþa-Trieste. A
cþiunilereferitoare la securitatea internã (com
baterea migraþiei ilegale,
a traficului de droguri, fiinþe umane, arm
e ºi securitatea fron-tierelor) ºi folosirea instrum
entelor de democratizare se în-
cadreazã totodatã în politica UE
faþã de regiunea Mãrii N
egre.Totuºi, pentru problem
e precum conflictele îngheþate sau politica
comercialã ºi educaþia/cultura, cel m
ai potrivit cadru de cooperarear fi cel m
ultilateral internaþional (ON
U, O
SCE
, Consiliul
Europei etc.).
Modul de im
plementare a politicii U
E în regiune ar trebui sã
aibã în vedere dezvoltarea de parteneriate, pentru fiecare do-m
eniu de cooperare, cu statele din regiune, precum ºi un nivel
de participare mai am
plu, prin cooptarea altor actori – organizaþiiinternaþionale guvernam
entale ºi neguvernamentale. D
e regulã,în cadrul unui astfel de parteneriat, unul dintre actorii parti-cipanþi, m
ai ales o organizaþie, tinde sã-ºi asume rolul de
coordonator. Fiecãrui parteneriat i-ar fi atribuit un fond de sprijin
finanþat de toþi cei implicaþi. M
ai mult, fiecare partener ar crea
o facilitate de investiþii pentru proiecte ºi s-ar putea formula
chiar un „Plan de A
cþiune al Mãrii N
egre” pentru o duratã detrei ani. U
E ar putea lua parte la aceste iniþiative financiare prin
EN
P – instrum
entul european de parteneriat ºi vecinãtate.Iniþiativa rom
âneascã a unui Forum pentru Parteneriat ºi
Dialog, m
aterializatã în vara anului 2006, ar funcþiona ca uncoordonator la nivel politic al tuturor aranjam
entelor regionale.E
ste foarte important ca U
E sã creeze un m
ediu de cooperarebazat pe încredere, pe dialog, care sã evite alienarea/izolareaactorilor regionali ºi care sã nu lase im
presia unui demers im
pusdin exterior, ci sã fie ceva acceptat sau solicitat, care sã respecteprincipiul de joint ow
nership, prin cooptarea tuturor actorilorlocali.
Tassinari concluzioneazã, arãtând cã o sinergie a Mãrii N
egrear trebui sã fie fundam
entatã pe câteva principii esenþiale:coordonarea între instituþiile, m
ecanismele, activitãþile regionale
deja existente; pragmatism
ºi concentrare asupra unor proiectefezabile m
ai degrabã decât asupra unei lungi liste de prioritãþi;ow
nership sau încurajarea iniþiativelor din interiorul regiunii,precum
BSE
C; flexibilitatea sau delim
itarea geograficã a nive-lurilor de cooperare în funcþie de natura provocãrilor; sprijinireaunei dinam
ici regionale ample, inclusiv extinderea N
AT
O, asi-
gurarea securitãþii energetice etc.
Turcia, aflatã la jumãtatea drum
ului între „post- Cold W
arW
arrior” ºi statutul de „putere regionalã benignã”, a pendulat înacest interval între afirm
area singularã în bazinul pontic ºicooperarea cu riveranii (conform
principiului ownership) ºi chiar
cu NA
TO
ºi UE
. Ceea ce este de observat în acest caz este faptul
cã, dincolo de afirmarea deschisã a interesului legitim
de pãstrarea suveranitãþii asupra Strâm
torilor, a fost legatã de acesta o seriede aspecte ale cooperãrii ºi securitãþii la M
area Neagrã, care se
1213
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
cuvin abordate separat ºi în consonanþã cu alþi actori la fel deinteresaþi ºi preocupaþi de o soluþie adecvatã.
Studiile apãrute în ultimii doi ani, atât în Turcia, cât ºi în alte
pãrþi, scot în relief o schimbare de paradigm
ã în politica externãa A
nkarei în acest cadru mai larg al transform
ãrii ce priveºteanum
ite particularitãþi ale orientãrii turceºti la Marea N
eagrã.A
stfel, dependenþa energeticã a Turciei de Rusia ºi Iran, aspect
discutat de altfel în Consiliul de Securitate N
aþionalã din Turciaîn aprilie 2006, poate oferi o m
otivaþie pentru ceea ce s-a numit
coincidenþa de interese cu Rusia. 6 A
cest fapt explicã ºi poziþiacelor douã state de conservare a status-quoului regional ºi opoziþiafaþã de m
odificarea Convenþiei de la M
ontreux.În ceea ce priveºte politica R
usiei faþã de regiune, unii autoriafirm
ã cã Moscova foloseºte energia ºi transportul ei cãtre Vest
ca pe un instrument m
ajor de politicã externã. 7 Rusia deþine un
monopol asupra tranzitului de pe coasta de est a M
ãrii Caspice,
acolo unde se gãsesc mari zãcãm
inte de petrol ºi gaz. Totodatã,R
usia se opune construcþiei de conducte transcaspice în scopulde a pãstra m
onopolul propriu de transport. Prin urm
are, sepoate anticipa o „bãtãlie” politico-diplom
aticã având ca mizã
controlul asupra „coridorului” de transport al petrolului ºi gazelordin spaþiile caspic ºi A
siei Centrale (K
azahstan, Turkmenistan)
spre Vest.Strâns legate de tranzitul de energie ºi de politica R
usiei înregiune sunt conflictele îngheþate din G
eorgia ºi Azerbaidjan,
folosite ca o barierã împotriva construirii unui coridor energetic
strategic Est-Vest, destinat sã transporte resursele energetice
din bazinul Mãrii C
aspice. În ultima vrem
e, potrivit unor analize,
Rusia se afirm
ã tot mai pregnant în R
EM
N, încercând sã blocheze
consolidarea prezenþei în zonã a altor actori majori ai scenei
internaþionale. Astfel, M
oscova ºi-a menþinut opoziþia faþã de
lãrgirea NAT
O, apreciatã ca o „încercuire” a R
usiei, a protestatfaþã de instalarea facilitãþilor m
ilitare ale SUA
în Rom
ânia ºiB
ulgaria, a devenit reticentã faþã de EN
P-ul Uniunii E
uropene ºiîncearcã sã reglem
enteze relaþiile cu actorii zonali (în specialfostele republici sovietice) într-un sens favorabil sieºi. 8
Un alt actor regional im
portant, Ucraina îºi defineºte inte-
resele în regiune în strânsã legãturã cu importanþa resurselor
energetice din bazinul Mãrii C
aspice, cu necesitatea de a gestionaproblem
ele de democratizare din regiune ºi de a soluþiona
conflictele. Docum
entele oficiale subliniazã imperativul im
ple-m
entãrii mai m
ultor niveluri de cooperare, cu precãdere dinperspectiva dim
ensiunii de securitate ºi de comerþ. O
urgenþãpentru K
iev pare a fi gestionarea securitãþii regionale, atât caparte com
ponentã a politicii europene a Ucrainei, cât ºi din
perspectiva relaþiilor sale cu Rusia. P
roblematica flotei ruse din
Marea N
eagrã, desfãºuratã în Crim
eea pânã în 2017 conformacordurilor bilaterale, rãm
âne foarte vizibilã pe agenda relaþiilorK
ievului cu Moscova, fiind probabil cea m
ai însemnatã com
ponentãa politicii externe ucrainene. 9
6 Kem
al Kirisci, Turkey’s Foreign Policy in Turbulent Tim
es, în „Chaillot
Papers”, no. 92, septem
brie 2006, EU
Institute for Security Studies.7 V
ladimir Socor – prelegere susþinutã la C
olegiul Naþional de A
pãrareîn decem
brie 2006.
8 „…R
ussia’s vital foreign policy goal of establishing a neo-imperial
condominium
over the CIS…
Indeed, any sign of a CIS state cooperating
with N
AT
O triggers an im
mediate response, w
hich indicates that theR
ussian political elite still sees NA
TO
and the EU
as being, at the core,enem
ies of Russia”, în Stephen B
lank, Black Sea R
ivalry, în „Perspective”,vol. X
VII, no. 2, m
artie/aprilie 2007.9 Yuri D
ubinin, Historical Struggle for the B
lack Sea Fleet, în „Russia
in Global A
ffairs”, vol. V, nr. 1, ianuarie-martie 2007.
1415
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Abordarea este însã contradictorie, date fiind diviziunea ºi
frãmântãrile politice din U
craina. Astfel, pe de o parte, factorul
rus ºi baza navalã ruseascã din Crim
eea sunt considerate riscurila adresa securitãþii naþionale a U
crainei, dar ºi a celei regionaleîn ansam
blu, iar pe de altã parte, în contextul evoluþiilor politicedin aceastã þarã, apropierea de R
usia rãmâne un obiectiv de
politicã externã. Dualitatea unei astfel de orientãri este gene-
ratoare de incoerenþã ºi instabilitate internã ºi face greu pre-dictibile propensiunile euroatlantice ale K
ievului ca program de
duratã ºi probabilitate de implem
entare.
În acest context mai larg, iniþiativele declanºate în cadrul
grantului au þintit sã se integreze în mai am
pla cercetare îndom
eniu a ISPAIM
. Nici nu se putea face altm
interi, întrucâtera evident cã, cel puþin pentru com
ponenþii echipei, era dificilde despãrþit acþiunea specificã pe problem
atica riscurilor ºiam
eninþãrilor în Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre, de eforturileaplicate ca m
embri ai secretariatului G
BSA
WG
, ori parte a echipeide elaborare a lucrãrii „M
area Neagrã – de la «lacul bizantin» la
provocãrile secolului XX
I” sau ca organizatori ºi participanþi înnum
eroase acþiuni ºtiinþifice internaþionale ºi interne având casubiect de studiu securitatea arealului pontic. 10
Dupã cum
nu trebuie uitat cã, în intervalul 2006-2007, echipagrantului a avut grijã ca problem
atica riscurilor ºi ameninþãrilor
de securitate în RE
MN
sã ocupe un loc privilegiat în revista„M
onitor Strategic”, editatã de ISPAIM
. Astfel, au fost publicate
studii scrise de specialiºti de renume internaþional 11, care reflectã,
pe de o parte, interesul crescând al comunitãþii ºtiinþifice inter-
naþionale faþã de problematica în cauzã, pe de altã parte, interesul
comunitãþii naþionale în aceastã zonã de preocupãri.
Prim
a iniþiativã lansatã a fost de a elabora un „herald”( new
sletter, buletin informativ) al grantului pe internet, prin
10 Menþionãm
aici, în ordine aleatorie, cele mai im
portante reuniuniinternaþionale, la care m
embrii echipei de cercetare au participat, îm
preunã
security. How
the experience of Mem
bership Action P
lans and IndividualP
artnership Action P
lans would enhance national and regional security
within P
fP” (B
ucureºti, 30-31 mai 2006), conferinþa internaþionalã or-
ganizatã de ISPAIM
, George C
. Marshall C
enter, Asociaþia M
anfred Worner
din Rom
ânia „Enhancing security cooperation in the B
lack Sea region:can w
e build bridges and barrieres?” (Bucureºti, 29 ianuarie-1 februarie
2006), conferinþa internaþionalã organizatã de UN
Ap „C
arol I” „Securityand Stability in the B
lack Sea Area” (B
ucureºti, 21-22 noiembrie 2005),
seminarul program
ului Black Sea Security de la H
arvard (22-26 octombrie
2006), Forumul M
ãrii Negre pentru P
arteneriat ºi Dialog organizat de
Preºedinþia R
omâniei (B
ucureºti, 5-6 iunie 2006), seminarul internaþional
organizat de EU
ISS „The E
U and the B
lack Sea” (Paris, 24 februarie 2006),conferinþa internaþionalã organizatã de C
entrul pentru Studii Strategicedin A
nkara „Balkan conference on cooperation betw
een the strategic andresearch centers” (A
nkara, 9-10 iunie 2005), sesiunea internaþionalã decom
unicãri ºtiinþifice organizatã de UN
Ap „C
arol I” „Strategii de apãrareºi securitate la frontiera rãsãriteanã a N
AT
O ºi U
E” (23-24 noiem
brie2006), reuniunea G
rupului de Lucru asupra Regiunii E
xtinse a Mãrii N
egredin cadrul C
onsorþiului PfP
al Academ
iilor de Apãrare ºi Institutelor de
Studii de Securitate (11-13 februarie 2007) unde s-a discutat proiectul„Travelling C
ontact Teams”, participãrile în cadrul structurilor de decizie
din cadrul Consorþiului P
fP.11 Jeffrey Sim
on, Eugene R
umer, Tow
ard a Euro-A
tlantic Strategy forthe B
lack Sea Region, „M
onitor Strategic”, nr. 1-2/2006. A se vedea ºi
Ognyan M
inchev, Interese ºi strategii fundamentale pentru regiunea M
ãriiN
egre, „Monitor Strategic”, nr. 3-4/2006, p. 5-30.
sau separat: seminarul internaþional organizat de M
AE
român, ISPA
IM ºi
Institutul pentru Studii Politice din Rom
ânia „NAT
O – a m
odel of cooperative
1617
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
care sã ne facem cunoscuþi com
unitãþii ºtiinþifice internaþionaleinteresate de problem
atica Mãrii N
egre prin efortul de moni-
torizare a situaþiei de securitate regionalã. Sub titlul „Evoluþii
ale mediului de securitate regional” („M
onthly survey of theG
BSA’s security environm
ent”), acest „herald” are o istorie încãneîncheiatã. E
l a materializat m
onitorizarea constantã a evo-luþiilor de securitate în M
area Neagrã pe urm
ãtoarele coordonate:politicã internã ºi externã a statelor din regiune, geopoliticã ºigeostrategie, securitate energeticã. S-a avut grijã ca m
onitorizareasã nu se suprapunã peste alte acþiuni sim
ilare din regiune (cumar fi „A
nkam Turkforpol”
12 sau „AP
E Transnistrian D
igest”).A
ceste „buletine de ºtiri” nu oferã totuºi o abordare regionalãam
plã, referitoare la toate statele din areal, ci se axeazã mai
mult pe spaþiul geografic proxim
. Mai m
ult, acestea nu suntstructurate ºi organizate dupã anum
ite problematici, ci sunt o
selecþie de articole din ziare, studii, comentarii relevante pentru
un eveniment. Spre deosebire de acestea, buletinul inform
atival grantului are o structurã urm
ãritã cu consecvenþã numãr de
numãr. P
ânã acum au fost postate num
ere începând cu mai 2006
pânã în martie 2007. 13 Pentru a avea o im
agine a acestuia,prezentãm
mai jos aceastã structurã.
Un prim
capitol abordeazã problematica securitãþii energetice,
încercând sã informeze asupra principalelor evenim
ente care auavut loc în cursul lunii precedente, precum
ºi asupra opiniilorexprim
ate de cei mai cunoscuþi analiºti în dom
eniu. Sunt astfelpunctate evoluþiile referitoare la construirea rutelor de transportde gaze naturale din A
sia Centralã ºi bazinul M
ãrii Caspice cãtre
Europa O
ccidentalã, competiþia geostrategicã între actorii m
ajoridin regiune în ceea ce priveºte exploatarea ºi transportulresurselor energetice, relaþiile turco-ruse ºi cooperarea celordouã state la acest nivel, politica energeticã a R
usiei ºi impactul
acesteia asupra relaþiilor Rusiei cu statele din fostul spaþiu sovietic
ºi cu cele mem
bre ale UE
etc.U
n alt capitol se referã la conflictele îngheþate (Transnistria,A
bhazia, Osetia de Sud, N
agorno-Karabah), m
onitorizându-seprincipalele evoluþii în funcþie de anum
ite coordonate. Se au învedere raporturile acestor „enclave” cu statele a cãror integritateteritorialã este afectatã, ultim
ele progrese ale procesului de gesti-onare ºi poziþiile adoptate de cãtre organizaþiile internaþionale,dezvoltãrile politice interne, poziþia R
usiei ºi, nu în cele dinurm
ã, impactul transfrontalier al acestora. Transnistria prezintã
o atenþie sporitã în activitatea de monitorizare, dat fiind interesul
nemijlocit al R
omâniei în soluþionarea acestui conflict. P
rinurm
are, buletinul lunar cuprinde ºi luãri de poziþie ale Rom
ânieivizavi de Transnistria.
Actorii regionali m
ajori (Turcia, Rusia, U
craina) sunt prezen-taþi într-un capitol separat, ce încearcã sã identifice m
odul încare evolueazã politica lor faþã de regiunea M
ãrii Negre, prin-
cipalele iniþiative regionale ale acestora, modul în care in-
teracþioneazã cu statele din zonã, evoluþiile în percepþia riscurilorºi am
eninþãrilor la adresa securitãþii în RE
MN
, raporturile cuN
AT
O, U
E, SU
A, m
odificãrile politice interne cele mai im
-portante, relaþiile R
omâniei cu aceste state.
Totodatã, într-un capitol separat sunt prezentate rolurile NA
TO
ºi UE
în regiune. Se au în vedere instrumentele de parteneriat
ale NA
TO
, exerciþiile în cadrul Parteneriatului pentru P
ace,relaþiile bilaterale cu statele acestei zone, politica de vecinãtatea U
E, percepþiile actorilor regionali vizavi de acþiunile celor douã
12 http://ww
w.ankam
.org/.13 Poate fi accesat pe w
ww
.sabsa.ro, site-ul grantului (o altã iniþiativã,prim
a de vizibilitate a echipei), care a fost lansat în vara anului 2006.
1819
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
organizaþii, evoluþiile lor cãtre o abordare strategicã unitarã aacestui areal.
Pentru activitatea de monitorizare prezintã interes ºi cadrul
regional instituþional de cooperare sau aranjamentele existente.
Este vorba atât de cele cu o participare m
ai largã, precum B
SEC
,cât ºi de cele din cadrul C
SI sau GU
AM
. Principalele coordonate
de monitorizare sunt iniþiativele ºi acþiunile dezvoltate de acestea,
evoluþiile referitoare la program, m
embrii, relaþiile cu actori din
afara regiunii.
Ne-am
propus ca buletinul informativ lunar sã aparã atât în
limba rom
ânã, cât ºi în limba englezã. P
ânã în acest mom
ent aufost publicate zece num
ere, începând cu luna mai a anului 2006,
cu o periodicitate de un numãr în fiecare lunã. B
uletinul estetrim
is la aproximativ 100 de cititori, înscriºi în baza noastrã de
date cu persoanele de contact din Rom
ânia, Austria, A
rmenia,
Azerbaidjan, B
ulgaria, Georgia, R
epublica Moldova, Turcia,
Ucraina, R
usia, SUA
, Franþa, Olanda etc.
Cea de-a doua iniþiativã a fost alcãtuirea unui chestionar re-
feritor la evaluãrile specialiºtilor privind riscurile ºi ameninþãrile
de securitate în RE
MN
. Acesta a fost alcãtuit în prim
a parte aanului 2006 ºi a fost trim
is unui numãr de 100 de respondenþi.
Pânã la sfârºitul lui 2006 au fost prim
ite circa 21 de rãspunsuri(de la personalitãþi precum
J. Boonstra – O
landa, Nika C
hitadze– G
eorgia, George N
iculescu – NA
TO
, Martin L
essenski –B
ulgaria, Nicu Popescu – R
epublica Moldova, E
vgheni Sharov –U
craina, Sever Voinescu, Iulian C
hifu, Claudiu C
rãciun –R
omânia, A
lexander Goncharenko – U
craina, Martin M
alek –A
ustria, Gilles Pernet – F
ranþa etc.).C
âteva observaþii se impun în legãturã cu aceastã iniþiativã.
În primul rând, a fost constatabilã o ratã scãzutã de rãspuns la
chestionar, ceea ce nu exprimã totuºi o lipsã a interesului
specialiºtilor în problematica de securitate a M
ãrii Negre, ci
mai degrabã o suprasaturaþie a iniþiativelor de acest gen. S-ar
mai putea invoca aici ºi faptul cã rãspunsul la chestionar im
plicaºi o poziþie de principiu asupra problem
aticii de securitate a Mãrii
Negre, aºadar o recunoaºtere a caracterului ei acut (ori m
ai puþinacut) sau, dim
potrivã, benign. Din aceastã perspectivã, este
ilustrativ rãspunsul unuia dintre respondenþi conform cãruia
riscurile ºi ameninþãrile ar fi deja listate într-un act oficial (em
isde B
LAC
KSE
AF
OR
în 2005). Poate fi adãugatã de asemenea poli-
tizarea foarte sensibilã a problematicii M
ãrii Negre în ultim
iidoi ani. A
stfel, în aprilie 2005, Turcia a respins candidatura SUA
la calitatea de mem
bru al BSE
C, iar m
ai târziu, s-a opus extinderiiîn M
area Neagrã a operaþiei A
ctive Endeavor din M
areaM
editeranã. 14
În al doilea rând, s-au conturat douã direcþii de abordare ariscurilor ºi am
eninþãrilor de securitate. Prim
a dintre ele sereferea la faptul cã acestea sunt vizibile atât în arealul m
aritim,
dar ºi în ce priveºte frontierele terestre (nu doar cele maritim
e)dintre diferitele state, care sunt „scena” unei activizãri a am
e-ninþãrilor de tip nonconvenþional (im
igraþie ilegalã, trafic dedroguri ºi fiinþe um
ane, contrabandã de armam
ent ºi materiale
sensibile etc.). În general, susþinãtorii unei astfel de direcþiiinclud în problem
atica ameninþãrilor ºi supravegherea aerianã a
arealului extins al Mãrii N
egre ºi deopotrivã urgenþele civile.R
eprezentanþii celei de-a doua direcþii cantoneazã sferaam
eninþãrilor la spaþiul maritim
exclusiv, apreciindu-se cã celeterestre sau aeriene ori din categoria urgenþelor civile reprezintã
14 Referitor la opoziþia Turciei faþã de prezenþa actorilor internaþionali
în Marea N
eagrã, a se vedea Stephen Blank, B
lack Sea Rivalry, în
„Perspective”, vol. XV
II, no. 2, martie/aprilie 2007, în care vorbeºte de
„…the deep-seated Turkish Sevres syndrom
e”.
2021
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
domeniul de com
petenþã al unor structuri separate de celeprofilate pe acvatoriu ºi deci nerelevante pentru M
area Neagrã.
Practic, o astfel de orientare lim
iteazã RE
MN
doar la bazinulm
aritim ºi restricþioneazã interesul în com
baterea ameninþãrilor
la sfera de cuprindere a flotelor navale, neglijând celelaltecom
ponente de interes.În al treilea rând, existã o discrepanþã m
asivã între evaluãrileexperþilor privind diferite aspecte ale securitãþii în R
EM
N.
Pentru a da doar câteva exemple: dacã unii apreciazã cã rãzboiul
interstatal rãmâne de dom
eniul posibilului în regiune, alþii suntde opinie contrarã. C
ea dintâi pãrere este motivatã, într-unul
dintre cazuri, astfel: „Nagorno-K
arabah este încã o ameninþare
primejdioasã. D
eºi s-au fãcut progrese în negocieri, existã oam
eninþare vie de ostilitãþi între Arm
enia ºi Azerbaidjan. A
celaºilucru se poate aplica conflictelor îngheþate din G
eorgia. Într-unanum
it mom
ent, Rusia poate interveni dacã luptele s-ar declanºa
între Tbilisi ºi regiunile separatiste ale O
setiei ºi Abhaziei.”
Cealaltã opinie, referitoare la im
probabilitatea rãzboiului in-terstatal, are ca m
otivaþie: „Diferenþa de greutate între actorii
regiunii ºi relaþiile acestor state cu NA
TO
ºi UE
modeleazã
legãturile lor mutuale ºi com
portamentul în sens nonconflictual.
De asem
enea, existã dialog.”În sfârºit, dar nu în cele din urm
ã, respondenþii vizualizeazãtrei seturi de m
otivaþii pentru situaþia precarã de securitate dinR
EM
N. D
acã pentru unii dintre ei este evident cã tentaþia he-gem
onicã a Rusiei este de vinã, pentru alþii este vorba de state
slabe, deschise ameninþãrii conflictului intern sau extern, in-
suficient modernizate, aºadar uºor a fi pãtrunse de reþelele inter-
naþionale ºi deopotrivã sã rãspundã pozitiv tendinþelor politiceautoritare; în sfârºit, pentru o altã categorie, este vorba de ine-ficienþa m
ãsurilor de cooperare ºi gestionare regionalã a securitãþii.
O am
plã interpretare a rãspunsurilor primite la chestionarul
adresat specialiºtilor în domeniul securitãþii va fi fãcutã la finele
cercetãrii ºi în conjuncþie cu alte date culese pe parcurs, mai
ales în misiunile întreprinse de cãtre m
embrii grantului în statele
RE
MN
.
Cea de-a treia iniþiativã, probabil cea m
ai importantã, a fost
lansarea unui program de cãlãtorii de studii în statele zonei pentru
întâlniri cu experþii de la faþa locului. Discuþiile purtate au avut
în vedere modalitãþile de abordare a R
EM
N în com
plexul desecuritate al fiecãreia dintre statele vizitate, ce percepþii asuprariscurilor sunt proem
inente, ce soluþii de cooperare suntîntrevãzute pentru a gestiona aceste am
eninþãri ºi a nu le lãsa sãse m
aturizeze spre punctul de fierbere. Pânã la publicarea acestei
cãrþi au fost întreprinse vizite de lucru în Bulgaria, R
epublicaM
oldova, Turcia ºi Ucraina. C
oncluziile rezultate în urma
discuþiilor dintre cercetãtorii români, m
embri ai acestui proiect
de cercetare ºi reprezentanþii diverselor instituþii din mediul
guvernamental ºi academ
ic din þãrile menþionate sunt în curs de
evaluare ºi vor fi folosite ca suport pentru monografia finalã a
proiectului, care va fi publicatã în 2008.Studiile dezvoltate în aceastã lucrare pot fi considerate ca un
fundal al cercetãrii întreprinse. Sunt evaluate moºtenirea
istoricã, cu deosebire insistându-se asupra revoluþiei geopolitice,care a em
ers dupã sfârºitul Rãzboiului R
ece ºi a determinat o
vizibilizare accentuatã a RE
MN
.
Studiul „Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre: privire istoricã ºidinam
ici contemporane”, scris de autorul acestor rânduri,
reprezintã o analizã a evenimentelor istorice referitoare la spaþiul
pontic, în succesiunea lor demonstrând im
portanþa geostrategicã
2223
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ºi geopoliticã incontestabilã a arealului respectiv în ansamblul
securitãþii ºi stabilitãþii continentului european.În acest context, ºi date fiind resursele um
ane, naturale ºicom
erciale ale zonei, RE
MN
se reliefeazã ca fiind un spaþiu deconfruntare ºi în acelaºi tim
p de colaborare, de contact ºischim
buri permanente între popoare ºi civilizaþii diferite, între
Europa ºi A
sia. În fine, deºi coexistã cu perioade de deschidereºi relativã libertate a regim
ului navigaþiei ºi comerþului în M
areaN
eagrã ºi pe Dunãre, ca o perm
anenþã a regiunii ºi caracte-risticilor sale geopolitice se relevã com
petiþia între puterilecontinentale pentru controlul relativ sau absolut al acesteia.G
reci, romani, bizantini, otom
ani, ruºi/sovietici au conceputstatutul lor de putere regionalã ori continentalã în strânsãlegãturã cu controlul exercitat asupra acestei zone geografice ºigeopolitice ºi asupra resurselor sale.
Studiul „Consideraþii asupra conceptului de R
egiune Extinsã
a Mãrii N
egre”, scris de ªerban L. Pavelescu, dem
onstreazã cãacest concept conduce cãtre o redescoperire la nivel academ
ic aunui spaþiu ce a fost, pentru o lungã perioadã de tim
p, o compo-
nentã marginalã în structurarea sa.
Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre ºi evoluþiile mediului sãu de
securitate în perioada post-Rãzboi R
ece se constituie ca subiectindependent de studiu destul de târziu ºi în conjuncþie cu altearii specifice de interes. Avem
de-a face cu o inventare în mãsura
în care RE
MN
, asemenea altor concepte sim
ilare apãrute înperioada post-R
ãzboi Rece, încearcã un rãspuns la o realitate
complexã caracterizatã prin fluiditatea m
ediului de securitateregional ºi internaþional, prin im
predictibilitatea multora din
evoluþiile sale, precum ºi prin cãutãrile încã în curs la nivelul
sistemului relaþiilor internaþionale.
Studiul „Coridoarele energetice în R
egiunea Extinsã a M
ãriiN
egre – tendinþe ºi mize strategice”, scris de ªerban F. C
ioculescu,prezintã reþeaua de conducte de transport de resurse de petrolºi gaz din R
EM
N. C
uloarul Mãrii N
egre poate deveni o rutã detranzit predilectã (alternativã) pentru gazele ºi petrolul dinC
aspica ºi Asia C
entralã, în drumul lor cãtre E
uropa. De ase-
menea, nu este exclus ca o m
icã parte din rezervele Iranului sãfie cu vrem
ea dirijate tot pe aceastã rutã, în cãutarea pieþeieuropene.
Perspectivele creºterii economice pentru statele m
embre ale
UE
sunt strâns legate de accesul la hidrocarburile din import,
iar zona Mãrii N
egre-Caspica ocupã un loc esenþial pe agenda
economicã a U
niunii. Interesul deosebit pentru protejareacoridoarelor de transport faþã de întreruperi accidentale sauvoluntare, cauzate de ºantaj politic, sabotaje, acte teroriste, sem
anifestã ºi în cazul NA
TO
, care a decis la summ
itul de la Riga
din 2006 sã creeze un plan de securizare a acestor rute consideratede interes strategic de cãtre statele m
embre.
Studiul „NA
TO
ºi UE
, furnizori de securitate în Regiunea
Extinsã a M
ãrii Negre. P
erspective asupra unei abordãrieuroatlantice regionale” (O
ccasional Papers N
o. 11), scris deC
ristina Rom
ila, îºi propune sã analizeze instrumentele de
parteneriat ale NA
TO
ºi ale UE
aplicabile în relaþiile cu stateledin zonã ºi sã identifice argum
ente în favoarea unor domenii de
cooperare regionalã între cele douã organizaþii.Sunt astfel analizate prevederile acestor instrum
ente ºirelaþiile cu fiecare stat din regiune, punctând în m
od specialdim
ensiunea politicã a cooperãrii, dialogul politic ºi modul în
care acestea se repercuteazã asupra procesului de modernizare
din statele respective.
2425
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Studiul urmãreºte douã direcþii de analizã: una descriptivã ºi
o alta evaluativã, îmbinarea lor fiind esenþialã pentru com
paraþiaanunþatã în titlu. S-a avut în vedere cu prioritate folosirea deargum
ente bazate pe nivelul actual de implicare a celor douã
organizaþii în regiune, principalele documente folosite fiind cele
cu caracter oficial.
Studiul intitulat „Privire de ansam
blu asupra Regiunii E
xtinsea M
ãrii Negre. E
voluþii politice ºi instituþionale” (Occasional
Papers N
o. 11), scris de Alexandru Voicu, este o sintezã a prin-
cipalelor evenimente ºi direcþii care au m
arcat mediul de
securitate din regiunea vizatã în anii care au precedat ºi, mai
ales, în cei de dupã destrãmarea U
niunii Sovietice. Aflatã atât la
periferia fostului imperiu sovietic, cât ºi la periferia O
ccidentului,regiunea M
ãrii Negre a fost ºi rãm
âne un areal marcat de num
e-roase fracturi interne, m
ulte dintre ele având adânci rãdãciniistorice, a cãror înþelegere este esenþialã pentru dem
ersul cerce-tãrii noastre.
Studiul urmãreºte douã direcþii. Sunt analizate elem
entelerelevante pentru obiectul cercetãrii din statele R
egiunii Extinse
a Mãrii N
egre, grupate în trei categorii: puterile regionale (Rusia
ºi Turcia), urmate de noile state independente (R
epublicaM
oldova, Ucraina, G
eorgia, Arm
enia ºi Azerbaidjan) ºi de fostele
state din blocul comunist (B
ulgaria ºi Rom
ânia). Sunt prezentate,aºadar, m
odul în care cele nouã state (din care doar ºase riverane)se raporteazã la R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre, relaþiile acestora
cu actorii internaþionali (în principal cu UE
ºi NA
TO
), conflicteleîngheþate din regiune ºi repercusiunile acestora asupra m
ediuluide securitate regional ºi european. R
elaþia dintre Rusia ºi Turcia
în ceea ce priveºte Marea N
eagrã se bucurã de o atenþie specialã.D
e asemenea, sunt analizate clivajele existente, de naturã
economicã, istoricã ºi politicã, din acest punct de vedere regiunea
vizatã fiind una extrem de eterogenã. În plus, lucrarea face
bilanþul
iniþiativelor
de cooperare
regionalã
(BS
EC
,B
LA
CK
SEA
FO
R, G
UA
M, T
RA
CE
CA
, INO
GA
TE
, SEC
I, CD
C).
În ciuda numãrului im
presionant de organizaþii ºi diversitãþiidom
eniilor acoperite, cooperarea regionalã se dovedeºte a fi încãîntr-un stadiu incipient, fiind afectatã de tensiunile, divergenþeleºi conflictele existente între statele din regiune.
Aceastã carte, care are anexat (O
ccasional Papers No. 11) ºi
un numãr im
portant de do-cumente necesare înþelegerii situaþiei
de securitate a RE
MN
în aceºti ani , va fi urmatã de o alta, care
va însuma com
unicãrile care vor fi prezentate la reuniuneainternaþionalã preconizatã sã se desfãºoare la B
ucureºti întoam
na-iarna anului 2007 ºi deopotrivã rapoartele de misiune
„externã” (ale mem
brilor echipei bazate la Bucureºti în þãrile
din RE
MN
, precum ºi în alte „puncte de interes”). În 2008 va fi
elaboratã ºi publicatã monografia finalã care va cuprinde
rezultatele întregii cercetãri.
dr. Mihail E
. IonescuD
irectorul Institutului pentru Studii Politicede A
pãrare ºi Istorie Militarã
2627
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: PRIVIRE
REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: PRIVIRE
REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: PRIVIRE
REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: PRIVIRE
REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: PRIVIRE
ISTORICÃ ISTORICÃ ISTORICÃ ISTORICÃ ISTORICÃ ªI
ªI ªI ªI ªI DINAM
ICI CONTEMPORANE
DINAMICI CONTEM
PORANEDINAM
ICI CONTEMPORANE
DINAMICI CONTEM
PORANEDINAM
ICI CONTEMPORANE
drdr drdrdr. Mihail E. Ionescu
. Mihail E. Ionescu
. Mihail E. Ionescu
. Mihail E. Ionescu
. Mihail E. Ionescu
Zonã de contact între civilizaþii, de com
unicare, deschim
buri ori confruntare, arealul Mãrii N
egre seim
pune de timpuriu în istoria europeanã ca o regiune
distinctã. Drum
urile comerciale, conexiunile dintre vechi ºi
celebre rute care sunt situate în acest areal, precum drum
ul „dela varegi la greci”, cãile com
erciale ce leagã Europa C
entralã ºiO
ccidentalã de malurile M
ãrii Negre ºi, de aici, prin interm
ediulcunoscutului „drum
al mãtãsii”, de O
rientul Îndepãrtat, pentrutim
purile istorice, ori actuala reþea de transport al petroluluicaspic ce strãbate aceastã regiune cãtre E
uropa Occidentalã i-au
proiectat arealului lãrgit al Mãrii N
egre statutul de „pod” sau„punte” între bãtrânul continent ºi A
sia Centralã. R
egiunea Mãrii
Negre ºi evoluþiile m
ediului sãu de securitate în perioada post-Rãz-
boi Rece s-au constituit ca subiect independent de studiu destul
de târziu ºi în conjuncþie cu alte arii specifice de interes. Con-
ceptul ca atare a fost lansat într-un studiu al cercetãtorilor Ronald
D. A
smus ºi B
ruce P. Jackson abia în 2004 în directã legãturã cudezvoltarea unor noþiuni sim
ilare precum M
arele Orient M
ijlociu( G
reater Middle E
ast). Practica de strategie generalã ºi deo-
potrivã literatura de specialitate resimt im
perativul redefinirii
2829
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
conceptelor geopolitice corespunzãtoare noilor realitãþi ale me-
diului de securitate ºi sistemului relaþiilor internaþionale în noua
configuraþie post-11 septembrie 2001.
A fost ºi cazul regiunii M
ãrii Negre, devenitã „lãrgitã” sau
„extinsã” imediat dupã 11 septem
brie, din motive pe care le vom
detalia mai târziu. E
ste vorba doar de o ultimã „piesã” la dosarul
voluminos edificat în literatura de specialitate în legãturã cu zona
Mãrii N
egre ºi regiunile adiacente acesteia din punctul de vedereal noului m
ediu de securitate internaþional ºi evoluþiilor acestuiaîn perioada post-R
ãzboi Rece. Poziþia geopoliticã ºi geostrategicã
pe care o ocupã arealul în raport cu vectori majori de structurare
a sistemului relaþiilor internaþionale ºi m
ediului de securitateeuropean – precum
interesele vitale ale statelor Uniunii E
uropeneîn accesul facil la resursele energetice caspice, strãdania decreare a unui m
ediu de securitate stabil ºi coerent în imediata
vecinãtate a frontierelor spaþiului european comun, nevoia
Statelor Unite ºi a aliaþilor lor din cadrul coaliþiei internaþionale
antiteroriste de a folosi aceastã regiune drept „coridor” încam
paniile antiteroriste din Irak ºi Afganistan – o im
pune pu-ternic pe agenda securitãþii internaþionale.
Istoria acestei regiuni s-a plasat, datoritã caracterului specialm
ai sus-relevat, sub dublul semn al colaborãrii ºi confruntãrii,
studiul sãu fiind, în fapt, „listarea” unor tentative succesive deobþinere a controlului asupra spaþiului pontic, delim
itate deperioade de relativã acalm
ie propice libertãþii circulaþiei ºicom
erþului. 1 Miza acestui joc de putere este una evidentã –
dominaþia acestui areal cu o poziþie geopoliticã ºi geostrategicã
unicã asigura deþinãtorului controlul asupra tuturor rutelorcom
erciale ce îl strãbãteau. Mai m
ult decât atât, arealul ponticoferea cãi de acces cãtre inim
a Europei ori, dupã caz, puncte de
rezistenþã în faþa unei posibile invazii.
O schiþã istoricãO schiþã istoricãO schiþã istoricãO schiþã istoricãO schiþã istoricã
Civilizaþia greacã (secolele V
III-VI î.H
.) a creat, pentru prima
datã în regiune, un areal omogen cuprinzând colonii ºi focare de
civilizaþie pe toatã lungimea þãrm
urilor Mãrii N
egre. Cu tim
pul,dom
inaþia exercitatã de acestea asupra comunicaþiilor navale ºi
comerþului pontic a evoluat într-o structurã coerentã, o „adunare
ponticã”, inclusiv într-o tentativã de constituire a unei forþe navalecom
une. În acest context a înflorit o veritabilã culturã ponticãgrefatã pe filonul originar elen. 2
Odatã cu apariþia R
egatului Pontului (Mithridades, 120-63 î.H
.)asistãm
la o primã tentativã de instituire a unui control unic
asupra arealului în discuþie, pânã atunci divers sub aspect politic.În confruntare cu acest stat au pãtruns în regiune rom
anii carecuceresc ºi încorporeazã im
periului o bunã parte a þãrmurilor
Mãrii N
egre, sudul ºi estul acvatoriului ºi o parte a malului pontic.
Succesor de drept al Imperiului R
oman în regiune, Im
periulB
izantin a reuºit sã încadreze în interiorul graniþelor sale ceam
ai mare parte a arealului pontic fiind, din acest punct de vedere,
prima m
are putere ce a controlat ferm pentru o lungã perioadã,
deþinând un monopol indiscutabil, regiunea ºi resursele sale. 3
Succesorul Bizanþului a fost Im
periul Otom
an. Instaurareadom
inaþiei sale în regiune a fost un proces de duratã care a începutcu pãtrunderea în zona Peninsulei B
alcanice ºi atingerea alinia-m
entului Dunãrii în ultim
ul deceniu al secolului al XIV
-lea,continuat cu asediul ºi cucerirea C
onstantinopolului (1453) ºicare s-a finalizat la m
ijlocul secolului al XV
I-lea. Marea N
eagrã adevenit atunci un veritabil „lac otom
an”.D
escreºterea puterii otomane ºi afirm
area unor noi puteri înregiunea M
ãrii Negre ºi în B
alcani – imperiile H
absburgic ºiÞ
arist –, realitãþi ce-ºi gãsesc originea în evoluþiile scenei politice
3031
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
internaþionale din anii de sfârºit ai secolului al XV
III-lea ºi în ceide debut ai secolului al X
IX-lea, m
archeazã debutul „Chestiunii
Orientale” – îm
pãrþirea „moºtenirii otom
ane” – ºi al inter-naþionalizãrii problem
ei Strâmtorilor ºi M
ãrii Negre. R
ând perând, în perioada 1784-1802, succedând R
usiei, prima ce obþine
acest statut la 17844, m
arile puteri europene dobândesc dreptulla liberã navigaþie ºi com
erþ în Marea N
eagrã.E
voluþia situaþiei strategice pe continentul european dupãR
evoluþia Francezã din 1789 ºi presiunile majore la care Im
periulO
toman era supus de R
usia vor conduce la semnarea tratatului
anglo-otoman din 1809 prin care Im
periul Otom
an se obliga laînchiderea Strâm
torilor ºi, consecutiv, a bazinului Mãrii N
egrepentru orice navã de rãzboi pe tim
p de pace cu garanþia Marii
Britanii pentru integritatea statului otom
an. Acestui prim
pascãtre internaþionalizarea problem
ei Strâmtorilor ºi a regim
uluinavigaþiei în M
area Neagrã îi va succeda ºi decizia C
ongresuluide la V
iena (1815) care stipula libertatea navigaþiei fluviale peD
unãre. 5 Pacea de la A
drianopole (1829)6 im
punea, prin presiuneainternaþionalã exercitatã asupra Im
periului Otom
an, libertateanavigaþiei pentru toate navele com
erciale, indiferent de pavili-oane, prin Strâm
tori ºi în Marea N
eagrã. Treptat, „lacul otoman”
a dispãrut ca realitate geopoliticã, dupã mai bine de trei secole.
Pentru prima datã, R
usia se afirmã ca succesoare a Im
periuluiO
toman, aºadar în poziþia de putere dom
inantã la Marea N
eagrã,ca o consecinþã a tratatului de la U
nkiar Iskelessy (1833)7 prin
care Înaltei Porþi i s-a impus, în schim
bul ajutorului rus, închidereaStrâm
torilor pentru orice vas de rãzboi strãin, indiferent dem
otivele invocate pentru traversarea acestora. Putere navalã
dominantã în M
area Neagrã, R
usia îºi asigura astfel supremaþia
asupra acestui areal ce tinde sã devinã în deceniul al treilea alsecolului al X
IX-lea un veritabil „lac rusesc”. Spre deosebire însã
de precedentul „lac otoman”, „lacul rusesc” al M
ãrii Negre avea
o compoziþie diferitã. E
l reprezenta mai degrabã un ansam
blu deînþelegeri internaþionale (ruso-otom
ane, în primul rând, care
confereau Rusiei un prim
at regional) decât un control nemijlocit
al arealului.C
onvenþia de la Londra (1841) care neutraliza Strâmtorile ºi
punea statutul lor ºi integritatea statului otoman sub garanþie
internaþionalã, cât ºi deciziile Congresului de pace de la P
aris(1856) în urm
a Rãzboiului C
rimeii – prin interdicþia aplicatã R
usieiºi Turciei de a construi nave de rãzboi ºi de a clãdi porturi m
ilitarepe þãrm
urile Mãrii N
egre – sunt etapele urmãtoare înregistrate
în evoluþia în plan internaþional a Chestiunii Strâm
torilor ºi aM
ãrii Negre. Libera navigaþie a navelor com
erciale era reafirmatã
– aºadar a fost eliminat „m
onopolul” Rusiei –, iar intrarea navelor
de rãzboi prin Strâmtori era interzisã atâta tim
p cât statul otoman
rãmânea neutru. În fine, reglem
entarea regimului navigaþiei pe
Dunãre, crearea unei C
omisii Internaþionale a D
unãrii însãrcinatecu regularizarea navigaþiei pe cursul inferior al fluviului ºi cuefectuarea lucrãrilor necesare de întreþinere ºi exploatare lagurile acestuia, îndepãrtarea R
usiei de la accesul la Dunãre, prin
retrocedarea celor trei judeþe din sudul Basarabiei la care este
obligatã ºi restrângerea influenþei generale pe care o aveaIm
periul Rus în zonã com
pleteazã tabloul mutaþiilor operate în
statutul Mãrii N
egre odatã cu Congresul de pace de la P
aris(1856). C
ele douã chestiuni esenþiale în discuþia asupra con-trolului acestui areal – cea a D
unãrii ºi cea a Strâmtorilor – sunt
tratate pentru prima oarã conex ºi cu scopul vãdit de a nu perm
iteunei singure m
ari puteri – Rusia – sã exercite controlul asupra
vastei regiuni pontice. 8 Pentru prima datã în istoria m
odernã,chestiunea M
ãrii Negre im
plicã ºi apelul la o vastã regiuneînconjurãtoare, dincolo de hinterlandul acvatoriului propriu-zis.
3233
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Convenþia de la Londra din 1871 care abandona statutul neutru
al Strâmtorilor ºi M
ãrii Negre ºi stipula posibilitatea pentru statul
otoman de a deschide Strâm
torile pentru vasele de rãzboi alestatelor aliate
9, dar mai ales R
ãzboiul ruso-otoman din 1877-1878
10
au redeschis „dosarul” Mãrii N
egre. Rusia a recâºtigat terenul
pierdut în urma R
ãzboiului Crim
eii. Noile teritorii din C
aucaz careau intrat sub controlul R
usiei în urma R
ãzboiului din 1877-1878au extins lungim
ea coastelor Mãrii N
egre de sub dominaþia sa,
iar recuperarea celor trei judeþe din sudul Basarabiei i-a dat acces
direct la gurile Dunãrii ºi un loc în C
omisia E
uropeanã a Dunãrii.
Strâmtorile, statutul M
ãrii Negre ºi cel al D
unãrii cunosc orevenire spectaculoasã în atenþia m
arilor puteri în primul pãtrar
al secolului al XX
-lea. Rãzboaiele balcanice, un ultim
act al„C
hestiunii Orientale”, dar m
ai ales Prim
ul Rãzboi M
ondial aufost reperele principale în aceastã evoluþie. C
onferinþa de laL
ondra din 1912 ºi cea de la Bucureºti din 1913, consecutive
rãzboaielor balcanice, au consemnat conservarea controlului
otoman asupra Istanbulului ºi Strâm
torilor. Statul otoman a
pãstrat, totodatã, o provincie europeanã cu puternicul centruurban de la A
drianopole. Restul posesiunilor sale europene erau
împãrþite de cãtre beligeranþii (m
ai puþin pentru Rom
ânia) dincele douã rãzboaie balcanice.
Prim
ul Rãzboi M
ondial a redeschis Chestiunea Strâm
torilorºi, în consecinþã, a M
ãrii Negre. O
peraþiunile militare ale aliaþilor
occidentali de la Gallipoli din 1915 au vizat instalarea unei pre-
zenþe militare a acestora în Strâm
tori. Acest lucru a fost socotit
necesar întrucât acordul survenit în martie 1915 între R
usia, pede o parte, ºi M
area Britanie ºi F
ranþa, pe de alta, recunoºteaR
usiei dreptul de a ocupa, la finele conflictului, Strâmtorile, oraºul
Constantinopol ºi insulele Tenedos ºi Im
bros. În contrapartidã,
Rusia recunoºtea delim
itãrile intereselor anglo-franceze înO
rientul Mijlociu. E
ra, în fapt, o recunoaºtere directã adom
inaþiei ruseºti la Marea N
eagrã ºi o delimitare clarã a sferelor
de influenþã între Aliaþi. A
cordul va fi reconfirmat în decem
brie1916 de cãtre A
nglia ºi Franþa într-o tentativã clarã a acestora de
a pãstra Rusia, obositã ºi în pragul colapsului, în rãzboi.
Victoria A
liaþilor ºi evenimentele din R
usia au pãrut sã modifice
datele problemei. A
rmistiþiul de la M
udros (30 octombrie 1918)
a stabilit ocupaþia militarã aliatã a Strâm
torilor, iar Pacea de laSèvres (1920) le-a deschis pentru circulaþia tuturor navelor, co-m
erciale ºi de rãzboi, pe timp de pace ºi de rãzboi. M
area Neagrã
a devenit o mare deschisã. O
raºul Constantinopol ºi zona
Strâmtorilor erau neutralizate ºi puse sub controlul unei C
omisii
internaþionale cu participarea Marilor P
uteri Aliate ºi a tuturor
statelor riverane Mãrii N
egre.Succesul revoluþiei kem
aliste în Turcia va conduce la oreconsiderare de ansam
blu a statutului Strâmtorilor ºi navigaþiei
în Marea N
eagrã. Beneficiind de susþinerea R
usiei sovietice,noul stat turc a reuºit, la C
onferinþa de pace de la Lausanne
(iulie 1923)11, sã obþinã o reconsiderare a celor decise patru ani
mai devrem
e prin defunctul Tratat de pace de la Sèvres. A fost
menþinut principiul liberei treceri a navelor com
erciale ºi derãzboi, precum
ºi a avioanelor civile ºi militare prin zona Strâm
-torilor, atât în tim
p de pace, cât ºi în timp de rãzboi. În cazul
puterilor neriverane, a fost introdusã o cotã maxim
ã a tonajuluice putea pãtrunde în M
area Neagrã, stabilitã în funcþie de tonajul
celei mai m
ari flote de rãzboi a unui stat riveran, prevedere ceavantaja R
usia sovieticã. Turcia era obligatã sã procedeze ladem
olarea oricãror fortificaþii ºi lucrãri militare în zona
Strâmtorilor, astfel aceasta fiind neutralizatã.
3435
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Ulterior, statul turc va încerca sã obþinã o schim
bare astatutului Strâm
torilor. Susþinutã de Rusia ºi de cãtre viitorii sãi
aliaþi din Antanta balcanicã, Turcia a propus, în 1934, crearea
unui „Pact al M
ãrii Negre”, ce urm
a sã înglobeze statele riveraneM
ãrii Negre ºi care ar fi trebuit sã susþinã rem
ilitarizareaStrâm
torilor cu garantarea, în beneficiul exclusiv al acestora,libertãþii de circulaþie prin Strâm
tori pentru navele comerciale
ºi militare. P
rincipalul beneficiar al acestei propuneri era Rusia
sovieticã, aflatã în plin proces de recuperare ºi refacere acapabilitãþilor sale m
aritime m
ilitare ºi de reafirmare a statutului
sãu de putere continentalã. Conferinþa de la M
ontreux (iulie1936)
12 a acceptat remilitarizarea Strâm
torilor ºi a limitat tonajele
navelor de rãzboi ale statelor neriverane ce puteau pãtrunde înM
area Neagrã la 30-45 000 de tone în condiþiile în care flota
sovieticã, cea mai m
are din regiune, avea un tonaj de peste douãori m
ai mare; a perm
is închiderea Strâmtorilor pentru tot traficul
navelor de rãzboi în condiþiile neutralitãþii Turciei; a consacratcâºtigurile în plan geopolitic ºi geostrategic obþinute de U
RSS
ºi a prefigurat revenirea rapidã a Mãrii N
egre la statutul anteriorde „lac rusesc”. A
ceste evoluþii sunt completate ºi de restrân-
gerea severã de atribuþii operatã în 1938 în ceea ce priveºteC
omisia E
uropeanã a Dunãrii. 13
Tratatul de pace de la Paris (1947), cât ºi hotãrârile Conferinþei
de la Belgrad a statelor riverane D
unãrii (1948) au reluat, practic,deciziile interbelice asupra problem
elor Strâmtorilor ºi statutului
internaþional al Dunãrii, prevederi în vigoare ºi astãzi. Libertatea
completã a navigaþiei, egalitatea de tratam
ent a pavilioanelor,respectarea suveranitãþii naþionale a statelor riverane, în cazulD
unãrii, contingentãrile de tonaj ºi restricþiile de trecere prinStrâm
tori pentru navele militare ale puterilor neriverane au fost
reafirmate ºi codificate ca atare în prevederile actelor adoptate
cu aceste prilejuri. 14
Anii R
ãzboiului Rece au consem
nat dominaþia necontestatã a
UR
SS asupra bazinului Mãrii N
egre. Controlând m
ai bine dedouã treim
i din totalul þãrmurilor, prin teritoriul propriu ºi cel
al sateliþilor sãi – Rom
ânia ºi Bulgaria –, U
RSS va încerca sã-ºi
impunã controlul absolut asupra acestui areal prin presiuni directe
asupra Turciei, singurul dintre statele riverane care nu se aflasub dom
inaþia sa. Obiectivul principal al dem
ersurilor sovieticedin anii 1945-1947 a fost m
odificarea prevederilor Convenþiei de
la Montreux în sensul interzicerii accesului navelor de rãzboi
ale neriveranilor în Marea N
eagrã. 15
Începând cu a doua jumãtate a anului 1945, presiunile sovie-
tice materializate în cereri de rectificãri teritoriale (problem
avilaietelor arm
ene din Turcia a cãror alipire la UR
SS fusese soli-citatã de cãtre „poporul arm
ean”)16 se vor intensifica pe m
ãsurãce A
nkara va evolua, în primii ani postbelici, de la un statut de
neutralitate la unul de aliat al Statelor Unite. E
le au fost directlegate de m
odificarea percepþiei Moscovei asupra Turciei, de la
un stat neutru, fost aliat confidenþial ºi cu interese comune în
arealul Mãrii N
egre, la unul ostil, care ar ocupa o parte a te-ritoriului unor republici sovietice (teritoriile din C
aucaz re-vendicate de U
RSS în 1945), ºi utilizeazã deliberat poziþia sa
geostrategicã avantajoasã împotriva intereselor sovietice, con-
stituindu-se într-un cap de pod al blocului ostil al puteriloroccidentale. „D
octrina Truman” (Turcia era unul dintre bene-
ficiarii acesteia), aderarea Turciei la „Planul M
arshall” (1947),intrarea în N
AT
O (1952) ºi sem
narea Pactului balcanic cu Grecia
ºi Iugoslavia au punctat etapele situãrii pe poziþii diametral opuse
ºi ostile ale celor douã state. Chiar dacã o relativã destindere va
interveni în relaþiile dintre ele odatã cu sfârºitul erei staliniste,
3637
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
aceasta este mai m
ult decât timidã. P
roblema Turciei ºi cea a
Strâmtorilor vor reveni periodic în relaþiile dintre cele douã
superputeri dominante ale epocii R
ãzboiului Rece. Invocarea
rachetelor Jupiter instalate în Turcia, care ar fi putut atingeteritorii sovietice în contextul crizei rachetelor din C
uba ºi so-licitarea retragerii acestora în contrapartidã la retragerearachetelor nucleare sovietice din C
uba reprezintã unul dintreepisoadele în discuþie. 17
Rezultatul, în planul evoluþiei arealului pontic, a fost trans-
formarea incontestabilã a M
ãrii Negre într-un „lac rusesc”, în
sensul exercitãrii unui monopol. B
azele navale sovietice dinregiune, dintre care cele din zona Sevastopol se disting în m
oddeosebit, dom
inau întreg spaþiul Mãrii N
egre. Posesia Insuleiªerpilor ºi „ieºirea” la D
elta Dunãrii asigurau U
RSS-ului ºi un
rol în controlul acestei artere de comunicaþie fluvialã de anvergurã
continentalã. Aici, în M
area Neagrã, a fost situatã ºi continuã sã
staþioneze cea mai im
portantã dintre forþele navale ruse. Porturilesovietice de la M
area Neagrã au fost, de altfel, singurele operabile
tot timpul anului dintre porturile de care a dispus U
RSS în era
Rãzboiului R
ece.F
inele perioadei Rãzboiului R
ece a gãsit statele din regiuneaM
ãrii Negre în plin proces de redefinire ºi restructurare a re-
laþiilor dintre ele. Crearea la B
elgrad, în 1988, a Iniþiativei deC
ooperare Balcanicã, prim
a structurã de cooperare ºi colaborarepoliticã, cu im
portante consecinþe în planul sporirii încrederiiºi securitãþii statelor regiunii ºi cel al intensificãrii relaþiilor loreconom
ice relevã un punct culminant într-un proces care urm
ãreaconstrucþia, cu im
plicarea tuturor statelor zonei, a unor structuride cooperare econom
icã, politicã ºi militarã. P
rãbuºirea siste-m
ului comunist (1989) ºi destructurarea U
RSS doi ani m
ai târziu(1991) vor determ
ina noi evoluþii.
La finele acestui periplu istoric, o primã concluzie se im
pune,ºi anum
e importanþa geostrategicã ºi geopoliticã incontestabilã
a arealului pontic în ansamblul securitãþii ºi stabilitãþii conti-
nentului european. În acest context, date fiind resursele umane,
naturale ºi comerciale ale arealului, el se reliefeazã ca fiind un
spaþiu de confruntare ºi colaborare, de contact ºi schimburi
permanente între popoare ºi civilizaþii diferite, între E
uropa ºiA
sia. În sfârºit, deºi coexistã cu perioade de deschidere ºi relativãlibertate a regim
ului navigaþiei ºi comerþului în M
area Neagrã ºi
pe Dunãre, ca o perm
anenþã a regiunii ºi caracteristicilor salegeopolitice se relevã com
petiþia între puterile continentalepentru controlul relativ sau absolut al acesteia. G
reci, romani,
bizantini, otomani, ruºi/sovietici au conceput statutul lor de pu-
tere regionalã ori continentalã în strânsã legãturã cu controlulexercitat asupra acestei zone geografice ºi geopolitice ºi asupraresurselor sale.
Noul mediu regional de securitate
Noul mediu regional de securitate
Noul mediu regional de securitate
Noul mediu regional de securitate
Noul mediu regional de securitate
Sfârºitul Rãzboiului R
ece a redeschis „dosarul” pontic într-om
anierã aproape explozivã. Colapsul sistem
ului comunist ºi m
aiales disoluþia U
RSS – însoþitã de un adevãrat vârtej geopolitic –
au condus la amplificarea num
ãrului de state riverane comparativ
cu situaþia de dinainte de 1991, iar echilibrul de putere specificarealului în anii R
ãzboiului Rece a fost profund tulburat.
Douã focare m
ajore de conflict au încadrat imediat regiunea.
La vest, conflictele circum
scrise spaþiului ex-iugoslav cu insta-bilitatea ºi insecuritatea generate de perpetuarea sa pe parcursula circa un deceniu. La est, spaþiul fost sovietic, cu deosebire celcaucazian, unde fie cã este vorba de fostele republici sovietice –
3839
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Arm
enia, Azerbaidjan, G
eorgia –, fie de teritoriul Federaþiei Ruse
– Cecenia –, s-au înregistrat evoluþii violente ºi focare de conflict
legate de renaºterea ºi reconstrucþia naþionalã a statelor dinregiune ori de dispute etnice ºi teritoriale consecutive disoluþieiU
RSS. A
vând multiple m
otivaþii, de la cele þinând de retoricadiscursului naþionalist la cele legate de frontiere, autonom
ii orisecesiuni, conflictele circum
scrise acestui spaþiu se caracterizeazãprin ferocitatea luptelor ºi potenþialul extrem
de ridicat de con-tam
inare a regiunilor învecinate. Acestor douã arii m
ajore deconflict li se adaugã cel din spaþiul transnistrean, crizã tipicãperioadei postsovietice. D
eclanºat în 1992, imediat dupã de-
clararea independenþei Republicii M
oldova, conflictul a fostîngheþat de intervenþia fostei puteri im
periale – Rusia – în calitate
de mediator ºi furnizor de forþe de m
enþinere a pãcii interpusepãrþilor aflate în conflict.
Pe acest fond conflictual, de insecuritate ºi instabilitate asociatevoluþiilor post-R
ãzboi Rece din spaþiile ex-iugoslav ºi ex-sovietic,
se grefeazã ºi conflicte precum cel kurd, cu origini ºi cauzalitate
cu mult m
ai vechi decât mai sus-m
enþionatele dispute. Dacã m
aiadãugãm
acestor evoluþii ºi avatarurile tranziþiei de la sistemul
economic ºi regim
ul politic comunist cãtre dem
ocraþie ºi eco-nom
ia de piaþã, dificultãþile întâmpinate de cãtre statele ex-co-
muniste în procesul de restructurare societalã, econom
icã ºi po-liticã ºi riscurile de securitate ºi instabilitate astfel antrenate,putem
spune cã, pentru debutul perioadei post-Rãzboi R
ece, câtºi pentru anii care au urm
at, Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egreprezintã m
ultiple focare de instabilitate ºi conflict materializate
într-un mediu de securitate instabil ºi fluid. 18
Com
plicând ºi mai m
ult datele ecuaþiei de securitate ºi alejocului de interese din zonã, se adaugã acestui tablou al riscurilorde insecuritate ºi instabilitate date ºi factori exogeni regiuniipropriu-zise a M
ãrii Negre, dar încadrabili într-o accepþie extinsã
a conceptului. 19 Avem
în vedere rezervele de hidrocarburi ºiciocnirile de interese suscitate de exploatarea ºi transportul cãtrebeneficiari a acestor resurse din zona caspicã, de o im
portanþãdeosebitã pentru actorii regionali din spaþiul pontic extins ºi,m
ai ales, pentru vestul Europei. A
cest areal a devenit caleaaproape obligatorie de trecere a acestor resurse cãtre spaþiulM
editeranei ºi de aici cãtre Europa O
ccidentalã sau cãtre Est,
spre China îndeosebi, com
unicaþii interesând actori majori ai
scenei internaþionale. În plus, evoluþiile mediului internaþional
de securitate post-11 septembrie 2001 ºi poziþia-cheie pe care o
deþine acest areal, în raport cu obiectivele majore ale am
pleiofensive antiteroriste purtate de coaliþia internaþionalã coagulatãîn jurul Statelor U
nite, l-au vizibilizat crescând pe scena inter-naþionalã. 20
În contextul acestor evoluþii, rãspunsurile actorilor regionalila com
plexa ecuaþie de securitate ponticã au fost multiple.
Pe fondul colapsului UR
SS ºi al vidului relativ de putereinstalat în regiune, Turcia a desfãºurat în prim
ii ani de dupã1991 (disoluþia U
RSS) o politicã externã cu dim
ensiuni ºipretenþii de putere regionalã structuratã
21 în jurul ideii de re-grupare ºi susþinere a statelor turcofone nou-apãrute. C
onflictuldintre A
zerbaidjan ºi Arm
enia, dar ºi interesele strategice îndom
eniul resurselor energetice caspice au reprezentat altem
otivaþii importante ale acestei acþiuni.
Federaþia Rusã nu a acceptat cu seninãtate rolul ºi locul care
îi reveneau în noua ecuaþie de securitate a spaþiului pontic, în-cercând atât în plan general, cât ºi în cel particular referitor laspaþiul M
ãrii Negre o recâºtigare a poziþiilor pierdute. A
vândatuuri geopolitice ºi econom
ice certe – 142,9 milioane locuitori,
cu rezerve de petrol de 60 miliarde de barili ºi de gaze naturale
de 47 000 miliarde m
etri cubi – statul rus22 parcurge în prezent
4041
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
un proces de restructurare economicã, consolidare a autoritãþii
statului ºi de modernizare a instituþiilor. P
ânã la revenirea dinanii 2001-2006, R
usia a avut de parcurs un drum lung ºi anevoios.
Anii 1990-1992 au fost m
arcaþi de impactul dezm
embrãrii U
RSS
ºi dizolvãrii Tratatului de la Varºovia.R
epublicile unionale s-au transformat în state independente,
reunite mai m
ult sau mai puþin form
al în CSI. L
iberalizareaeconom
icã haoticã din „epoca Elþîn”
23 a creat o castã a „oligar-hilor” ºi a pus sub sem
nul întrebãrii stabilitatea social-politicã.L
a acestea s-au adãugat rãzboiul din Cecenia, ascensiunea isla-
mism
ului fundamentalist în A
sia Centralã postsovieticã, pro-
liferarea structurilor crimei organizate, pierderile de prestigiu
internaþional etc. Conducerea actualã a Federaþiei R
use, subpreºedintele V. P
utin (din 2000), penduleazã între douã atitudini:sã deschidã econom
ic þara spre Occident ºi sã colaboreze în
parteneriat cu SUA
ºi UE
; sã reclãdeascã un nou „bloc” economic,
politic ºi militar (Spaþiul E
conomic U
nic, Organizaþia Tratatului
de Securitate Colectivã)
24 ºi sã dezvolte puterea nuclearã ºiarm
amentul de vârf. În tentativa de a-ºi conserva rangul de m
areputere
25, Rusia pare a se percepe am
eninþatã la toate frontierele:de O
ccident (încercuire prin NA
TO
), de Islam (agresiune în
centura central-asiaticã) ºi de China („colonizarea” E
stuluiÎndepãrtat). M
oscova a depus eforturi pentru a-ºi pãstra statutulde a doua m
are putere nuclearã ºi militarã a lum
ii, de factorinternaþional activ, întem
eiat pe o autoritate dominantã în C
SI.Pe plan econom
ic, exporturile petroliere le-au egalat pe celesaudite având azi excedente im
presionante de bani, dar integrareadeplinã în econom
ia mondialã încã nu s-a realizat (adm
iterea înO
rganizaþia Mondialã a C
omerþului). H
idrocarburile, exportatede firm
e gigant controlate de stat, s-au transformat în instru-
mente de politicã externã.
La Moscova s-a elaborat o strategie a întâietãþii în „vecinãtatea
apropiatã” ºi chiar de acþiune preventivã împotriva am
eninþãrilorm
ajore. Dupã 2000, pe întregul traseu dintre M
area Balticã ºi
Marea N
eagrã, la frontiera NA
TO
-UE
, s-au manifestat con-
comitent tensiuni cu am
ploare diferitã, referitoare la: statutulrusofonilor din þãrile baltice; regim
ul accesului în enclavaK
aliningrad; tratamentul aplicat circulaþiei bunurilor ºi per-
soanelor dinspre Est spre Vest (în cadrul securizãrii frontierelor
estice ale UE
), redislocarea bazelor NA
TO
ºi SUA
spre Rãsãrit;
discrepanþele dintre colosul economic U
E (3 992 854 km
2, 450m
ilioane locuitori, PIB
9 040 miliarde de dolari)
26 ºi FederaþiaR
usã (142,9 milioane de locuitori, 17 m
ilioane km2, P
IB 854
miliarde de dolari)
27; respectarea drepturilor minoritãþilor.
În ecuaþia prezentatã se cuvine introdusã ºi dependenþaenergeticã în creºtere a celorlalte state europene de FederaþiaR
usã, care favorizeazã interesele Krem
linului. În egalã mãsurã,
Moscova trebuie sã ia în calcul ºi faptul cã principalele sale
conducte de petrol ºi gaze tranziteazã Belarus, Lituania, U
crainaºi Polonia, transportul spre U
E fiind practic „vãm
uit” de actoriasupra cãrora ea exercitã un control nesigur, slab sau chiarinexistent. Începând cu 2004 ºi m
ai ales în 2005, pentru a depãºisituaþia, Federaþia R
usã a lansat proiectul Gazoductului N
ordic(în cooperare cu G
ermania), care va traversa teritoriul F
inlandei,ocolind U
craina ºi Belarus; G
azprom va livra astfel 25%
dinnecesarul de gaze naturale pentru U
E pe aceastã m
agistralã.Totodatã, în toam
na anului 2005, Rusia a încheiat un acord cu
Germ
ania pentru o conductã între cele douã þãri prin Marea
Balticã, ocolind Polonia ºi statele baltice.
Pânã de curând, acþiunile Federaþiei R
use în bazinul Mãrii
Negre se corelau preponderent cu evenim
entele din Transnistriaºi C
aucaz sau cu dinamica relaþiilor cu U
craina ºi Turcia. Un fel
4243
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
de „parteneriat” nescris între Federaþia Rusã, U
craina ºi Turciapãrea sã asigure „stabilitatea regionalã”. O
ccidentul îºi exprima
poziþiile în special în cadrul OSC
E. D
in 1999-2000 ºi îndeosebidupã 2004 (aderarea statelor baltice, R
omâniei ºi B
ulgariei laN
AT
O) ºi-au fãcut sim
þitã prezenþa în regiune ºi alte „forþeinternaþionale”. L
a scurt timp, înrâuririle exercitate de U
E ºi
NA
TO
asupra statelor din bazinul Mãrii N
egre, din cadrul CSI,
au crescut remarcabil în intensitate, din U
craina pânã înA
zerbaidjan. Experþii ruºi au început sã adm
itã tot mai m
ultexistenþa unui „pluralism
geopolitic” în Marea N
eagrã, aluzie lainexorabilul avans al N
AT
O, SU
A ºi U
E.
Pe de altã parte, „modelul N
ATO
-UE
” de abordare a securitãþiiîn B
alcani câºtigã adepþi ºi în regiunea Mãrii N
egre. 28 UE
a avansato strategie ºi o politicã pentru „vecinãtatea sa rãsãriteanã”, în2003-2004 încheind acorduri de parteneriat strategic cu U
crainaºi M
oldova, þãrile Caucazului de Sud aºteptându-ºi rândul.
Krem
linul, în schimb, depune eforturi tot m
ai serioase pentruedificarea Spaþiului E
conomic U
nic, cu participarea Ucrainei (deja
incertã, dacã nu iluzorie dupã revoluþia „portocalie” din decembrie
2004, dar în revenire spectaculoasã dupã vara anului 2006,odatã cu instalarea adm
inistraþiei Iuºcenko) ºi Belarusului. Tot
în 2004-2005, Moscova a încercat sã im
pulsioneze „integraream
ilitarã”. Se manifestã ºi curente de opinie axate pe „scenarii”
atribuite Occidentului ce ar dori înlãturarea R
usiei din Marea
Neagrã ºi „subordonarea” ortodoxiei. La începutul lunii octom
brie2005, C
omunitatea E
conomicã E
urasia, denumitã ºi U
niuneaV
amalã a C
SI (R
usia, Belarus, K
azahstan, Kârgâzstan ºi
Tadjikistan), a parafat tratatul de constituire a unei Noi U
niuniE
conomice E
urasia, care va fi înregistratã la ON
U drept orga-
nizaþie internaþionalã. 29 Aºadar, dacã acþiunile sale iniþiale s-au
tradus în crearea CSI (C
omunitatea Statelor Independente),
tentativã de formare a unui „C
omm
onwealth” al fostelor republici
sovietice, Rusia a pãstrat poziþii sem
nificative în fostul spaþiusovietic. C
onflictele caucaziene (Cecenia, O
setia de Sud, Na-
gorno-Karabah) ºi cel din Transnistria au im
aginat un imens „arc
de crizã” la periferia fostului imperiu sovietic ºi au m
otivat acþiunide m
enþinere a pãcii instrumentale cu m
onopol rusesc. În fond,a fost vorba de perpetuarea prezenþei m
ilitare ruseºti în fostulspaþiu im
perial de unde nici acum nu se evidenþiazã perspectiva
retragerii acestora (în pofida faptului cã, de exemplu, în 1999, la
Istanbul, la summ
itul OSC
E, M
oscova s-a angajat sã-ºi retragãtrupele din Transnistria). C
rearea CSI ºi noua doctrinã m
ilitarãa Federaþiei R
use, prin conceptul de „vecinãtate apropiatã”, aureprezentat o m
aterializare a eforturilor de recâºtigare a poziþiilorpierdute prin neaºteptata prãbuºire a U
RSS.
Aºadar, este clar cã R
usia nu abandoneazã tradiþionalele salepoziþii la M
area Neagrã ºi încearcã, în noile condiþii geopolitice,
sã-ºi afirme prezenþa preem
inentã. Mijloacele folosite – de la
„arma” energiei la prezenþa fizicã (baze m
ilitare, PK
în conflicteîngheþate), de la absorbþie de forþã de m
uncã pânã la investiþii însectoare strategice ale „vecinãtãþii apropiate” – sunt folositeseparat sau îm
preunã pentru a pãstra legãturi cât mai puternice
cu fostul spaþiu imperial. În ultim
ii ani, Rusia ºi-a creat o tradiþie
din a se opune sistematic acþiunilor ºi strategiilor SU
A ºi N
AT
Oîn R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre. P
lecând de la competiþia
durã pentru trasarea coridoarelor energetice ºi pânã la recentapolem
icã legatã de planul american de a am
plasa elemente ale
scutului antirachetã în Caucaz (probabil în G
eorgia ºi Azerbaidjan)
ºi posibil ºi în Ucraina, tonul dialogului R
usiei cu SUA
s-adeteriorat sem
nificativ. 30
Turcia este consideratã în literatura de specialitate ca fiind adoua putere regionalã în R
EM
N, dupã R
usia. Cu o suprafaþã de
4445
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
780 580 km2, cu 74,3 m
ilioane de locuitori, un PIB
de 358 miliarde
de dolari 31, ea ºi-a manifestat, dupã prãbuºirea U
RSS, interesul
sporit în Caucazul de Sud ºi A
sia Centralã locuite de populaþii
turcice. Preºedintele T
ürgüt Ozal a declarat chiar cã Turcia ºi
Azerbaidjanul form
eazã o „naþiune cu douã state”, atunci cândregim
ul din Baku a optat pentru m
odelul musulm
an democratic,
în detrimentul fundam
entalismului islam
ic iranian. Dupã pre-
luarea puterii de cãtre preºedintele Geidar A
liev (1993) ºirevenirea la un sistem
mai laicizat, a urm
at o rãcire vremelnicã
a relaþiilor dintre Ankara ºi B
aku, pentru ca în prezent celedouã capitale sã acþioneze în cadrul unui cuprinzãtor parteneriatenergetic ºi într-o „strânsã cooperare antiteroristã”. Pe plan m
ailarg, Turcia sprijinã econom
ic ºi prin asistenþã militarã A
zer-baidjanul ºi G
eorgia. În acelaºi timp, Turcia a salutat G
UA
M-ul ºi a
favorizat demersurile G
eorgiei ºi Azerbaidjanului pentru con-
stituirea unui Pact de Stabilitate în C
aucaz, cu participarea sta-telor din regiune ºi a altor im
portanþi actori internaþionali (2002-2003). Pe lângã Federaþia R
usã ºi Azerbaidjan, U
craina depunenoi eforturi pentru am
plificarea cooperãrii diversificate cu Turcia.În 1992, A
nkara a iniþiat32 O
rganizaþia pentru Cooperare E
co-nom
icã în Marea N
eagrã. Concom
itent, relaþiile Turciei cuA
rmenia au rãm
as tensionate. În acelaºi context de repoziþionaredin O
rientul Apropiat, Turcia ºi-a intensificat relaþiile cu U
E ºi a
redeschis canalele diplomatice de cooperare cu Iranul ºi Siria.
Din octom
brie 2005, au început negocierile de aderare a Turcieila U
E.
În ultimul tim
p, Turcia evidenþiazã o politicã sui-generis laM
area Neagrã. Pe de o parte e vizibil efortul de m
enþinere aC
onvenþiei de la Montreux din 1936 privind circulaþia navalã
militarã prin Strâm
tori, ca parte a mai vechii strategii de m
en-þinere a M
ãrii Negre ca o „m
are închisã”, inclusiv pentru aliaþii
proprii, pe de altã parte se remarcã propensiunea cãtre afirm
areaputerii navale. Se pot cita în sprijinul acestui com
portament
numeroase acþiuni politice ale Turciei în 2005, dar elocvente
pentru orientãrile sale în domeniu sunt vetoul privind extinderea
operaþiei navale NA
TO
Active E
ndeavour din Marea M
editeranãîn M
area Neagrã ºi lansarea, alãturi de R
usia, a operaþiei navaleB
lack Sea Harm
ony în Marea N
eagrã. De altfel, noile orientãri
de politicã externã ale Turciei în regiunea M
ãrii Negre
desemneazã R
usia ca un partener strategic pe mai m
ulte paliere.A
ctuala strategie a Turciei de a se apropia de Rusia, în încercarea
de a împiedica „deschiderea” acestei m
ãri ºi pãtrunderea NAT
O,
UE
ºi SUA
ca actori de primã im
portanþã, are o abordare precautãdeoarece este de naturã a afecta interesul unor state ca R
omânia,
Bulgaria, G
eorgia, Azerbaidjan de a sprijini ancorarea la Vest a
regiunii. Opunându-se extinderii operaþiei A
ctive Endeavour,
Turcia a invocat Convenþia de la M
ontreux, care interzice folo-sirea navelor m
ilitare pentru tranzitarea Strâmtorilor pentru
exerciþii strategice, chiar pe timp de pace. R
usia a anunþat înschim
b cã doreºte sã participe la Active E
ndeavour, dar înM
editerana ºi punând condiþii precum exigenþa ca propriile nave
comerciale sã fie exceptate de la procedurile de control, ca A
lianþasã suporte costurile activitãþii navelor ruse ºi chiar ca operaþia sã fiepusã sub controlul C
onsiliului NA
TO
-Rusia. N
AT
O a respins,
desigur, aceste solicitãri exagerate, dar s-a ajuns la un comprom
isprin care navele ruse au operat în conjuncþie cu cele aliate.O
poziþia Rusiei faþã de prezenþa navelor N
AT
O în M
area Neagrã
s-a vãzut clar în anul 2006, când la instigarea Moscovei,
minoritatea rusofonã din C
rimeea a protestat contra acestora,
anulându-se un exerciþiu al NA
TO
cu Ucraina (O
peration SeaB
reeze). Parlam
entul local din Crim
eea a mers pânã la a declara
aceastã regiune ca „zonã liberã de NA
TO
”.
4647
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Mai neobiºnuitã pare atitudinea Turciei de aliniere cu R
usiaîn dauna N
ATO
ºi a SUA
. Analiºtii politici constatã adesea rãcirea
relaþiilor dintre SUA
ºi Turcia, mai ales dupã neînþelegerile
survenite puþin înainte de rãzboiul contra Irakului din 2003.Turcia s-a opus acestei cam
panii militare, a privit cu m
ultã sus-piciune acþiunile am
ericane în sprijinul kurzilor din nordulIrakului ºi a fost iritatã de situaþia de securitate foarte gravã dinIrak ºi potenþialul ei de propagare transfrontalierã. C
hiar ºirevoluþiile din U
craina ºi Georgia au fost percepute negativ de o
parte a clasei politice turce, care a apreciat cã acestea s-au produsca urm
are a acþiunilor subterane ale Washingtonului. D
e aicipânã la a considera cã se tinde la form
area unei „alianþe anti-ruseºti” în zona M
ãrii Negre, care ar putea subm
ina securitateaTurciei ºi afecta interesele sale legitim
e, nu a mai fost m
ult. 33
Unii analiºti constatã o schim
bare rapidã a elitelor în Turcia, însensul cã vechile elite anglofone ºi prooccidentale sunt treptatînlocuite de elite m
ai naþionaliste, mai conservatoare ºi rebele
faþã de ideea de Occident. 34 M
ai vechii viziuni asupra Turciei caþarã de frontierã, proprii pânã de curând experþilor turci, i sesubstituie im
aginea unui stat „aflat în centrul unei regiunicritice”. O
manifestare a em
ergenþei acestor noi elite o constituie,în opinia lor, tendinþa de a stabili relaþii apropiate cu veciniidirecþi – R
usia, Siria, Iran.U
n alt stat important în arealul pontic este U
craina, stat careºi-a afirm
at voinþa de a deveni actor major în bazinul M
ãrii Negre
încã din 1991, aºa cum o dem
onstreazã îndelungata competiþie
cu Rusia pentru baza navalã ex-sovieticã de la Sevastopol ºi viitorul
flotei sovietice din Marea N
eagrã. La o populaþie de 46,4 milioane
de locuitori 35, ponderea minoritãþii ruse se ridicã la 20%
. Au loc
discuþii între Kiev ºi M
oscova asupra statutului rusofonilor, cuprivire la folosirea lim
bii ruse sau despre tranzitul de hidrocarburi
spre Occident. Federaþia R
usã îºi menþine im
portanta bazã navalãde la Sevastopol, plasatã în C
rimeea.
Instalat la sfârºitul anului 2004, regimul preºedintelui
V. Iuºcenko ºi-a manifestat orientarea spre N
AT
O36 ºi U
E, fãrã a
ignora relaþiile speciale cu Federaþia Rusã. K
ievul se implicã direct
în soluþionarea crizei din Transnistria ºi pare înclinat sã rezolvediferendele cu R
omânia în problem
a Canalului B
âstroe ºi cea adelim
itãrii zonei Insulei ªerpilor. Pentru a-ºi amplifica statura
regionalã, Kievul îºi joacã poziþia sa geograficã cheie atât în
tranzitul de hidrocarburi din Marea C
aspicã spre Occident (prin
conducta Odessa-B
rodi), cât ºi pe cel dintre Federaþia Rusã ºi
UE
(prin conducta „Drujba”). P
ânã acum, R
usia a criticat ºi adeseachiar a blocat toate tentativele U
crainei de a se apropia de NAT
O,
inclusiv prin prisma scenariului de aderare la A
lianþã. Probabil
doar dacã marea m
ajoritate a populaþiei ucrainene va deveni adeptaintegrãrii, atunci clasa politicã va socoti cã a prim
it un semnal
clar ºi va putea cere Rusiei sã plece din Sevastopol, dupã anul
2017, atunci când expirã contractul de închiriere a portului dinC
rimeea cãtre R
usia. Moscova nu acceptã ca statele din sfera sa
de influenþã sã fie ºi mem
bre ale NA
TO
ºi, în general, vrea sãaibã cuvântul decisiv asupra politicilor de apãrare ºi a alianþelorpe care acestea le stabilesc. 37
În fine, factorul energetic ºi interesele strategice de com-
batere a terorismului ºi ale altor form
e de crimã organizatã
existente ºi extrem de puternice în regiune justificã apariþia ºi
implicarea profundã a unei alte m
ari puteri în gestionarea ºicontrolul m
ediului de securitate regional – Statele Unite. P
re-zenþa m
ilitarã americanã în Turcia, cât ºi a unor trupe specializate
în lupta antigherilã în state riverane precum G
eorgia suntelem
ente care permit o cuantificare a im
portanþei regiunii pentrufactorii de decizie la W
ashington.
4849
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
UE
tinde sã se afirme ca un actor din ce în ce m
ai important
în regiune. Trei program
e ale UE
vizeazã Asia C
entralã ºiC
aucazul: TA
CIS ( Technical A
ssistance to CIS), T
RA
CE
CA
( Transport Corridor E
urope Caucasus C
entral Asia), IN
OG
AT
E(Interstate O
il and Gas Transport to E
urope). Statele din Caucaz
fac parte din Consiliul E
uropei (Georgia din 1999, A
rmenia ºi
Azerbaidjan din 2000) ºi din P
arteneriatul pentru Pace (P
fP)
din 1994. În anii din urmã, U
E ºi C
onsiliul Europei sunt foarte
activi în Caucaz, inclusiv prin program
e speciale ºi asistenþãeconom
ico-politicã. Reform
a constituþionalã din Arm
enia serealizeazã cu aportul U
E. U
n reprezentant special a fost desemnat
de Uniune pentru C
aucazul de Sud, care ia parte la discuþiilepentru soluþionarea crizelor din zonã. U
E încurajeazã U
crainasã se alinieze la standardele sale politice ºi econom
ice, par-ticipând, în calitate de observator, la negocierile pentru Trans-nistria, ºi oferã suport dem
ocratizãrii regimurilor din regiune.
Influenþa UE
în bazinul Mãrii N
egre a sporit considerabil ºiprin aderarea R
omâniei ºi B
ulgariei. 38 Prin Politica E
uropeanã aVecinãtãþii, concretizatã în sem
narea de cãtre statele din regiunea acordurilor de vecinãtate, U
E sperã sã ancoreze regiunea la
Vest ºi sã faciliteze democratizarea ºi transform
area ei.N
AT
O este, de asem
enea, un jucãtor-cheie în regiune. În aniiR
ãzboiului Rece, spaþiul M
ãrii Negre a devenit scena „confruntãrii
îngheþate”39 între dispozitivele strategice ale T
ratatului de laVarºovia ºi N
AT
O; interesau îndeosebi direcþiile de pãtrundere:
„direcþia greacã”, Mediterana de E
st ºi accesul la Orientul
Apropiat ºi M
ijlociu. Pe parcursul anilor ’90, NAT
O s-a extins în
regiune, ca structurã de apãrare colectivã ºi de securitate. Pelatura vesticã ºi sudicã a bazinului M
ãrii Negre, de la M
areaB
alticã pânã în Caucazul de Sud, toate þãrile – cu excepþia
Ucrainei ºi R
epublicii Moldova, care sunt în P
fP – fac parte din
Alianþa N
ord-Atlanticã. A
stãzi, NA
TO
este deja „riveranã” laM
area Neagrã. 40 În cadrul P
arteneriatelor (1997) NAT
O-R
usiaºi N
AT
O-U
craina funcþioneazã: Consiliul N
AT
O-R
usia (mai 2002),
NA
TO
- Russia A
ction Plan on Terrorism (2004), P
lanul de Acþiune
NA
TO
-Ucraina, adoptat la sum
mitul de la P
raga (2002), Dialogul
Intensificat NAT
O-U
craina, din aprilie 2005. Alte state participã
la PfP
ori ºi-au asumat P
lanuri Individuale de Parteneriat cu
NAT
O. U
craina, Georgia ºi A
zerbaidjan ºi-au exprimat dorinþa
de a adera la Alianþã. U
craina a încheiat un acord pentrutranzitarea teritoriului sãu de forþe N
AT
O, în vrem
e ce FederaþiaR
usã contribuie la susþinerea liniilor de comunicaþii N
ATO
dinA
fganistan.Pe fundalul evidenþiat, un aport sem
nificativ l-a avut summ
itulN
AT
O de la Istanbul din iunie 2004. C
u acest prilej s-a subliniatatenþia particularã acordatã securitãþii în bazinul M
ãrii Negre,
Caucaz, A
sia Centralã, precum
ºi necesitatea amplificãrii co-
operãrii cu Federaþia Rusã ºi U
craina. NA
TO
a încurajat Republica
Moldova, G
eorgia, Azerbaidjanul sã persevereze în direcþia
apropierii de standardele politice, instituþionale, democratice ºi
de apãrare ale Alianþei, contribuind, totodatã, la efortul com
unde contracarare a noilor am
eninþãri: conflictele locale, terorismul
internaþional, crima organizatã, traficul de m
ateriale nucleare,chim
ice, biologice, migraþia ilegalã etc. G
eneralul K.V. Totskiy,
primul am
basador al Federaþiei Ruse acreditat exclusiv la N
ATO
,considera, în vara anului 2004, cã relaþiile N
AT
O-R
usia formeazã,
în mod natural, o com
ponentã a arhitecturii de securitate în evoluþiaE
uropei, iar Consiliul N
ATO
-Rusia a devenit un pilon al relaþiilor
internaþionale. 41 ªi în planul evoluþiei PfP, sum
mitul N
AT
O de
la Istanbul a adus schimbãri im
portante. Astfel, el a pronunþat
douã modificãri strategice, indicând o deplasare spaþialã a P
fPcãtre C
aucaz ºi Asia C
entralã (importanþã m
ajorã acordatã aºadar
5051
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
regiunii ponto-caspice) ºi deopotrivã un nou cadru operaþional(accent pe exerciþii m
ilitare ºi educaþie, între altele, în legãturiledezvoltate cu statele zonei).
Deciziile de la Istanbul au fost reconfirm
ate la summ
itulinform
al NA
TO
de la Braºov din octom
brie 2004. Secretarulgeneral N
AT
O, Jaap de H
op Scheffer, a reamintit necesitatea
parteneriatului cu Arm
enia, Georgia ºi A
zerbaidjan, inclusiv cuprilejul vizitei sale în C
aucazul de Sud, din 3-5 noiembrie 2004.
Cu ocazia sum
mitului de la R
iga din noiembrie 2006, secretarul
general al NA
TO
a înaintat delegaþiilor statelor mem
bre pro-puneri privind m
ãsuri de securizare a conductelor ºi trans-porturilor m
aritime de hidrocarburi, fiind vorba im
plicit ºi deconductele care tranziteazã C
aucazul ºi zona Mãrii N
egre. Acest
fapt indicã un rol sporit al NA
TO
în regiune, cu accent direct pesecuritatea culoarului E
-V de transport energetic.
Totuºi planul strategic al SUA
de a instala, deocamdatã, ram
peºi radare integrate în sistem
ul antirachetã (Theatre M
issileD
efense) în Polonia, Cehia, dar posibil ºi în C
aucazul de Sud42, a
produs reacþii vehemente din partea oficialilor ruºi. D
upã cepreºedintele V. P
utin, în discursul sãu din februarie 2006 de laC
onferinþa asupra Securitãþii de la München, a atacat dur ten-
dinþa spre acþiunile unilaterale ºi sistemul unipolar dom
inat deSU
A, precum
ºi extinderea NA
TO
, considerându-le gesturi ostile,surse din M
inisterul Apãrãrii al Federaþiei R
use au dezvãluit cãse discutã pe m
arginea unei noi strategii militare care ar putea
considera NA
TO
ca fiind un rival strategic43, inclusiv în ipoteza
în care scutul antirachetã ar trece sub egida NA
TO
, aºa cumsugereazã unii oficiali din cadrul U
E, în speranþa de a dim
inuatem
erile Rusiei.
În acest nou context de securitate ºi date fiind coordonateletransform
ãrilor înregistrate la nivelul actorilor regionali ºi mon-
diali implicaþi în gestionarea sistem
ului relaþiilor internaþionale ºia m
ediului de securitate regionalã, statele regiunii Mãrii N
egre auîncercat sã-ºi gãseascã propriile rãspunsuri la evoluþiile înre-gistrate la nivelul acestora.
Înainte de a examina sum
ar soluþiile avansate de cãtre actoriiregionali la provocãrile noului m
ediu de securitate regional ºiale transform
ãrilor în planul sistemului relaþiilor internaþionale
intervenite la scara acestui areal, se cuvine sã examinãm
unconcept ce se im
pune cu insistenþã – Regiunea E
xtinsã a Mãrii
Negre. R
ostul acestei dezbateri este unul explicativ, modul în
care este receptatã ºi definitã în mom
entul de faþã aria geograficãºi geopoliticã ce constituie obiectul prezentului dem
ers fiind denaturã sã faciliteze înþelegerea unora dintre situaþiile interveniteºi soluþiile adoptate de cãtre statele regiunii în cadrul dem
er-surilor lor de gestionare ºi fluidizare a m
ediului de securitate ºi aansam
blului relaþiilor bi- ºi multilaterale din regiune.
Un studiu al analiºtilor politici am
ericani Ronald D
. Asm
us ºiB
ruce P. Jackson ne oferã structura necesarã dezvoltãrii demer-
sului nostru. 44 O investigare a evoluþiei com
unitãþii internaþionalefaþã de situaþia politicã ºi strategicã din regiune, în anii R
ãzboiuluiR
ece ºi dupã aceea, conduce cercetãtorii americani la constatarea
unei absenþe cvasitotale a preocupãrilor pentru acest areal ºievoluþiile asociate acestuia în agenda ºi preocupãrile pe term
enlung ale celor m
ai importanþi dintre actorii scenei internaþionale.
Existã patru m
ari factori explicativi pentru aceastã stare delucruri – caracterul de zonã de contact, de întretãiere de sferede influenþe pe care îl are M
area Neagrã în geopolitica relaþiilor
internaþionale în ultimele câteva secole; agenda extrem
deîncãrcatã ºi solicitantã a principalelor organism
e de securitateºi actori statali im
plicaþi în gestionarea evoluþiilor mediului de
securitate euroatlantic ºi mondial; slabul interes al statelor
5253
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
regiunii pentru relaþii strânse cu Vestul; lipsa unor utilajeconceptuale ºi chiar ideea înrãdãcinatã în conºtiinþa istoricã aVestului faþã de acest areal conceput ca fiind doar parþial ocom
ponentã a Europei ºi, oricum
, o periferie îndepãrtatã ºioarecum
exoticã a acesteia.În acest context, evoluþiile din a doua parte a ultim
ului deceniual secolului al X
X-lea ºi de la începutul celui urm
ãtor, atât lanivel regional, cât ºi la nivel internaþional, îndeosebi dupã 11 sep-tem
brie 2001, au impus atenþiei aceastã regiune ca una care
deþine un rol-cheie în economia gestionãrii securitãþii, cu noile
sale dimensiuni, atât a continentului european, cât ºi la nivel
internaþional. Date fiind aceste m
utaþii petrecute în plan geo-politic ºi geostrategic, dar ºi m
ai vechile determinãri istorico-geo-
grafice, Marea N
eagrã se afirmã, o datã în plus, în planul relaþiilor
internaþionale ca o regiune unitarã, cu determinãri politice,
economice ºi de securitate specifice. A
cesta este, de altfel,contextul în care se im
pune atenþiei noastre conceptul de Re-
giune Extinsã a M
ãrii Negre, care se înscrie în siajul unor
concepte similare ce se adreseazã noilor determ
inãri geopoliticeºi geostrategice ale m
ediului de securitate ºi sistemului relaþiilor
internaþionale.R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre (R
EM
N) include, în aceastã
accepþiune, alãturi de statele mem
bre NA
TO
– Rom
ânia, Bulgaria
ºi Turcia – pe cele mem
bre ale CSI din zona nord-ponticã –
Moldova, U
craina ºi Rusia. Lor li se adaugã cele trei state sud-
caucaziene aflate tot în spaþiul CSI – A
rmenia, A
zerbaidjan,G
eorgia. Referinþele la R
EM
N includ obligatoriu atât coridorul
energetic ce leagã sistemul euroatlantic de spaþiul caspic, furnizor
al acestor resurse, cât ºi un vast arc la estul ºi nordul arealuluice include m
arile axe fluviale ºi drumuri com
erciale – Dunãrea,
Nistrul, N
iprul. La sud ºi la est, RE
MN
face conexiunea cu spaþiile
Marelui O
rient Mijlociu (G
reater Middle E
ast) ºi al Asiei
Centrale.
Aceastã vastã regiune se im
pune ca un spaþiu de legãturã ºitrecere obligatã ºi ca un punct de referinþã geostrategicã în noiledeterm
inãri ale mediului internaþional de securitate post-11 sep-
tembrie 2001. C
ampania îm
potriva terorismului purtatã de coaliþia
internaþionalã coordonatã de Statele Unite, operaþiunile m
ilitaredin A
fganistan ºi Irak, vecinãtatea cu spaþiul geopolitic al Marelui
Orient M
ijlociu au impus reconsiderarea de substanþã a viziunii
comunitãþii internaþionale, a principalelor organism
e de secu-ritate ºi actori cu pondere regionalã ºi globalã im
plicaþi în acesteevoluþii, asupra acestui areal. U
nitar ºi cu o importanþã strategicã
reînnoitã, RE
MN
devine, în aceste condiþii, unul dintre punctelede sprijin ale ofensivei antiteroriste ºi o com
ponentã de primrang a securitãþii continentului european, cu deosebire în faþaam
eninþãrilor nonconvenþionale.Însã nu doar riscurile asim
etrice, neconvenþionale preocupãopinia publicã ºi com
unitatea experþilor în studii de securitatedin E
uropa ºi SUA
. Aºa cum
aratã analistul politic Stephen Blank,
existã mai m
ulte paradigme de securitate în R
EM
N, m
ergând dela securitatea bazatã pe integrare supranaþionalã (cazul B
ulgarieiºi R
omâniei), pânã la diadele conflictuale, cu risc de escaladare
(exemplul tipic fiind cel al relaþiei dintre R
usia ºi Georgia). R
usianu doar cã se opune efortului de „occidentalizare” ºi dem
o-cratizare a regiunii, dar nici nu dovedeºte o dorinþã autenticã dea coopera cu m
ai micii sãi vecini din sud în com
baterea cri-m
inalitãþii organizate, a traficului de arme, m
ateriale radioactiveetc. În tim
p ce hidrocarburile devin o „armã” favoritã a R
usiei înrelaþia cu O
ccidentul, ascensiunea Gazprom
ca un veritabilM
inister de Externe ºi proliferarea organizaþiilor crim
inale ori-
5455
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ginare din aceastã þarã duc cu gândul la „o campanie orchestratã
spre a corupe ºi submina fundam
entele guvernãrii democratice
în Europa de E
st, în general”. 45 Rusia se opune sistem
aticacþiunilor SU
A ºi chiar ale U
E în regiune, denunþã activitãþile
NA
TO
ºi interesul acesteia faþã de securitatea conductelor, totulfiind parte a ceea ce B
ruce Jackson a numit soft w
ar între Rusia
ºi Vest. Moscova vede eforturile SU
A de a m
ultilateraliza ºideschide R
EM
N ca pe o am
eninþare directã la adresa intereselorsale de politicã externã, care, considerã B
lank, tind sã se realizezeprin
cooperarea cu Turcia, în
detrimen
tul intereselor
Occidentului. Însã R
usia nu stã pasivã în faþa a ceea ce esteperceput ca o acþiune agresivã a O
ccidentului. Aºa cum
subliniazãun cunoscut analist politic (V. Socor), guvernul rus ºi-a declaratrecent intenþia de a transform
a Marea B
alticã într-un „coridorpetrolier” cãtre E
uropa de Vest, unul capabil sã primeascã un
flux de circa 150 de milioane tone de petrol anual transportat de
la Prim
orsk pe cale maritim
ã. În plus, existã ºi proiectulconstruirii unui gazoduct rusesc care sã treacã pe fundul M
ãriiB
altice ºi sã deserveascã o uzinã de procesare a gazului lichefiatce va fi am
plasatã lângã Sankt Petersburg. 46
Exam
inând soluþiile gãsite la aceastã complexã ecuaþie de
securitate de cãtre statele RE
MN
în eforturile lor de a construiun m
ediu de securitate stabil, coerent ºi predictibil ºi de edificarea unor relaþii bi- ºi m
ultilaterale de cooperare ºi colaborare, nem
ãrginim la a prezenta trei categorii de astfel de iniþiative care
evidenþiazã potenþialul major de colaborare existent în regiune
pe anumiþi vectori, cât ºi factori inhibitori ai unor legãturi m
aistrânse. Întâi de toate, vom
face referinþã la o primã încercare
de colaborare de naturã economicã, apoi la iniþiativele de secu-
ritate ºi, în final, la dezvoltarea infrastructurii regionale ca „patgerm
inator” de cooperare.
O precizare prelim
inarã: în toate cele trei domenii vor fi luate
în considerare atât organizaþii care acoperã întreaga arie extinsãa R
EM
N (chiar dincolo de ea), cât ºi porþiuni definite ale acesteia.
Prim
ul ºi cel mai im
portant dintre organismele de cooperare
din spaþiul Mãrii N
egre, în ordinea cronologicã a apariþiei lor, aapãrut în dom
eniul economic. L
a 25 iunie 1992, la Istanbul,unsprezece ºefi de stat ºi de guvern (A
lbania, Arm
enia, Azer-
baidjan, Bulgaria, G
eorgia, Grecia, R
epublica Moldova, R
omânia,
Rusia, Turcia ºi U
craina) semnau o declaraþie com
unã ce puneabazele B
SEC
( Black Sea E
conomic C
ooperation). Crearea acestui
organism de cooperare econom
icã ºi de promovare a relaþiilor
comerciale ºi de liber schim
b între statele semnatare trebuie
înþeleasã atât în dublul context al tendinþelor integratoareexistente între statele europene, din Vestul ºi E
stul Europei,
cât ºi în necesitatea stringentã resimþitã de sem
natari dereconstituire a unui spaþiu com
ercial ºi de liber schimb com
un.D
ezvoltarea sa poate fi consideratã un succes politic ºi un câºtigreal în dom
eniul securitãþii regionale, summ
iturile periodice lacel m
ai înalt nivel ºi diversele reuniuni de varii niveluri ºi im-
portanþã contribuind la crearea unui climat de com
unicare ºicolaborare ºi la detensionarea unor situaþii de naturã sã afectezesecuritatea regionalã. B
SEC
a servit, totodatã, de interfaþãpentru statele regiunii în stabilirea ºi derularea unor contacteºi tratative cu organism
e internaþionale cu atribuþii în domeniul
securitãþii ºi nu numai, asem
enea UE
, Consiliului E
uropei oriO
SCE
. Dincolo de dim
ensiunile sale iniþiale, la nivelul BSE
C se
dezvoltã, înainte, dar mai ales dupã 11 septem
brie 2001, ºi oputernicã dim
ensiune de colaborare în domeniul luptei îm
potrivaterorism
ului, contrabandei, crimei organizate, traficului de arm
eºi droguri etc.
Rãspunzând evoluþiei în tim
p a interesului ºi angajamentelor
statelor mem
bre, organizaþia s-a dotat cu multiple com
ponente
5657
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
instituþionale cu un caracter permanent destinate sã rãspundã
diferitelor problematici ale integrãrii politice, econom
ice, finan-ciare, ºtiinþifice etc. D
intre acestea putem m
enþiona SecretariatulPerm
anent Internaþional ( Permanent International Secretariat
– PE
RM
IS), Banca de C
omerþ ºi D
ezvoltare a Mãrii N
egre (Black
Sea Trade and Developm
ent Bank – B
STD
B), ca organism
e ceþin direct de structurile instituþionale ale B
SEC
, cât ºi organisme
aflate în legãturã cu aceasta, precum A
dunarea Parlam
entarã( Parliam
entary Assem
bly of the Black Sea E
conomic C
ooperation– PA
BSE
C), C
onsiliul de Afaceri sau C
entrul Internaþional pentruStudii asupra M
ãrii Negre (International C
entre for Black Sea
Studies – ICB
SS), acesta din urmã acoperind cooperarea în
domeniul ºtiinþific. Toate aceste organism
e conexe opereazã pebaze consultative.
Dezvoltãrii instituþionale îi corespunde ºi o relativã dezvoltare
în domeniul proiectelor com
une stabilite ºi îndeplinite sub egidaB
SEC
. În domeniul telecom
unicaþiilor, consemnãm
dezvoltareaunui num
ãr de proiecte de creare a unor reþele internaþionalede com
unicaþii prin fibrã opticã cum sunt Trans A
sia-Europa
(TAE
), Sistemul de cabluri de fibrã opticã al M
ãrii Negre ( B
lackSea F
ibre Optic C
able System – B
SFO
CS), Telecom
unicaþiiTranseuropene (Trans-E
uropean Telecomm
unications – TE
T) ºi
Proiectul de Telecom
unicaþii din estul Mãrii N
egre (Eastern
Black Sea Telecom
munications P
roject – DO
KA
P). A
lte câtevaproiecte de telecom
unicaþii prin fibrã opticã au devenit ope-raþionale. În dom
eniul transporturilor, BSE
C acordã o atenþie
deosebitã dezvoltãrii infrastructurii de transport regionale ºiintegrãrii acesteia infrastructurii europene, o preocupare specialãexistând pentru coridoarele de transport paneuropean 7, 8 ºi 9.
O problem
ã care suscitã foarte mult interes în cadrul B
SEC
este aceea a producþiei ºi sistemelor integrate de transport al
energiei electrice. Reglem
entãri ºi proiecte în acest domeniu
au fost adoptate începând cu summ
itul BSE
C de la E
revan (1998),când þãrile m
embre au sem
nat un mem
orandum asupra cooperãrii
în cadrul BSE
C în dom
eniul producþiei ºi reþelelor de transportde energie electricã.
În fine, în cadrul BSE
C au fost înregistrate ºi im
portantedezvoltãri în ceea ce priveºte problem
atica luptei împotriva
criminalitãþii organizate transfrontaliere cu toate form
ele salede m
anifestare, de la corupþie la spãlare de bani, de la traficul depersoane ºi droguri pânã la contrabandã. Începând cu 1997, încadrul B
SEC
s-au instituþionalizat reuniunile anuale la nivelulm
iniºtrilor de interne ai statelor mem
bre. Principalul rezultat
consemnat în dom
eniu a fost semnarea la 2 octom
brie 1998 aunui acord între statele B
SEC
de cooperare în combaterea crim
eiorganizate transnaþionale.
Cu toate acestea, atât lipsa de om
ogenitate a unor mecanism
ereale de im
plementare a deciziilor sale, a resurselor ºi vizibilitãþii
internaþionale, cât ºi particularitãþile locale în ceea ce priveºtedevenirea istoricã ºi dezvoltarea econom
icã a statelor regiuniiau fãcut ca aceastã iniþiativã de cooperare econom
icã, cu dimen-
siuni multiple adãugate pe parcurs, sã înregistreze prea puþine
succese în acest domeniu.
Acest lucru a fost cauzat atât de lipsa de m
ijloace adecvateanvergurii organizaþiei iniþiatorului ºi principalului sprijin(Turcia), cât ºi interesului scãzut al statelor com
ponente care auînceput sã acorde prioritate, încã din anii ’90, integrãrii ori dez-voltãrii unor relaþii strânse de colaborare cu organizaþii inter-naþionale puternice (U
niunea Europeanã), ceea ce le-a absorbit
atenþia ºi resursele. Deopotrivã, se cuvine adãugat ºi elem
entulinhibitor al cantonãrii într-un regionalism
exclusivist, pe temeiul
invocat al principiului ownership, în evident contrast cu
5859
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
tendinþele globalizante de astãzi – vezi refuzul Turciei ºi Rusiei
de a accepta solicitarea SUA
privind dobândirea statutului dem
embru în cadrul B
SEC
.A
cordurile de colaborare ºi structurile de acþiune în domeniul
securitãþii militare ºi de altã naturã a statelor regiunii s-au dez-
voltat ca rãspunsuri directe ºi imediate la riscurile de securitate
ºi instabilitatea ce au caracterizat ºi continuã sã rãmânã di-
mensiuni im
portante ale mediului de securitate regional.
Având la bazã o iniþiativã a Turciei exprim
atã într-un proiectînaintat statelor riverane M
ãrii Negre în 1998, B
LAC
KSE
AF
OR
( Black Sea Force) constituie o structurã de cooperare m
ilitarãdestinatã sporirii securitãþii ºi stabilitãþii ºi prom
ovãrii unor relaþiipredictibile în spaþiul M
ãrii Negre prin sporirea relaþiilor de
cooperare ºi colaborare regionalã. Acþiunile com
une ale forþelornavale ale celor 6 state m
embre (Turcia, R
usia, Ucraina, R
omânia,
Bulgaria ºi G
eorgia) au drept obiectiv pregãtirea în comun pentru
îndeplinirea de misiuni de salvare, intervenþie în caz de dezastre
naturale, acþiuni anticontrabandã etc. Acordul constitutiv a fost
semnat în aprilie 2001 la Istanbul.
Dincolo de dim
ensiunea de securitate cooperativã pe care opresupune ºi de contribuþia prin aceasta la stabilirea unui clim
atde încredere ºi de predictibilitate în relaþiile dintre stateleriverane, im
plicarea BL
AC
KSE
AF
OR
în consolidarea mediului
de securitate regional este redusã, date fiind caracteristicileconstitutive ale acestuia. L
ipsa unor obiective specifice ºi ca-racterul incipient al integrãrii forþelor navale ale statelor par-ticipante la acord fac din acesta m
ai degrabã un forum cooperativ
având drept funcþii principale creºterea încrederii reciproce înrelaþiile dintre statele m
embre ºi stabilirea unui clim
at de dialogºi colaborare prin interm
ediul instrumentelor specifice. N
eavândo dim
ensiune organizaþionalã deschisã ºi nici o structurã in-
stituþionalã dezvoltatã, funcþionând pe bazã de consens ºi princoordonarea unui consiliu a cãrui preºedinþie este deþinutã prinrotaþie de cãtre statele m
embre, B
LAC
KSE
AF
OR
nici nu poatesã îºi propunã sã depãºeascã cadrele funcþionale descrise m
aisus. Fapt im
portant, în contextul evoluþiilor mediului de securitate
post-11 septembrie 2001, la iniþiativa R
usiei se aflã în discuþie lanivelul statelor m
embre constituirea unei dim
ensiuni antitero-riste a acestui organism
. Aceastã evoluþie în funcþionarea
BLA
CK
SEA
FO
R, în cazul în care va fi adoptatã, este de naturã
sã modifice structural funcþionarea acestui organism
de secu-ritate.
În cadrul iniþiativelor de cooperare regionalã din Regiunea
Extinsã a M
ãrii Negre, Iniþiativa de C
ooperare în Sud-Estul
Europei ( South E
ast Cooperation Initiative – SE
CI) ocupã un loc
aparte, date fiind cadrele ºi conjunctura în care a apãrut ºi s-adezvoltat. P
ractic, SEC
I include statele din sud-estul Europei,
cuprinzând aºadar þãrile situate pe coasta de vest ºi sud a Mãrii
Negre.
Având drept scopuri declarate crearea unui m
ediu de securitateºi cooperare stabil ºi coerent în B
alcani prin încurajarea co-laborãrii între statele participante, vizând facilitarea integrãriilor europene ºi coordonarea planurilor de dezvoltare regionalã,SE
CI a fost lansatã ca rod al unei iniþiative com
une – StateleU
nite ºi Uniunea E
uropeanã – în decembrie 1996, la puþin tim
pdupã sem
narea acordurilor de pace de la Dayton. B
aza funcþionãriiºi structurãrii SE
CI o constituie D
eclaraþia de Principiu P
rivindC
ooperarea în cadrul SEC
I, adoptatã în cadrul reuniunii inauguralede la G
eneva (5-6 decembrie 1996).
Principala instituþie de coordonare a SE
CI o constituie C
omi-
tetul de Agendã form
at din coordonatorii naþionali ai SEC
I (carerãspund la nivel naþional în statele m
embre de participarea la
6061
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
proiectele SEC
I). Atribuþiile sale cuprind identificarea pre-
ocupãrilor comune în variate dom
enii interesând þãrile mem
bre,de la econom
ie la securitate, precum ºi stabilirea listei de prio-
ritãþi pe baza cãreia se dezvoltã ºi sunt concepute proiecte comune
de colaborare.P
rincipalele realizãri ale SEC
I sunt crearea Centrului R
e-gional pentru C
ombaterea C
riminalitãþii T
ransfrontaliere47 ºi
adoptarea, sub egida NA
TO
ºi SED
M (South E
ast Defense
Ministerial P
rocess ) a Studiului cu P
rivire la Riscurile ºi
Oportunitãþile M
ediului de Securitate Regional (South E
astE
urope Com
mon A
ssessment on R
egional Security Challenges
and Opportunities – SE
EC
AP
) (2001). 48
Program
ul ambiþios de acþiune asum
at iniþial nu a rezistatînsã probei tim
pului ºi lipsei unor resurse materiale adecvate
pentru susþinerea unei astfel de agende de activitate. Lansareaºi dezvoltarea activitãþii P
actului de Stabilitate pentru Europa
de Sud-Est (P
SESE
) a fãcut posibilã ºi chiar dezirabilã fuzionareaactivitãþii celor douã structuri de cooperare regionalã (la nivelulanului 2003). U
rmare a acestei „fuziuni”, C
entrul SEC
I de laB
ucureºti a devenit Centrul R
egional pentru Com
baterea Cri-
minalitãþii T
ransfrontaliere în care sunt incluse secretariateleunor iniþiative ale P
actului de Stabilitate, SEC
I a fost dizolvat înC
onsiliul de Afaceri al P
actului de Stabilitate, creându-se Consiliul
Consultativ pentru A
faceri al Europei de Sud-E
st, care subor-doneazã ºi fostele com
itete SEC
I.Iniþiativã germ
anã lansatã în contextul crizei din Kosovo în
cadrul unei reuniuni comune a U
E ºi a statelor din E
uropaC
entralã ºi de Sud-Est, P
actul de Stabilitate pentru Europa de
Sud-Est (P
SESE
) s-a materializat sub form
a unui acord propusde preºedinþia U
E sem
nat la 10 iunie 1999 la Köln ºi lansat în
acelaºi an în cadrul unui summ
it grupând statele semnatare ºi
cele ale UE
, precum ºi alþi actori ai scenei internaþionale
(organizaþii internaþionale politice ºi de securitate – ON
U, U
E,
OSC
E, N
AT
O, O
EC
D, C
onsiliul Europei; instituþii financiare
internaþionale – BIR
D, F
MI, B
ER
D, B
EI; iniþiative/organizaþii
regionale – BSE
C, IC
E, SE
CI, SE
EC
P). În cadrul acestei grupãri
intrã actorii coastei de vest a Mãrii N
egre – Rom
ânia, Bulgaria
ºi Republica M
oldova. 49
Având drept obiectiv prim
ordial crearea unui mediu regional
de securitate, democraþie ºi prosperitate ºi favorizarea integrãrii
statelor zonei în structurile economice, politice ºi de securitate
europene ºi euroatlantice, PSE
SE se doreºte a fi ºi principalul
instrument de canalizare a fondurilor de reconstrucþie ºi dez-
voltare pentru aceastã zonã a Europei.
Principala funcþie a P
actului de Stabilitate este asistenþalogisticã ºi financiarã pentru reconstrucþia ºi construcþia politicã,econom
icã, militarã în situaþii postconflict sau de instabilitate
internã ºi externã. Dim
ensiunea logisticã, de expertizã, coor-donare ºi coagulare a unor structuri de cooperare regionalã, dedetensionare a situaþiei politico-m
ilitare regionale ºi de edificarea unui m
ediu de securitate stabil ºi coerent sunt componentele
ºi determinativele succesului P
SESE
. Pe de altã parte, în ceeace priveºte susþinerea financiarã ºi m
aterialã a unor proiecteconcrete de reconstrucþie ºi dezvoltare regionalã, contribuþiaP
SESE
nu a reuºit sã convingã. Descris ca fiind echivalentul
pentru Balcani al faim
osului Plan M
arshall (iniþiat de SUA
pentruE
uropa de Vest în 1947), PSE
SE nu a reuºit sã gãseascã o
susþinere financiarã pe mãsura necesitãþilor regiunii, iar func-
þionarea sa în ceea ce priveºte bugetarea ºi validarea proiectelors-a dovedit extrem
de îndelungatã ºi costisitoare în termeni
cronologici ºi birocratici. 50
6263
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Evoluþiile recente ale P
SESE
ni-l aratã ca o structurã de secu-ritate ºi cooperare în plinã desfãºurare. P
rocesul de restructurarea cadrelor ºi organism
elor de cooperare regionalã, pletoricepentru zona B
alcanilor, gãseºte PSE
SE, ca de altfel ºi SE
EC
P( South E
ast European C
ooperation Process), într-o poziþie favo-rabilã de coagulanþi ai unor m
ecanisme puternice de cooperare
regionalã care sã depãºeascã faza prospectivã ºi sã se constituieîntr-o arm
ãturã solidã pentru edificarea unui mediu de securitate
regional coerent ºi stabil, necesar pentru dezvoltarea ºiconstrucþia politicã dem
ocraticã ºi economicã a arealului balcanic.
Integrarea SEC
I de cãtre PSE
SE constituie un prim
pas în acestsens.
Alãturi de aceste structuri de cooperare regionalã cu un
pronunþat caracter politic, în RE
MN
s-au dezvoltat, în perioadapost-R
ãzboi Rece, ºi o serie de iniþiative de cooperare în dom
eniulsecuritãþii, cu caracter m
ilitar. O parte dintre acestea s-au dez-
voltat ca o extindere ºi consecinþã logicã a angajamentelor ºi
activitãþii unora din structurile de cooperare politicã deja ana-lizate. E
ste cazul SEE
CA
P, SEE
GR
OU
P, SEE
STU
DY, dezvoltate
sub egida NAT
O. Lor li se adaugã douã structuri de colaborare
militarã – SE
DM
ºi SEE
BR
IG – dezvoltate în form
e ºi structuriaparþinând noului m
od de concepere a securitãþii ºi colaborãriiinternaþionale regionale ºi subregionale.
Southeastern Europe D
efense Ministerial P
rocess (SED
M)
este un organism de cooperare regionalã inform
al, fãrã o struc-turã proprie, apãrut ca o expresie a preocupãrilor faþã de aspectelem
ilitare ºi de altã naturã ale securitãþii regionale ale statelorparticipante. U
rmare a reuniunii m
iniºtrilor apãrãrii din Europa
de Sud-Est de la T
irana (1996), iniþiatã de SUA
, cu ocazia unei adoua astfel de reuniuni (Sofia – 1997) s-a decis perm
anentizareaacestei form
e de cooperare ºi consultare regionalã, cu scopul
declarat de a contribui la stabilitatea ºi securitatea regionalã ºide a spori cooperarea regionalã. SE
DM
grupeazã zece statem
embre N
AT
O ºi P
fP – A
lbania, Bulgaria, C
roaþia, Fosta Republicã
Iugoslavã a Macedoniei, G
recia, Italia, Rom
ânia, Slovenia, Turciaºi Statele U
nite. La lucrãrile SED
M participã din 2001 ºi U
craina,cu statut de observator.
Expresie a dim
ensiunii militare a cooperãrii regionale, SE
DM
a dezvoltat odatã cu reuniunea de la Salonic (9 octombrie 2000)
o structurã de coordonare – Com
itetul de Coordonare – destinatã
supravegherii îndeplinirii ºi ghidãrii politice a iniþiativelor ºiproiectelor în curs stabilite cu ocazia reuniunilor SE
DM
, cuexcepþia SE
EB
RIG
(Brigada M
ultinaþionalã de Pace din Sud-E
stulE
uropei): Reþeaua de Sim
ulare din Sud-Estul E
uropei (SEE
SIM),
Reþeaua de C
onectare prin Satelit a S
pitalelor Militare
(SIMIH
O), Sprijinul M
inisterelor Apãrãrii/Forþelor A
rmate
pentru Contraproliferarea A
rmelor de N
imicire în M
asã,Securitatea G
raniþelor ºi Contraterorism
(CB
SC), G
rupul deL
ucru privind cooperarea în domeniul Industriei de A
pãrare,C
ercetãrii ºi Tehnologiei. Concom
itent cu aceste evoluþii, SED
Ma fost im
plicatã în elaborarea SEE
CA
P ºi activitatea SE
EG
RO
UP,
concretizate la nivelul anilor 2001 ºi 2002.P
aralel cu activitatea SED
M, în urm
a Acordului de la Skopje
din 26 septembrie 1996, s-a constituit M
FP
SEE
– Forþa Multi-
naþionalã de Menþinere a P
ãcii din Sud-Estul E
uropei, a cãreim
aterializare este SEE
BR
IG, B
rigada Sud-Est E
uropeanã, prima
forþã real multinaþionalã de m
enþinere a pãcii din regiune. Scopulsãu declarat este prom
ovarea securitãþii ºi stabilitãþii în regiuneaeuroatlanticã ºi dezvoltarea cooperãrii regionale în B
alcani.C
onstituitã conform principiilor C
artei Naþiunilor U
nite,SE
EB
RIG
este o forþã aparþinând categoriei stand-by, destinatãparticipãrii la operaþii de prevenire a conflictelor ºi de m
enþinere
6465
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
a pãcii desfãºurate sub mandat O
NU
, OSC
E, sub egida N
AT
O ori
UE
sau ca parte a forþelor unor coaliþii internaþionale ad-hoccreate pentru astfel de m
isiuni. SEE
BR
IG nu poate participa la
misiuni de im
punere a pãcii.U
lterior acordului privind constituirea SEE
BR
IG s-au m
aisem
nat sub egida SED
M douã acorduri adiþionale, unul privind
crearea unei structuri de geniu destinate susþinerii activitãþiiSE
EB
RIG
ºi creºterii capacitãþii acesteia de a-ºi duce la bun sfârºitm
isiunile specifice (reuniunea SED
M de la B
ucureºti, 30 no-iem
brie 1999) ºi un al doilea (Atena, 21 iunie 2000) referitor la
stabilirea statutului ºi cadrului legal de funcþionare a coman-
damentului S
EE
BR
IG. A
lte douã acorduri stabilind detaliiorganizatorice ºi funcþionale ale SE
EB
RIG
au fost adoptate înperioada 2000-2002. P
rocesul de operaþionalizare al SEE
BR
IG,
ce debuteazã la 31 august 1999, s-a încheiat la 1 iunie 2001. Întrefebruarie ºi august 2006, forþe ale SE
EB
RIG
au fost desfãºurateîn A
fganistan, în cadrul Forþei Internaþionale de Asistenþã pentru
Securitate ( International Security Assistance Force – ISA
F).
Acolo, ele au desfãºurat exerciþii, au securizat anum
ite perimetre
ºi au contribuit inclusiv la instruirea armatei afgane.
Acestor evoluþii înregistrate la nivelul E
uropei de Sud-Est,
în strânsã legãturã cu evoluþiile conflictuale ºi focarele de in-stabilitate ºi insecuritate prezente în R
EM
N, li se adaugã, la
nivel regional pontic, o structurã de securitate regionalã creatãde state, foste republici sovietice, ca grupare cu atribuþii politice,econom
ice ºi de alianþã strategicã cu scopul declarat de susþinereºi întãrire a suveranitãþii, integritãþii ºi independenþei stataleale þãrilor m
embre – G
UA
M.
La originile sale se aflã declaraþia com
unã a preºedinþilorR
epublicii Moldova, G
eorgiei, Azerbaidjanului ºi U
crainei din10 octom
brie 1997 care stipula o conjugare de poziþii în ceea cepriveºte m
odificãrile la Tratatul pentru limitarea arm
elor con-
venþionale în Europa – C
FE
. Ulterior, cooperarea dintre aceste
state a fost adâncitã, acoperind domenii ale politicii externe,
consultãri politice, definirea de poziþii comune în relaþiile cu
Rusia ºi C
SI. La 24 aprilie 1999, la W
ashington, cu prilejulsum
mitului aniversar N
AT
O, U
zbekistanul a anunþat aderareasa la G
UA
M. Instituþionalizarea acestei organizaþii ºi definirea
unor prioritãþi de acþiune au fost operate cu ocazia summ
ituluistatelor m
embre de la Yalta din 2001. C
onform docum
enteloradoptate cu acest prilej, s-a stabilit cã G
UA
M nu are vocaþia de a
se transforma într-o structurã politico-m
ilitarã definitã, cu oidentitate proprie. A
fost afirmatã, totodatã, necesitatea adâncirii
colaborãrii economice ºi a intensificãrii schim
burilor comercia-
le dintre statele organizaþiei, elemente vãzute ca fiind centrale
în dezvoltarea ºi întãrirea relaþiilor dintre statele mem
bre.Sum
mitul urm
ãtor, þinut tot la Yalta, între 19-20 iunie 2002, am
ers mai departe pe linia instituþionalizãrii prin acordurile care
sunt adoptate asupra funcþionãrii ºi structurii instituþiilorperm
anente ale GU
AM
ºi debutul implem
entãrii câtorva dintreproiectele com
une negociate ºi adoptate anterior.U
n mom
ent major de crizã în interiorul acestui organism
decooperare regional l-a constituit decizia de retragere a U
zbe-kistanului din 14 iunie 2002, acesta invocând lipsa de perspectiveºi slabele progrese înregistrate în dom
eniile-cheie ale integrãriieconom
ice ºi cooperãrii interstatale. Criza va fi depãºitã câteva
luni mai târziu, U
zbekistanul revizuindu-ºi poziþia sa iniþialã. Înpofida acestei reveniri, prezenþa statului uzbec la sum
miturile
GU
AM
ºi implicarea sa în activitãþile com
une ale statelor mem
breale organizaþiei se m
enþin la niveluri extrem de scãzute.
Alãturi de com
ponenta politicã, din ce în ce mai puternicã în
activitatea organizaþiei, GU
AM
are drept obiecte de interesdeosebit cooperarea econom
icã, liberalizarea schimburilor co-
6667
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
merciale, crearea unor reþele energetice integrate. Fapt dem
nde notat, G
UA
M pãstreazã, în condiþiile unei nedisim
ulateadversitãþi a Federaþiei R
use la adresa sa ºi statelor mem
bre, oim
portantã dimensiune de securitate. R
iscurile de securitatecom
une, problematicile sim
ilare de securitate, având cauze ºiform
e de manifestare apropiate, contribuie la structurarea ºi
durabilitatea acestei componente de securitate a organizaþiei.
Ultim
ul summ
it al GU
AM
, care a avut loc la Kiev în 22-23 m
ai2006, a surprins aceste evoluþii. Subiectele principale pe agendade discuþii au fost ilustrative în acest sens: diversificarea re-surselor energetice ºi a furnizorilor acestora ºi gestionarea con-flictelor îngheþate din regiune. P
reºedinþii statelor GU
AM
ausem
nat un protocol declarând intenþia lor de a crea o zonã deliber schim
b între cele patru þãri constitutive ale GU
AM
. Aceasta
a primit num
ele „Organizaþia pentru D
emocraþie ºi D
ezvoltareE
conomicã” ºi a anunþat un plan de creare a unei baze de date
extinse referitoare la crima organizatã, terorism
, traficul dedroguri de care sã beneficieze serviciile de inform
aþii ºi agenþiilejuridice ale statelor m
embre. 51 S-a vorbit, de asem
enea, de for-m
area unui Consiliu al Securitãþii E
nergetice.P
roblematica abordatã cu un an înainte, la sum
mitul de la
Chiºinãu (supranum
it „GU
AM
revival summ
it”), s-a axat pre-ponderent pe gestiunea conflictelor îngheþate din spaþiul M
ãriiN
egre, permanentizarea participãrii SU
A la reuniunile G
UA
M,
cu statut de observator, implicarea activã a unor state N
AT
O ºi
UE
din regiune – Polonia, Lituania, Rom
ânia52 – în soluþionarea
problemelor cu care se confruntã statele m
embre ale orga-
nizaþiei, toate acestea concurã la aprecierea pe care ºeful delegaþieiam
ericane la reuniune, Steven Mann, o fãcea asupra sum
mitului
de la Chiºinãu ca fiind unul crucial în istoria organizaþiei. D
eºistatele participante nu au reuºit atunci sã ajungã la un acord de
substanþã asupra problematicii în discuþie – a fost sem
natã doaro D
eclaraþie comunã asupra „C
onstrucþiei Dem
ocratice de laB
altica la Marea N
eagrã”, s-a evidenþiat o evoluþie pozitivã aacestei organizaþii care a reuºit sã dobândeascã la urm
ãtorulsum
mit de la K
iev o armãturã instituþionalã solidã: C
onsiliulºefilor de stat, C
onsiliul miniºtrilor de externe, C
onsiliulcoordonatorilor naþionali. S
ecretariatul permanent al noii
organizaþii a fost instalat la Kiev. U
lterior, ocuparea scaunuluide prim
-ministru al U
crainei de cãtre V. Ianukovici, om politic
apropiat de interesele strategice ale Rusiei, a dus la o anum
eam
biguitate a acestei þãri în relaþia cu GU
AM
.U
n bilanþ al activitãþii sale ne aratã cã GU
AM
s-a nãscut ca oorganizaþie de cooperare em
inamente politicã ce a evoluat de la
un simplu acord de coordonare ºi cooperare cãtre un organism
internaþional cu o structurã ºi scopuri bine conturate, cu instituþiiclar definite ce depãºesc cu m
ult aria iniþialã a colaborãrii politice,atingând dom
enii conexe acesteia, cum sunt cel econom
ic oricele de securitate ºi m
ilitar. Com
plementaritatea econom
iilorstatelor m
embre (proiectul zonei de liber schim
b) – rod alpoliticilor de dezvoltare econom
icã a teritoriului promovate de
fostele autoritãþi sovietice –, existenþa unei problematici de
securitate comune, a unor riscuri ºi am
eninþãri specifice ºicaracterizând toate statele arealului ex-sovietic, voinþa factorilorde decizie de a spori un nivel de integrare deocam
datã scãzut ºide a coopera pentru a face faþã problem
elor de securitate ºiapãrare în com
un cu celelalte state, toate la un loc se constituieîn factori de coeziune ºi coerenþã pentru G
UA
M. D
incolo deacestea, rãm
ân multe de fãcut pentru a transform
a organizaþiaîntr-un scut defensiv puternic, capabil sã reziste atât m
ediului desecuritate, cel puþin instabil pentru spaþiul ex-sovietic, cât ºipresiunilor fostei puteri im
periale vizând disoluþia sa. În orice
6869
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
caz, este cert cã Moscova are o percepþie negativã a organizaþiei
ca un factor destabilizator ºi perturbator în raport cu siguranþaºi securitatea naþionale ale R
usiei.În dom
eniul economic, structurile de cooperare în R
EM
N s-au
concentrat în jurul problematicii refacerii infrastructurii de
transport ºi comunicaþii din regiune. E
ste evident cã în centrulatenþiei actorilor regionali ºi internaþionali im
plicaþi în pro-m
ovarea ºi derularea acestor proiecte se aflã resursele energeticecaspice ºi transportul lor cãtre principalul beneficiar al acestora– E
uropa. Pe de altã parte însã, unele considerente legate defluidizarea ºi derularea în bune condiþii a com
unicaþiilor legândE
uropa de Asia C
entralã ºi Orientul Îndepãrtat joacã un rol
important în constituirea ºi im
plementarea acestor proiecte.
TR
AC
EC
A (C
oridorul de Transport Europa-C
aucaz-Asia) s-a
nãscut din dorinþa de a pune la punct un coridor de transport ºicom
unicaþii pe axa Est-V
est pornind din Europa, traversând
spaþiul Mãrii N
egre ºi cel al Caspicei cãtre A
sia Centralã.
Program
ul TR
AC
EC
A a fost lansat cu ocazia unei conferinþe
comune a m
iniºtrilor transporturilor ºi comerþului din statele
regiunii ºi din principalele state europene interesate ce a avutloc în m
ai 1993 la Bruxelles. C
u ocazia acestei reuniuni, s-aconvenit im
plementarea unui program
al Uniunii E
uropene definanþare a asistenþei tehnice necesare pentru dezvoltarea unuicoridor de transport în regiunea în cauzã. P
ânã la nivelul anului2003 au fost întocm
ite, cu finanþare europeanã (57,4 milioane de
euro), 39 de proiecte de consultanþã legate de acest coridor detransport. Lor li se adaugã 14 proiecte de investiþii cu o valoaretotalã de 52,3 m
ilioane de euro. La nivelul actual, proiectul
TR
AC
EC
A a intrat în faza arm
onizãrii procedurilor vamale, etapã
ce solicitã o mai m
are implicare la nivel politic în prom
ovareainiþiativelor legislative necesare im
plementãrii din partea in-
stituþiilor executive ºi parlamentare din statele participante la
proiect. Cea de-a patra C
onferinþã Anualã a C
omisiei Inter-
guvernamentale T
RA
CE
CA
desfãºuratã la Baku (21-22 aprilie
2005) a adoptat bugetul pentru anul 2005-2006 al organizaþiei,luând în discuþie, alãturi de chestiunile legate de derularea pro-gram
elor în curs, posibilitãþile de cooperare cu UE
în condiþiilenoii politici de vecinãtate adoptate de cãtre aceasta, problem
eleconceptuale, legale, instituþionale ºi de altã naturã legate deextinderea viitoare a coridorului de transport internaþional etc.În m
ai 2006, a avut loc la Sofia cea de-a cincea Conferinþã A
nualãa C
omisiei Interguvernam
entale TR
AC
EC
A ºi a X
X-a ªedinþã a
Secretarilor Naþionali din T
RA
CE
CA
, prilej cu care bilanþulactivitãþilor desfãºurate a fost considerat pozitiv. S-a decis ºiadoptarea un
ei strategii TR
AC
EC
A pen
tru dezvoltareaC
oridorului de Transport Internaþional E
uropa-Caucaz-A
siapentru o perioadã de tim
p pânã în 2015.Se evidenþiazã aºadar rolul deosebit pe care proiectul l-a jucat
ºi continuã sã-l joace în promovarea unor relaþii de bunã ve-
cinãtate între statele mem
bre, în menþinerea ºi sporirea relaþiilor
de cooperare ºi colaborare în regiune, în deschiderea de noipieþe de desfacere ºi în crearea de potenþiale de dezvoltare, înatragerea de investiþii strãine ºi în m
odernizarea infrastructuriiexistente. Totodatã, proiectul reprezintã în aceastã regiuneprincipalul m
ijloc de acþiune al UE
ºi al altor agenþii inter-naþionale de prom
ovare a economiei de piaþã, a com
petiþiei ºiliberului schim
b, în eliminarea barierelor nonfizice existente în
relaþiile dintre indivizi ºi state în acest areal.A
lãturi de proiectul TR
AC
EC
A, care se preocupã de des-
chiderea cãilor de comunicaþii ºi crearea unui coridor de transport
ºi comunicaþii general, s-a dezvoltat ºi un program
de transportspecializat, concentrat pe transportul resurselor energetice din
7071
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
regiunile Mãrii C
aspice ºi Asiei C
entrale cãtre Europa,
INO
GA
TE
. 53 Derulat începând cu anul 1996, IN
OG
AT
E îºi
propune sporirea cooperãrii regionale între statele producãtoare,cele care asigurã tranzitul ºi þãrile consum
atoare, reducereacosturilor ºi riscurilor de investiþii, precum
ºi promovarea
preocupãrilor pentru mediul înconjurãtor. Totodatã, unul dintre
scopurile primordiale ale IN
OG
AT
E este cel de a garanta si-
guranþa energeticã a Europei prin susþinerea im
plementãrii unui
mecanism
sigur ºi durabil.IN
OG
AT
E se structureazã în principal sub egida program
uluiU
E intitulat T
AC
IS, având drept principale atribuþii asigurareade suport tehnic ºi consultanþã în dezvoltarea proiectelor deinfrastructurã energeticã ºi, în unele dintre cazuri, asistenþã fi-nanciarã pentru susþinerea unor intervenþii prioritare. E
l esteorganizat în 6 piloni integraþi:
1. Prospectarea resurselor existente de petrol ºi gaze.
2. Evaluarea posibilitãþilor de dezvoltare a unor noi sistem
ede transport.
3. Dezvoltarea instituþionalã a com
erþului ºi a capabilitãþilorde transport internaþional de hidrocarburi.
4. Structurile de securitate ºi siguranþã interstatale din dom
eniu.5. Transferul de tehnologie în dom
eniile managem
entuluiresurselor ºi al operaþiilor de transport pe conducte.
6. Coordonarea, prom
ovarea ºi atragerea investiþiilor înproiecte strategice.
Dacã în prim
a fazã a evoluþiei sale, anii 1996-2000, INO
GA
TE
s-a concentrat pe susþinerea activitãþilor relative la pilonii 1-3,pentru perioada 2001-2004 atenþia sa s-a concentrat pe pilonii 4 ºi5. C
u un buget de aproximativ 100 de m
ilioane de euro deja
investiþi în perioada 1996-2004 ºi cu un total de aproximativ 68 de
milioane de euro program
aþi a fi investiþi în proiecte circumscrise
pilonilor 4 ºi 5 ai activitãþii sale pentru anii 2004-2006, INO
GA
TE
se prezintã în genere cu un bilanþ pozitiv în ceea ce priveºterealizãrile din dom
eniul sãu de acþiune.
Poziþia României faþã de Regiunea Extinsã a M
ãrii NegrePoziþia Rom
âniei faþã de Regiunea Extinsã a Mãrii Negre
Poziþia României faþã de Regiunea Extinsã a M
ãrii NegrePoziþia Rom
âniei faþã de Regiunea Extinsã a Mãrii Negre
Poziþia României faþã de Regiunea Extinsã a M
ãrii Negre
Prin poziþia sa geograficã ºi tradiþia istoricã, R
omânia nu avea
cum sã ignore acest areal. R
omânia, al ºaptelea stat din U
niuneaE
uropeanã din punct de vedere demografic cu cei 21,6 m
ilioanede locuitori 54 ai sãi, controleazã D
elta Dunãrii ºi gurile D
unãrii(4 200 km
2) ºi 245 de kilometri de litoral m
aritim, cu zona de
exclusivitate aferentã, având o poziþie importantã la þãrm
ul devest al M
ãrii Negre. C
a forþã economicã, R
omânia (PN
B 171,5 m
i-liarde de dolari 55) se plaseazã la nivelul de m
ijloc, între FederaþiaR
usã (PN
B 854 m
iliarde de dolari 56) ºi Turcia (PN
B 358 m
iliardede dolari), în im
ediata apropiere a Ucrainei (P
NB
97 miliarde de
dolari) ºi înaintea Bulgariei (30 m
iliarde de dolari) ºi statelordin C
aucazul de Sud. 57 Schimburile sale econom
ice sunt orientateîn proporþie de 70%
spre UE
. Bucureºtiul prom
oveazã o orientareproprie de cooperare la M
area Neagrã, corelatã cu obiectivele
NA
TO
ºi UE
.În secolele precedente, interesele naþionale au fost puternic
afectate de prezenþa a doi actori foarte puternici în regiuneaponticã: Im
periul Otom
an ºi Imperiul R
us. Începând cu fineleanului 2004, când o nouã A
dministraþie prezidenþialã s-a instalat
la Bucureºti, interesul pentru R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre a
devenit o constantã, aºa cum o dem
onstreazã ºi subcapitoluldedicat acestei regiuni în Strategia de Securitate N
aþionalã. Ca
7273
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
stat mem
bru al NA
TO
ºi UE
, Rom
ânia este pe deplin conºtientãde necesitatea de a-ºi arm
oniza politica regionalã în RE
MN
cucea form
ulatã de aceste organizaþii, în cazul în care asemenea
poziþii comune existã. Interesul R
omâniei se leagã atât de as-
pectele economice (accesul la hidrocarburi, com
erþ), cât ºi decele m
ilitare (balanþa militarã în zona ponticã) ºi de securitate
(combaterea terorism
ului, a crimei organizate, a traficului de
arme ºi substanþe interzise). În anii ’90 ai secolului trecut,
Rom
ânia ºi-a îndreptat toate eforturile de politicã externã cãtreVest, urm
ãrind obiectivul prioritar al dublei integrãri în UE
ºiN
AT
O, de aceea chiar ºi im
plicarea în acordurile de cooperareregionalã din B
alcani au fost iniþial vãzute ca pierderi de „energie”ºi chiar abateri de la acest obiectiv, pânã când s-a înþeles de cãtreoficialii rom
âni cã aceastã implicare în regiunile contigue cu U
Eºi N
ATO
, departe de a dãuna, avea chiar rolul de a pregãti statelerespective pentru dubla integrare.
În mod sim
ilar, actualmente statul rom
ân doreºte sã contribuiela apariþia unei dim
ensiuni a Mãrii N
egre în cadrul PoliticiiE
xterne ºi de Securitate a UE
, precum ºi la o atenþie sporitã
acordatã de NA
TO
statelor pontice ºi celor din Caspica. Ideal ar
fi sã existe o strategie comunã a U
E ºi N
AT
O pentru R
EM
N, dar
în lipsa acesteia este necesarã o armonizare a poziþiilor ºi
intereselor celor douã organizaþii.Interesul pentru conductele petroliere dinspre A
sia Centralã
ºi Caucaz cãtre spaþiul U
E este o constantã a politicii externe a
Rom
âniei. Constanþa-Trieste ºi N
abucco sunt proiectele cele mai
importante, dar de câþiva ani se vorbeºte ºi de un term
inal degaz lichid dinspre C
onstanþa, în cooperare cu Qatar. P
reºedinteleTraian B
ãsescu a invitat statele europene sã investeascã în acestultim
proiect. 58
În martie 2006, factori de decizie din cadrul U
E au anunþat
pregãtirea unui document strategic referitor la gestionarea în
comun a riscurilor ºi oportunitãþilor din bazinul extins al M
ãriiN
egre. Denum
it Black Sea Synergy, docum
entul aflat actu-alm
ente în curs de redactare va defini prioritãþile din domeniul
comerþului ºi securitãþii prin cooperare între U
niune ºi stateledin R
EM
N. 59 Se prevãd întâlniri regulate între m
iniºtrii deexterne ai statelor riverane M
ãrii Negre ºi „troica” aflatã periodic
la conducerea UE
– primul-m
inistru al þãrii care asigurãpreºedinþia prin rotaþie, Înaltul R
eprezentant pentru PoliticaE
xternã ºi de Securitate Com
unã (PE
SC) ºi com
isarul pentrurelaþii externe. N
oua strategie se va baza desigur pe PoliticaE
uropeanã a Vecinãtãþii, dar ºi pe revitalizarea unor organizaþiiregionale de cooperare precum
BSE
C ºi Forum
ul Mãrii N
egre.N
oile proiecte se referã la oferta de gaz ºi petrol ºi coridoarelede tranzitare dinspre C
aspica ºi Asia C
entralã, la rezolvareaconflictelor îngheþate ºi dim
inuarea tendinþelor separatiste,lim
itarea criminalitãþii transfrontaliere, a im
igraþiei ilegale,dezvoltarea societãþii civile în statele aflate în curs de de-m
ocratizare ºi protecþia mediului, proiectarea unor noi coridoare
de transport.Interesul SU
A pentru R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre con-
stituie o garanþie în plus pentru viitorul euroatlantic al acestorstate dintre care m
area majoritate s-au aflat tim
p de zeci de anisub controlul U
RSS. La începutul lui m
artie 2006, mass-m
ediaau vehiculat intens ipoteza lansãrii unei strategii pentru R
EM
Nde cãtre D
epartamentul A
pãrãrii din SUA
, cu scopul de a stabilizaaceastã zonã, a com
bate riscurile convenþionale ºi necon-venþionale ºi a facilita accesul la hidrocarburi. 60 A
mericanii devin
din ce în ce mai conºtienþi de necesitatea de a sparge cvasi-
monopolul rusesc asupra coridoarelor de transport al hidro-
7475
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
NOTE
1 Dan A
. Lãzãrescu, L
es problèmes stratégiques, politiques et
économiques de la M
er Noire, în „R
omanian Journal of International
Affairs”, vol. 3, nr. 1/1997, p. 54.
2 John Boardm
an, Grecii de peste m
ãri. Colonizarea greacã ºi com
erþultim
puriu, Editura M
eridiane, Bucureºti, 1988, p. 308-318; G
heorghe I.B
rãtianu, Marea N
eagrã. De la origini ºi pânã la cucerirea otom
anã, vol. 1,E
ditura Meridiane, B
ucureºti, 1988, passim.
3 Succesor firesc al Imperiului R
oman, Im
periul Bizantin deþine, cu
preþul unui lung ºi costisitor conflict cu Imperiul Persan ºi regatele
caucaziene, controlul absolut ºi monopolul com
erþului pe rutele cetraverseazã regiunea ponticã. H
egemonia sa ia sfârºit odatã cu cea de-a
patra cruciadã ºi ocupaþia latinã a Constantinopolului. Vezi G
heorghe I.B
rãtianu, op.cit., p. 196-197, Florentina C
azan, Cruciadele, E
dituraE
nciclopedicã, Bucureºti, 1992, p. 153.
4 Recueil d’actes internationaux d’E
mpire O
ttoman, t. II, Paris, Leipzig,
Neuchâtel, 1897, p. 81-85.
5 E. C
arathéodory, Du droit international concernant les grands cours
d’eau, Leipzig, 1861, p. 106.6 R
ecueil d’actes internationaux d’Em
pire Ottom
an, t. II, p. 166-173.7 Ibidem
, p. 229-231.8 N
icolae Daºcovici, La Q
uestion du Bosphore et des D
ardanelles,G
enève, 1915, p. 240 ºi urm.
9 Ibidem.
10 Tratatul de la Berlin urm
at de protocoalele Congresului, E
dituraR
omânã O
ficialã, Bucureºti, 1878.
11 J.B. D
uroselle, Histoire diplom
atique de 1919 à nos jours, Dalloz,
Paris, 1985, p. 310-311.12 Iulian C
ârþânã, Ilie Seftiuc, România ºi problem
a Strâmtorilor, E
dituraªtiinþificã, B
ucureºti, 1974, p. 77-79; Actes de la C
onférence de Montreux
concernant le régime des D
etroits (22 juin - 20 juillet 1936). Com
pte rendudes séances plénières et des proces-verbaux des débats du C
omité
technique, Paris, 1936.
carburilor dinspre Asia C
entralã ºi Caucaz, m
ai ales în cazulG
azprom care tinde sã controleze autoritar pieþele energetice
din Turcia, Ucraina ºi G
eorgia. Rolul m
arelui oleoduct Baku-T
bi-lisi-C
eyhan este ºi acela de a crea un traseu energetic care sã nufie sub controlul M
oscovei. 61
Toate aceste evoluþii sunt foarte favorabile pentru interesulnaþional al R
omâniei, iar þara noastrã are datoria sã le încurajeze
prin toate mijloacele politice, econom
ice, diplomatice.
În concluzie, un posibil bilanþ al transformãrilor înregistrate
în arealul Mãrii N
egre în perioada post-Rãzboi R
ece înre-gistreazã, ca o prim
ã constatare, evoluþia impredictibilã ºi
fluiditatea care au caracterizat mediul de securitate regional.
Creºterea exponenþialã a factorilor de risc la adresa securitãþii
regionale ºi naþionale a statelor din zonã, instabilitatea ºi in-securitatea em
anate de focarele de conflict declarate în area-lurile balcanic ºi caucazian sunt doar câteva dintre fenom
eneleasociate acestor evoluþii ale m
ediului de securitate regional înaceastã perioadã. Soluþiile gãsite la aceastã ecuaþie de securitatede cãtre statele regiunii s-au structurat pe ideile-forþã alesecuritãþii cooperative ºi ale dezvoltãrii unor organism
e ºi aran-jam
ente de securitate, de cooperare economicã, de prom
ovare aîncrederii ºi stabilitãþii la scarã regionalã ºi continentalã. E
for-turile þãrilor în discuþie s-au articulat atât ca urm
are a unor ini-þiative proprii, cât ºi sub im
pulsul ºi coordonarea unor actoriinternaþionali, fie cã este vorba de organizaþii de securitateasem
enea NA
TO
, UE
, OSC
E etc., fie cã avem
de-a face cu inter-venþia unor actori globali – Statele U
nite în special.
7677
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
25 Janusz Bugajski, Pacea R
ece. Noul im
perialism al R
usiei, Casa R
adio,B
ucureºti, 2005, p. 287-304.26 P
ascal Boniface (coordonator), L’année stratégique 2005, A
rmand
Colin, Paris, 2004, p. 68.
27 The W
orld in 2006, „The E
conomist N
ewspaper Lim
ited”, 2005, p. 99;P
ascal Boniface, op. cit., p. 223.
28 Mihail E
. Ionescu, Security Options in the W
ider Black Sea A
rea:Rom
ania’s Case, în „Papers of the C
onflict Prevention Studies C
enter”,nr. 6, B
SU, B
ucureºti, 2003, p. 5-28.29 w
ww
.eurasianet.org – „Tajikistan Daily D
igest”.30 Stephen B
lank, Black Sea R
ivalry, în „Perspective”, ISCIP, B
ostonU
niversity, Volume X
VII, N
o. 2, Martie/A
prilie 2007.31 T
he World in 2006, „T
he Econom
ist New
spaper Lim
ited”, 2005,p. 100. C
harles Grant, Turquie – E
urope: les dix règles d’or, publicat în „LesE
chos”, 13 decembrie 2004, w
ww
.cer.org.uk/articles.32 M
ustafa Aydin, E
urope’s Next Shore: the B
lack Sea Region after E
UE
nlargement, în „O
ccasional Papers”, nr. 53, ISIS, iunie 2004, p. 19-25;w
ww
.iss-eu.org.33 A
se vedea în acest sens argumentele prezentate de Zeyno B
aran,T
he Future of Dem
ocracy in the Black Sea A
rea, în „Harvard B
lack SeaSecurity Program
2005", p. 19-20.34 Suat K
iniklioglu, History in the M
aking, Ankam
Turkforpol, 3.03.2007.35 The W
orld in 2006, „The E
conomist N
ewspaper Lim
ited”, 2005, p.100.36 w
ww
.ukraine.be/nato/press/ NAT
O launches „Intensified D
ialoguew
ith Ukraine“, 21 aprilie 2005.
37 Stephen Blank, B
lack Sea Rivalry, în „Perspective”, ISC
IP, Boston
University, Volum
e XV
II, No. 2, M
artie/Aprilie 2007.
38 Heiner H
änggi ºi Fred Tanner, Promoting Security Sector G
overnancein the E
U’s N
eighbourhood, în „Chaillot Papers”, nr. 80, ISS, iulie 2005,
p. 53-59 ºi 62-65.39 V
ladimir Socor, N
ATO
Prospects in South C
aucasus and Eastern
Europe, „M
onitor Strategic”, 1-2, 2004, p. 44-57, ww
w.ispaim
.ro.40 B
ruce P. Jackson, The A
rcheology of Modern E
urope, NA
TO
Studies Center, P
OL
ITE
IA – SN
SPA
, Bucureºti, 2004, p. 16-23;
13 Între 8 ºi 17 august 1938 avea loc la Sinaia Conferinþa pentru
modificarea regim
ului Dunãrii m
aritime care stabilea restrângerea atri-
buþiilor Com
isiei Europene a D
unãrii. Cea m
ai mare parte a prerogativelor
Com
isiei era transferatã statului român, astfel încât stipulaþiile privind
statutul internaþional al Dunãrii de Jos se arm
onizau cu drepturile desuveranitate ale statului rom
ân. Vezi G. Sofronie, Lupta diplom
aticã aR
omâniei pentru suveranitate la D
unãre, Bucureºti, 1940, p. 287 ºi urm
.14 Iulian C
ârþânã, Ilie Seftiuc, op.cit., p. 345-349.15 C
harles King, T
he Black Sea: A
History, O
xford University P
ress,O
xford, 2004, p. 229.16 A
.A. U
lunian, Soviet Cold W
ar Perceptions of Turkey and Greece
(looking aut the CC
of the CPU
S headquarters: information and appraisals,
1945-1958), în „Mejdunarodskij Istoriceskij Jurnal”, nr. 20/2002.
17 André Fontaine, Istoria R
ãzboiului Rece, vol. III, E
ditura Militarã,
Bucureºti, 1992, p. 135 ºi urm
.18 R
onald D. A
smus, B
ruce P. Jackson, The B
lack Sea and the Frontiersof Freedom
, în „Policy Review
”, nr. 2/2004, passim.
19 Ibidem.
20 Alexander G
oncharenko, Caspian – B
lack Sea New
Security Chal-
lenges and the Regional Security Structures, în „T
he Quaterly Journal”,
2002.21 Nasuh U
slu, The R
ussian, Caucasian and C
entral Asian A
spects ofTurkish Foreign Policy in the Post C
old War Period, în „A
lternatives. TurkishJournal of International A
ffairs”, vol. 2, nr. 3&4, fall &
winter 2003, p. 164-187,
passim.
22 The W
orld in 2006, „The E
conomist N
ewspaper Lim
ited”, 2005, p. 99;w
ww
.theworldin.com
.23 Peter R
eddaway, D
mitri G
linski, The Tragedy of R
ussia’s Reform
s.M
arket Bolshevism
against Dem
ocracy, United States Institute of Peace
Press, Washington D
C, 2001, p. 1-155.
24 The M
aritime Strategy of Russia: T
he Gap betw
een Great Sea Pow
erAm
bitions and the Econom
ic – Military Realities, Juergen Schw
arz/Wilfried
A. H
ermann/H
anns-Frank Seller (Eds.), M
aritime Strategies in A
sia, White
Lotus P
ress, Bangkok, 2002, p. 171-206; w
ww
.revistamedia.ro: M
oscovadoreºte o forþã de securitate în A
sia Centralã.
7879
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ww
w.new
americancentury.org/russia. B
ruce P. Jackson, On D
emocracy in
Russia ºi T
he Future of Dem
ocracy in the Black Sea R
egion, 2005.41 G
eneral K.V. Totskiy, Interviu, publicat în „N
ATO
Special Edition of
NAT
O R
evue”, p. 54-56, ww
w.nato.int, sum
mitul de la Istanbul.
42 Conform
recentei declaraþii a generalului-locotenent Henry O
bering,director al U
S Missile D
efense Agency.
43 Simon Saradzhyan, A
dangerous game in Russia’s backyard, 07.03.07,
http://ww
w.isn.ethz.ch/new
s/sw/details.cfm
?id=17333.44 R
onald D. A
smus, B
ruce P. Jackson, The B
lack Sea and the Frontiersof Freedom
, în „Policy Review
”, iunie 2004.45 Stephen B
lank, Black Sea R
ivalry, în „Perspective”, ISCIP, B
ostonU
niversity, Volume X
VII, N
o. 2, Martie/A
prilie 2007.46 V. Socor, Turning the B
altic Sea into a Second Bosporus O
il Corridor,
„Eurasia D
aily Monitor”, Vol. 4, Issue 46, M
arch 7, 2007.47 R
od al unei iniþiative româneºti prezentate în cadrul reuniunii C
omi-
tetului de Agendã din 26 ianuarie 1998, C
entrul SEC
I pentru Com
batereaC
riminalitãþii Transfrontaliere a fost acceptat ca punct de interes în agenda
SEC
I cu ocazia reuniunii Com
itetului de Agendã SE
CI din 15 aprilie 1998.
La 26 mai 1999 se sem
na la Bucureºti A
cordul de cooperare pentruprevenirea ºi com
baterea criminalitãþii transfrontaliere, ce conþinea ºi
Carta de organizare ºi funcþionare a C
entrului SEC
I de la Bucureºti. C
entrula devenit pe deplin operaþional în 2001, odatã cu sem
narea acordului desediu al C
entrului între Rom
ânia ºi Pactul de Stabilitate pentru E
uropa deSud-E
st (PSE
SE). Instituþie internaþionalã interguvernam
entalã, Centrul
SEC
I are în compunerea sa patru grupuri de lucru pentru com
batereatraficului de fiinþe um
ane, traficului de droguri, fraudelor comerciale ºi
terorismului.
48 Instrument de m
aximã im
portanþã în investigarea, diagnosticarea ºicontracararea riscurilor ºi am
eninþãrilor la adresa mediului de securitate
din Balcani, SE
EC
AP
a fost adoptat cu prilejul summ
itului NA
TO
de laB
udapesta (29 mai 2001) ºi reprezintã o iniþiativã rom
âneascã dezvoltatãsub egida SE
CI. Succesul acesteia a dus la perm
anentizarea exerciþiului încadrul South E
ast Europe Security C
ooperation Steering Group
(SEE
GR
OU
P), anum
e creat ca structurã specializatã în acest sens. Cu
prilejul summ
itului NA
TO
de la Reykjavik, 15 m
ai 2002, statele SEC
I aureiterat interesul ºi sprijinul pentru studiul m
ediului de securitate din Balcani
ºi pentru cele douã instrumente create – SE
EC
AP
ºi SEE
GR
OU
P.49 Trebuie precizat cã R
epublica Moldova este singura þarã din C
SI careeste ºi m
embrã a P
actului de Stabilitate pentru Europa de Sud-E
st. Acest
stat a obþinut calitatea de observator încã din iunie 2001.50 B
ilanþul financiar al PSE
SE pentru cele douã M
ese Regionale –
Bruxelles (m
ai 2000) ºi Bucureºti (octom
brie 2001) – depãºeºte cu puþin5 m
iliarde de euro. Dacã adãugãm
reuniunea extraordinarã PSE
SE pentru
R.F. Iugoslavia ºi sum
ele alocate de aceasta reconstrucþiei iugoslave,rezultatul total, din acest punct de vedere, este cel puþin descurajant. N
evoilefinanciare ale regiunii pentru susþinerea proceselor de reconstrucþiepostconflict ºi de tranziþie se situeazã unui ordin de m
ãrime superior acestor
sume.
51 Vladim
ir Socor, Guam
in Kyiv: A
nother Summ
it of Good Intentions,
May 25, 2006, http://w
ww.jam
estown.org/edm
/article.php?article_id=2371115.52 L
a summ
itul GU
AM
de la Kiev, R
omânia a participat în calitate de
stat observator.53 A
se vedea în acest volum contribuþia lui ªerban F. C
ioculescu,C
oridoarele energetice în Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre – tendinþe ºim
ize strategice , p. 107-170.54 T
he World in 2006, „T
he Econom
ist New
spaper Limited”, 2005, p. 99.
55 The C
IA W
orld FactBook, 2005, http://w
ww
.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/ro.htm
l.56 C
IA W
orld FactBook, 2005, considerã cã P
IB al R
usiei calculat înfuncþie de paritatea puterii de cum
pãrare era în 2004 de 1 408 miliarde de
dolari.57 T
he World in 2006, „T
he Econom
ist New
spaper Limited”, 2005,
p. 97-100.58 H
is Excellency M
r. Traian Bãsescu, W
elcome Speech, în „Security
and Cooperation”, N
o. 1/2006, George C
. Marshall R
omania M
agazine,p. 3-4.
59 Andrew
Rettm
an, EU
’s New
Black Sea Policy Faces R
ussianM
isgivings, 16.02.2007, http://euobserver.com/9/23494.
8081
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
CONSIDERCONSIDERCONSIDERCONSIDERCONSIDERAA AAAÞÞ ÞÞÞIIII IIIIII ASUPRA CONCEPTUL
ASUPRA CONCEPTUL ASUPRA CONCEPTUL ASUPRA CONCEPTUL ASUPRA CONCEPTULUIUI UIUIUI
DE REGIUNE EXTINSÃ A MÃRII NEGRE
DE REGIUNE EXTINSÃ A MÃRII NEGRE
DE REGIUNE EXTINSÃ A MÃRII NEGRE
DE REGIUNE EXTINSÃ A MÃRII NEGRE
DE REGIUNE EXTINSÃ A MÃRII NEGRE
ªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescu
În ultim
ii ani un nou concept s-a afirmat în literatura de
specialitate ºi a pãtruns în forþã pe agendele de lucru alefactorilor m
ajori de decizie de pe scena internaþionalã.A
cesta reprezintã, din punctul de vedere al balanþei de securitateeuropene, o deschidere cãtre un spaþiu ce a fost, pentru o lungãperioadã de tim
p, o componentã m
arginalã în structurarea sa.A
cest proces asociazã securitãþii continentale, alãturi de deter-m
inantele preexistente relaþionate spaþiului pontic, dimensiuni
ºi condiþionãri noi ce sporesc paleta riscurilor ºi ameninþãrilor
ce opereazã la nivelul acesteia.D
incolo de acest prim nivel de discuþie, în plan academ
ic,deschiderea invocatã m
ai sus înseamnã atât o inventare, cât ºi o
redescoperire. Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre1 ºi evoluþiile m
e-diului sãu de securitate în perioada post-R
ãzboi Rece se constituie
relativ tardiv ca subiect independent de studiu ºi în conjuncþiecu alte arii specifice de interes. A
vem de-a face cu o inventare în
mãsura în care R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre, asem
enea altorconcepte sim
ilare apãrute în perioada post-Rãzboi R
ece, încearcãun rãspuns la o realitate com
plexã caracterizatã prin fluiditateaºi prin im
predictibilitatea multora dintre evoluþiile m
ediului
60 Joshua Kucera, T
he United States D
evelops a Strategic Plan for theB
lack Sea, March 1, 2007, http://w
ww
.eurasianet.org.61 Zeyno B
aran, The Future of D
emocracy in the B
lack Sea Area, în
„Harvard B
lack Sea Security Program
”, 2005, p. 8-24.
8283
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ºi de configurare este cu mult m
ai vechi. Putem
spune cãpreocupãri care susþin aceastã linie de conduitã, structurând înaccepþiunile sale actuale ideea în discuþie, încep sã se afirm
e lanivelul anului 2000, fiind inaugurate de analize dezvoltate decãtre unele dintre cele m
ai importante institute de studii de
securitate ºi apãrare europene. 3 Mai m
ult decât atât, demersul
celor doi cercetãtori nu este singular, în iunie 2004, data apariþieiarticolului m
ai sus-citat apãrând, sub egida Institutului pentruStudii de Securitate al U
niunii Europene, un studiu dedicat
aceluiaºi subiect – Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre – subsem
nãtura lui Mustafa A
ydin. 4
Com
pleteazã referinþele deja enunþate o paletã variatã depublicaþii apãrute în peisajul ºtiinþific de specialitate în aceastãperioadã: „Journal of Southeast E
urope and the Black Sea
Studies”, „Journal of Southern Europe and the B
alkans”.Interesul regãsit pentru aceastã regiune, care începe sã se
simtã, din ce în ce m
ai pregnant la începutul secolului al XX
I-lea,nu este unul întâm
plãtor. El rãspunde, pe de o parte, unor
probleme specifice regiunii care capãtã o pondere deloc neglijabilã
în securitatea continentalã odatã cu demararea ºi dezvoltarea
proceselor de extindere europeanã ºi euroatlanticã. Astfel, dacã
la nivelul ultimului deceniu al secolului X
X deficitul de securitate
caracteristic Regiunii E
xtinse a Mãrii N
egre (ºi aici avem în
vedere moºtenirea im
perialã sovieticã, aºa-numitele conflicte
îngheþate, precum ºi riscurile de securitate neconveþionale, cum
ar fi migraþia ilegalã, crim
inalitatea transfrontalierã ori con-trabanda) poate ºi este în m
are mãsurã ignorat ori obiect al unui
interes marginal, odatã cu integrarea europeanã ºi euroatlanticã
a statelor central-est europene ºi, în special, odatã cu aderareala N
ATO
ºi UE
a Rom
âniei ºi Bulgariei ºi cu perspectiva integrãrii
Turciei, aceste probleme nu m
ai pot fi trecute cu vederea. În
internaþional de securitate, precum ºi prin cãutãrile încã în curs
la nivelul sistemului relaþiilor internaþionale. D
iscutãm despre
o redefinire în mãsura în care acest areal are o identitate ºi o
voce distincte în ecuaþia de securitate continentalã ºi areprezentat din cele m
ai vechi timpuri o regiune de m
aximã
importanþã în eforturile de asigurare a securitãþii statelor ºi
arealului în ansamblul sãu.
În plan practic, deschiderea în discuþie complicã ºi m
ai mult
ecuaþia de securitate europeanã, adãugându-i valenþe ºi deter-m
inãri noi. Acest curs al evenim
entelor aduce pleiada factorilorde risc, focarelor de conflict ºi instabilitãþii circum
scrise regiuniiM
ãrii Negre în balanþa de securitate continentalã, im
punânddiscutarea ºi soluþionarea la nivelul factorilor de decizie europenicu atribuþii în acest sens a m
ultiplelor probleme de securitate
asociate acestui areal. În acest context, dem
ersul nostru îºi propune sã identifice,pe de o parte, dim
ensiunile definitorii actuale ale conceptului deR
egiune Extinsã a M
ãrii Negre, iar, pe de alta, sã inventarieze
definiþiile ºi determinãrile anterioare cunoscute ale acestui
concept consemnate ca atare în bibliografia ce i-a fost consacratã
în decursul timpului. Lucrãrile care stau la baza analizei pe care
o propunem au fost reþinute ca reprezentative în urm
a uneicercetãri bibliografice aprofundate. E
le reprezintã rodul uneiselecþii operate în m
asa documentarã disponibilã.
I. Dupã cum
am m
enþionat, conceptul de Regiune E
xtinsã aM
ãrii Negre a fost lansat relativ recent de cãtre cercetãtorii
Ronald D
. Asm
us ºi Bruce P. Jackson într-un studiu publicat în
iunie 2004 în revista „Policy Review
”. 2 Cu toate cã expresia ca
atare este introdusã în discuþie odatã cu acest articol, procesulpropriu-zis de sedim
entare a determinãrilor sale, de structurare
8485
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
lucrãrilor ce se intereseazã de regiunea Mãrii N
egre, de o abor-dare m
ai mult sau m
ai puþin globalã, fiind evidentã existenþaunei viziuni de ansam
blu asupra regiunii, mod de înþelegere ºi
concepere a arealului pontic ce se impune ºi în dem
ersul ºtiinþific.U
n exemplu care ilustreazã perfect aceastã tendinþã este celebra
lucrare a lui Gheorghe B
rãtianu, Marea N
eagrã. De la origini ºi
pânã la cucerirea otomanã. 5 E
ste drept cã acest tip de analizãeste înlesnit de faptul cã, într-o epocã istoricã sau alta, regiuneaM
ãrii Negre, cu excepþia unor scurte perioade de m
ultipolaritate,s-a aflat sub dom
inaþia, vezi chiar ocupaþia fizicã, a unei singurem
ari puteri, exemplele bizantin ori otom
an fiind cele mai cu-
noscute.R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre aºa cum
transpare ea dinstudiile ce îi sunt dedicate ºi care acoperã perioada de tim
pinvocatã are un contur precis, incluzând în graniþele sale teri-toriile riverane M
ãrii Negre. Întinderea arealului pontic ca obiect
de studiu diferã în funcþie de epoca istoricã ºi de contextulgeopolitic, fiind m
ai mare sau m
ai micã ori conectatã unuia sau
altuia dintre spaþiile continentale adiacente în funcþie de vectorulpolitic, econom
ic ºi militar dom
inant în regiune. În acest context,spaþiul pontic este, în acelaºi tim
p, un bastion de apãrare acontinentului european ºi o cale a invaziilor ce îl vizeazã. Înam
bele cazuri, el se constituie într-un punct de contact ºi comu-
nicare între lumi ºi civilizaþii diferite.
Pentru perioadele modernã ºi contem
poranã, declararea Crizei
Orientale ºi, odatã cu secolul al X
IX-lea, apariþia ºi dezvoltarea
miºcãrilor de eliberare naþionalã, com
plexitatea evoluþiilor pecare le înregistrãm
în diferite pãrþi ale zonei extinse a Mãrii
Negre au favorizat, ºi chiar im
pus, o abordare fragmentarã a
istoriei acestei zone. Teren favorit de derulare a confruntãrilor
plus, deceniul de indiferenþã ºi gestiune prin intermediul terþilor
a riscurilor ºi ameninþãrilor de securitate din aceastã zonã (vezi
OSC
E ºi m
ai ales Federaþia Rusã), departe de a fi produs o
soluþionare fie ea ºi parþialã, a condus la o perpetuare ºi accentuarea stãrii de instabilitate ºi insecuritate regionalã care au începutsã afecteze de o m
anierã semnificativã m
ediul de securitateeuropean ºi euroatlantic.
Pe de altã parte, este evident cã, în actualele condiþii de func-þionare ºi devenire a sistem
ului relaþiilor internaþionale dupãseptem
brie 2001, al constituirii coaliþiei internaþionale anti-teroriste ºi al operaþiilor m
ilitare pe care aceasta le poartã înA
fganistan ºi Irak, arealul pontic capãtã o nouã dimensiune
geopoliticã ºi devine un obiect privilegiat de studiu pentruspecialiºtii în dom
eniu, ºi nu numai.
Din aceastã perspectivã, dem
ersurile privind definirea ºianalizarea R
egiunii Extinse a M
ãrii Negre, preocupãrile pentru
deficitul de securitate ce îi este circumscris, precum
ºi deciziade a interveni activ în gestionarea m
ediului regional de securitaterãspund unor nevoi ce se încadreazã în tendinþele existente înevoluþia sistem
ului relaþiilor internaþionale ºi în modificãrile ce
intervin în acþiunea politicã externã a unora dintre actorii majori
ai scenei internaþionale.
II. Dincolo de aceste consideraþii introductive ºi de interesul
pe care îl suscitã în anii din urmã acest areal, în ceea ce priveºte
studiile ºi analizele de specialitate vizând Regiunea E
xtinsã aM
ãrii Negre, o prim
ã constatare ce se impune este aceea a
existenþei mai m
ultor tendinþe în dezvoltarea acestora în funcþiede epoca istoricã tratatã ºi de aceea în care au fost alcãtuite studiileîn discuþie. Perioadele istorice ale colonizãrii greceºti, ale civi-lizaþiei elenistice, bizantine ºi otom
ane beneficiazã, în cadrul
8687
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
evoluþiilor înregistrate la nivelul diferitelor componente sub-
regionale ale arealului pontic.C
a o notã specificã a bibliografiei dezvoltate pe problematici
diverse în anii de sfârºit ai secolului al XIX
-lea ºi la începutulcelui urm
ãtor trebuie sã subliniem faptul cã, în acest peisaj
fragmentat ºi particularizant, se im
pune atenþiei noastre unsubiect din ce în ce m
ai profund ºi bogat tratat, care se constituieîn germ
enul unei viziuni globale asupra spaþiului extins al Mãrii
Negre – problem
atica statutului ºi regimului navigaþiei inter-
naþionale în douã regiuni-cheie ce definesc aceastã zonã:Strâm
torile ºi Dunãrea. C
ele douã sunt analizate din diverseperspective, de la cea a dreptului internaþional la cea a balanþeide forþe ºi evoluþiilor politico-m
ilitare circumscrise confruntãrii
dintre marile puteri ale epocii pentru reglem
entarea regimului
acestor regiuni-cheie în controlul întregului spaþiu pontic ºi alaccesului cãtre regiuni conexe acestui spaþiu, precum
zona Mãrii
Caspice ori cea central-asiaticã. În bibliografia dedicatã acestei
chestiuni se disting printre alte contribuþii cele ale juristului,specialist în drept internaþional, N
icolae Daºcovici 7, ale lui
Georges D
emorgnay
8 ori Voyslav M. R
adovanovici 9 etc.Perioada post-R
ãzboi Rece ºi dispariþia liniilor de diviziune
impuse pânã atunci de confruntarea ideologicã, politicã, econom
icãºi m
ilitarã ce a dominat sistem
ul relaþiilor internaþionale în aniipostbelici a deschis o nouã erã în viziunea analiºtilor ºi cerce-tãtorilor de specialitate asupra acestui areal ºi asupra evoluþiilorce îi sunt circum
scrise.D
incolo de aceºti factori pozitivi care au sporit potenþialitateaunei tratãri globale, de ansam
blu, a regiunii ºi a problematicii
circumscrise acesteia, evoluþiile conflictuale înregistrate în acest
areal ºi noile linii de sciziune pe cale sã se constituie în spaþiulgeopolitic în discuþie au favorizat, în conform
itate ºi cu reacþiacom
unitãþii internaþionale la crizele ce s-au succedat în Balcani,
majore ale conflictelor ruso-austro-turce ce ºi-au pus am
prentape istoria C
rizei Orientale în ultim
ele decenii ale secolului alX
VIII-lea ºi în prim
a jumãtate a celui urm
ãtor (al XIX
-lea),Peninsula B
alcanicã este, de departe, cel mai atent ºi intens
studiat subareal al regiunii în discuþie. O astfel de evoluþie a
istoriografiei ºi analizei geopolitice ºi militare se explicã, pe de o
parte, prin notorietatea ºi implicaþiile deosebite ale desfãºurãrilor
din regiune, care la mijlocul secolului al X
IX-lea devenise un
factor major în ecuaþia de securitate europeanã. Pe de altã parte,
emergenþa naþiunilor balcanice, crearea statelor naþionale în
regiune, întregul proces de inventare6 a naþiunii ºi naþionalitãþii
prin care acestea trec se reflectã ºi în producþia istoriograficã,ºi nu num
ai, care este destinatã construcþiei naþionale. Rezul-
tatul este o bibliografie de specialitate fragmentatã dupã criterii
spaþiale, naþionale, cronologice, tratând problematici înguste, o
bibliografie, mai presus de orice, partizanã, fie cã este vorba de
studii ºi analize apãrute în statele regiunii ori în statele europeneinteresate ºi im
plicate în gestionarea crizei orientale. Aceastã
caracteristicã impregnatã în producþia ºtiinþificã a epocii m
oderneeste una dom
inantã pentru regiunea Mãrii N
egre ºi ea seperpetueazã pe tot parcursul acesteia ºi a celei contem
porane.M
ai mult, date fiind liniile de fracturã ce o traverseazã pe
parcursul secolului al XX
-lea (cordonul sanitar instituit la fron-tierele U
RSS în anii interbelici, C
ortina de Fier postbelicã),
regiunea nu beneficiazã nici mãcar de o tratare unitarã în studiile
de sintezã dedicate continentului european, considerentele deordin ideologic ºi politic, precum
ºi semnificaþia confruntãrii între
blocuri politico-militare opuse im
punându-ºi primatul în faþa celor
geopolitice, geostrategice ori istorice care argumenteazã în
favoarea unei viziuni globale ºi unei tratãri în interdependenþã a
8889
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
gumentarea unor dispoziþii ale factorului de decizie politic,
precum ºi al coexistenþei celor douã viziuni diam
etral opuseasupra regiunii ºi com
ponentelor sale. Un exem
plu în acest senspoate sã îl constituie regiunea B
alcanilor, care s-a impus atenþiei
comunitãþii internaþionale, a U
niunii Europene ºi N
AT
O în
special, date fiind implicaþiile instabilitãþii dezvoltate în acest
areal pentru securitatea europeanã ºi internaþionalã. Urm
ãrindºi rãspunzând acestei preocupãri pentru arealul invocat, Institutulde Studii de Securitate al U
niunii Europene a dezvoltat, în
consecinþã, o serie de analize concepute a oferi factorilor dedecizie politicã europeni o expertizã centratã pe problem
elepunctuale care se ridicau în faþa lor, expertizã destinatã adocum
enta ºi fundamenta pentru decizia acestora în gestionarea
focarului de crizã balcanic. 10 Un alt exem
plu, care împinge m
ultm
ai departe specializarea, este cel al Conflict Studies R
esearchC
entre (Sandhurst, UK
) care a dezvoltat serii de studii paralelepe spaþiile balcanic, central-est european ºi ex-sovietic. 11
În paralel cu aceastã expertizã specializatã, în instituþiile decercetare s-au conceput ºi unele dintre studiile recente asupraevoluþiilor înregistrate la nivel global în regiunea M
ãrii Negre
ºi asupra valorii de referinþã geopoliticã ºi geostrategicã a acestuiareal în contextul securitãþii europene ºi euroatlantice. 12
Alãturi de evoluþiile prezentate m
ai sus, existã ºi o a douadirecþie care se m
anifestã prin apariþia unor studii de sintezã ºia unor analize globale ce vizeazã pãrþi sau ansam
blul Regiunii
Extinse a M
ãrii Negre. Lucrãri precum
cele ale Barbarei Jela-
vich13 ori M
isha Glenny
14 pentru spaþiul balcanic sunt repre-zentative pentru aceastã viziune. P
rintre lucrãrile care pot ficitate în acest context pentru spaþiul caucazian se num
ãrã ºiacelea ale lui F. Longuet-M
arx15, W
ilhelm G
. Lerch16 sau M
ichaelM
esbahi 17.
Caucaz ori în Transnistria, dezvoltarea unei expertize punctuale
ºi, de cele mai m
ulte ori, concentrate pe rãspunsuri limitate la
sfidãrile ce s-au impus atenþiei actorilor locali ºi internaþionali
implicaþi în gestionarea evoluþiilor m
ediului de securitate regio-nal. O
a doua linie de fracturã pe cale sã se instituþionalizezeeste aceea operatã de cãtre specialiºti între þãrile aparþinândspaþiului pontic divizate în state foste com
uniste ºi ex-sovietice,categorii m
ari de studiu ce implicã abordãri ºi viziuni sistem
icediferite asupra evoluþiilor lor politice, econom
ice, sociale, militare
ºi de altã naturã. Lor li se adaugã state aparþinând direct spaþiuluipontic, precum
Turcia, ori incluse în Regiunea E
xtinsã a Mãrii
Negre de pildã G
recia, þãri care nu au cunoscut experienþacom
unistã ºi care se constituie în cazuri particulare prin ra-porturile pe care le au cu principalele organism
e internaþionalede securitate im
plicate în managem
entul crizelor ºi focarelorconflictuale din acest areal – N
AT
O ºi U
E –, precum
ºi princontribuþia pe care sunt chem
ate sã o aibã, din aceastã per-spectivã, în cadrul eforturilor de structurare ºi consolidare asecuritãþii regionale. În acest context, m
odalitãþile de tratareale acestui areal ºi problem
ele sale de securitate ce se manifestã
în mediul de specialitate sunt variate ºi conferã acestuia o
geografie, dimensiuni geopolitice ºi de analizã de securitate
diferite în funcþie de unghiul de analizã ºi obiectul de interes alstudiilor dezvoltate. A
lãturi de o abordare unitarã a acesteiregiuni, cu delim
itãri ºi determinãri specifice, se m
anifestã, celpuþin pentru prim
ul deceniu post-Rãzboi R
ece, o alta fragmentatã
ºi fragmentarã ce atribuie diferitelor sale com
ponente valori ºisubordonãri exterioare acestui areal.
Studiile ºi analizele dezvoltate în perioada post-Rãzboiului R
ecede cãtre instituþii prestigioase de specialitate susþin aserþiuneaunui rãspuns im
ediat ºi determinat în fundam
entarea ºi ar-
9091
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
de cãtre Graem
e P. Herd ºi Fotios M
ostakis26, precum
ºi aceea aA
nnei Aldis
27, premergând ºi anunþând interesul sporit pentru
zonã exprimat prin conceptualizarea la care vor proceda R
onaldA
smus, B
ruce P. Jackson28 ºi M
ustafa Aydin
29.Pentru H
erd ºi Mostakis, regiunea M
ãrii Negre cuprinde
statele direct limitrofe acesteia – U
craina, Federaþia Rusã,
Georgia, Turcia, B
ulgaria ºi Rom
ânia. Lor li se adaugã state
precum A
rmenia, A
zerbaidjan, Moldova ºi G
recia care, deºi nuaparþin direct arealului, sunt legate de acesta prin „istorie, so-luþionarea conflictelor îngheþate ºi trecutul com
un sovietic”30.
Regiunea este conceputã ca o parte a unui ansam
blu mai larg,
statele regiunii interacþionând atât între ele ca parte a arealuluipontic, cât ºi cu diferitele com
ponente ale ansamblurilor geo-
politice la care sunt parte CSI, pentru statele ex-sovietice, U
Eºi N
AT
O pentru G
recia, NA
TO
pentru Turcia etc. Mai m
ult decâtatât, chiar dacã nu sunt incluse direct, indirect, prin m
aniera detratare ºi prin construcþia obiectului de studiu, regiuni precumcea caucazianã sunt considerate a fi parte a ansam
blului geopoliticpontic. 31 În acest context, R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre
conservã pe de o parte linii de fracturã ºi divizãri evidente pem
odelul de analizã consacrat în timpul R
ãzboiului Rece. Pe de
altã parte, modul în care este conceput spaþiul pontic indicã clar
emergenþa unei tratãri unitare a regiunii ca ºi com
ponentã dis-tinctã a sistem
ului de securitate continental cu o dublã func-þionalitate de pod, legãturã a E
uropei cu spaþiile central-asiaticºi cel al O
rientului Mijlociu, precum
ºi de gatekeeper al identitãþiieuropene. 32
Principalele caracteristici ale m
ediului de securitate cir-cum
scris acestui areal sunt fluiditatea ºi impredictibilitatea
evoluþiilor sale, instabilitatea sistemicã care afecteazã o parte
dintre statele regiunii (cu referire specialã la cele aparþinând
Acestora li se adaugã, începând cu ultim
ul deceniu al secoluluiX
X, studii care îºi propun analiza unor problem
atici generalecircum
scrise spaþiului extins al Mãrii N
egre, tendinþã care seam
plificã în condiþiile mutaþiilor survenite în sistem
ul relaþiilorinternaþionale dupã septem
brie 2001. Temele principale ale
acestui nou demers prospectiv vizând R
egiunea Extinsã a M
ãriiN
egre în ansamblul sãu sunt m
ediul de securitate regional, riscu-rile ºi am
eninþãrile la adresa acestuia, dezvoltarea cooperãrii ºicolaborãrii regionale ºi subregionale, procesele de reform
ãcunoscute de statele ex-com
uniste în vederea atingerii obiec-tivelor edificãrii unui regim
politic democratic ºi al unei econom
iiviabile de piaþã. P
rintre aceste lucrãri se numãrã ºi cele ale lui
Terry D. A
dams, M
ichael Em
erson, Laurence David ºi M
ariusVahl 18, Tunc A
ybak19, A
ndrew C
ottey20, R
enata Dw
an21, Sarah
Hobson
22, Oleksandr P
avliuk, Ivanna Klym
push-Tsintsadze
23,C
harles Sebe24, ori seria B
lack Sea Regional Profile a Institutului
pentru Studii Internaþionale ºi de Securitate din Sofia25.
III.L
a finele acestei treceri în revistã a bibliografiei despecialitate consacrate R
egiunii Extinse a M
ãrii Negre ºi
diferitelor aspecte ale devenirii sale istorice putem afirm
a cã,dincolo de varietatea evidentã ºi de direcþiile, câteodatã di-vergente, de analizã pe care le îm
bracã demersurile vizând
înþelegerea, explicitarea ºi analizarea acestui areal, existã oconvergenþã de poziþii în ceea ce priveºte recunoaºterea exis-tenþei sale ºi a im
portanþei pe care o deþine în contextul gene-ral-european. Posibilele definiþii actuale, precum
ºi determinãrile
care îi sunt atribuite sunt sintetizate în câteva lucrãri deja citate,lucrãri care fundam
enteazã demersul nostru analitic vizând
stabilirea unor coordonate definitorii ºi a determinãrilor cir-
cumscrise acestui concept. Avem
în vedere lucrãrile coordonate
9293
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
de securitate din regiune, îndeosebi în ceea ce priveºte stateleaparþinând spaþiului ex-sovietic. 36
Principala concluzie care rezultã din dem
ersul în discuþie esteaceea a coerenþei ansam
blului geopolitic pontic, a specificitãþiiºi, totodatã, im
portanþei riscurilor ºi ameninþãrilor circum
scriseacestuia pentru m
ediul de securitate continental. În acest con-text, evidenþiindu-se, pe de o parte, relativa lipsã de interes faþãde areal, ce a dom
inat la nivelul structurilor europene în ultimul
deceniu al secolului XX
, se subliniazã pe de altã parte necesitateaim
plicãrii active a Uniunii E
uropene, a NA
TO
ºi a altor actori aiscenei internaþionale în gestionarea problem
elor de securitatem
anifeste în Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre, evoluþii careinfluenþeazã de o m
anierã semnificativã stabilitatea ºi coerenþa
mediului de securitate general-european.
Culegerea de studii coordonatã de cãtre A
nne Aldis
37 duce ºim
ai departe discuþia asupra Regiunii E
xtinse a Mãrii N
egre ºi adeterm
inãrilor asociate acesteia din diverse puncte de vedere,fie ele econom
ice, politice, sociale, militare ori de securitate.
Arealul pontic poate avea delim
itãri geografice variabile în funcþiede punctul de vedere ºi de criteriile de analizã ce i se aplicã.A
naliza pe care dr. Oleg Serebrian o întreprinde în acest sens
este revelatoare. 38 Regiune m
arginalã ºi lipsitã de cea mai m
areparte a atributelor unui ansam
blu geopolitic autonom în tim
pulR
ãzboiului Rece, M
area Neagrã îºi regãseºte potenþialul
geostrategic ºi geopolitic odatã cu disoluþia UR
SS ºi cu prãbuºirearegim
urilor comuniste est-europene. A
ceste evenimente cu-
mulate au avut drept consecinþã o m
odificare majorã a echilibrului
regional ºi continental, Rusia înregistrând o pierdere evidentã
a ponderii în ecuaþia de securitate europeanã ºi chiar ponticã, cuo afirm
are temporarã a Turciei ca putere regionalã, precum
ºi cuem
ergenþa unor noi actori statali. Regiunea M
ãrii Negre în noua
spaþiului ex-sovietic), impactul pe care factorii de risc ca-
racteristici acestei zone îl au asupra securitãþii europene înansam
blul sãu. Inventarul riscurilor ºi ameninþãrilor regionale
cuprinde ca principale componente: conflictele îngheþate, in-
stabilitatea sistemicã la nivelul statelor ex-com
uniste din regiuneaflate în plin proces de edificare a unor structuri politicedem
ocratice ºi a unei economii de piaþã viabile cu toate riscurile
derivate din acest proces – ºomaj, crim
inalitate organizatã intra-ºi transfrontalierã, slãbiciunea societãþii civile, proliferareaorizontalã a tehnologiilor legate de producþia de arm
e de dis-trugere în m
asã, migraþia ilegalã, fenom
enul „statelor slabe” etc. 33
Lor li se adaugã o serie de factori de risc clasici, precum aceia ai
minoritãþilor etnice, religioase ºi politice ºi a acþiunii lor
disolutive la adresa statelor naþionale ori acela al conflictelorinterstatale. 34
Atât rolul actorilor internaþionali im
plicaþi în gestionaream
ediului de securitate regional, precum O
SCE
ori ON
U, cât ºi
impactul pe care procesele de extindere a U
E ºi N
AT
O îl deþin
în atenuarea ºi eliminarea unora din factorii de risc la adresa
acestuia reprezintã un alt punct de interes pentru autorii studiuluiîn discuþie. D
in acest punct de vedere întãrirea prezenþei NA
TO
în regiune prin admiterea R
omâniei ºi B
ulgariei, precum ºi
perspectiva începerii negocierilor de aderare ale Turciei la UE
sunt considerate a influenþa pozitiv evoluþia mediului de securitate
pontic. Organism
ele de cooperare regionalã edificate în regiune,asem
enea BSE
C (B
lack Sea Econom
ic Co-operation), sunt con-
siderate a fi lipsite de substanþã ºi puþin eficiente faþã de nevoilede securitate din zonã. 35 R
olul puterilor din acest spaþiu constituieun alt punct de interes, în acest context fiind subliniatã, printrealtele, influenþa negativã pe care relativa slãbiciune a R
usiei, caactor regional ºi european m
ajor, o are asupra evoluþiilor mediului
9495
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
aceea a resurselor energetice impune cu ºi m
ai mare tãrie arealul
pontic ca singurã rutã alternativã de tranzit a resurselor ener-getice caspice ºi central-asiatice cãtre continentul european, evi-tându-se în acest fel dependenþa de o singurã sursã energeticã –în acest caz Federaþia R
usã.În concluzie, putem
afirma cã dem
ersul coordonat de cãtreA
nne Aldis ne oferã im
aginea unei Regiuni E
xtinse a Mãrii N
egrepe deplin conturatã, care include un larg spaþiu dincolo defrontierele sale geografice propriu-zise. Interfaþã între spaþiuleuropean ºi cel central-asiatic ºi al O
rientului Mijlociu, arealul
pontic reprezintã o provocare pentru UE
ºi NA
TO
, chemate sã
se implice ferm
în gestionarea mediului de securitate regional
ºi în contracararea factorilor de risc convenþionali ºi necon-venþionali ce se m
anifestã la nivelul sãu.Perioada de tim
p care desparte aceste douã prime studii
analizate mai sus de celelalte douã ce definesc ca atare conceptul
de Regiune E
xtinsã a Mãrii N
egre în accepþiunea sa actualã esteuna m
arcatã de studii punctuale investigând aspecte distincteale arealului ºi problem
aticii circumscrise acestuia. În aceastã
categorie putem cita studii precum
cele ale lui Thom
as Valasek41,
Nicholas D
ima
42 ori Alexander G
oncharenko43.
Readucerea în dezbaterea publicã a R
egiunii Extinse a M
ãriiN
egre se produce la nivelul anului 2004 prin articolul cer-cetãtorilor am
ericani Ronald D
. Asm
us ºi Bruce P. Jackson. 44
Principala justificare pe care autorii o oferã pentru interesul
regãsit pentru aceastã regiune rezidã în schimbãrile dram
aticepe care le suferã m
ediul de securitate internaþional dupã 11 sep-tem
brie 2001 cu întreaga lor pleiadã de reconsiderãri de prioritãþiîn ierarhia riscurilor de securitate ºi reaºezãri de rol ºi im
por-tanþã în harta geopoliticã ºi geostrategicã a lum
ii. Lor li se adaugãevoluþiile înregistrate în procesele de lãrgire a N
AT
O ºi U
E
sa configuraþie include atât statele direct limitrofe, cât ºi pe acelea
aparþinând subansamblurilor geopolitice constituite de regiunile
balcanicã ºi caucazianã. Interdependenþa dintre bazinele ponticºi caspic este ºi ea una dintre coordonatele definitorii aletabloului. Factorii regionali de putere im
portanþi în context suntF
ederaþia Rusã, U
craina ºi Turcia. Contribuþiile dr. Julia
Grigorieva ºi C
.W. B
landy insistã asupra factorilor de instabilitatedin regiune incluzând în arealul extins pontic, prin analizasituaþiilor conflictuale ºi a posibilelor cãi de soluþionare aacestora, atât regiunea B
alcanilor, cât ºi cea caucazianã. 39 În acestcontext, un rol central în analizele celor doi îl deþine chestiuneaconflictelor îngheþate ºi rolul pe care-l joacã aceste focare deinstabilitate în econom
ia mediului de securitate regional ºi
general-european.D
incolo de contribuþiile citate, un rol important în conturarea
conceptualã ºi delimitarea geograficã, geopoliticã ºi geostrategicã
a regiunii Mãrii N
egre revine ºi altor studii incluse în volum,
cum sunt cele aparþinând lui Stuart H
ensel, Liviu M
ureºan,G
iovanni Ercolani, C
. W. B
landy ºi Yury Temirov. 40 R
egiuneaE
xtinsã a Mãrii N
egre se contureazã ca o unitate geopoliticã ºigeostrategicã distinctã, cu un rol bine definit în „concertul”strategic continental. E
voluþiile înregistrate la nivelul acesteiasunt în consonanþã cu schim
bãrile similare din spaþii geopolitice
adiacente, precum cel european ori caspic, iar factorii de risc
activi la nivelul mediului de securitate regional, cât ºi posibilele
evoluþii negative ale acestuia sunt de naturã sã afecteze substanþialsecuritatea europeanã. În acest context, prezenþa unor actoriinternaþionali precum
NA
TO
ori UE
este nu numai dezirabilã,
dar ºi necesarã, iar spaþiul în discuþie tinde sã ocupe un rol dince în ce m
ai important în econom
ia asigurãrii propriei securitãþia acestora. M
ai mult decât atât, stringenþa unor chestiuni precum
9697
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
un areal de legãturã esenþial în conectarea spaþiului european curegiunile caspicã, central-asiaticã ºi a M
arelui Orient M
ijlociu.R
euºita eforturilor de stabilizare ºi democratizare a regiunii,
implicarea activã a U
E ºi N
ATO
în gestionarea securitãþii regiuniisunt concepute ca instrum
ente esenþiale de asigurare a unuim
ediu de securitate european coerent ºi viabil, de dezvoltare aunor legãturi stabile ºi de influenþare în sens pozitiv a evoluþiilordin regiunea M
arelui Orient M
ijlociu. Totodatã, acest demers
este de naturã sã asigure conectarea sigurã ºi dezvoltarea unorcãi de com
erþ ºi transport existente încã din Antichitate, ase-
menea D
rumului M
ãtãsii, precum ºi accesul facil la resursele
energetice caspice ºi central-asiatice cruciale în economia secu-
ritãþii energetice europene.P
aleta demersurilor preconizate pentru dezvoltarea unei
veritabile politici pontice la nivelul UE
ºi NA
TO
include, pe lângãîncurajarea ºi dezvoltarea aranjam
entelor ºi acordurilor decooperare regionalã existente, ºi transplantarea unora dintreinstrum
entele deja probate ºi care ºi-au dovedit eficienþa înstabilizarea ºi dem
ocratizarea unor regiuni precum cea est-eu-
ropeanã ºi a Balcanilor. Sunt avute în vedere: noua politicã de
vecinãtate europeanã, parteneriatul pentru pace, precum ºi
structuri de cooperare ºi colaborare regionalã edificate în Balcani
– Pactul de Stabilitate. Im
plicarea activã a acestor organizaþii desecuritate internaþionale este conceputã, totodatã, ca un m
ijlocde încurajare a proceselor de dem
ocratizare ºi edificare a uneieconom
ii de piaþã funcþionale în Rusia ºi de potenþare a acesteia
în direcþia unei modificãri de substanþã în politica sa externã, în
sensul revenirii la vechiul sãu instrument geopolitic al „jocului
de sumã zero”.
Concom
itent cu acest demers, sub egida Institutului de Studii
de Securitate al Uniunii E
uropene era publicat, în iunie 2004,
care aduc aceste douã organisme internaþionale de securitate în
vecinãtatea acestui areal. Com
pleteazã tabloul considerente ceþin de resursele regionale, îndeosebi de cele energetice, vitaleîn asigurarea securitãþii europene.
Delim
itãrile la care procedeazã autorii în conturarea Regiunii
Extinse a M
ãrii Negre þin seam
a de considerente geopolitice,geostrategice ºi istorice. R
egiunea include, alãturi de statelelim
itrofe bazinului pontic, regiunile Balcanilor ºi C
aucazului.A
rgumentele pentru acest decupaj sunt m
ultiple, mergând de la
istoria comunã, pânã la convergenþa de interese a actorilor
regionali. Instabilitatea sistemicã asociatã proceselor de recon-
strucþie societalã în statele ex-sovietice ºi ex-comuniste ale re-
giunii, focarele de conflict deschis ori „îngheþat” existente,factorii de risc neconvenþionali adiacenþi acestor evoluþii, precumcontrabanda, traficul de arm
e ºi droguri, migraþia ilegalã, cri-
minalitatea organizatã transfrontalierã etc., sunt principalele
caracteristici ale unui mediu de securitate instabil. A
fectând nunum
ai securitatea regionalã, dar ºi pe cea general-continentalã,factorii de risc în discuþie sunt utilizaþi în argum
entarea ºistructurarea ideii necesitãþii includerii pe harta europeanã desecuritate a R
EM
N ºi de im
plicare a Uniunii E
uropene ºi NA
TO
în gestionarea problemelor de securitate circum
scrise acestuiareal. Invocând exem
plul Balcanilor ºi al proceselor de stabilizare
a regiunii încununate de succes, se pledeazã pentru necesitatearepetãrii unei astfel de experienþe în arealul extins al M
ãriiN
egre, subliniindu-se rolul instituþiilor internaþionale mai sus-ci-
tate în promovarea ºi susþinerea proceselor de edificare a unor
regimuri politice dem
ocratice, a unor economii de piaþã viabile,
a unor relaþii intra- ºi interstatale bazate pe cooperare ºi co-laborare.
Mai m
ult decât atât, RE
MN
este nu doar o frontierã, o zonã-tam-
pon la frontierele estice ale Uniunii E
uropene ºi NA
TO
, dar ºi
9899
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Ulterior acestei deschideri, lucrãrile având drept obiect R
EM
Nºi diferitele com
ponente ale tabloului de securitate, economic,
politic, militar pe care îl constituie, asupra locului ºi rolului pe
care îl ocupã în ansamblul geopolitic ºi geostrategic european au
cunoscut o creºtere semnificativã. P
unctuale ori generale, acestelucrãri rãspund unei nevoi reale de expertizã asupra spaþiuluirezultând din evoluþiile înregistrate la nivelul ei ºi din conexiunileacestui areal cu regiuni de interes precum
Marele O
rient Mij-
lociu ori arealele caspic ºi central-asiatic, nevoie cu atât mai acutã
în contextul general al operaþiilor din Afganistan ºi Irak ale
coaliþiei internaþionale antiteroriste. Ilustrative pentru aceastãdirecþie sunt studii precum
cel coordonat de cãtre Oleksandr
Pavliuk ºi Ivanna K
lympush-Tsintsadze
46, culegerea de studiipublicatã în douã volum
e de cãtre Colegiul de A
pãrare NAT
O în
decembrie 2005
47 ori cea editatã în 2006 de Central A
sia-Caucasus
Institute & Silk R
oad Studies Program
48. Producþia editorialã
invocatã, atât contribuþiile citate, cât ºi celelalte care completeazã
tabloul bibliografiei ultimilor ani pe acest subiect, aduce noi
precizãri ºi dimensiuni conceptului de R
egiune Extinsã a M
ãriiN
egre, determinãrilor ºi dim
ensiunilor sale definitorii. Nu putem
spune însã cã asistãm la o redefinire sem
nificativã faþã dedem
ersurile deja analizate aparþinând lui Asm
us ºi Jackson,respectiv A
ydin.
IV. R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre este fãrã îndoialã o
realitate a hãrþii geopolitice europene. Punct de confluenþã, de
dialog ºi de schimburi econom
ice, culturale etc., Regiunea E
xtinsãa M
ãrii Negre este, totodatã, ºi un spaþiu de confruntare. B
i-bliografia existentã dedicatã regiunii contribuie la conturareaim
aginii unui complex regional de securitate în sensul dat de
Barry B
uzan49. Pe de altã parte însã, cu toate dem
ersurile mai
studiul profesorului Mustafa A
ydin. 45 Decupajul teritorial pe care
acesta îl opereazã, precum ºi m
otivaþiile pentru o reconsiderarea rolului R
EM
N sunt, în m
are mãsurã, aceleaºi ca ºi în cazul
articolului lui Asm
us ºi Jackson. Ceea ce diferã este unghiul de
analizã care nu este unul euroatlantic, ci european, analiza luiA
ydin structurându-se în jurul procesului de extindere a Uniunii
Europene. În context, trebuie sã subliniem
cã nu existã o di-ferenþã în identificarea ºi analizarea factorilor de risc la adresasecuritãþii regionale, precum
ºi a impactului pe care aceºtia îl au
nu numai la nivelul arealului în discuþie, ci ºi în plan general-eu-
ropean. Ca o diferenþã faþã de studiul precedent analizat se cuvine
sã menþionãm
ºi locul deosebit pe care îl ocupã în economia
demersului lui Aydin organizaþiile ºi aranjam
entele de cooperareregionalã existente în zonã, precum
ºi importanþa pe care o are
pentru UE
implicarea sa în gestionarea m
ediului de securitateregional, în buna derulare a proceselor de transform
are societalãîn sensul dem
ocratizãrii ºi edificãrii unor relaþii de bunã ve-cinãtate în curs în R
EM
N. În concluzie, putem
afirma cã urm
ândo cale diferitã de analizã faþã de studiul lui A
smus ºi Jackson,
Mustafa Aydin reuºeºte sã ajungã la o im
agine similarã a R
EM
Natât în determ
inãrile sale geopolitice, geostrategice ori istorice,cât ºi în identificarea riscurilor ºi am
eninþãrilor existente laadresa securitãþii regionale ºi în trasarea cãilor de acþiune pentrucom
baterea ºi contracararea acestora. Justificând, pe de o parte,atribuirea paternitãþii conceptului cu acelaºi titlu ca ºi cercetãtoriiam
ericani, analiza lui Aydin argum
enteazã, pe de altã parte, prinînseºi diferenþele subliniate în procesul analitic derulat, precumºi prin concluziile com
une cu ale demersului m
ai sus-citatnecesitatea ºi justeþea conceptului, cât ºi existenþa ca unitategeopoliticã ºi geostrategicã a R
EM
N.
100101
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
de Vest, Caucaz ori M
area Caspicã. Variabilã ca întindere, aceasta
suferã modificãri în funcþie de obiectul de interes al dem
ersuluice analizeazã ºi descrie regiunea. Studii asupra unor problem
eprecum
aceea a resurselor energetice ori, mai precis, a necesitãþii
pentru continentul european de identificare ºi dezvoltare a unoralternative la resursele energetice ruseºti opereazã cu conceptulde R
egiune Extinsã a M
ãrii Negre, concept ce include, în context,
un vast areal geografic întins de la Marea C
aspicã la Balcani 51. La
fel este cazul în ceea ce priveºte studiul problemelor de securitate
ale zonei, de la dezechilibrele geopolitice ºi geostrategiceprovocate de dispariþia U
RSS ºi em
ergenþa unor noi state, re-publici ex-sovietice, pânã la conflictele ce au m
arcat evoluþia lorinternã ºi internaþionalã în epoca post-R
ãzboi Rece. 52
Principalele referenþiale pe care le putem
identifica în cadrulstudiilor care dezvoltã ºi utilizeazã conceptul de R
EM
N sunt cele
energetice, de securitate, de protecþia mediului, de tranziþie postco-
munistã ºi dezvoltare a unor regim
uri politice democratice ºi
economii de piaþã viabile. A
ceste categorii au conþinuturi variate,cele m
ai importante, din punctul de vedere al literaturii de
specialitate ce le investigheazã, fiind cele aparþinând domeniilor
securitãþii regionale ºi resurselor energetice. Avem
în vederesubiecte printre care: conflictele îngheþate, riscurile conven-þionale de securitate (conflicte interstatale, factori de risc re-ligioºi, econom
ici, politici, etnici), precum ºi aºa-num
itele noiriscuri ori riscuri neconvenþionale de securitate (fenom
enul„statelor slabe”, contrabanda, corupþia instituþionalã, crim
aorganizatã, traficul de droguri, de arm
e ºi substanþe periculoase,m
igraþia ilegalã). Terorismul ºi ofensiva coaliþiei internaþionale
antiteroriste din Afganistan ºi Irak, noul rol geopolitic ºi geo-
strategic pe care îl capãtã în acest context Regiunea E
xtinsã aM
ãrii Negre vin sã întregeascã acest tablou.
vechi sau mai noi din partea unor state printre care ºi R
omânia,
în sensul definirii unei linii de acþiune politice distincte privindR
EM
N, nu credem
cã putem vorbi despre existenþa, la nivelul
populaþiilor statelor riverane, a unei identitãþi comune referitoare
la apartenenþa la aceastã regiune. Tradiþia, caracterul de zonã decontact între spaþii cu determ
inãri geopolitice, culturale ºi econo-m
ice diferite contribuie la aceasta. Rezultatele dezam
ãgitoareale unor iniþiative regionale precum
BS
EC
, caracterul ºiim
plicarea limitate, caracteristice altora precum
BLA
CK
SEA
FO
R(B
lack Sea F
orce) ori Black S
ea Harm
ony, susþin aceastãaserþiune. M
embre ale unor spaþii econom
ice, politice, societaleºi culturale diferite, aspirând la integrarea în organism
e eco-nom
ice, politice ºi de securitate diverse ori mem
bre ale unorastfel de organizaþii, statele R
EM
N m
ai au un drum lung de
parcurs pânã la constituirea ºi dezvoltarea unei identitãþi comune.
Dincolo de aceste consideraþii, aºa cum
rezultã din studiile ºianalizele invocate, conceptul de R
EM
N este unul cu o geom
etrievariabilã ºi cu m
ultiple referenþiale. Nu existã o definiþie unanim
invocatã ºi nu existã nici mãcar un areal geografic stabil ºi strict
delimitat la care sã se facã apel. U
rmând exem
plul altor conceptevehiculate în literatura de specialitate contem
poranã precumM
arele Orient M
ijlociu, RE
MN
are o geometrie variabilã ce se
ajusteazã în funcþie de nevoile celor ce o utilizeazã în analizeleºi studiile dezvoltate. E
xistã însã un maxim
ºi un minim
a ceeace poate constitui arie geograficã acoperitã de acest concept.C
onfiguraþia minim
alã este datã de circumferinþa în term
enigeografici a M
ãrii Negre ºi cuprinde strict statele riverane aces-
teia. O astfel de interpretare este prezentã în analizele asupra
cooperãrii militare în regiunea M
ãrii Negre ºi instrum
entelorm
ilitare create în acest scop – BL
AC
KSE
AF
OR
ºi Black Sea
Harm
ony. 50 Configuraþia m
aximalã include regiuni precum
Balcanii
102103
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Macedonia, Institute for Security Studies, W
estern European U
nion,„C
haillot Papers”, no. 30, Paris, Decem
ber 1997; Dim
itrios Triantaphyllou,eds., W
hat Status for Kosovo ?, Institute for Security Studies, W
esternE
uropean Union, „C
hailot Papers”, no. 50, O
ctober 2001; Judy Batt eds.,
The W
estern Balkans m
oving on, Institute for Security Studies, European
Union, „C
haillot Papers”, no. 70, O
ctober 2004 etc.11 O
simplã consultare a site-ului acestei instituþii este grãitoare în acest
sens, ww
w.defac.ac.uk/ colleges/cscr.
12 Graem
e P. Herd, Fotios M
oustakis, eds. op.cit. ºi Security in the Black
Sea Region: Perspectives et Priorities, Conflict Studies R
esearch Centre
Series, G 93, Sandhurst U
k, March 2001; Yannis Valinakis, op.cit., ori
Mustafa A
ydin, op.cit.13 B
arbara Jelavich, Istoria Balcanilor, 2 vol., Institutul E
uropean, Iaºi,2000.14 M
isha Glenny, T
he Balkans, 1804-1999. N
ationalism, W
ar and Great
Powers, G
ranta Books, London, 1999.
15 F. Longuet-Marx, C
aucase. Axes anciens, nouveaux enjeux, C
res,G
enéve, 1998.16 W
ilhelm G
. Lerch, Der K
aukasus, Nationalitaten, R
eligionen undG
rossmachte im
Widerstreit, E
uropa Verlang, Berlin, 2000.
17 Michael M
esbahi, Central A
sia and the Caucasus after the Soviet
Union. D
omestic and International D
ynamics, U
niversity Press of Florida,
Miam
i, 1992.18 Terry D
. Adam
s, Michael E
merson, Laurence D
avid ºi Marius Vahl,
Europe’s B
lack Sea Dim
ension, Centre for E
uropean Policy andInternational C
entre for Black Sea Studies, B
russels and Athens, 2002.
19 Tunc Aybak, Politics of the B
lack Sea. Dynam
ics of Cooperation and
the Black Sea R
ealities, Tauris Publishers, London and N
ew York, 2001.
20 Andrew
Cottey, Subregional C
ooperation in the New
Europe: B
uildingSecurity, P
rosperity and Solidarity from B
arentz to the Black Sea,
Macm
illan, London, 1999.21 R
enata Dw
an, Building Security in E
urope’s New
Borderlands:
Subregional Cooperation in the W
ider Europe , M
E Sharpe and the E
astWest
Institute, Arm
onk, New
York and London, 1999; Renata D
wan and O
leksandrP
avliuk, Building Security in the N
ew States of E
urasia: Subregional
1 Dintre toate denum
irile alternative (Zona Extinsã a M
ãrii Negre,
Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre, Zona Lãrgitã a Mãrii N
egre etc.), autoriiacestui volum
au ales denumirea R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre (R
EM
N).
2 Ronald D
. Asm
us, Bruce P. Jackson, T
he Black Sea and the Frontiers
of Freedom, în „Policy R
eview”, iunie-iulie 2004, p. 17-26.
3 Graem
e P. Herd, Fotios M
oustakis, Black Sea G
eopolitics: Dilem
mas,
Obstacles &
Prospects, C
onflict Studies Research C
enter Series, G 84,
Sandhurst UK
, July 2000; Yannis Valinakis, The B
lack Sea Region:
Challenges and O
pportunities for Europe, Institute for Security Studies,
European U
nion, „Chaillot P
apers”, no. 36, Paris, July 1999.
4 Mustafa A
ydin, Europe’s next Shore: T
he Black Sea R
egion after EU
Enlargem
ent, Institute for Security Studies, European U
nion, Occassional
Papers, no. 53, Paris, June 2004.5 G
heorghe Brãtianu, M
area Neagrã. D
e la origini ºi pânã la cucerireaotom
anã, Polirom, Iaºi, 1999.
6 Conform
definiþiei ºi procesului dezvoltate de cãtre Benedict A
nderson(Im
agined Com
munities, Verso, London, 1983) ºi a detalierii operate de
cãtre Maria Todorova în lucrarea sa B
alcanii ºi balcanismul, E
dituraH
umanitas, B
ucureºti, 2000.7 N
icolae Daºcovici, La question du B
osphore et des Dardanelles, G
eorg&
Cie Libraires-É
diteurs, Genève, 1915; Idem
, Marea noastrã sau regim
ulstrâm
torilor, Tipografia A
lexandru A. Terek, Iaºi, 1937.
8 Georges D
emorgnay, La question du D
anube. Histoire politique du
Bassin du D
anube. Études des divers régim
es applicables à la navigation duD
anube, Paris, 1911.9 Voyslav M
. Radovanovici, Le D
anube et l’application du principe de laliberté de la navigation fluviale, G
enève, 1925.10 N
icole Gnesotto, Lessons of Yugoslavia, Institute for Security Studies,
Western E
uropean Union, „C
haillot Papers”, no. 14, Paris, M
arch 1994;Jopp, M
athias, eds., The Im
plications of the Yugoslav Crisis for W
esternE
urope’s Foreign Relations, Institute for Security Studies, Western E
uropeanU
nion, „Chaillot Papers”, no. 17, O
ctober 1994; Sophia Clém
ent, Conflict
Prevention in the B
alkans: Case Studies of K
osovo and the FYR
of
NOTE
104105
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
41 Thom
as Valasek, US Policy tow
ard the Caspian and B
lack Sea Region,
în „The Q
uaterly Journal”, no. 1, March 2003, p. 15-22.
42 Nicholas D
ima, T
he Black Sea R
egion: New
Econom
ic Cooperation
and Old G
eopolitics, în „The Journal of Social, Political and E
conomic
Studies”, Spring 2003, p. 77-96.43 A
lexander Goncharenko, C
aspian-Black Sea Security C
hallengesand the R
egional Security Structures, în „The Q
uaterly Journal”, vol. III,no. 2, June 2004, p. 1-7.
44 Ronald D
. Asm
us, Bruce P. Jackson, op.cit.
45 Mustafa A
ydin, op.cit.46 O
leksandr Pavliuk, Ivanna Klym
push-Tsintsadze, op.cit.47 Jean D
ufourcq, Lionel Ponsard, The R
ole of the Wider B
lack SeaA
rea in a Future European Security Space, 2 vol., N
AT
O D
efense College,
Research B
ranch, Rom
e, Decem
ber 2005.48 Svante C
ornell, Anna Jonsson, N
iklas Nilsson, Per H
aggstrom, T
heW
ider Black Sea R
egion: An E
merging H
ub in European Security, T
heC
entral Asia-C
aucasus Institute, Paul H
. Nitze School of A
dvancedInternational Studies, U
ppsala, Washington D
.C., 2006.
49 Barry B
uzan, Ole W
aever, Regions and Pow
ers. The Structure of
International Security, Cam
bridge University P
ress, Cam
bridge, 2003,p. 40-83.
50 O astfel de interpretare reducând strict regiunea la statele lim
itrofeM
ãrii Negre este vizibilã în luãrile de poziþie oficiale ºi în studiile dezvoltate
asupra zonei în Turcia ºi nu numai. E
xplicaþiile unei astfel de interpretãriþin de dorinþa unora dintre statele regiunii de a evita o revizuire a acordurilorreglem
entând regimul internaþional al Strâm
torilor ºi, prin consecinþã, aarealului pontic. Interviu cu specialiºtii A
SAM
(Turcia) în noiembrie 2006.
51 Vezi Alexander G
oncharenko, op.cit.; Thom
as Land, The B
lack Sea:E
conomic D
evelopments and E
nvironmental D
angers, în „Contem
poraryR
eview”, M
arch 2001, p. 144-151; Mustafa Aydin, R
egional Cooperation in
the Black Sea and Integration into E
uro-Atlantic Structures, în T
he Role
of the Wider B
lack Sea in a Future European Security, N
AT
O D
efenseC
ollege, Research B
ranch, Rom
e, Decem
ber 2005, p. 31-43; A. N
ecdetPam
ir, Energy and P
ipeline Security in the Black Sea and C
aspian Sea
Cooperation in the Form
er Soviet Space , ME
Sharpe and the EastW
estInstitute, A
rmonk, N
ew York and London, 2000.
22 Sarah Hobson, T
he Black Sea in C
risis, World Scientific P
ublishingC
o., Singapore, 1999.23 O
leksandr Pavliuk, Ivanna Klym
push-Tsintsadze, op.cit.24 C
harles Sebe, Les pays de la Mer N
oire: dans la crainte des conflitsà venir, L’H
armattan, Paris, 1997.
25 Black Sea R
egional Profile: T
he Security Situation and the Region
Building O
pportunities , Institute for Security and International Studies,Sofia, 2000-2005.
26 Graem
e P. Herd ºi Fotios M
ostakis, op.cit.27 A
nne Aldis, Security in the B
lack Sea Region: Perspectives &
Priorities , Conflict Studies R
esearch Centre Series, G
93, Sandhurst UK
,M
arch 2001.28 R
onald Asm
us, Bruce P. Jackson, op.cit.
29 Mustafa A
ydin, op.cit.30 G
raeme P. H
erd ºi Fotios Mostakis, op.cit., p. 1.
31 Ibidem, p. 3.
32 Ibidem, p. 7.
33 Ibidem.
34 Ibidem, p. 3-4.
35 Ibidem, p. 12-13.
36 Ibidem, p. 14-15.
37 Anne A
ldis, op.cit.38 D
r. Oleg Serebrian, Som
e Considerations about R
eactivation of theB
lack Sea Geostrategic E
nsemble, în A
nne Aldis, op.cit., p. 3-7.
39 Dr. Julia G
rigorieva, The R
egion under Tensions: Current B
lack SeaR
egion Stability Factors ºi C.W
. Blandy, T
he Black Sea B
asin: Obstacles to
Peaceful Developm
ent, în Anne A
ldis, op.cit., p. 8-15, respectiv 15-20.40 Stuart H
ensel, Econom
ic Reform
and the Region’s P
rospects –A
Western View
, dr. Liviu Mureºan, T
he Black Sea E
conomic C
ooperation,G
iovanni Ercolani, E
conomic Stability and Security in the B
lack Sea, C. W
.B
landy, The B
lack Sea: Energy Politics and Pressures, prof. Yury Tem
irov,Security in the B
lack Sea Region: M
ilitary Threats, în A
nne Aldis, op.cit.,
p. 21-47.
106107
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
CORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNREGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGREREGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGREREGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGREREGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGREREGIUNEA EXTINSÃ A M
ÃRII NEGRE– TENDINÞE ªI M
IZE STRATEGICE– TENDINÞE ªI M
IZE STRATEGICE– TENDINÞE ªI M
IZE STRATEGICE– TENDINÞE ªI M
IZE STRATEGICE– TENDINÞE ªI M
IZE STRATEGICEªerªerªerªerªerban F
ban Fban Fban Fban F. Cioculescu
. Cioculescu. Cioculescu. Cioculescu. Cioculescu
Lum
ea contemporanã, în ansam
blul ei, este dependentãde existenþa resurselor energetice, dintre acesteapetrolul ºi gazele fiind de m
aximã im
portanþã. Pânã la
eventuala descoperire a unor resurse alternative, presiunea pecare statele consum
atoare o creeazã asupra celor producãtoareeste una sem
nificativã ºi ea tinde sã creascã în viitorul apropiat.Statele consum
atoare au o stare de vulnerabilitate faþã de celeproducãtoare, dar între cele douã categorii existã o anum
itãinterdependenþã.
Desigur, aceste bogãþii naturale sunt dispersate în m
ulte zoneale globului, cele m
ai cunoscute fiind Orientul M
ijlociu, Rusia-
CSI, A
frica de Nord ºi A
merica L
atinã. Conform
previziunilorA
genþiei Internaþionale a Energiei, în anul 2030 va exista o cerere
de energie cu 50% m
ai mare decât actualm
ente. Petrolul, gazeleºi cãrbunele vor avea o pondere de circa 80%
din totalul con-sum
ului energetic mondial. 1 A
genþia Internaþionalã a Energiei a
apreciat cã în 2015 cererea mondialã de energie va spori cu o
treime, adicã cu 240 m
ilioane barili pe zi. Cererea globalã de
petrol ar putea creºte cu 32% în 2015, ajungând la 93 m
ilioanebarili pe zi. C
ererea de gaz va spori ºi ea cu 45%. 2
Zona C
aucazului ºi a Mãrii N
egre prezintã o importanþã
strategicã ºi economicã deosebitã, fiind vorba atât de o regiune
Regions: C
hallenges and Solutions, în Oleksandr Pavliuk, Ivanna K
lympush-
Tsintsadze, op.cit., p. 123-156.52 R
onald D. A
smus, B
ruce P. Jackson, op.cit.; Mustafa A
ydin, op.cit.;N
icholas Dim
a, op.cit.
108109
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
va avea o lungime de 285 de kilom
etri. Costul total al proiectului
se ridicã la aproximativ 800-900 de m
ilioane de dolari, iarcapacitatea de transport va fi de circa 800 000 de barili pe zi.Iniþial, cantitatea pom
patã va fi de 35 de milioane tone de petrol
anual, urmând a se ajunge la 50 de m
ilioane tone. 4 Se estimeazã
cã va fi gata la orizontul anului 2011, asigurând conectarea Asiei
Centrale cu bazinul M
ãrii Egee (spaþiul lãrgit al M
editeranei).F
inanþarea se realizeazã doar din fonduri private. Preºedintele
rus V. Putin a declarat cã proiectul B
urgas-Alexandropolis este o
prioritate pentru sectorul energetic al Rusiei ºi pentru con-
sumatorii europeni ai hidrocarburilor din spaþiul R
usiei. 5
Proiectul a beneficiat de un lobby intens din partea B
ulgariei ºiG
reciei pe lângã statele mem
bre ale UE
, fiind vorba de o conductãcare tranziteazã teritoriile a douã state m
embre ale U
niunii.Petrolul din A
zerbaidjan ºi cel din Kazahstan va aproviziona
aceastã conductã, el plecând din portul Novorossiisk ºi ajungând
pe coasta Mãrii E
gee. Rusia va evita în acest fel tranzitul prin
Ucraina ºi B
elarus, state care au devenit mai greu de controlat
din punct de vedere politic, ºi de asemenea prin Strâm
tori, acolounde A
nkara se opune de regulã sporirii cantitãþilor tranzitate. 6
Aºa cum
subliniazã analiºtii economici, traseele cele m
ai probabilesunt B
urgas-Alexandropolis ºi B
urgas-Bitola-V
lore, proiectul fiindsusþinut cu putere de R
usia, Germ
ania, Grecia ºi B
ulgaria. 7 Înorice caz, R
usia va controla 51% dintre acþiunile consorþiului
multinaþional ce va construi conducta, prin com
paniile Trasneft(33,4 %
din acþiunile alocate Rusiei), R
osneft (33,3%) ºi G
azprom-
Neft (33,3%
). Transneft deþine monopolul conductelor petroliere
în Rusia, iar directorul acesteia a anunþat încã din aprilie 2006
cã susþine ferm proiectul. 75%
din companie este controlatã de
cãtre statul rus, dar, comparatã cu G
azprom, are o m
inimã inde-
pendenþã decizionalã faþã de cercurile de putere de la Krem
lin.
producãtoare de hidrocarburi, cât ºi de o zonã de transport alacestora. Studii bine docum
entate aratã cã în viitor va sporiconsum
ul acestor resurse, pe fondul existenþei marilor poli de
putere, state industriale avansate. Com
plexul de securitate format
de statele din Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre (RE
MN
) va firem
odelat pe termen m
ediu ºi lung ºi de aspectele energetice.Þ
inând seama de dispersarea resurselor în lum
e ºi de existenþaunor zone turbulente (O
rientul Mijlociu, A
frica de Nord), se an-
ticipeazã o creºtere a interesului marilor puteri ºi a celor re-
gionale pentru zona lãrgitã a Mãrii N
egre. Chiar dacã se vor face
progrese vizibile în folosirea energiilor alternative, dependenþam
arilor consumatori de petrol ºi de gaze naturale va rãm
âne unarealã. E
stimãri credibile aratã cã petrolul ºi gazele vor acoperi,
la orizontul anului 2020, 37,9%, respectiv 28,5%
din cererea mon-
dialã de energie. 3
Dupã cum
se ºtie, zona extinsã a Mãrii N
egre este locul detrecere a hidrocarburilor din R
usia, Asia C
entralã ºi Caucaz cãtre
Europa. În ordinea im
portanþei lor, statele care posedã strategiiregionale cu dim
ensiune energeticã au în vedere, în primul rând,
marii producãtori de gaze ºi petrol – R
usia, Kazahstanul,
Azerbaidjanul, Turkm
enistanul, dar ºi Iranul. În viitor, SUA
, UE
,C
hina, Japonia, dar ºi India, Rusia vor concura pe piaþa m
ondialãa energiei spre a avea un acces cât m
ai larg ºi mai avantajos din
punct de vedere financiar la hidrocarburi.
Conductele principaleConductele principaleConductele principaleConductele principaleConductele principale
Con
ducta B
urgas-A
lexandropolis a apãrut ca un proiect
energetic în 1991, exact în perioada în care UR
SS se afla în cursde destrãm
are. Conducta va conecta B
ulgaria, Grecia ºi R
usia ºi
110111
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
cu privire la alocarea cotelor de exploatare, au împiedicat acest
lucru. Preºedintele P
utin a avertizat cele douã state sã-ºi rezolveaceste diferende econom
ice, în caz contrar riscând sã-ºi piardãstatutul de þãri tranzitate ºi beneficiile econom
ice aferenteacestuia. 9 A
fãcut astfel o aluzie la mai vechea propunere a Turciei
adresatã Rusiei de a participa la aprovizionarea unei conducte
între porturile Samsun ºi C
eyhan, ignoratã în favoarea celei careuneºte B
urgas cu Alexandropolis. Pe 15 m
artie 2007, Putin a
vizitat Grecia, iar unul dintre obiectivele sale a fost chiar
semnarea de cãtre ºefii de stat din þãrile im
plicate a acordului dedem
arare a construcþiei conductei.
Conducta B
aku-Tbilisi-C
eyhan conecteazã Turcia, A
zerbaid-jan ºi G
eorgia. Cu cei 1 760 de kilom
etri, oleoductul este al doileaca lungim
e din lume. În m
ai 2005 a devenit operaþionalã prima
capacitate de transport. SUA
au sprijinit constant construireaacesteia, ca o m
etodã de a evita controlul absolut al Rusiei asupra
petrolului caspic. De aceea, s-a spus cã aceastã conductã are o im
-portanþã geopoliticã la fel de m
are ca ºi cea economicã propriu-
zisã. 10 Unii analiºti au m
ers chiar pânã la a afirma cã „R
usia vedeconducta B
aku-Tbilisi-C
eyhan ca fiind o conspiraþie a SUA
spre ao scoate din regiune”
11. Liderii statelor implicate în construirea
oleoductului Baku-T
bilisi-Ceyhan s-au reunit pe 13 iulie 2006 la
Istanbul pentru a celebra inaugurarea acestuia. Principalii
investitori sunt British Petroleum
, compania petrolierã de stat
din Azerbaidjan (SO
CA
R), firm
ele americane U
nocal Corp. ºi
Chevron, Statoil din N
orvegia, TPA
O din Turcia ºi E
ni SpA din
Italia. Importanþa strategicã a conductei constã în voinþa de a
ocoli spaþiul controlat geopolitic de Rusia ºi de a oferi un anum
itgrad de independenþã O
ccidentului faþã de resursele ruseºti.
În ultima perioadã se vorbeºte insistent de posibilitatea atrage-
rii unor noi parteneri precum C
hevron Texaco, din SUA
, ºiK
azMunaigazk, din K
azahstan, pentru construirea ºi exploatareaacestei infrastructuri. R
usia pare sã preseze companiile im
plicateîn gestionarea conductei C
PC
(Caspian Pipeline C
onsortium) sã
suporte o parte din costurile conductei Burgas-A
lexandropolis,sugerându-le, conform
unor analize bine documentate, cã este o
condiþie pentru sporirea volumului de hidrocarburi tranzitate
prin CP
C, de la circa 27 de m
ilioane de tone anual, în prezent, lapeste 60 de m
ilioane de tone. Aceastã creºtere fusese prevãzutã
acum câþiva ani, dar nu s-a m
aterializat, fapt ce a condus la mari
pierderi pentru cele douã companii petroliere.
Unii analiºti politici privesc foarte critic proiectul B
urgas-A
lexandropolis, evidenþiind faptul cã el va spori dependenþastatelor m
embre ale U
E de R
usia. Vladim
ir Socor afirmã chiar
cã Burgas-A
lexandropolis ar putea fi „prima conductã controlatã
de Rusia de pe teritoriul U
E ºi al N
AT
O”
8. În opinia sa, aceastanu va servi interesului U
E de a diversifica sursele de energie,
deoarece cantitatea de combustibil livrat va depinde finalm
entede voinþa M
oscovei. Petrolul va fi adus cu vapoarele din Novo-
rossiisk ºi Tuapse, eventual ºi din porturile Odessa ºi P
yvdenide pe coasta ucraineanã.
Rusia a încurajat construirea conductei pentru a evita zona
Strâmtorilor turceºti ºi a bloca eventuale accidente ecologice
sau restricþii impuse de turci. N
oua conductã va permite ocolirea
acestor coridoare de trecere foarte aglomerate ºi concurenþa cu
ruta Baku-T
bilisi-Ceyhan. În septem
brie 2006, ºefii de stat dincele trei þãri tranzitate de conductã au sem
nat un acord politicspre a grãbi începerea construcþiei acesteia, însã neînþelegerileapãrute între anum
ite companii petroliere din G
recia ºi Bulgaria,
112113
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Pipeline C
onsortium, de team
a concurenþei cu petrolul rusescla tranzitarea prin B
osfor, Kazahstanul va dirija probabil o m
areparte din petrolul sãu cãtre B
aku-Tbilisi-C
eyhan, dupã ce se vaconstrui o conductã de legãturã cu B
aku, de 800 de kilometri.
Atunci, se vor putea exporta 25 de m
ilioane de tone anual înplus prin B
TC
. Kazahstanul a atras deja com
panii de prestigiupentru exploatarea zãcãm
ântului Kashagan, fapt ce va deveni
realitate la orizontul anului 2009.În 2015, producþia de petrol a K
azahstanului va ajunge probabilla circa 150 de m
ilioane de tone anual (3,5 milioane de barili pe
zi), fiind disputatã de China, statele din U
E, R
usia, Ucraina etc.
Prin comparaþie, în 2005 producþia zilnicã de petrol a fost de 1,2 m
i-lioane de barili pe zi. C
onsorþiul de companii petroliere care a
construit Baku-T
bilisi-Ceyhan a pus la punct un set de m
ãsuri desiguranþã foarte riguroase ºi o Joint P
ipeline Security Com
-m
ission, în ideea de a descuraja tentativele de sabotaj sau furtdin partea populaþiilor locale, care nu întotdeauna au acceptat debunãvoie exproprierile. E
xistã ºi un sistem de cam
ere de luatvederi, dar ºi de pazã arm
atã regulatã în cele trei state strãbãtutede conductã. C
u fonduri date de British Petroleum
(BP
), Georgia
a înfiinþat de curând aºa-numitul Strategic P
ipeline Protection
Departm
ent (SPP
D), com
pus din peste 700 de persoane. 13 Turciaºi A
zerbaidjan nu au semnat cu B
P acorduri suplim
entare deprotecþie ºi pazã, bazându-se pe forþele arm
ate naþionale. La
rândul lor, SUA
, spre a descuraja potenþialele atacuri teroristeasupra platform
elor de exploatare a hidrocarburilor din Marea
Caspicã, au lansat iniþiativa C
aspian Guard, prin care oferã
Azerbaidjanului ºi K
azahstanului echipamente ºi instructaj pentru
activitãþile gãrzii de coastã. La rândul ei, Rusia a propus crearea
Casfor, o organizaþie de securitate prin cooperare a statelor
caspice, proiect respins de actorii importanþi ai regiunii.
Oleoductul evitã teritoriul R
usiei, iar insistenþa unor oficialiam
ericani pentru realizarea proiectului a dus la eticheta destrategie „antirusã” a acestuia. E
xistã opt staþii de pompare, iar
petrolul caspic este dirijat cãtre bazinul Mediteranei. C
irca 4m
iliarde de dolari au fost investite de companiile europene ºi
americane în acest proiect. P
ortul turcesc Ceyhan este ter-
minalul unei foste conducte (închisã actualm
ente) care lega Irakulde Turcia. P
rin utilizarea acestui traseu, Turcia vrea sã descarcetraficul m
aritim de hidrocarburi prin strâm
torile Bosfor ºi
Dardanele, evocând pericolul perm
anent al unor accidenteecologice. Se aºteaptã ca volum
ul transportat zilnic prin conductãsã fie de 1 m
ilion de barili pe zi.În plus, din 2007, K
azahstanul ar putea începe sã pompeze 3 m
ilioa-ne tone de petrol anual în B
aku-Tbilisi-C
eyhan, conform acordu-
lui-cadru din iunie 2006 privind sistemul de tranzitare a petrolului
dinspre Kazahstan cãtre A
zerbaidjan. În 2005 s-a vorbit de posibilacreare a unui consorþiu al gazelor între U
craina, Rusia ºi
Germ
ania. Însã propunerea Kievului de a fi incluse aici ºi
Uzbekistan, Turkm
enistan, Kazahstan a fost respinsã ferm
deM
oscova. Din acel m
oment, K
azahstanul a decis sã practice opoliticã de independenþã energeticã atât faþã de R
usia, cât ºi faþãde O
ccident. 12 Aspectul sensibil din punctul de vedere al secu-
ritãþii energetice este dat de faptul cã traseul conductei esteapropiat de unele focare de conflict K
urdistan, Cecenia, N
agor-no-K
arabah, Abhazia ºi O
setia. De asem
enea, nu trebuie neglijatnici riscul seism
ic. Mom
entan, petrolul din Kazahstan va circula
nu pe conductã, ci pe vapoare, iar volumul anual iniþial nu va
depãºi 7 milioane de tone. A
bia prin 2010 se poate ajunge la20 de m
ilioane de tone.D
eoarece compania rusã Transneft a refuzat sã accepte spo-
rirea cantitãþii de petrol din Kazahstan furnizat prin C
aspian
114115
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Baku
-Grozn
îi-Novorossiisk
. 16 Conducta respectivã a fost
construitã spre a se transporta petrolul din Kazahstan (Tengiz)
cãtre portul rusesc la Marea N
eagrã Novorossiisk, cu o capacitate
de încãrcare a petrolului de 180 000 de tone per petrolier. Însãaceastã conductã trece prin C
ecenia, fiind o posibilã þintã a unorsabotaje ºi atacuri teroriste. B
eneficiile aduse de acest coridorsunt: o capacitate superioarã celei a oleoductului B
aku-Supsa (6-7m
ilioane de tone) ºi construirea unei derivaþii de ocolire a Ceceniei.
S-a realizat ºi racordarea cu noul terminal petrolier caspic de la
Mahachkala. R
usia a urmãrit ºi achiziþionarea C
TC
(Consorþiul
de Conducte C
aspice), spre a controla exportul din regiuneacâm
purilor de exploatare din nordul Kazahstanului ºi a face
conexiunea cu marele term
inal petrolier de la Novorossiisk,
Cheskaris, care are o capacitate de aproxim
ativ 40 de milioane
de tone. Rusia a analizat ºi posibilitatea construirii între Suho-
dolnaia ºi Radionovskaia a unei variante pentru oleoductul Sam
ara-N
ovorossiisk, spre a evita tranzitarea prin Ucraina. Toate
conductele ce duc la Novorossiisk sau Supsa sunt privite cu iritare
de Turcia, deoarece congestioneazã traficul deja aglomerat prin
Strâmtori.
Baku
-Daghestan-N
ovorossiisk. Construirea unei conducte
între Novorossiisk ºi C
eyhan via Georgia a fost un proiect susþinut
energic de Rusia, m
ai ales spre a evita traficul prin strâmtorile
Bosfor ºi D
ardanele ºi pentru a permite tranzitarea prin R
usia apetrolului brut azer ºi kazah, dupã lansarea B
aku-Tbilisi-C
eyhan.D
in cauza conflictului din Cecenia, ruºii nu au dorit sã con-
struiascã o ramificaþie de conductã prin C
aucazul de Nord. În
fapt, existã o concurenþã certã între Baku-T
bilisi-Ceyhan ºi B
aku-D
aghestan-Novorossiisk. U
ltima dintre ele este m
ai riscantã dinpunctul de vedere al europenilor, deoarece tranziteazã regiunea
Baku-T
bilisi-Erzuru
m este o conductã de gaze inauguratã
la finele lui 2006. Acest coridor energetic este deja folosit pentru
transportarea gazului natural ce provine din marele zãcãm
ântoffshore al A
zerbaidjanului, Shah Deniz. E
xploatarea oferã 3,4m
ilioane de metri cubi de gaz ºi 1 300 de tone de gaz condensat
pe zi. Estim
ãrile aratã cã în viitorul apropiat se va ajunge la 5,6m
ilioane de metri cubi ºi 2 500 tone pe zi. D
eºi totul era pregãtitpentru darea în funcþiune a conductei încã din octom
brie 2006,m
omentul s-a am
ânat pânã în decembrie acelaºi an. G
eorgiaprim
eºte 5% din gazele livrate Turciei (ca taxã de tranzit) ºi are
dreptul sã cumpere alte 5%
la un preþ preferenþial (55 de dolarim
ia de metri cubi). În aºteptarea livrãrilor de gaz azer, G
eorgiaa prim
it asigurãri de la Azerbaidjan cã acest stat poate servi
drept coridor de tranzit pentru gazele iraniene cumpãrate de
georgieni. Însã capacitatea maxim
ã de transport nu poate depãºi2 m
ii de metri cubi pe zi, ceea ce reprezintã abia 30%
din nevoileG
eorgiei. 14
În 2007, deschiderea unor noi capacitãþi de exploatare ar putearidica producþia la nivelul de 6 m
ilioane de metri cubi pe zi,
respectiv 8,4 miliarde m
etri cubi anual ºi 2 milioane tone de gaz
condensat. Repartiþia cotelor de gaz între A
zerbaidjan, Georgia
ºi Turcia se face conform acordului sem
nat în decembrie 2006
de cele trei state pe teritoriul cãrora trece conducta respectivã.În 2001 se sem
nase un acord prealabil prin care Turcia urma sã
dispunã de 6,6 milioane de m
etri cubi de gaz pe an, restulcantitãþii revenind G
eorgiei ºi Azerbaidjanului. 15 U
lterior, Ankara
a acceptat sã cedeze o parte din cota sa celorlalþi parteneri. Pentruanul 2007, cantitatea totalã de gaz ce va tranzita prin aceastãconductã va fi de circa 1,1 m
iliarde de metri cubi. B
aku-Tbilisi-
Erzurum
permite exportul de gaze cãtre sudul E
uropei, fãrãcontrolul R
usiei.
116117
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
mestecat cu hidrocarburi de m
ai slabã calitate din Urali, aºa cum
obiºnuia Rusia sã facã. S-a convenit sã se extindã de la G
dansk laP
lok, iar Com
isia Europeanã a aprobat un credit pentru studiul
de fezabilitate tehnicã ºi comercialã. În m
ai 2002 a devenitoperaþionalã prim
a capacitate de funcþionare a conductei, fiindvorba de transportarea a 9 m
ilioane de tone, cu perspectiva de ase ajunge la 14,5 m
ilioane de tone. Petrolul caspic urma sã fie
dus de la noul terminal P
ivdenny pânã la confluenþa cu marea
conductã Drujba ºi de acolo cãtre Polonia ºi E
uropa de Vest.Societatea ucraineanã N
aftohaz Ukrayiny ºi com
pania subsidiarãU
krTransNafta urm
au sã aibã controlul asupra conductei. Rusia
s-a opus acestui proiect care avantaja Polonia, statele baltice ºichiar G
ermania. C
antitatea de petrol tranzitatã este foarte micã,
ceea ce nemulþum
eºte guvernul de la Kiev. M
ai rãu, Ucraina nu
dispune de banii necesari spre a asigura un flux substanþial ºicontinuu de petrol caspic prin conductã. D
e asemenea, nu are
fonduri spre a conecta Odessa-B
rodi cu rafinãriile existente.R
usia a reuºit sã împiedice K
azahstanul sã livreze combustibil
pe acest coridor, prin presiuni diplomatice ºi econom
ice. SUA
,prin vocea secretarului pentru energie B
ill Richardson, au sprijinit
proiectul conductei. În anul 2003, firma ruso-britanicã T
NK
-BP
s-a strãduit sã facã lobby pentru ca petrolul caspic sã fie dirijatcãtre sudul E
uropei, prin Strâmtorile turceºti, nu cãtre E
uropade N
ord, aºa cum dorea guvernul ucrainean.
Abia în aprilie 2003 K
azahstanul, prin compania petrolierã
de stat KazM
unaiGaz, anunþa cã s-a ajuns la un acord com
ercialcu firm
e precum C
hevron Texaco, Exxon M
obil, BP, Lukoil –
mem
bre ale Consorþiului Tengizchevroil – spre a se pom
pa6 m
ilioane tone anual de petrol prin Odessa-B
rodi. Deoarece nu
existau încã oferte concrete de petrol caspic pentru conductã ºi
secesionistã Abhazia. Însã zona D
aghestanului cunoaºte ºi earevolte ºi m
iºcãri de gherilã ale separatiºtilor islamici, de aceea
traseul acesta nu este nici el foarte sigur. În ianuarie 2007,A
zerbaidjanul a fãcut un pas major în acþiunea sa de îndepãrtare
politico-economicã de R
usia. Statul caucazian a refuzat sã plãteascãpreþul crescut pentru gaze naturale solicitat de G
azprom (230
de dolari) ºi concomitent a anunþat cã sisteazã furnizarea de petrol
prin conducta Baku-N
ovorossiisk. Motivul invocat de autoritãþile
de la Baku este acela cã statul are nevoie de rezervele de petrol
pentru a le putea folosi pe post de combustibil pentru centralele
electrice. 17 Acestea erau pânã de curând þinute în funcþiune cu
gaz rusesc… A
ºadar, Azerbaidjanul, care nu ºi-a dezvoltat de ajuns
infrastructurile de exploatare a gazelor ºi petrolului la cotesuficiente spre a satisface ºi nevoile interne ºi pe cele externe,este decis sã utilizeze centralele electrice folosind com
bustibiliidin producþia internã. E
xploatarea la randament m
axim a rutei
Baku-T
bilisi-Ceyhan ºi a viitoarei N
abucco va rezolva, probabil,situaþia energeticã a acestei þãri.
Con
ducta B
aku-T
bilisi-Supsa a devenit operaþionalã din
aprilie 1999. Graþie acesteia, A
zerbaidjanul a reuºit sã îºi tran-sporte petrolul printr-o zonã care scapã controlului R
usiei,principalii beneficiari fiind A
zerbaidjanul ºi Georgia
18. Supsa esteun port georgian la M
area Neagrã.
Conducta O
dessa-Brodi are o lungim
e de 674 de kilometri.
Iniþiativa a aparþinut Ucrainei ºi Poloniei, cu sprijiul SU
A, iar
petrolul provenit din Kazahstan ºi A
zerbaidjan urma sã fie
transportat astfel cãtre Europa C
entralã ºi de Vest. Volumul
tranzitat urma sã fie de 40 de m
ilioane tone anual. Guvernul
ucrainean urmãrea sã obþinã acces la un petrol superior, nea-
118119
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Nord-E
st, aºadar ea ar putea fi beneficiara extinderii conducteicãtre P
lock.Totuºi, la finele anului 2006, au existat destule indicii privind
decizia preºedintelui ucrainean de a renunþa la conectarea cuterm
inalul Plock. C
ercurile de afaceri ucrainene din jurul pre-m
ierului V. Ianucovici au fãcut presiuni pentru conectarea lam
area conductã Drujba, care tranziteazã U
craina ºi Slovacia,reuºind sã îl atragã de partea lor pe m
inistrul energiei ºi com-
bustibililor ucrainean Iuri Boyko
20. În acest caz, se vor folosi ca-pacitãþile de prelucrare ale rafinãriilor din C
ehia, Litvinov ºi
Kralupy. G
uvernul ucrainean a manifestat inform
al preferinþa sapentru interconectarea conductei respective cu oleoductul slovacTranspetrol, parte a conductei D
rujba. În acelaºi timp, K
ievul anegociat neoficial cu G
azprom construirea unui gazoduct de
conectare, în lungime de 230 de kilom
etri (capacitate de 20 dem
iliarde metri cubi/an) între B
ohorodcany ºi Ujhorod, adicã la
frontiera cu Slovacia. D
acã pentru Ucraina soluþia slovacã este un substituent
acceptabil al celei poloneze, din punctul de vedere al statelorm
embre ale U
E ea reprezintã un scenariu m
ai puþin fericit.M
otivul este acela cã Rusia are ºanse m
ai mari sã achiziþioneze
conducta slovacã de petrol, în acest caz europenii nereuºind sãdim
inueze semnificativ m
onopolul rusesc asupra gazelor caspice.Polonia este una dintre principalele susþinãtoare ale U
craineiprivind integrarea în N
AT
O ºi U
E, iar anunþul preºedintelui
Iuºcenko de la finele lui octombrie 2006 privind schim
bareadirecþiei conductei a produs iritare la Varºovia. Pe de altã parte,U
E, prin vocea com
isarului pentru energie, A. P
iebalgs, a anunþatîn ianuarie 2007 cã doreºte o „ram
ificare” a conductei Drujba
spre Lituania, pentru ca petrolul din CSI sã poatã ajunge ºi în
Polonia ºi spre statele baltice.
nici potenþialii cumpãrãtori nu îºi m
anifestau interesul, pre-ºedintele ucrainean K
ucima declara în aprilie 2003 cã respectiva
conductã ar putea transporta petrol rusesc, fapt ce ar fi adusK
ievului un profit de circa 90 de milioane de dolari anual, taxe
de tranzitare, plus acces la petrol pentru nevoile economice
curente.În repetate rânduri, oficialii ruºi din dom
eniul energiei auafirm
at cã Rusia nu dorea ca petrolul sãu sã fie tranzitat cãtre
Europa de N
ord, deoarece acolo nu exista o piaþã pentru acestcom
bustibil. Raþiuni econom
ice cereau ca Rusia sã gãseascã un
coridor de transport al petrolului cãtre sudul Europei. A
cest punctde vedere a fost criticat de secretarul de stat adjunct pentruafaceri europene ºi eurasiatice Steven P
ifer, care considera cãpetrolul caspic este cea m
ai bunã soluþie pentru Odessa-B
rodi,existând atât ofertã, cât ºi cerere suficiente. D
in cauza presiunilorR
usiei ºi a perspectivelor economice excelente oferite de con-
ducta Baku-T
bilisi-Ceyhan care se afla în construcþie, K
azahstanul,prin vocea am
basadorului în Ucraina, anunþa cã nu are
posibilitatea de a oferi suficient petrol pentru acest coridor detransport. În septem
brie 2006, preºedintele ucrainean V. Iuºcenkos-a întâlnit cu om
ologul sãu azer ºi a propus ca acest stat sã acceptesã livreze 4,5 m
ilioane de tone de combustibil pentru U
crainaprin conducta în cauzã. B
aku a dat de înþeles cã este interesat îndiversificarea exporturilor de energie. 19
Proiectul O
dessa-Brodi a fost readus în discuþie în vara anului
2005, atunci când Com
isia Europeanã a acceptat ca un consorþiu
de companii europene sã finalizeze studiile necesare construirii
unei ramificaþii a conductei respective, pânã la P
lock, în Polonia.C
ompania polonezã P
KN
Orlen este direct interesatã sã dezvolte
sau sã preia infrastructuri energetice în Polonia ºi Germ
ania de
120121
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
sã vadã Rusia acaparând toate coridoarele de transport al energiei
cãtre Europa, lucru cu care Turcia este de acord. 21 Însã ea nu
vrea sã obstrucþioneze proiectul de teama unor represalii ruseºti,
cum ar fi dim
inuarea fluxurilor energetice prin Blue Stream
saualegerea unui coridor energetic cãtre G
recia, marea rivalã istoricã.
Oficialii turci ºtiu cã R
usia a conceput Blue Stream
2 ºi ca pe unrival al conductei N
abucco, existând o probabilitate crescutã caprim
a conductã sã devinã operaþionalã înainte de cea de-a doua,din pricina distanþei m
ai mici ºi a obstacolelor geografice. 22 E
im
ai realizeazã ºi cã europenii nu vor tolera nimic care sã fie ostil
proiectului Nabucco, în care s-au pus atâtea speranþe privind
diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie.D
acã totuºi turcii acceptã planul rusesc al conductelor supli-m
entare, este posibil sã asistãm la construirea unei conducte de
legãturã între Ceyhan ºi Sam
sun, aºadar s-ar ajunge la conectareaB
aku-Tbilisi-C
eyhan cu Blue Stream
23, ultima fiind un gazoduct
submarin care conecteazã prin M
area Neagrã portul rusesc D
jugbacu portul turcesc Sam
sun (de o capacitate de 16 miliarde de m
etricubi anual).
Totuºi, reticenþele Turciei ar putea sã se risipeascã rapid, încondiþiile în care ºi unele state m
embre ale U
E sunt gata sã
semneze acorduri cu com
paniile ruse de petrol ºi gaze, chiar îndauna proiectului N
abucco. La m
ijlocul lunii martie, guvernul
ungar a anunþat cã este dispus sã accepte extinderea Blue Stream
dinspre Turcia ºi Balcani pe teritoriul ungar. D
acã Ungaria tinde
sã devinã un nod energetic pentru gazul rusesc destinat Europei
Centrale, atunci solidaritatea statelor din U
E va prim
i o loviturãserioasã. U
nele voci critice au acuzat Budapesta de sabotarea
proiectului Nabucco, aºadar eventualul accept al A
nkarei nu vaface decât sã înrãutãþeascã atm
osfera tensionatã în acest mom
ent.G
uvernul turc nu va putea afirma precum
cel ungar, prin voceaprim
ului-ministru, cã N
abucco este „un vis îndepãrtat”, deoarece
Blue Stream
. Este o conductã dirijatã de R
usia spre Turcia,cu scopul de a diversifica strategia de export a prim
ei ºi a împiedica
pãtrunderea concurenþilor vest-europeni pe piaþa turcã. Sunt douãconducte îngem
ãnate, cu o capacitate de 565 Bcf ( billion cubic
feet – miliarde de picioare cubice). C
onstrucþia s-a terminat în
octombrie 2002. P
reþul lucrãrilor a fost estimat la 3,3 m
iliardede dolari. D
in februarie 2003, fluxul de gaze a început sã sedesfãºoare în m
od constant. Rusia, Turcia ºi Italia sunt statele
implicate în proiectul care se bazeazã pe un joint venture între
Gazprom
ºi compania italianã E
NI, dem
arat în 1997. Este o
conductã de mare adâncim
e, pe alocuri ajungând la 2 150 de metri
sub nivelul mãrii. În acest scop, s-a folosit tehnologia Saipem
700, furnizatã de firma italianã E
NI. B
lue Stream are punctul de
plecare în sudul Rusiei, la Izobilnoy, strãbate bazinul M
ãrii Negre,
ajungând la Samsun în Turcia ºi, de acolo, la A
nkara. Aºadar,
Turcia are peste 800 de kilometri de conductã. În septem
brie2006, preºedintele Rusiei, V. Putin, s-a întâlnit cu A
lexei Miller, di-
rectorul Gazprom
ului, propunând construirea unei a doua conducteB
lue Stream cu dublu traseu – pentru gaze ºi petrol. În acest fel,
capacitatea de transport va spori de la nivelul de 3,7 miliarde de
metri cubi în 2006 la circa 30 de m
iliarde de metri cubi în
mom
entul când noile conducte vor deveni operaþionale. Blue
Stream 2 va putea transporta 8 m
iliarde de metri cubi anual,
dintre care 5 miliarde vor fi destinate Italiei. F
irma italianã E
NI
ºi Gazprom
sunt în principiu de acord sã semneze un contract
preliminar în acest sens, dar ºi com
pania ungarã MO
L este
interesatã sã participe la proiect.O
pinia publicã turcã este oarecum îngrijoratã de dependenþa
energeticã a Turciei faþã de Rusia, dar ºi de intenþia ruºilor de a
restructura sistemul turcesc de conducte. În plus, A
nkara nudoreºte sã irite U
E, în care aspirã sã se integreze. U
E nu vrea
122123
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
cel dintre Constanþa ºi P
iteºti, fiind necesarã doar realizareaconexiunii P
iteºti-Pancevo, cu inversarea sensului de funcþionare
a pompelor de petrol din oraºul sârbesc. Petrolul ar urm
a sãm
eargã de la Pancevo la Trieste ºi Om
isali, la preþuri destul descãzute. 24 O
misali, port croat la A
driatica, este varianta de traseucare ar perm
ite conectarea mai rapidã cu Trieste, prin Slovenia
( South East E
uropean Line). Riscurile politice sunt relativ m
ici,deoarece Serbia, m
oºtenitoare alãturi de Muntenegru a fostei
Iugoslavii, tinde spre integrarea în NA
TO
ºi UE
, aºadar estepuþin probabil sã se ajungã din nou la conflicte precum
cele dinanii ’90 ai secolului trecut. U
n risc mai m
are îl reprezintã posibilapoluare cu petrol a râurilor din sudul R
omâniei ºi im
plicit aD
unãrii. Din aceastã conductã s-ar putea desprinde o ram
ificaþiecãtre sudul U
ngariei ºi centrul Sloveniei, urmând ca traseul
acesteia sã fie spre Trieste. De aici, se poate realiza inter-
conectarea cu Trans-Alpine P
ipeline care transportã combustibilul
cãtre Austria, G
ermania ºi C
ehia. Deºi R
omânia a depus eforturi
diplomatice m
ajore, cãutând sã convingã statele occidentale deavantajele strategice ºi econom
ice ale acestui traseu energetic,se pare cã s-a preferat B
aku-Tbilisi-C
eyhan. Existã ºi o rivalitate
între aceste trasee – Constanþa-Trieste ºi B
urgas-Alexandropolis,
inclusiv Baku-T
bilisi-Ceyhan
25 –, dar acest fapt nu trebuie sãafecteze relaþiile dintre statele respective.
Nabu
cco reprezintã un proiect ambiþios de transportare a
gazului din Azerbaidjan, K
azahstan ºi eventual Iran26, cãtre
Turcia, Bulgaria, R
omânia, U
ngaria ºi Austria. P
reþul estimativ
este de circa 5 miliarde de dolari, dintre care R
omâniei îi revin
de plãtit 800 de milioane de euro. 27 C
onducta va avea 3 300 dekilom
etri. De m
enþionat cã Rom
ânia, alãturi de celelalte stateim
plicate, a semnat la V
iena acordul de demarare a lucrãrilor la
a dat multiple asigurãri cã are un interes m
ajor în realizareaacestuia. U
n eventual eºec al Nabucco ar spori sentim
entul deneîncredere al m
ultor europeni la adresa Turciei, ca potenþialcandidat la integrarea în U
E.
Constanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-Trieste
Rom
ânia este foarte interesatã de realizarea acestui proiectal C
onductei Paneuropene de petrol P
EO
P, prin care þiþeiul caspicar ajunge în Italia, trecând prin B
alcanii de Vest. Proiectul concu-
reazã cu Burgas-A
lexandropolis, acesta din urmã fiind puternic
susþinut de Rusia. Factorii de decizie din R
omânia au beneficiat
de sprijinul unor cercuri politice ºi economice influente din
Franþa ºi Italia, dar ºi de sprijinul diplom
atic al UE
ºi SUA
,conºtiente de im
portanþa terminalului din portul C
onstanþa întransportarea petrolului caspic cãtre E
uropa de Vest. De asem
e-nea, M
idia ºi Nãvodari sunt considerate centre de rafinare (com
-binate petrochim
ice) valoroase. Rom
ânia ar urma sã cheltuiascã
circa 1,25 miliarde de dolari la un volum
de 40 miliarde de tone
þiþei pe an sau chiar 2,1 miliarde de dolari pentru un volum
de80-90 de m
iliarde pe an. În schimb, ar prim
i ca taxã de tranzitsuficient petrol spre a alim
enta majoritatea rafinãriilor existente în
þarã. Petrolul ar urma sã vinã din K
azahstan pânã la Novorossiisk,
apoi pânã la Constanþa. S-a stabilit de cãtre experþii rom
âni ºistrãini cã traseul R
omânia-Iugoslavia (Serbia)-C
roaþia-Italia(T
rieste) ar fi varianta optimã în plan econom
ic. Lungim
eaconductei ar fi de circa 1 400 de kilom
etri, luându-se în calcul ºiposibilitatea utilizãrii unui al doilea term
inal la Marea A
driaticã,cel de la O
misali. S-a vorbit de transportarea a peste 30-40 m
i-lioane de tone de þiþei anual (660 000 de barili pe zi). C
ostulestim
ativ ar fi de 1-1,5 miliarde de dolari. R
omânia este avantajatã
de existenþa unor segmente de conductã gata realizate, anum
e
124125
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Com
pania austriacã OM
V deþine 50%
din compania ce ar urm
asã construiascã „N
abucco”. Multe state europene sperã ca, între
timp, o parte dintre sancþiunile im
puse Iranului de cãtre SUA
sãfie ridicate, astfel încât gazul iranian sã poatã fi utilizat, alãturide cel azer ºi kazah. K
azahstanul a reuºit sã exporte în 2006petrol brut în volum
de 57 de milioane de tone. 25 de tone au
fost alocate conductei CP
C ( C
aspian Pipeline Consortium
), fiindtrim
ise spre Novorossiisk, 15 m
ilioane de tone trimise R
usieiprin conducta A
tyrau-Samara, ºi alte 2,5 m
ilioane de tone rafi-nãriei O
renburg, din Rusia. A
ºadar, grosul rezervelor petrolieredisponibile a fost trim
is cãtre Europa, via R
usia. Chinei i-au
revenit abia 2,5 milioane de tone prin conducta A
tasu-Alashankou.
Unii analiºti politico-econom
ici constatã tendinþa autoritãþilorpolitice din K
azahstan de a lãsa în stare de „adormire” aºa-num
itaalianþã strategicã cu R
usia, în timp ce m
ultiplicã semnalele de
cooperare ºi parteneriat atât cu Europa ºi SU
A, cât ºi cu C
hina.În acest fel, se produce treptat o separare a R
usiei ºi Kazah-
stanului ºi apare chiar o stare de „rivalitate latentã”. 28 Rusia nu
vede cu ochi buni nici conducta sino-kazahã ºi nici participareaîn viitorul apropiat a A
stanei la aprovizionarea conductei Baku-
Tbilisi-C
eyhan sau chiar a conductei Nabucco. P
rimul-m
inistrukazah, K
arim M
asimov, a solicitat în ianuarie 2007 stabilirea unui
control strict asupra companiilor petroliere strãine ce activeazã
în aceastã þarã, sugerând faptul cã privilegiile de care se bucuraufirm
ele ruseºti de profil nu mai pot continua.
Analistul politic V
ladimir Socor dem
onstreazã cã Rusia are
un cvasimonopol asupra resurselor energetice exportate din
Kazahstan, fiind vorba de 43 de tone din totalul de 57 m
ilioanede tone de petrol kazah exportat. 29 Pe 26 iunie 2006, la V
iena,m
iniºtrii energiei din statele beneficiare ale viitorului oleoduct(tranzitate de conductã) s-au reunit, alãturi de com
isarul pentru
conductã în iunie 2006. UE
îºi pune mari speranþe în realizarea
acestei conducte, ale cãrei lucrãri ar putea demara în 2008 spre
a se finaliza în 2011 în cea mai optim
istã variantã. Abia în 2020,
aceasta va ajunge la gradul de maxim
ã operaþionalizare, esti-m
ându-se cã între 26 ºi 32 de miliarde de m
etri cubi pe an (între70 ºi 90 de m
ilioane de metri cubi pe zi) vor putea fi transportaþi
în acest fel. Pentru început, se vor exploata gazele din imensul
depozit offshore azer Shah Deniz (peste 1 000 de m
iliarde dem
etri cubi).Pe 26 iunie 2006, C
omisia E
uropeanã a dat undã verde pro-iectului N
abucco. Firm
ele implicate în acest proiect sunt: B
otas(Turcia), B
ulgarGaz (B
ulgaria), Trans-G
az (Rom
ânia), MO
L(U
ngaria), OM
V (A
ustria), fiecare cu câte 20%. A
ceste companii
au cerut Com
isiei Europene o exceptare de la clauza care im
puneacordarea accesului la conductã pentru operatori la un preþ re-glem
entat în prealabil, pentru a putea încheia contracte defurnizare pe term
en lung (de peste 10 ani). Surse din cerculcom
isarului european pentru energie, Andris P
iebalgs, considerãposibilã acordarea unor scutiri dintr-un m
otiv simplu: iniþial
neglijat, acest proiect este foarte interesant pentru UE
, actorinternaþional aflat într-o stare de neplãcutã dependenþã faþã deim
porturile de petrol ºi gaz din Rusia. D
acã se va realiza, Nabucco
va permite dim
inuarea influenþei ruseºti în dirijarea fluxurilorenergetice cãtre E
uropa. „Com
isia Europeanã este interesatã în
proiectul «Nabucco», ca o sursã alternativã de energie”, a declarat
purtãtorul de cuvânt al comisarului pentru energie, Ferran
Tarradellas Espuny, ziarului „C
otidianul” în 2006. „Construirea
unei noi conducte de gaz, care sã lege Europa cu zona Turciei,
este o prioritate pentru Com
isie, interesatã sã-ºi diversifice sur-sele ºi infrastructura.”
126127
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
22 milioane de tone anual ºi 27 m
ilioane de tone în 2006.Iniþiatorii acestui proiect au constituit o C
omisie de stat pentru
acceptare, care a verificat atent cererile de construcþii, siguranþaexploatãrilor ºi a protecþiei m
ediului. Capacitatea C
PC
urmeazã
sã creascã de 2,5 ori în urmãtorii ani, prin construirea unei noi
staþii de pompare, a unor capacitãþi de stocare ºi a unei instalaþii
de încãrcare. În stadiul ultim de dezvoltare, prin C
PC
se vorputea transporta 67 de m
ilioane de tone anual. Ceea ce deo-
sebeºte CP
C de alte conducte este faptul cã a fost construitã din
fondurile unor companii transportatoare de petrol, pentru pro-
priile lor nevoi, nu spre a servi unor terþi. Gestionarea canti-
tãþilor transportate ºi a preþurilor se face prin consens întreacþionari, pe baza obligaþiilor contractuale stabilite.
Activitatea C
PC
se bazeazã mai ales pe exploatarea zãcã-
mintelor de petrol de la Tengiz, de acolo provenind m
ajoritateacelor 60-65 de m
ilioane de tone de petrol extrase ºi exportatede K
azahstan. Deºi are un potenþial enorm
, acest zãcãmânt nu a
dat decât 13 milioane de tone anual în anii 2004, 2005 ºi 2006, în
locul celor 20 de milioane care fuseserã planificate începând din
2005.D
eºi companiile TengizC
hevroil ºi Exxon M
obil, care ex-ploateazã zãcãm
ântul, afirmã cã pot spori nivelul de extracþie,
Rusia nu ºi-a dat încã acordul pentru creºterea capacitãþii de
operare a conductei CP
C de la 27-30 de m
ilioane de tone anual(2005 ºi 2006) la 65 de m
ilioane de tone sau chiar 72 milioane în
2009. Ruºii invocã problem
e tehnice, ecologice, dar ºi tarife detranzit, autoritate m
anagerialã etc. spre a favoriza compania
Transneft, dornicã sã preia controlul asupra terminalului de la
Novorossiisk. C
onducerea Transneft (din care face parte însuºim
inistrul rus al energiei, Viktor K
hristenko) nu ºi-a dat acordulpentru extinderea C
PC
, fapt pentru care a fost aspru criticatã de
energie al UE
, A. P
iebalgs, ºi au semnat declaraþia m
inisterialãde sprijin pentru N
abucco. Fãrã îndoialã, acesta are o valoare
economicã ºi geostrategicã uriaºã pentru U
E ºi statele m
embre,
fiind considerat un proiect energetic vital. De aceea, orice fel de
presiuni venite din partea Rusiei sau a altor state, care ar putea
crea greutãþi în calea acestuia, vor provoca reacþii energice dinpartea U
niunii. Iar statele tranzitate de conductã vor dobândiprobabil un rol geopolitic m
ai important în ansam
blul UE
.
Con
sorþiul C
ondu
ctei Caspice ( C
aspian Pipeline C
on-sortium
– CP
C) este un m
are proiect de investiþie cu participarestrãinã. C
osturile estimate au fost de circa 1,5 m
iliarde de dolari.C
PC
Rusia ºi C
PC
Kazahstan s-au asociat în acest scop, fiind
atrase în total zece firme din ºapte þãri. R
usia deþine 24% din
acþiunile CP
C, iar K
azahstan 19%. P
rin Novorossiisk este
exportatã circa 90% din cantitatea de petrol vândutã de R
usiaanual 30, însã Turcia este iritatã de aglom
eraþia cauzatã de petro-liere în B
osfor ºi Dardanele, precum
ºi de riscurile ecologice. Îndecem
brie 2003, Turcia a restricþionat traficul prin Strâmtori,
invocând securitatea naþionalã.P
rincipala conductã transportã petrol din vestul Kazahstanului
cãtre noul terminal m
aritim din R
usia (Novorossiisk). Lungim
eaacesteia este de 1 510 de kilom
etri. Dacã fazele iniþiale de con-
struire a conductei au fost finanþate de cãtre companiile private
implicate în proiect (C
hevron, KazM
unayGaz), expansiunea
viitoare se va face din câºtigurile realizate de CP
C. A
ctivitateaC
PC
a început în octombrie 2001, iar în 2002 a fost introdus oil
quality bank, un mecanism
care permite transportatorilor de
petrol sã cunoascã valoarea de piaþã a diverselor sortimente ale
acestuia. Dacã în 2003, conducta perm
isese transportarea a 16m
ilioane de tone de petrol, pânã la mijlocul lui 2004 s-a ajuns la
128129
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Moscova a fãcut tot posibilul spre a bloca apariþia unor con-
ducte care sã o ocoleascã ºi sã lege Kazahstanul de G
eorgia (deasem
enea, nu a permis accesul petrolului kazah cãtre porturile
ruseºti, de unde sã fie trimis cãtre Vest), Turcia sau U
craina.P
roducþia petrolierã de la Tengiz are un singur coridor de trans-port, anum
e conducta Tengiz-Novorossiisk, controlatã de com
-panii ruseºti ºi strãine. F
irmele ruseºti au preferat sã pãstreze
volumul de exploatare la nivelul de 13 m
ilioane de tone anual înultim
a vreme, spre iritarea guvernului kazah ºi a com
paniiloram
ericane Chevron ºi E
xxon Mobil. 33
Finalm
ente, Kazahstanul ºi C
hina au construit o mare con-
ductã cãtre Est (spre X
injiang în vestul Chinei) ºi au prom
is cãvor livra petrol pentru B
aku-Tbilisi-C
eyhan ºi gaz pentru conductaN
abucco. Rusia a blocat, prin tarifele practicate, folosirea
conductei CP
C de cãtre m
arile consorþii occidentale – Exxon
Mobil, C
hevron – la nivelul dorit de acestea. Ruºii se strãduie sã
împiedice construirea unei m
ari conducte transcaspice care i-arpriva de controlul asupra gazului din A
sia Centralã ºi i-ar obliga
sã îl cumpere la un preþ m
ai apropiat de cel de pe piaþa liberã. 34
De aceea, propunerea K
azahstanului ºi Azerbaidjanului de a se
demara construcþia conductei transcaspice nu va fi cu siguranþã
bine primitã la M
oscova. Existã sem
nale cã iritarea Rusiei a fost
receptatã clar de oficialii kazahi. Pe 27 februarie 2007, Baktykoja
Izmuham
betov, ministrul kazah al energiei, a afirm
at în cursulunei întâlniri cu m
inistrul de externe al Azerbaidjanului, E
lmar
Mam
madyarov, cã A
stana a avut discuþii cu oficiali europeni ºiam
ericani asupra proiectului, dar þara sa nu poate ignora opoziþiaR
usiei, care condiþioneazã acceptarea sa de acordul tuturor sta-telor riverane la C
aspica, inclusiv Iranul.R
ãmâne ca oficialii din U
E ºi SU
A sã încurajeze proiectul
într-un mod cât m
ai convingãtor. Însã statul kazah a ajuns deja la un
mass-m
edia. Motivele invocate au fost de ordin financiar ºi de
nivel de participare în consorþiu. Aceasta deºi K
azahstanul aanunþat cã poate suplim
enta cantitatea de petrol pentru CP
C, în
urma sporirii extracþiei la zãcãm
ântul Tengiz (circa 12 milioane
de tone anual)… V
icepreºedintele Transneft, Sergei Grigoriyev,
a afirmat în aprilie 2006 cã nu doreºte sã vadã o com
petiþie acerbãîntre petrolul rusesc ºi cel kazah pentru dreptul de a trece prinStrâm
tori. 31 În viitor, este de aºteptat ca statul kazah sã dirijezeo m
are parte din petrolul sãu cãtre Baku-T
bilisi-Ceyhan, dar ºi
cãtre China.
CP
C este, probabil, singura conductã petrolierã privatã din
Rusia, fapt ce nu convine autoritãþilor de la M
oscova. 32 Nu este
greu de vãzut cã Rusia vrea sã m
onopolizeze cãile de transport alhidrocarburilor cãtre E
uropa, servind ca intermediar între statele
din Asia C
entralã ºi UE
. Tendinþa de a folosi hidrocarburile tran-zitate prin C
PC
, spre a alimenta o conductã precum
Burgas-A
le-xandropolis, care doar va ocoli Strâm
torile turceºti, sugereazãcã M
oscova pare decisã sã utilizeze ºi CP
C ca pe o „arm
ã” geo-politicã ºi geoeconom
icã faþã de SUA
ºi UE
.În acelaºi tim
p, tensiunile cu Turcia privind tranzitareaB
osforului ºi pericolul poluãrii mediului sunt greu de înlãturat
pe termen lung. Im
portanþa CP
C se leagã de dorinþa R
usiei de aîºi asigura un m
onopol asupra transportului de petrol dinspreK
azahstan cãtre Europa. Se estim
eazã cã 90% din exporturile de
petrol ºi 100% din gazele K
azahstanului merg cãtre R
usia sautranziteazã acest stat. K
azahstanul a întocmit un proiect de
conductã transcaspicã, cu punct de plecare la Tengiz apoi legãturãcu Turkm
enistan, traseu submarin cãtre B
aku, de unde se intrãpe coridorul T
bilisi-Erzurum
. Proiectul urm
eazã a fi înaintat cãtreC
omisia E
uropeanã, în dorinþa unui gir politic ºi a unei susþinerifinanciare.
130131
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
(gazoductul baltic ce va fi construit), iar prima prin U
craina.U
nii analiºti afirmã cã, în eventualitatea în care firm
ele ruseºtiar dobândi controlul asupra sistem
ului ucrainean de conducte,G
UE
U ar putea fi dirijatã cãtre R
omânia, pe la nord de C
onstanþa,iar pe traseul sãu m
aritim de m
are adâncime, între G
eorgia ºiU
craina, se va încruciºa cu Blue Stream
. 35 De la 8 m
iliarde dem
etri cubi în prima fazã, se va ajunge la 16 m
iliarde pe an ºi în atreia fazã 32 de m
iliarde de metri cubi, prin preluarea unor volum
eînsem
nate de gaz din Turkmenistan ºi K
azahstan. Dupã toate
probabilitãþile, statele din UE
vor încuraja acest proiect, îndorinþa lor de a reduce dependenþa energeticã faþã de R
usia.
Gazoductul transcaspic Turkm
enistan-U
craina-Balcani.
Proiectul a fost iniþiat de SU
A în 1998, fiind vorba de aproxim
ativ16 m
iliarde de metri cubi anual în prim
a fazã ºi 32 de miliarde
ulterior. Turkmenistanul are rezerve m
ari de gaz, dar, de regulã,nu a dorit sã ignore opoziþia R
usiei faþã de proiect. În 2006,puþin înainte de a m
uri, preºedintele Nyazov se decisese sã nu
mai accepte preþul pe care ruºii i-l im
puneau pentru gazul pecare îl am
estecau cu al lor ºi îl livrau Ucrainei. E
l semnase cu
China un acord privind un studiu de fezabilitate asupra unei
conducte care ar fi urmat sã transporte gazul turkm
en cãtre vecinulde la E
st. De asem
enea, urmãrea cu interes perspectiva unui
gazoduct transafgan, care ar fi permis exportul gazelor cãtre India
ºi Pakistan. V
idul de putere cauzat de decesul acestuia a lãsatþara vulnerabilã în faþa presiunilor R
usiei. Noul lider interim
arG
urbanguly Berdym
ukhamm
edov ºi cercul sãu de apropiaþi audat de înþeles cã sunt deciºi sã nu m
ai accepte poziþia de„vasalitate” energeticã a Turkm
enistanului faþã de Rusia. D
i-versificarea opþiunilor de export pentru gaze a devenit o prioritatea politicii externe a þãrii. 36 R
usia se opune tentativei Turk-
nivel de producþie de 29 de miliarde de m
etri cubi în 2006-2007ºi se aºteaptã un nivel de 40-50 de m
iliarde în 2010-2015. Guvernul
de la Astana pare sã se team
ã de menþinerea m
onopolului rusescasupra exporturilor sale de gaze cãtre exterior, de aceea are deales între a încuraja aºteptãrile C
hinei (care sperã sã importe
nu mai puþin de 10 m
iliarde de metri cubi în urm
ãtorii ani) ºi aalege varianta euro-am
ericanã a conductei transcaspice. În acestproiect transcaspic, A
zerbaidjanul pare a fi principala verigãregionalã de susþinere, iar K
azahstanul ºi Turkmenistanul, m
ariibeneficiari ai posibilitãþii de a exporta hidrocarburile cãtre Vest.
Proiecte de conducteProiecte de conducteProiecte de conducteProiecte de conducteProiecte de conducte
Georgia-U
craina-U
E (G
UE
U). E
ste vorba de un gazoductaflat în stadiul de proiect, sub egida firm
elor de consultanþãP
ipeline Systems E
ngineering din Londra ºi R
adon Ishizumi
din New
York. El îºi propune sã aducã gazul caspic prin G
eorgia,pe fundul M
ãrii Negre, urm
ând sã se realizeze astfel conectareala o conductã transcaspicã existentã. P
rima capacitate de exploa-
tare se va baza pe marele depozit de gaze Shah D
eniz, din apeleA
zerbaidjanului, estimãrile fiind de circa 8 m
iliarde de metri
cubi anual. De altfel, Shah D
eniz singur ar putea sã ofere circa20 de m
iliarde de metri cubi anual. D
in Georgia, conducta poate
merge prin U
craina cãtre Polonia. Proiectul ia în calcul posibilita-
tea ca GU
EU
sã fie o conductã derivatã din Baku-T
bilisi-Erzurum
pe teritoriul Georgiei, apoi cãtre Supsa, pe m
alul Mãrii N
egre,spre Feodosia (U
craina). De aici, s-ar conecta cu una dintre
conductele de gaz care trec dinspre Ucraina spre Polonia. S-ar
putea ajunge la o situaþie de paralelism între Polonia ºi G
ermania,
ultima prim
ind gaz prin conducta ruseascã North S
tream
132133
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
þie-cheie pe tabla de ºah. Este o zonã de im
portanþã economicã,
geopoliticã ºi strategicã deosebitã. Precizãm
cã statele riveraneîncã nu au reuºit sã se punã de acord în privinþa statutului juridical acestei m
ãri, mai precis asupra delim
itãrii zonelor deexploatare a hidrocarburilor.
Estim
ãrile aratã cã este vorba de 235,7 de miliarde de barili
de petrol ºi 560 bilioane de metri cubi de gaz
37, conform U
.S.D
epartment of E
nergy. US
DE
ºi Agenþia Internaþionalã a
Energiei, la nivelul anului 2005, oferã cifrele de 16-32 de m
iliardede barili (cantitate certã) de petrol ºi 206 m
iliarde de barilicantitate potenþialã
38, adicã circa 2,7% din rezervele m
ondiale. 39
Kazahstanul ar putea deþine singur circa 70-80%
din aceste re-surse petroliere, urm
at de Azerbaidjan. 40 R
ezerve mari de gaz
sunt deþinute de Turkmenistan dar ºi de Iran, însã existã obsta-
cole geografice, politice ºi logistice care împiedicã accesul larg
al gazului cãtre Europa. A
lte estimãri vorbesc de 3-4%
din petrolulm
ondial ºi 4-6% din rezervele m
ondiale de gaz. 41 În 1995, Am
eri-can Petroleum
Institute a avansat cifra de 659 de miliarde de
barili, rezerve ce s-ar gãsi în perimetrul statelor riverane C
aspicii,adicã douã treim
i din cantitatea mondialã certã de petrol, de
circa 1 000 de miliarde de barili! În aprilie 1997, T
he Wall Street
Journal a estimat rezervele „posibile” din bazinul C
aspicii la 178de m
iliarde de barili. Valoarea rezervelor din Caspica-A
sia Cen-
tralã rezidã în facilitatea de a fi transportate prin conducte cãtreE
uropa, din pericolul ca rezervele din Marele O
rient Mijlociu sã
devinã greu accesibile ca urmare a unor turbulenþe ºi accidente
sau ca Rusia sã practice din ce în ce m
ai des ºantajul energetic, oriC
hina sã acapareze o cantitate tot mai m
are din rezervele mondiale.
Înainte de dispariþia UR
SS, apele Caspicii erau îm
pãrþite întreaceasta ºi Iran, conform
Tratatului de Com
erþ ºi Navigaþie din
1940. Însã acest tratat nu preciza dacã este vorba de o mare sau
menistanului de a se asocia cu A
zerbaidjanul în construirea ºiaprovizionarea unei conducte transcaspice (T
CP
). Moscova ºi-a
propus ca în acest proiect sã fie atras ºi Kazahstanul. D
e altfel,R
usia a reuºit sã obþinã satisfacþie în mai 2007, atunci când
preºedinþii Turkmenistanului ºi K
azahstanului ºi-au dat acordulpentru construirea unei conducte transcaspice de gaz îm
preunãcu R
usia, ignorând sugestiile formulate de U
E ºi SU
A privind
ocolirea teritoriului rusesc.
Gazoductul B
aku-T
bilisi-Erzuru
m ar putea fi extins cãtre
Grecia ºi B
alcani, odatã ce Turcia îºi va fi satisfãcut necesarul degaze. A
r fi nevoie de conducte care sã aducã gaz dinspre Azer-
baidjan, Kazahstan ºi Turkm
enistan.
Odessa-B
rodi-Plock (Polonia). D
acã s-ar putea obþine acordulK
azahstanului pentru a livra circa 10-14 milioane de tone de petrol
anual, conducta ar putea beneficia de serviciile rafinãriilor dinE
uropa Centralã, scãpând presiunilor ruseºti care vor sã inducã
un alt traseu, anume spre Slovacia. Polonia poate oferi term
inaleleP
lock sau Gdansk, ori poate eventual concesiona sau construi un
terminal la B
rodi, în Ucraina, procesând petrolul kazah în rafinãrii
aflate în afara controlului Gazprom
.
Kash
agan (K
azahstan
)-Ucrain
a (Rom
ânia sau Bulgaria)
este un proiect de conductã transcaspicã ce ar permite evitarea
intermedierii ruseºti ºi transportul hidrocarburilor din K
azahstancãtre E
uropa Centralã ºi de Vest.
Zona Mãrii Caspice
Zona Mãrii Caspice
Zona Mãrii Caspice
Zona Mãrii Caspice
Zona Mãrii Caspice
În cadrul „marelui joc” dintre R
usia ºi Occident pentru con-
trolul resurselor energetice, zona Mãrii C
aspice ocupã o pozi-
134135
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Potenþialul energetic al statelor din REMN
Potenþialul energetic al statelor din REMN
Potenþialul energetic al statelor din REMN
Potenþialul energetic al statelor din REMN
Potenþialul energetic al statelor din REMN
AzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjan
Acest stat cu deschidere la M
area Caspicã beneficiazã de
resurse de petrol ºi gaz deosebite, aflate atât în subsol, cât ºioffshore. C
a urmare a inaugurãrii conductei de gaz B
aku-Tbili-
si-Erzurum
, Azerbaidjan beneficiazã de 3,8 m
iliarde de metri
cubi de gaz provenind de la Shah Deniz. A
lte 4,5 miliarde de
metri cubi de gaz sunt extrase anual din zãcãm
intele terestre.L
a finele anului 2006, Azerbaidjanul a renunþat la a m
ai achi-ziþiona gaze din R
usia, denunþând contractul cu Gazprom
,deoarece aceastã com
panie a ridicat în mod nejustificat, în opinia
sa, nivelul preþurilor pentru gazele naturale. Acest evenim
entnedorit a creat o crizã energeticã în A
zerbaidjan, depãºitã înparte doar prin sporirea extracþiilor din zãcãm
ântul Shah Deniz.
În noiembrie 2006, operatorul B
ritish Petroleum a anunþat cã a
demarat producþia de gaz la Shah D
eniz, fiind pregãtit sã înceapãexporturile dacã existã sem
nalul politic necesar. Conducta sud-
caucazianã nu a fost încã terminatã pe teritoriul Turciei, aºadar
numai G
eorgia poate primi gaze deocam
datã. Exploatarea optim
ãa resurselor de gaze de la Shah D
eniz va permite G
eorgiei ºiTurciei sã cum
pere gaz azer la preþul de 120 de dolari mia de
metri cubi, deci cu m
ult sub preþul cerut de Gazprom
-ul rusesc. 45
Acest fapt explicã piedicile pe care R
usia le-a ridicat ani de-arândul în calea proiectului.
Moscova ºi-a anunþat intenþia de a spori preþul gazelor vândute
Azerbaidjanului la peste 200 de dolari pe m
ia de metri cubi, ceea
ce l-a determinat pe preºedintele azer, Ilhan A
lyev, sã declare cãdin 2007 þara sa renunþã la gazele ruseºti. D
e la 110 dolari la 230 dedolari pentru m
ia de metri cubi, creºterea a fost denunþatã de
Baku drept nejustificatã. În ultim
ii ani, statul azer a importat
de un lac. Actualm
ente disputa persistã, unele state dorind sãaplice C
onvenþia dreptului maritim
(Montego B
ay), altelepreferând o exploatare în com
un a resurselor. Rusia, A
zerbaidjanºi K
azahstan vor o împãrþire a fundurilor m
aritime pe baza
principiului liniei mediane, pe când Iran ºi Turkm
enistan arprefera un condom
iniu al tuturor riveranilor. Prin linia m
edianã,cotele ce ar reveni statelor ar fi 28,4%
pentru Kazahstan, 21%
pentru Azerbaidjan, 19%
pentru Rusia, 18%
pentru Turkmenistan
ºi 13,6% pentru Iran. P
rin exploatarea în comun, fiecare dintre
cele cinci state ar primi 20%
din fundul mãrii. 42 În 1997,
Turkmenistan ºi K
azahstan au acceptat ideea de a împãrþi apele
teritoriale pe criteriul liniei mediane, sem
nând o înþelegere.R
usia ºi Kazahstan aveau sã sem
neze în 1998 un acord bilateralprin care delim
itau apele din zona lor de contact, în ce priveºtefundurile m
arine, însã apele erau declarate bun comun. Teoretic,
singurul punct comun cu care sunt de acord toate statele riverane
este libertatea de navigaþie pe toatã suprafaþa mãrii. 43
Bazinul Mãrii N
egreBazinul M
ãrii Negre
Bazinul Mãrii N
egreBazinul M
ãrii Negre
Bazinul Mãrii N
egre
Conform
estimãrilor existente, dar ºi a explorãrilor efectuate,
rezervele de petrol ºi gaze din acest areal sunt destul de mici.
Este vorba de circa 400 de m
ilioane de tone de petrol brut ºicondensat ºi de 1 530 de m
iliarde de metri cubi de gaz. R
esurselede hidrocarbon sunt estim
ate la 635 de milioane de tone de petrol
brut ºi condensat ºi 1 670 de miliarde de m
etri cubi de gaz.R
omânia, U
craina ºi Turcia dominã peisajul energetic al R
EM
N. 44
Rezervele offshore descoperite deocam
datã nu sunt importante,
ele aflându-se în zona de coastã a Rom
âniei, Ucrainei, B
ulgarieiºi Turciei. Im
portanþa Mãrii N
egre rezidã mai ales în poziþia sa
geograficã între Europa C
entralã ºi de Est, O
rientul Mijlociu ºi
Zona Asiei C
entrale, fiind o zonã de tranzit a petrolului caspiccãtre Vest.
136137
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
împãrþi cu georgienii. P
rin infuzia de 4 miliarde de m
etri cubi sevor suplini pierderile de 3 m
iliarde de metri cubi rezultate din
ruperea contractului de import cu G
azprom. R
epresaliile ruseºtiau preþul lor, dar A
zerbaidjanul îºi poate permite sã facã acest
pas. În câþiva ani, este posibil ca el sã devinã autosuficient dinpunctul de vedere al producþiei proprii, iar în conflictul dinN
agorno-Karabah, R
usia oricum susþine A
rmenia, aºadar
Azerbaidjanul nu pierde nim
ic. Pânã în 2006, azerii im
portaugaz rusesc ieftin ºi îl utilizau pentru centralele lor term
oelectrice,asigurându-ºi o m
are parte din nevoile energetice interne ºi fiindcapabili sã exporte propriul lor gaz la preþuri m
ai mari. A
ºadar,deºi trece printr-o crizã de gaz, statul azer acceptã sã livreze oanum
itã cantitate Georgiei, punând pe prim
ul plan considerentestrategice ºi diplom
atice, nu economice. E
ste tipica infuzie deresurse pe care un stat o face în econom
ia altui stat aliat, sau pecare îl vede ca atare, fãrã sã ia în calcul ipoteza unor rãsturnãride alianþe.
GeorgiaGeorgiaGeorgiaGeorgiaGeorgia
Acest stat cu ieºire la M
area Neagrã nu dispune decât de
foarte puþine resurse proprii de gaz ºi petrol. De aceea, în m
odtradiþional im
porta aceste resurse (mai ales gazul) din Federaþia
Rusã. D
e asemenea, im
porta în anii ’90 electricitate din Rusia ºi
Arm
enia. Atunci când G
azprom a ridicat nivelul preþului pe m
iade m
etri cubi de gaz la 235 de dolari, Tbilisi a solicitat ºi a prim
itsprijinul A
zerbaidjanului, stat care în ultimii ani s-a apropiat de
SUA
ºi UE
ºi s-a distanþat de Rusia. La începutul anului 2006,
atunci când Rusia a întrerupt livrarea de gaz (au explodat în m
odm
isterios conductele cãtre Georgia), georgienii au folosit gazele
trimise de azeri (3 m
ilioane de metri cubi pe zi). G
azul azerajunge în G
eorgia prin conducta Astara-G
azi Mahom
ed-Gazakh,
din Rusia, prin G
azprom, circa 4-4,5 m
iliarde de metri cubi de
gaz anual. De asem
enea, Gazprom
va reduce în 2007 cotele degaz tranzitate cãtre statele din C
aucazul de Sud de la 4,5 miliarde
de metri cubi la 1,5 m
iliarde. Sergei Kupryanov, reprezentant al
Gazprom
la Baku, afirm
a în decembrie 2006 cã cele 1,5 m
iliardede m
etri cubi de gaz „vor acoperi complet nevoile A
zerbaidjanului,deoarece þara îºi va m
ãri propria producþie de gaz anul viitor”46.
Preºedintele azer ºi-a m
anifestat frecvent, în ultimii doi, trei
ani, dorinþa de a se apropia de Occident ºi de a obþine inde-
pendenþa economicã faþã de R
usia. El a respins, se pare, o pro-
punere a omologului sãu rus, V
ladimir P
utin, de a lua parte la opoliticã com
unã privind alinierea cantitãþilor ºi preþurilor energieilivrate Vestului. U
lterior, unii analiºti politici afirmã cã A
zer-baidjanul a refuzat sã se alãture R
usiei, la cererea acesteia, înacþiunea de pedepsire a G
eorgiei, pe fondul creºterii în 2006 atensiunilor bilaterale dintre T
bilisi ºi Moscova. A
nunþând untarif crescut pentru gazul vândut statului azer, R
usia a demonstrat
voinþa de a sancþiona state terþe care refuzã sã sprijine strategiilepolitico-energetice aplicate celor care se opun politicilor sale. 47
Azerbaidjanul se situeazã aºadar neechivoc de partea G
eorgiei,U
crainei ºi eventual a Belarusului, în disputa acestora cu G
azprom,
privitoare la tarifele practicate de aceastã companie m
onopolistãla energie. Pentru B
aku, Tbilisi reprezintã un aliat „natural”,
fiind vorba de apropierea de Vest, dar ºi de tranzitarea hidro-carburilor cãtre E
uropa, evitându-se teritoriile controlate deR
usia. SOC
AR
(Com
pania petrolierã de stat din Azerbaidjan) a
promis sã îºi sporeascã producþia de gaz în anul 2007, pânã la
2 miliarde de m
etri cubi. Dacã traseul conductei care va uni
Azerbaidjanul cu Turcia nu va fi gata pe teritoriul turcesc în 2007,
ci abia în 2008, azerii vor putea prelua ºi cota de gaze ce revineturcilor în anul curent (circa 2 m
iliarde de metri cubi) sau o vor
138139
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
alarmã privind eventualele consecinþe ale m
ãsurilor de sancþiuneim
puse acestui stat care nu renunþa la proiectul sãu de nucle-arizare.
Din cauza existenþei conflictelor îngheþate din A
bhazia ºiO
setia de Sud, nu existã o securitate suficientã a conductelor dehidrocarburi care trec prin zonele sensibile. În ianuarie 2006,un sabotaj în O
setia a întrerupt fluxul de gaze ºi de electricitatecãtre G
eorgia, punând acest stat în situaþia dificilã de a apela lavecini pentru ajutor energetic de urgenþã. O
soluþie ar consta ºiîn am
enajarea de centrale hidroelectrice, statul dispunând de oreþea hidrograficã bogatã.
Armenia
Armenia
Armenia
Armenia
Armenia
Este de departe statul cel m
ai sãrac în resurse naturale deenergie, nu are rezerve cunoscute de petrol, ci doar hidrocentralecare nu aduc decât cel m
ult 7% din necesarul naþional de energie.
Importã petrol ºi gaze din R
usia, Turkmenistan ºi Iran. În vara
lui 2006, Iranul a început sã furnizeze Arm
eniei gaze prin conductaTabriz-A
rmenia, care a costat peste 200 de m
ilioane de dolari,m
ãsurând 160 de kilometri. L
a mijlocul lui 2007 se va atinge
deplina operaþionalizare a conductei. 48 Vartan Oskanian, m
i-nistrul arm
ean de externe, anunþa în ianuarie 2007 cã gazoductulIran-A
rmenia va funcþiona în m
artie 2007, fiind nevoie de otestare de trei luni în prealabil. 49 În schim
b, oficialii iranieni ºi-aum
anifestat scepticismul în aceastã privinþã, apreciind cã arm
eniim
ai au nevoie de timp. În septem
brie 2006, cele douã state audiscutat posibilitatea construirii unui nou gazoduct, cu o capacitatede tranzitare iniþialã de 1,7 m
iliarde de metri cubi ºi o lungim
ede 200 de kilom
etri. În acelaºi timp, divizia de petrol a G
azproma purtat negocieri cu statul arm
ean pentru construirea uneirafinãrii în sud-estul A
rmeniei, spre a procesa m
ateria primã din
repusã în funcþiune în 2005. În decembrie 2006, oferta de gaz
azer fiind insuficientã iar statul azer având el însuºi dificultãþi îna-ºi asigura aprovizionarea cu gaze, guvernul georgian a autorizatcâteva com
panii private sã semneze acorduri cu G
azprom pentru
preluarea unor cantitãþi reduse de combustibil între lunile ia-
nuarie ºi martie 2007. Statul georgian va reuºi probabil sã elim
inedependenþa de gazele ruseºti pânã la finele acestui an. În decem
-brie 2006, prin acordul sem
nat cu Turcia ºi Azerbaidjanul pentru
exploatarea gazelor de la Shah Deniz, G
eorgia primeºte anual o
parte din gazul transportat prin conducta Baku-T
bilisi-Erzurum
.E
ste vorba de 250 de milioane de m
etri cubi, cantitatea de bazãalocatã, dar ºi de un bonus de 200 m
ilioane de metri cubi ca
echivalent al taxei de tranzitare prin conductã pe teritoriulgeorgian. D
e asemenea, statul georgian m
ai beneficiazã ºi de 50de m
ilioane de metri cubi de gaz la preþul preferenþial de 62 de
dolari pe mia de m
etri cubi.P
rin acordul semnat pe 6 decem
brie 2006 între Baku, A
nkaraºi T
bilisi, Turcia a acceptat ca o parte din cota ce îi revine dinexploatarea gazului din rezerva de la Shah D
eniz sã fie împãrþitã
între Georgia ºi A
zerbaidjan.O
soluþie ar mai fi aprovizionarea cu gaz din Iran, în ciuda iri-
tãrii pe care acest gest o va trezi la Washington. A
desea, Iranulnu þine cont de planurile R
usiei în domeniul vânzãrii de energie
ºi îºi urmãreºte propriile interese. A
ºadar, georgienii primesc
cam 1,1 m
iliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce reprezintã
aproape 2/3 din nevoile existente. Cu toate acestea, în ianuarie
2006, Iranul, prin vocea preºedintelui Ahm
adinejad, a sugeratR
usiei formarea unui cartel pentru exportul de gaze dupã m
odelulO
PE
C. D
eºi ºtia cã Rusia nu va accepta planul, din m
otive politiceºi econom
ice, Teheranul a vrut sã dea europenilor un semnal de
140141
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
nean cãtre Vest. Se vorbea de crearea unui consorþiu al gazelorîntre aceste trei state, dar propunerea K
ievului de a fi primite
în el ºi Uzbekistan, Turkm
enistan, Kazahstan a fost respinsã
ferm de M
oscova.R
usia urmãrea sã preia controlul asupra sistem
ului de trans-port al gazelor din aceastã þarã, dar ºi atragerea G
ermaniei în
investiþii care sã ducã la modernizarea reþelei. U
lterior, nouaconducere de la K
iev a depus eforturi spre a diminua controlul
Rusiei asupra sectorului energetic naþional.
În ultimul an, preºedintele Iuºcenko a fãcut tot posibilul pentru
stabilirea unor relaþii privilegiate în plan energetic cu Azer-
baidjanul, spre a obþine gaz din aceastã þarã. Însã statul azer arepropriile sale nevoi energetice, a reziliat acordul de im
port algazelor ruseºti cu tarif m
ajorat ºi oferã ºi Georgiei o cantitate
de gaz la preþ mai m
ic decât cel al Gazprom
. De asem
enea, Kievul
a stabilit relaþii strânse cu opoziþia politicã din Turkmenistan,
spre iritarea guvernului acestei þãri. 51 În iunie 2005, Ucraina ºi
Turkmenistan au sem
nat un acord de furnizare a gazelor cu multe
inovaþii faþã de cel precedent, valabil pânã la finele lui 2006.Turkm
enii se angajau sã livreze statului ucrainean 59 de miliarde
de metri cubi de gaz la un preþ foarte scãzut faþã de cel practicat
de Gazprom
– 44 de dolari mia de m
etri cubi. Preºedintele
Iuºcenko a propus pãrþii turkmene construirea unei conducte
între cele douã state, care sã ocoleascã Rusia. 52 E
ste interesantfaptul cã 50%
din cantitatea de gaz natural primitã de U
crainadin R
usia prin RosU
krEnergo provine din Turkm
enistan, iaram
estecarea acestuia cu gaz rusesc permite obþinerea unui preþ
mai m
ic.A
u avut loc ºi vizite oficiale în Iran ale unor oficiali ucraineniºi tatonãri privind posibilitatea de a se im
porta gaz natural iranian.C
onducta respectivã ar putea fi construitã unind Iranul cu
Iran. Petrolul rafinat ar urma sã se întoarcã în Iran pe calea
feratã, ºtiut fiind faptul cã acest stat duce lipsã de rafinãrii ºicom
penseazã parþial lipsa de produse petroliere rafinate prinim
port de gazolinã.D
e câþiva ani, cele douã state ºi-au interconectat sistemele
energetice, operând vânzãri de electricitate. Pentru Iran,
Arm
enia reprezintã unul dintre foarte puþinii aliaþi din regiune,ºtiutã fiind ostilitatea dintre Iran ºi A
zerbaidjan, referitoare laviitorul teritoriilor locuite de azeri în Iran. D
e asemenea, relaþiile
strânse dintre Rusia ºi Iran explicã de ce A
rmenia, protejata
Moscovei, tinde sã se apropie de Iran. C
âtã vreme graniþa turco-
armeanã rãm
âne închisã din voinþa turcilor, la fel fiind ºi ceaazero-arm
eanã, ca represalii dupã rãzboiul din Nagorno-K
arabah,statul arm
ean va putea importa energie doar din R
usia ºi Iran,putându-ºi exporta bunurile în aceste þãri ori în G
eorgia. Însãrelaþia ruso-arm
eanã nu este lipsitã de anumite tensiuni: în aprilie
2006, confruntat cu riscul iminent al creºterii preþului gazelor
naturale importate din R
usia, statul armean a sem
nat cu Rusia
un acord de pãstrare a plafonului de preþ, pânã în 2009, acceptândîn schim
b sã cedeze o mare parte din infrastructurile energetice
în favoarea companiilor ruseºti. 50 A
cest fapt a produs iritare înrândurile unor cercuri politice de opoziþie de la E
revan.
UcrainaUcrainaUcrainaUcrainaUcraina
Ucraina posedã zãcãm
inte de cãrbune importante ºi dispune
de centrale electrice care îi asigurã necesarul pentru consumul
intern. O anum
itã cantitate de energie electricã este chiar ex-portatã. E
xistã ºi rezerve de gaz, dar nu sunt suficient exploatateºi nu ajung pentru nevoile interne. D
e aceea, Kievul im
portãgaz m
ai ales din Rusia, dar ºi din Turkm
enistan.În anii 2003-2004, au fost sem
nate niºte acorduri între Rusia,
Ucraina ºi G
ermania privind tranzitarea gazelor pe teritoriul ucrai-
142143
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
RusiaRusiaRusiaRusiaRusia
Este de departe cel m
ai important producãtor de gaze naturale
ºi petrol pentru zona Eurasiei. D
e asemenea, este ºi cel m
ai ma-
re intermediar în vânzarea hidrocarburilor cãtre alte state, având
o situaþie de cvasimonopol pentru resursele energetice produse
de unele state, precum Turkm
enistan, Kazahstan etc. N
eputândconcura cu SU
A în dom
eniul proiectãrii puterii militare în teatre
de luptã îndepãrtate, ºi nici cu UE
din punct de vedere economic,
ºi confruntatã cu expansiunea NA
TO
ºi UE
cãtre Est, R
usia aales sã utilizeze „arm
a” energeticã. Ea a refuzat sã sem
neze Carta
Europeanã a E
nergiei ºi Protocolul privind tranzitul (E
nergyC
harter Treaty; de fapt Dum
a de Stat a refuzat sã ratifice acordulreferitor la C
arta Energeticã) care ar fi perm
is competiþia dintre
firmele europene ºi cele ruseºti pentru infrastructuri energetice
ºi exploatarea resurselor energetice, precum ºi accesul strãinilor
la gazoductele ruseºti. În ianuarie 2002, preºedintele V. Putin a
militat pentru form
area unei Alianþe eurasiatice a producãtorilor
de gaze, cu scopul de a avea un control asupra strategiilor deexploatare ºi vânzare practicate de K
azahstan, Turkmenistan ºi
Uzbekistan. O
poziþia din partea UE
ºi acuzaþiile de violare adocum
entului Energy C
harter Treaty l-au determinat sã batã în
retragere. Rusia este iritatã profund de insistenþa U
E de a sem
naC
arta, prin condiþionarea primirii în O
rganizaþia Mondialã a
Com
erþului de aceastã acþiune. În plus, odatã ratificat documentul,
state ca Azerbaidjan, K
azahstan etc. ar avea dreptul legal sã poatãfolosi infrastructurile G
azprom spre a exporta energie cãtre Vest,
anihilând astfel monopolul rusesc asupra tranzitãrii. 55
Ulterior, R
usia a întrerupt fluxul de gaze cãtre Vest în ianuarie2006, invocând un diferend cu U
craina. De asem
enea, a mãrit
mult preþul energiei pentru G
eorgia, Republica M
oldova, Azer-
Arm
enia, Georgia ºi U
craina, ori prin Marea N
eagrã, sau directIran-Turcia-U
craina. Atuul geoeconom
ic al Ucrainei faþã de R
usiaeste acela cã sistem
ul de transport al gazelor ruseºti cãtre UE
trece pe teritoriul Ucrainei. M
ai exact, circa 70-80% din gazele
naturale exportate de Rusia în statele m
embre ale U
E tranziteazã
Ucraina. R
usia însã poate, în caz de crizã bilateralã gravã cuU
craina, sã opreascã fluxul de hidrocarburi dinspre Turkmenistan
cãtre acest stat. În 2006, Ucraina s-a confruntat cu m
ajorarea depreþuri la gaze, im
pusã de Rusia, noul preþ fiind undeva la 220 de
dolari mia de m
etri cubi. Existã aºadar o stare de interdependenþã
energeticã între Rusia ºi U
craina53, acest lucru fiind oarecum
valabil ºi în relaþia Rusiei cu B
elarus. Mulþi oficiali ucraineni au
fost revoltaþi de politica preþurilor practicatã de Gazprom
.U
craina ºi-a pus mari speranþe în petrolul ºi gazele aflate în
platforma continentalã a M
ãrii Negre. A
cest stat are un diferendcu R
omânia, judecat de C
IJ (Curtea Internaþionalã de Justiþie),
privind exploatarea resurselor de gaz ºi petrol din platoul con-tinental al Insulei ªerpilor. P
artea ucraineanã a început dejaexploatarea, deºi nu existã o sentinþã a C
IJ care sã recunoascãdreptul K
ievului de a avea o felie din platoul continental. Circa
2,2 milioane de dolari au fost alocate de K
iev pentru amenajarea
insulei ºi pregãtirea explorãrii în cãutarea hidrocarburilor. 54
Republica M
oldovaRepublica
Moldova
Republica M
oldovaRepublica
Moldova
Republica M
oldova
Acest stat dispune de resurse energetice foarte lim
itate, fiinddependent de R
usia, Rom
ânia ºi Ucraina pentru nevoile sale
curente. Circa 40%
din importurile energetice ale M
oldovei suntproduse petroliere, fiind vorba per total de 30%
din importurile
acestei þãri. Prin „pierderea” Transnistriei, M
oldova a devenit,din exportator de energie, im
portator. Peste 15% din consum
ulnaþional de electricitate este bazat pe im
porturi.
144145
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
exporturilor de þiþei. O treim
e din exporturile mondiale de gaz
este asiguratã de Rusia, m
ai ales prin firma G
azprom, controlatã
de grupuri apropiate administraþiei prezidenþiale. G
azpromlivreazã pe piaþa europeanã 30%
din cererea europeanã de gaz ºise strãduieºte sã m
onopolizeze ºi alte exploatãri din Rusia ºi
CSI, dar ºi din unele state ale U
E. Se considerã, de regulã, cã
Gazprom
este prima com
panie din lume din punctul de vedere al
producþiei ºi vânzãrii de energie, circa 60% din rezervele ruseºti
de gaz fiind sub controlul direct al acestei companii gigant. 57
Gazprom
deþine circa o treime din rezervele de gaz natural din
lume ºi a stabilit num
eroase joint ventures cu firme din E
uropade E
st ºi zona balticã. Dintre statele aflate în Zona E
xtinsã aM
ãrii Negre, R
usia exportã gaz cãtre Ucraina, A
rmenia, Turcia,
Bulgaria, R
omânia, G
eorgia (pânã în 2006), Azerbaidjan (pânã în
2006) ºi Republica M
oldova. 58
Firm
a franco-norvegianã BP-T
NK
a fost somatã deja de au-
toritãþile ruse sã cedeze o mare parte din drepturile de exploatare
a gazelor de la Kovytka (în raionul Irkutsk, în estul Siberiei 59),
fiind ºantajatã de statul rus cu plata unor daune ecologice de 5m
iliarde de dolari. Beneficiarul va fi, desigur, G
azprom-ul. Pe 16
ianuarie 2007, Putin a decis sã îm
partã rezervele de petrol ºigaz din platoul continental al R
usiei, la paritate între companiile
Gazprom
ºi Rosneft, am
bele controlate de statul rus. Îndecem
brie ºi ianuarie 2007, ministrul rus al E
nergiei, acompaniat
de liderii celor douã mari com
panii de stat, a negociat cu compania
algerianã Sonatrach exploatarea în comun a unor zãcãm
inte degaz din A
lgeria, fapt ce a trezit suspiciuni în UE
. Este vorba de
exploatarea gazului natural lichefiat. De asem
enea, ruºii au fãcutpresiuni foarte m
ari asupra firmelor occidentale spre a le
„convinge” sã renunþe la cota lor din exploatarea de gaz de laStokm
an, o uriaºã pungã de gaze lângã Murm
ansk. Gazprom
a
baidjan ºi Belarus, sugerând cã va utiliza aceastã arm
ã contrastatelor ex-sovietice care vor sã se apropie de O
ccident. Înianuarie 2007, dupã diferendul cu B
elarus privind creºtereapreþurilor gazelor (ºi decizia M
inskului de a impune o taxã de
tranzit pentru gazul rusesc), Rusia a întrerupt fluxul de gaze de
pe conducta Drujba, afectând astfel ºi toþi consum
atorii occi-dentali. Sistarea livrãrilor prin oleoductul D
rujba a afectat multe
state: Ungaria, C
ehia, Slovacia ºi Ucraina, pe lângã G
ermania ºi
Polonia, state aprovizionate de ramura nordicã a conductei D
rujba,ºtiut fiind faptul cã circa 12%
din consumul european de petrol
trece prin acest oleoduct. Þãrile afectate au fost nevoite sã recurgã
la rezervele de combustibil din stoc, iar rafinãriile au depus
eforturi spre a gãsi surse alternative de materie prim
ã. La nivelulU
E, strategia de contracarare a acþiunilor m
onopoliste ruseºticonstã în diversificarea aprovizionãrii cu resurse de energieclasicã ºi investiþiile în surse alternative, conform
StrategieiE
uropene a Energiei din 2006. În orice caz, principala piaþã de
desfacere pentru gazele ruseºti este constituitã de stateleeuropene, iar acest lucru este probabil sã devinã ºi m
ai evidentîn viitor. A
ºa cum se ºtie, R
usia ºi Germ
ania au decis în 2005 sãconstruiascã o m
are conductã de gaz prin Marea B
alticã (Northern
Stream), proiect foarte controversat deoarece s-ar putea solda
cu izolarea Poloniei ºi a statelor baltice, care depind ºi ele degazul rusesc.
Rusia pare sã deþinã cele m
ai mari rezerve m
ondiale de gaznatural (48,1 m
ii de miliarde de m
etri cubi – 657 de miliarde de
metri cubi anual) ºi ocupã un loc fruntaº ºi la petrol (estim
ãrileo plaseazã pe locul 2-5 în lum
e, dupã statele din Orientul M
ijlociu,cu circa 50 de m
iliarde de barili, cantitate certã, ºi peste 200 dem
iliarde de barili conform estim
ãrilor)56. R
usia nu a vrut niciodatãsã intre în O
PE
C, spre a avea libertate de m
iºcare în domeniul
146147
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
Strâmtorile, Turcia a restricþionat în 2003 accesul prin acest loc,
invocând securitatea ecologicã. Însã Ankara ºi-a pus m
ari speranþeîn conducta B
lue Stream care va fi probabil dublatã în urm
ãtoriiani de încã una, la propunerea M
oscovei. Deºi Turcia îºi doreºte
sã importe cât m
ai multe hidrocarburi dinspre C
SI, pe care sã lepoatã dirija cãtre E
uropa, percepând taxe de tranzit, în acelaºitim
p, dupã cum aratã unii analiºti, nu vrea sã fie consideratã de
cãtre UE
ca un pion în strategia Rusiei de m
onopolizare atranzitului de energie cãtre statele U
niunii. Aceastã percepþie
ar îngreuna ºi mai m
ult traseul de integrare europeanã al statuluiturc.E
xistã ºi dificultãþi de naturã politicã ºi securitarã. Astfel,
conducta ce lega oraºul irakian Mosul de Turcia funcþioneazã cu
intermitenþe (conducta K
irkuk-Ceyhan a fost sabotatã de in-
surgenþii sunniþi din nordul Irakului), iar perspectiva formãrii
unui Kurdistan irakian care va controla zona petrolierã M
osuleste de neacceptat pentru A
nkara. În acest scop, Turcia facepresiuni în favoarea m
inoritãþii turcomane din nordul Irakului,
revendicând drepturi economice pentru aceasta. În ianuarie 2006,
guvernul turc a protestat faþã de decizia guvernului irakian de adelega com
petenþa privind comerþul cu produse petroliere dintre
cele douã state autoritãþilor de profil din Kurdistanul irakian,
considerând aceasta drept un afront. Existã ºi o conductã de gaz
Iran-Turcia, dar ea este subutilizatã, deoarece actualmente piaþa
turcã este suprasaturatã cu gaze din Asia C
entralã ºi Caucaz.
Gazele produse intern nu ajung decât pentru 2%
din nevoilepopulaþiei ºi ale industriei din Turcia. P
rin conducta Baku-T
bili-si-E
rzurum prim
eºte gaze din Azerbaidjan, iar prin B
lue Stream,
din Rusia ºi Turkm
enistan. De asem
enea, obþine gaze din Iran,începând cu anul 2001.
Dacã din R
usia se importã cam
65% din necesarul de gaze, din
Nigeria ºi A
lgeria se aduc gaze lichefiate (LNG
). Aºadar, Turcia
anunþat cã va demara singurã exploatarea gazelor din zonã, pe
fondul îngrijorãrilor cauzate de scãderea producþiei de gazenaturale din R
usia, în viitorul apropiat.E
ste un lucru cert cã dezvoltarea economicã spectaculoasã a
Rusiei dupã anul 2001 se bazeazã pe dependenþa m
ultor stateeuropene (spre a nu m
ai vorbi de China, Japonia) de resursele
energetice ruseºti ºi de creºterea mondialã a preþurilor petrolului.
Sistemul de conducte este unul vast, ram
ificat, dar starea acestoraeste adesea precarã. C
ea mai cunoscutã conductã este D
rujba,care trece prin B
elarus ºi alimenteazã m
ulte state europene,transportând 60 de m
ilioane de tone anual. Construirea C
aspianPipeline C
onsortium a reprezentat o m
are realizare pentru Rusia,
la fel ca ºi conducta Blue Stream
, acestea permiþând evitarea
Strâmtorilor turceºti, unde traficul e intens ºi reglem
entãrileecologice dure.
TurciaTurciaTurciaTurciaTurcia
Acest stat, cu ieºire atât la M
area Mediteranã, cât ºi la cea
Caspicã, nu este un m
are producãtor de gaze ºi petrol, posedândresurse energetice reduse. În contextul actual, Turcia estedependentã energetic de R
usia, care-i furnizeazã circa 65% din
gazele naturale necesare. Dependenþa a tins sã creascã ºi m
aim
ult odatã cu darea în funcþiune la capacitate maxim
ã agazoductului B
lue Stream, ce leagã sudul R
usiei de nordul Turcieiprin M
area Neagrã, ºi care a fost inaugurat în noiem
brie 2005.N
evoile energetice ale Turciei au sporit mult în ultim
ii ani,neputând þine pasul cu exploatarea rezervelor interne. C
irca90%
din petrol este importat, în condiþiile în care rezervele
offshore din Marea N
eagrã sunt subexploatate. Deoarece 90%
din exportul de petrol rusesc trece prin portul Novorossiisk de
la Marea N
eagrã ºi majoritatea þiþeiului ajunge sã tranziteze
148149
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
din alte zone ale lumii, s-a ajuns în 1976 la o cantitate de 14,6 m
i-lioane de tone de petrol extrasã anual. Þ
iþeiul este exploatat înzona subcarpaþilor ºi, deocam
datã incipient, offshore în platoulM
ãrii Negre. D
iferendul cu Ucraina referitor la platoul con-
tinental al Insulei ªerpilor împiedicã com
paniile româneºti sã
demareze procesul de identificare ºi exploatare a resurselor
offshore din zonã – petrol ºi gaze naturale. La nivelul anului
2000, s-au extras în Rom
ânia circa 6,04 milioane de tone de petrol,
13,6 miliarde de m
etri cubi de gaze naturale, dar ºi 29,3 dem
ilioane de tone de cãrbuni. 60 Ulterior s-a ajuns la 5,70 de
milioane de tone în 2004, respectiv 5,4 de m
ilioane de tone în2005. U
nele studii indicã faptul cã rezervele de petrol ale Ro-
mâniei se cifreazã doar la aproxim
ativ 1 miliard de barili (73,7 de
milioane de tone, conform
documentului-proiect „Politica ener-
geticã a Rom
âniei în perioada 2006-2009”61), ceea ce sugereazã
epuizarea acestora în 15-30 de ani. Consum
ul zilnic este de circa110 000-130 000 de barili de petrol, im
porturile fiind puþin peste50%
din necesar. 62 Cu toate acestea, þara noastrã ocupã locul al
cincilea din punctul de vedere al producþiei de petrol. Rezervele
de gaze sunt estimate la 184,9 de m
iliarde de metri cubi.
În 2005, producþia de gaze naturale în Rom
ânia a fost de 12,5 mi-
liarde de metri cubi. A
naliºtii Rom
gaz considerã cã rezerveleexistente de gaze naturale din R
omânia sunt concentrate m
aiales în Podiºul T
ransilvaniei (65%), restul rezervelor fiind în
estul ºi sudul Carpaþilor. D
epartamentul A
merican de P
ros-pecþiuni (U
S Geological Survey) considerã cã R
omânia ar putea
avea importante rezerve de gaze naturale (circa 400 de m
iliardede m
etri cubi), aflate însã la adâncimi care depãºesc 4 000 de
metri, fapt ce îngreuneazã exploatarea. 63 D
acã rezervele dehidrocarburi ale R
omâniei nu sunt prea m
ari, fiind chiar înaccentuat declin, în schim
b þara dispune de multe capacitãþi de
este dependentã de aceste state, mai ales de R
usia. Spre a diminua
aceastã vulnerabilitate geoeconomicã, A
nkara aratã în ultima
vreme un interes deosebit pentru gazul din Turkm
enistan,existând voci care afirm
ã cã se urmãreºte realizarea unei conducte
transcaspice, prin construirea unei conexiuni între viitorulgazoduct N
abucco ºi depozitele de gaz din Turkmenistan. Totuºi
nu trebuie uitat faptul cã statul turkmen s-a angajat în 2003 sã
furnizeze Rusiei 80 de m
iliarde de metri cubi de gaz anual, tim
pde 25 de ani. Tot Turkm
enistan va exporta ºi în China gaze, dar
posibil ºi pentru viitorul gazoduct transafgan care va duce energiaîn India ºi P
akistan. Aºadar, din acest punct de vedere, nu va
putea pune la dispoziþia companiilor care vor realiza conectarea
cu Nabucco sau cu B
aku-Erzurum
decât cantitãþi limitate de
combustibil. Ipoteza creºterii foarte rapide a producþiei nu este
foarte probabilã pe termen scurt.
Turcia a acceptat sã se implice ºi în m
area conductã Baku-T
bi-lisi-C
eyhan, la fel ºi în proiectul Nabucco, sugerând cã nu se lasã
presatã de Rusia, dar nici de O
ccident. Deºi este un producãtor
neînsemnat de hidrocarburi, Turcia îºi valorificã cu atenþie poziþia
de punte geopoliticã între marile state producãtoare (R
usia,A
zerbaidjan, Iran, Turkmenistan, K
azahstan) ºi cele consu-m
atoare (statele din UE
). Unele cercuri politice din Turcia cred
cã aceastã poziþie de interfaþã va putea ajuta þara sã adere la UE
,din nevoia europenilor de a controla traseele energetice. Turciaconstituie ºi o punte între Zona E
xtinsã a Mãrii N
egre ºi bazinulM
editeranei.
România
România
România
România
România
Dacã în perioada celui de-al D
oilea Rãzboi M
ondial Rom
âniaera unul dintre principalii producãtori de petrol din lum
e, ulterior,prin exploatarea ºi valorificarea intensã a petrolului ºi gazelor
150151
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
noului reactor. Înainte vreme, era principalul exportator de ener-
gie din Balcani.
Proiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurile
Proiectele internaþionale privind infrastructurile ener-
getice sunt foarte importante pentru geoeconom
ia regiuniipontice. În acest sens, IN
OG
AT
E ( Interstate O
il and Gas
Transport to Europe) reprezintã unul dintre pilonii econom
iciai U
E în regiune. 67 IN
OG
AT
E este finanþat m
ai ales prin TacisR
egional Co-operation P
rogramm
e al UE
, care se adreseazãstatelor din C
SI. INO
GAT
E s-a rem
arcat prin asistenþa tehnicãacordatã statelor producãtoare ºi celor beneficiare ale hidro-carburilor. R
omânia este una dintre prim
ele þãri intrate înIN
OG
ATE
, acest lucru având loc în iunie 1999. Din pãcate, R
usianu a vrut sã participe la proiectul IN
OG
AT
E, nedorind sã îi fie
limitatã libertatea de m
iºcare în domeniul energetic. P
rioritãþileasum
ate de INO
GAT
E în trasarea conductelor petroliere sunt 68:
•M
odernizarea ºi extinderea conductei Drujba cãtre E
uropade N
ord.•
Extinderea conductei O
dessa-Brodi cãtre P
lock cu posi-bilitatea conectãrii cu term
inalul din Gdansk sau cu posibilitatea
conectãrii la Drujba.
• C
onstruirea oleoductului Constanþa-O
misalj-T
rieste ºi aoleoductului B
urgas-Alexandropolis, spre a ajuta la decon-
gestionarea traficului prin Bosfor ºi D
ardanele.
Prioritãþile în dom
eniul transportului de gaze naturale:
•P
roiectul Northern Trans-E
uropean Gas Pipeline, o conductã
de 1 300 de kilometri care va lega St. Petersburg cu nordul
rafinare, ceea ce îi permite sã exporte num
eroase produsepetroliere ºi petrochim
ice. Dacã pânã de curând aceste rafinãrii
erau încã proprietate de stat ºi funcþionau sub capacitatea lornorm
alã, actualmente au fost atraºi investitori strãini im
portanþiîn joint ventures, iar petrolul caspic poate fi dirijat cu succescãtre aceste rafinãrii. P
iaþa naþionalã a energiei se armonizeazã
treptat cu cerinþele politicii europene în domeniu. C
a þarã mem
-brã a U
E, R
omânia va participa la definirea unei strategii ener-
getice pe termen lung, în concordanþã cu docum
entul europeandin vara anului 2006. Statul rom
ân susþine în mod clar strategia
europeanã de diversificare a importurilor de energie, conºtien-
tizând caracterul riscant al dependenþei de Federaþia Rusã în
acest domeniu. Speranþe m
ari sunt puse mai ales în cele douã
mari proiecte de conducte ce ar putea tranzita curând þara noastrã:
Nabucco ºi C
onstanþa-Trieste. 64 Strategia de securitate naþionalãdin 2006 se referã la aspectul energetic în capitolul dedicat zoneiM
ãrii Negre. D
ezvoltarea „coridoarelor” care conecteazã zonaponticã cu statele euroatlantice este una dintre m
arile prioritãþiale politicii externe a þãrii. 65
BulgariaBulgariaBulgariaBulgariaBulgaria
Acest stat dispune de rezerve m
ici de cãrbune (lignit) ºi decantitãþi foarte reduse de petrol ºi gaze naturale. Peste 30%
dinconsum
ul de energie la nivel naþional provine din cãrbuni. Bul-
garia importã hidrocarburile necesare m
ai ales din Rusia, fiind
încurajatã de aceasta sã sprijine proiectul de conductã Bur-
gas-Alexandropolis. G
azul stã la baza a 14,4% din nevoile de
consum prim
are. 66 De asem
enea, Bulgaria a avut pânã de curând
ºase reactoare nucleare la Kozlodui, dintre care trei s-au închis
la cererea UE
, iar unul nou se va construi la Belene. B
ulgariatinde sã devinã im
portator de energie electricã pânã la finalizarea
152153
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
a Mãrii N
egre, bazinului Caspic. Iniþiativa B
aku dateazã dinnoiem
brie 2004. Se urmãreºte realizarea unei pieþe energetice
unitare care sã integreze ºi Europa de E
st. UE
participã la IBprin D
irectoratul General pentru Transport ºi E
nergie ºi Europe
Aid C
ooperation Office, D
irectoratul General pentru A
faceriE
xterne. Þãrile im
plicate sunt: Arm
enia, Azerbaidjan, B
elarus,G
eorgia, Iran, Kazahstan, K
irghizstan, Republica M
oldova, Rusia
(observator), Ucraina, U
zbekistan, Tadjikistan, Turcia ºi Turk-m
enistan. Ele îºi propun sã am
elioreze ºi sã extindã in-frastructura energeticã, sã garanteze securitatea transporturilorenergetice. 69
Actualm
ente, se deruleazã procesul de implem
entare a liniilordirectoare ale U
E pentru R
eþelele Trans-Europene, cu scopul
dezvoltãrii de proiecte de linii de transport în cadrul Pan-E
u-ropean Transport A
rea (PE
TR
A). În cadrul P
ET
RA
, iniþiativã aU
E, existã ºi un subgrup pentru M
area Neagrã ( B
lack Sea Pan-Eu-
ropean Transport Area–Petra ) care studiazã posibilitatea trasãrii
unor rute de transport transcaspice mergând cãtre U
craina ºiTurcia. 70 B
SEC
a fost ºi ea implicatã în redactarea conceptului
Black Sea Petra, dar nu a prim
it decât statut de observator înacest grup. 71 C
omitetele de lucru ale acestui grup s-au reunit la
Bucureºti, în 2001 ºi 2002.
Marii actori externi ºi interesele lor energetice
Marii actori externi ºi interesele lor energetice
Marii actori externi ºi interesele lor energetice
Marii actori externi ºi interesele lor energetice
Marii actori externi ºi interesele lor energetice
în REMN ºi Caspica
în REMN ºi Caspica
în REMN ºi Caspica
în REMN ºi Caspica
în REMN ºi Caspica
UE
UE
UE
UE
UE
Statele mem
bre ale UE
au interesul comun de a avea un acces
cât mai larg la sursele de energie din zona M
ãrii Negre, C
aspicaºi A
sia Centralã. A
ctualmente, circa 50-60%
din gazul ºi petrolul
Germ
aniei, apoi cãtre Olanda ºi M
area Britanie. C
irca 20-30 dem
iliarde de metri cubi vor fi astfel transportaþi. D
epozitul degaze de la Stockm
an este unul de mare valoare, fiind în apropiere
de Murm
ansk în Marea B
arents.•
A doua conductã Yam
al-Europe cu trasee alternative prin
Belarus cãtre Polonia ºi prin statele baltice cãtre Polonia.
•U
n sistem care sã conecteze Turcia-G
recia ºi Italia, fiindastfel adus petrol din O
rientul Mijlociu ºi C
aspica. Ar fi vorba de
o conductã de 3 400 de kilometri prin care se vor transporta 22 de
miliarde de m
etri cubi.•
Gazoductul Turcia-B
ulgaria-Rom
ânia-Ungaria-A
ustria,denum
it Nabucco. Lungim
e de 3 630 de kilometri ºi peste 20
miliarde de m
etri cubi anual.•
Gazoductul G
recia, FY
RO
M, S
erbia, Bosnia, C
roaþia,Slovenia.
•G
azoductul Azerbaidjan-G
eorgia-Turcia (Baku-T
bilisi-Er-
zurum) a început sã funcþioneze la finele lui 2006, bazându-se pe
depozitul de la Shah Deniz care are peste 450 de m
iliarde dem
etri cubi.
•G
azoductul Turkmenistan-Iran-Turcia.
Tacis Regional C
o-operation Programm
e 2004-2006 ºi-a pro-pus, ºi într-o anum
itã mãsurã a reuºit, sã prom
oveze comerþul ºi
investiþiile în domeniul energiei ºi transporturilor, fiindu-i alocat
un buget de 50 de milioane de euro pentru perioada 2004-2006.
INO
GA
TE
Program
me (oil and gas netw
orks) a dispus de unbuget de 18 m
ilioane de euro pentru intervalul menþionat.
Secretariatul Tehnic al INO
GA
TE
din Kiev coordoneazã
„Iniþiativa Baku” (IB
), un dialog politic destinat ameliorãrii
cooperãrii energetice dintre UE
ºi statele din Regiunea E
xtinsã
154155
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ciale, în legãturã cu importanþa ei energeticã. D
esigur, UE
arputea dezvolta treptat o dim
ensiune regionalã a Mãrii N
egre încadrul Politicii E
uropene a Vecinãtãþii, dimensiune care sã includã
ºi problematica energiei.
Fostul m
inistru rom
ân al afacerilor extern
e, Mih
aiU
ngureanu, prezent la lucrãrile Consiliului pentru A
faceriG
enerale ºi Relaþii E
xterne (CA
GR
E) al U
E pe 22 ianuarie 2007,
a propus crearea unui „Proces B
ucureºti”, dupã numele deja consa-
cratului „Proces B
arcelona”, care alãturi de Politica Vecinãtãþiireglem
enteazã relaþiile UE
cu statele din Mediterana ºi A
fricade N
ord. 75 În acest fel, UE
ar gestiona unitar relaþiile cu statelepontice, acþionând în m
od coerent în cadrul politicilor sale aplicateregiunii, inclusiv în dom
eniul tranzitului de energie.La începutul anului 2007, U
E a continuat eforturile pentru a
semna cu R
usia un nou acord de cooperare, care sã includã ºiaspectele energetice, bazându-se pe Strategia E
uropeanã aE
nergiei (SEE
). Din pãcate, C
omisia E
uropeanã nu a primit încã
un mandat din partea statelor m
embre spre a trece la acþiune.
Un prim
pas ar fi ca Rusia sã sem
neze SEE
, dar, chiar dacã acestlucru nu se va întâm
pla, se pot stabili niºte reguli minim
ale decom
portament care sã evite pe viitor crizele energetice în relaþia
UE
-Rusia.
Este vital pentru U
E sã reducã dependenþa de infrastructurile
ruseºti ºi sã cultive relaþiile directe cu statele producãtoare dehidrocarburi sau care asigurã tranzit, din zona M
ãrii Negre,
Caucaz ºi A
sia Centralã. C
hiar dacã nici Ucraina, nici G
eorgia,R
epublica Moldova sau A
zerbaidjan nu au ºanse pe termen m
ediude a intra în clubul select al U
E, prin Politica E
uropeanã a Veci-nãtãþii ele trebuie încurajate politic ºi econom
ic sã furnizezeenergie cãtre E
uropa. De asem
enea, se impune a fi ferite de
destabilizãrile venite din partea altor state. UE
nu poate împiedica
necesare sunt importate din exterior, m
ai ales din Rusia sau din
alte state ale CSI, preponderent prin interm
ediul conductelorruseºti. D
in Rusia se im
portã direct 25% din necesarul de energie
(aproximativ 130 de m
iliarde de metri cubi de gaz), estim
ãrilevorbind de 40%
în 2030, plus 45% din O
rientul Mijlociu. 72 E
steposibil însã ca procentul im
porturilor sã ajungã la 70-75% din
necesar în 2025, conform unor estim
ãri pesimiste realizate de
Petroleum E
conomist. 73 Vulnerabilitatea de ansam
blu a UE
derivãdin faptul cã R
usia deþine un cvasimonopol asupra coridoarelor
de transport al hidrocarburilor. Deºi conducta B
aku-Tbilisi-C
ey-han funcþioneazã la o capacitate crescutã, abia realizarea conducteiN
abucco ºi prelungirea oleoductului Odessa-B
rodi cãtre Plock ar
reduce semnificativ aceastã dependenþã. D
in pãcate, nu toatestatele m
embre ale U
E au înþeles necesitatea ca U
niunea sãnegocieze acordurile energetice în m
od unitar, pe picior deegalitate cu R
usia. Soluþia bilateralã a fost preferatã, de exemplu,
de Germ
ania, pentru construcþia gazoductului baltic (Northern
Stream), fapt ce a stârnit iritarea Poloniei ºi a celor trei state bal-
tice, care s-au simþit date la o parte în ciuda apartenenþei com
unela U
E. U
E dispune din 2006 ºi de o Strategie E
uropeanã aE
nergiei, care pune accentul pe diversificarea surselor deaprovizionare ºi valorificarea resurselor alternative de energie.D
ocumentul nu m
enþioneazã Marea N
eagrã ca regiune vitalãpentru U
niune, ci doar Caspica, în trecere.
Deºi m
ai mulþi oficiali ai U
E, printre care ºi com
isarul europeanpentru energie, A
ndris Piebalgs
74, au recunoscut cã sunt deza-m
ãgiþi de faptul cã Rusia întrerupe adesea fluxurile de energie
în scop politic ºi cã ºi-au pierdut încrederea în aceasta. Existã
totuºi o anumitã sensibilitate la nivelul U
niunii privind relaþiilecu R
usia. Oficialii europeni nu vor sã „irite” R
usia, de aceea evitãde obicei sã m
enþioneze zona Mãrii N
egre în documentele ofi-
156157
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
parte tranzitul hidrocarburilor din Asia C
entralã ºi Marea C
aspicãprin R
EM
N. În acelaºi tim
p, la începutul anului 2007, NAT
O s-a
arãtat receptiv faþã de posibilitatea de a deschide accesul cãtrereþeaua paneuropeanã de conducte, în beneficiul com
paniilorprivate. A
ceastã reþea a apãrut în epoca Rãzboiului R
ece, cu scopulde a se asigura necesarul de energie ºi lubrifianþi pentru forþelearm
ate aliate, chiar în mom
ente de penurie ºi crizã. Dupã term
i-narea R
ãzboiului Rece, s-a pus problem
a valorificãrii economice
a potenþialului acestei reþele de infrastructuri energetice în be-neficiul statelor aliate. Sistem
ul de reþele NAT
O (N
PS) se bazeazã
pe nouã sisteme m
ilitare de stocare ºi distribuire a hidro-carburilor, fiind vorba de peste 10 000 de kilom
etri de infra-structuri ce trec prin state precum
Grecia, Italia, Turcia, Portu-
galia, Marea B
ritanie ºi Norvegia. 78 E
xistã, de asemenea, Sistem
ulde conducte al E
uropei Centrale, care cuprinde B
elgia, Franþa,
Luxemburg ºi G
ermania, precum
ºi Sistemul N
ord-European de
Conducte, bazat pe infrastructuri din D
anemarca ºi G
ermania.
În viitor, este posibil ca unele dintre principalele conducte dinR
omânia ºi B
ulgaria sã fie incluse în NP
S, fapt ce va asigurasecuritatea energeticã pe flancul vestic al M
ãrii Negre. Turcia
posedã deja douã sisteme separate, unul de E
st ºi celãlalt de Vest,aºadar se poate asigura, teoretic, o conectare cu unul dintre acestea.
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
Chiar dacã SU
A se aprovizioneazã cu petrol m
ai ales dinA
merica de Sud, O
rientul Mijlociu ºi A
frica de Nord, nu se poate
nega interesul american de a sprijini aliaþi ºi parteneri strategici
din RE
MN
ºi UE
. Turcia, Georgia, A
zerbaidjan ºi chiar Ucraina
sunt state considerate importante de W
ashington pe harta geo-politicã a E
urasiei. Dar nici R
omânia, B
ulgaria, Polonia, Cehia,
statele baltice etc. nu sunt ignorate, din contrã. Atragerea în
comunitatea de securitate transatlanticã a acestor state din fosta
Ucraina ºi B
elarus sã-ºi concesioneze (vândã) infrastructurileenergetice R
usiei. Le poate doar încuraja diplomatic ºi econom
icsã nu facã acest lucru. În schim
b, UE
va trebui sã solicite treptatstatelor m
embre sã nu m
ai cedeze infrastructuri energetice depe teritoriile naþionale R
usiei pânã ce aceasta nu va acceptasem
narea Cartei E
uropene a Energiei ºi im
plicit liberalizarea ºidem
onopolizarea propriilor infrastructuri ºi zone de exploatarea hidrocarburilor. 76 U
E aratã un interes special pentru diver-
sificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi. La începutulanului 2006, s-a vorbit la B
ruxelles de posibilitatea construiriiunui gazoduct care sã porneascã de pe coasta M
ãrii Adriatice ºi
sã se îndrepte cãtre centrul Europei, fiind aprovizionat cu gaz
din Orientul M
ijlociu ºi Africa de N
ord. Scopul explicit al acestuiproiect era tot reducerea gradului de dependenþã faþã de energiaim
portatã din Rusia.
NATO
NATO
NATO
NATO
NATO
Deºi A
lianþa Nord-A
tlanticã este o organizaþie politico-mili-
tarã, existã ºi o preocupare pentru alte niveluri de securitatedecât cea m
ilitarã, iar securitatea energeticã figureazã înC
onceptul Strategic al NA
TO
din 1999. Cu ocazia recentului
summ
it al Consiliului N
ord-Atlantic de la R
iga, liderii aliaþi auluat în calcul necesitatea de a se garanta securitatea energeticãa þãrilor lor, spre a se evita întreruperea intem
pestivã a fluxurilorde hidrocarburi („resurse vitale”), fiind nevoie de un efort coordo-nat de evaluare a riscurilor energetice, insistându-se pe securi-tatea infrastructurilor energetice. Se are în vedere apãrareaintereselor energetice ale aliaþilor, la cererea acestora, ºi defi-nirea dom
eniilor de acþiune în care NAT
O ar putea aduce o „plus
valoare”. 77 Desigur, acest interes arãtat de A
lianþã faþã de petrolºi gaze a trezit iritarea R
usiei, stat care doreºte sã controleze în mare
158159
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ChinaChinaChinaChinaChina
Devenit unul dintre prim
ii trei mari consum
atori de hidro-carburi din lum
e, necesare pentru menþinerea actualului nivel
de creºtere economicã de 8-9%
anual, China îºi îndreaptã privirile
mai ales asupra resurselor din R
usia, Kazahstan, Turkm
enistanºi din O
rientul Mijlociu, A
frica, dar nu ignorã, desigur, niciim
portanþa strategicã ºi economicã a R
EM
N ºi a C
aspicii.C
onducta principalã ce aduce petrol din Kazahstan în X
injiang(C
hina) (Atasu-A
lashankou) a fost inauguratã în decembrie 2005
ºi se bazeazã pe resursele din Caspica. Lungim
ea ei este de peste1 000 de kilom
etri. 80 Firm
a care gestioneazã conducta din parteaK
azahstanului este KazTransO
il, filialã a Kazm
unaigaz, societatede stat. Investiþiile atrase în acest proiect au fost de 806 m
ilioanede dolari, cofinanþaþi de K
azmunaigaz ºi C
hina National
Petroleum C
ompany (C
NP
C). S-a planificat ca în 2011 un nou
segment de conductã sã uneascã K
enyak ºi Atasu. În cazul cel
mai fericit, C
hina va reuºi sã îºi satisfacã 5% din necesitãþile
naþionale de petrol prin import din K
azahstan, concesionareade zone petrolifere ºi achiziþionarea de infrastructuri în aceastãþarã.A
ºadar, este vorba de un proiect de conductã în lungime de
3 000 de kilometri care ar perm
ite Chinei sã exploateze direct
resursele energetice din Caspica.
În anul 2002 s-a încheiat construirea unui segment de 400 de
kilometri care uneºte A
tyrau (zona cea mai bogatã în petrol din
vestul Kazahstanului) cu K
enyak, zona petroliferã controlatã deC
NP
C. C
NP
C a pregãtit aprovizionarea noii conducte prin achi-
ziþionarea în 2005 a firmei canadiene PetroK
azahstan, inclusivzona petroliferã K
umkol. K
azahstanul este destul de mulþum
itsã nu m
ai depindã doar de Rusia ºi de C
aspian Pipeline
Consortium
pentru a vinde petrol în strãinãtate. Desigur, dacã
sferã de influenþã a UR
SS prezintã un interes pe termen lung
prin prisma relaþiilor cu R
usia, dar ºi cu UE
ºi China. D
e aceea,am
ericanii doresc sã contribuie la siguranþa aprovizionãrii cuhidrocarburi a acestor state. D
e asemenea, ei nu doresc sã asiste
la pãtrunderea Iranului pe piaþa energeticã a acestor þãri (ca ex-portator de hidrocarburi) deoarece realizeazã cã acest fapt s-artraduce ºi prin influenþã politicã. SU
A, atât prin D
epartamentul
de Stat, cât ºi prin Departam
entul Apãrãrii, îºi m
anifestã interesulsporit pentru R
EM
N ºi C
aucaz, Asia C
entralã, dorind sã ajute lagãsirea unor soluþii de evitare a dependenþei europenilor de cori-doarele de transport ºi infrastructurile ruseºti. A
mericanii par
sã încurajeze implicarea N
AT
O în asigurarea securitãþii fluxurilor
energetice dinspre Est cãtre Vest, aºa cum
a reieºit cu ocaziadezbaterilor prilejuite de sum
mitul de la R
iga. Dacã vor ajunge
la concluzia comunã cã securitatea energeticã este vitalã pentru
securitatea transatlanticã, europenii ºi americanii vor cãuta
strategii de spargere a monopolului rusesc ºi de liberalizare a
accesului la hidrocarburi. Analistul politic V. Socor propune în
acest sens crearea unui mecanism
consultativ permanent U
E-
SUA
care sã poatã evolua cãtre o celulã de planificare politicã. 79
Implicarea N
AT
O în asigurarea securitãþii conductelor, a punctelor
de trecere ºi rezervelor de energie nu este ceva ieºit din comun.
În fond ºi Turcia, Georgia ºi A
zerbaidjanul ºi-au coordonat efor-turile pentru a supraveghea conducta B
aku-Tbilisi-C
eyhan, iarstatele din G
UA
M ar putea proceda în m
od similar în curând.
Alianþele m
ilitare care devin furnizori de securitate pe multiple
planuri se pot implica ºi în siguranþa energeticã a statelor m
em-
bre. Forþe ale NA
TO
(ºi/sau SUA
) ar putea fi implicate direct în
paza conductelor Baku-T
bilisi-Ceyhan ºi B
aku-Tbilisi-E
rzurum, dar
ºi în antrenarea forþelor de protecþie din statele tranzitate deconducte.
160161
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
energetice, este posibil ca ºi Organizaþia de cooperare de la
Shanghai sã îºi asume treptat acest rol.
ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii
Existenþa unor însem
nate resurse de petrol ºi gaze naturaleîn Zona E
xtinsã a Mãrii N
egre este o certitudine, singurele dife-renþe fiind în dom
eniul estimãrilor cantitative. M
ajoritatea re-zervelor se aflã concentrate în bazinul M
ãrii Caspice (circa 4-5%
din rezerva mondialã de petrol), în tim
p ce Marea N
eagrã estem
ai sãracã în resurse, dar are o valoare geopoliticã sporitã datãde poziþia sa geograficã. M
area Neagrã constituie o regiune de
tranzit predilectã pentru gazele ºi petrolul din Caspica ºi A
siaC
entralã, în drumul lor cãtre E
uropa. De asem
enea, nu esteexclus ca o parte din rezervele Iranului sã fie cu vrem
ea dirijatetot cãtre aceastã zonã, în cãutarea pieþei europene.
O problem
ã realã o constituie disparitatea dintre resurselede care dispun unii actori regionali (m
ai ales Rusia, dar ºi
Azerbaidjan, K
azahstan, Turkmenistan) ºi alþii m
ai slab dotaþi(Turcia, R
omânia, U
craina) sau aproape lipsiþi de hidrocarburi(B
ulgaria, Republica M
oldova, Arm
enia).Pe fondul preocupãrii crescânde a m
arilor state consumatoare
de hidrocarburi faþã de epuizarea resurselor naturale, de insta-bilitatea politicã din O
rientul Mijlociu E
xtins (principala regiunecare furnizeazã petrolul în lum
e) ºi de necesitatea de a menþine
ritmuri de creºtere econom
icã susþinutã, mulþi analiºti politici
ºi economici cred cã R
usia s-a „specializat” într-o politicã acrizelor energetice deliberat întreþinute. Scum
pind peste noaptepreþul gazelor, întrerupând fluxurile de energie prin conductevitale pentru þãrile U
E (cum
e faimoasa D
rujba, de care depindm
ulte state – Polonia, U
craina, Germ
ania etc.) cu ocazia„certurilor” cu vecinii ucraineni ºi bieloruºi, R
usia a dat de înþelescã se poate servi de resursele ei ca de o arm
ã în jocul politico-
producþia petrolierã kazahã nu va creºte chiar în ritmul scontat,
va exista o concurenþã pentru atragerea fluxurilor de petrol întreA
tasu-Alashankou, B
aku-Tbilisi-C
eyhan ºi Nabucco, pe lângã
CN
PC
. Totuºi, guvernul de la Astana nu doreºte ca m
arii actoriexterni – R
usia ºi China – sã cum
pere reþelele de infrastructurim
ajore din þarã, fapt ce ar duce la pierderea autonomiei ener-
getice. În acelaºi timp, „poligam
ia” energeticã a Kazahstanului
corespunde strategiei de politicã externã de tip tous azimuts,
anume refuzul de a opta clar pentru R
usia sau pentru Occident,
cum au fãcut pe de o parte U
zbekistan, Arm
enia, pe de altã parteG
eorgia ºi Azerbaidjan. Toate porþile au fost lãsate deschise,
fiind anunþatã o politicã externã pragmaticã. E
ste puþin probabilca partea chinezã sã perm
itã închirierea oleoductului sãu pentrutransportarea de petrol cãtre E
uropa Centralã ºi de Vest, aºadar
chinezii se aºteaptã la o tentativã a europenilor ºi americanilor
de a construi conducte pe teritoriul kazah cãtre vest.Factorii de decizie din C
hina au observat cã preºedintele rus,V. P
utin, realizeazã un fel de ºantaj asupra UE
ºi Chinei, am
e-ninþându-le voalat cã, în caz de „problem
e” în relaþiile bilaterale,va dirija fluxurile de gaz ºi petrol cãtre una dintre ele îndefavoarea celeilalte, fãrã a exclude ºi Japonia din acest calcul.D
eºi Rusia este un partener strategic, politic ºi econom
ic major
al Chinei, totuºi bunurile exportate de chinezi m
erg mai ales
spre piaþa UE
ºi a SUA
. Pe fondul scãderii rezervelor de gaz aleR
usiei, China ar putea deveni treptat m
ai agresivã faþã deM
oscova, concurând pentru atragerea statelor din Caucaz ºi A
siaC
entralã, bogate în resurse sau cu o poziþie vitalã pentru controlulcoridoarelor de transport. M
ai ales dacã în Orientul M
ijlociu ºiA
frica de Nord se va confrunta cu rivalitatea SU
A sau cu tulburãri
cauzate de regimuri islam
iste, state eºuate, terorism. D
acã NA
TO
ºi GU
AM
se vor implica în securizarea conductelor ºi depozitelor
162163
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
din Orientul M
ijlociu ºi Africa, aºadar com
petiþia pentruhidrocarburile din E
urasia nu este un joc cu sumã nulã.
În acest context, importanþa geostrategicã a statelor tranzitate
de conducte, cu rol de „punþi” sau „porþi” energetice între Est ºi
Vest (Turcia, Ucraina, B
elarus, dar ºi Rom
ânia, Bulgaria), nu
are nevoie de explicaþii suplimentare. P
rincipalii beneficiari airesurselor de energie se vor strãdui sã atragã sau sã m
enþinãaceste þãri în aria lor de influenþã, spre a-ºi asigura continuitateafluxurilor de aprovizionare. G
eopolitica trasãrii conductelor esteadesea denum
itã în studiile de specialitate the great game,
expresie ce sugereazã miza foarte înaltã a acestor proiecte pe
care statele cele mai puternice vor sã le transform
e în realitate.
strategic mondial. M
ai mult chiar, R
usia se doreºte intermediarul
obligatoriu al statelor care nu au ieºire directã la alte mãri. Pe
de altã parte, guvernanþii ruºi dezmint aceste acuzaþii ºi afirm
ãcã au cele m
ai bune intenþii faþã de partenerii lor europeni, însãnu pot accepta unele clauze cuprinse în C
arta Europeanã a
Energiei care ar dezavantaja grav firm
ele ruseºti exportatoarede hidrocarburi.
Com
petiþia între statele industrializate pentru resurseleenergetice ale E
urasiei dateazã de peste un secol, însã dezvoltareasectoarelor industriale de vârf ºi a serviciilor, precum
ºi per-spectiva epuizãrii acestor resurse pare sã fi înteþit percepþiilede rivalitate ºi înfruntare. D
acã pentru statele producãtoare dehidrocarburi din C
aucaz ºi Asia C
entralã marea problem
ã estefelul în care îºi pot exporta fãrã restricþii aceste produse cãtrepieþele occidentale, þãrile consum
atoare vor sã gãseascã sursede aprovizionare stabile din punct de vedere politic, econom
ic ºidin punctul de vedere al securitãþii. Perspectivele creºterii eco-nom
ice pentru statele mem
bre ale UE
sunt strâns legate deaccesul la hidrocarburile din im
port, iar zona Mãrii N
egre-Caspica
ocupã un loc esenþial pe agenda economicã a U
niunii. Interesuldeosebit pentru protejarea coridoarelor de transport faþã deîntreruperile accidentale sau voluntare, cauzate de ºantaj politic,sabotaje, acte teroriste, se m
anifestã ºi în cazul NAT
O, care a
decis la summ
itul de la Riga din 2006 sã creeze un plan de
securizare a acestor rute considerate de interes strategic decãtre statele m
embre. N
u existã nicio fatalitate în acest domeniu,
iar epuizarea rezervelor, blocarea lor din motive politico-m
ilitareîn zone tulburi, sau m
onopolizarea de cãtre unele centre deputere nu vor conduce în m
od obligatoriu la crize ºi conflictem
ilitare. Între timp, se vor valorifica resurse alternative (eoliene,
nucleare, hidraulice etc.), se vor stabili noi parteneriate cu state
164165
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
13 Ibidem.
14 Ibidem.
15 Gas rem
oval begins at Shah Deniz, 18 D
ecember 2006, w
ww
.today.az.16 R
ovshan Ismayilov, A
zerbaijan: Russia to B
lame for D
elayed Gas
Deliveries to G
eorgia?, 18.10.2006, ww
w.eurasianet.org/departm
ents/insight/articles/eav101806.shtm
l.17 D
iana Petriashvili, Gazprom
Makes the G
eorgian Governm
ent Pay,1.09.200
7, w
ww
.eurasianet.org/dep
artmen
ts/insigh
t/articles/eav010907.shtm
l.18 T
iberiu Troncotã, Geopolitica resurselor energetice. Potenþialul M
ãriiC
aspice, Geopolitica, an IV, nr. 19, 2006, p. 133-149.
19 Khadija Ism
ayilova, Pipeline Politics in the Caspian B
asin Makes for
Strange Political Bedfellow
s, 13.09.2006, ww
w.eurasianet.org.
20 Vladim
ir Socor, New
complications in U
kraine’s Energy Situation,
14 Decem
ber 2006, ww
w.jam
estown.org.
21 Mevlut K
atik, Russian P
ipeline Play Poses D
ilemm
a for Turkey,27.09.2006, w
ww
.eurasianet.org/departments/insigh
t/articles/eav092706a.shtm
l.22 Ibidem
.23 Federico B
ordonaro, The B
lue Stream G
as Pipeline, 22 N
ovember
2005, ww
w.pinr.com
.24 M
arian Rizea, M
area Neagrã – epicentrul elipsei strategice europea-
no-arabo-asiatice. Geopolitica þiþeiului, în a 11-a sesiune de com
unicãriºtiinþifice a A
cademiei N
aþionale de Informaþii, secþiunea securitate ºi
siguranþã naþionalã, vol. 2, 8 aprilie 2005, Editura A
cademiei N
aþionale deInform
aþii, p. 76.25 Igor M
unteanu, Iulian Chifu, Iulian F
runtaºu, Nicolae C
hirtoacã,Valeriu Prohniþchi, D
an Dungaciu, Ion N
aval, Radu G
orincioi, Boris A
sarov,M
oldova pe calea democraþiei ºi stabilitãþii, din spaþiul postsovietic în lum
eavalorilor dem
ocratice, Editura C
artier, 2005.26 Iranul exportã deja petrol m
ultor state europene, mem
bre ale UE
,G
ermania, Italia, F
ranþa, Spania, Austria, O
landa etc.27 N
abucco schimbã R
usia cu Iranul, „Cotidianul”, 9 februarie 2006,
ww
w.cotidianul.ro/index.php?id=3961&
art=9100&cH
ash=fe84d5bb95.
1 Stelian Fizeºan, C
ooperarea UE
-Rusia ºi siguranþa aprovizionãrii cu
petrol ºi gaze naturale, „Monitor Strategic”, nr. 3-4, 2006, p. 37.
2 Nick B
utler, Energy Security. A
New
Agenda for E
urope, Oct-N
ov2004, „C
ER
Bulletin”, Issue 38, w
ww
.cer.org.uk.3 O
lexander Pavliuk, Ivanna Klim
push-Tsintadze (eds), The B
lack SeaR
egion. Cooperation and Security B
uilding, East W
est Institute, 2004,p. 134.
4 Ioannis Michaletos, E
nergy Developm
ents in South Eastern E
urope,16 februarie 2007, w
ww
.isn-ethz.ch.5 B
urgas-Alexandropolis pipeline im
portant for European consum
ers ofoil, 2 February 2007, Interfax N
ews A
gency Via T
homson D
ialog New
sEdge,
ww
w.tm
cnet.com.
6 Rusia ºi K
azahstan au o capacitate de producþie de 180 de milioane de
tone de petrol zilnic, cu mult peste capacitatea de tranzitare a B
osforului,de m
axim 130 de m
ilioane de tone. Ioannis Michaletos, E
nergyD
evelopments in South E
astern Europe, 16 februarie 2007, w
ww
isn-ethz.ch.7 M
arian Rizea, M
area Neagrã – epicentrul elipsei strategice europea-
no-arabo-asiatice. Geopolitica þiþeiului, în a 11-a sesiune de com
unicãriºtiinþifice a A
cademiei N
aþionale de Informaþii, secþiunea securitate ºi
siguranþã naþionalã, vol. 2, 8 aprilie 2005, Editura A
cademiei N
aþionale deInform
aþii, p. 72-77.8 V
ladimir Socor, First R
ussian-Operated Pipeline O
n European U
nionTerritory R
ears Its Head, M
arch 2, 2007, ww
w.jam
estown.org/edm
/article.php?article_id=2371965.
9 Andrew
Rettm
an, EU
unfazed by Putin’s ’gas OPE
C idea, 01.02.2007,
ww
w.euobserver.com
.10 A
lexandros Petersen, BT
C Security Q
uestions Persist, 7.11.06,w
ww
.eurasianet.org.11 H
asene Karasac, A
ctors of the New
Great G
ame, C
aspian Oil Politics,
„Journal of Southern Europe and the B
alkans”, vol. 4, no. 1, 2002, p. 18-19.12 M
arat Yermukanov, K
azakhstan Dow
nplays Political Risks of
Energy C
orridor to Europe, http://jam
estown.org/edm
article.-php?article_id=2371904, February 12, 2007.
NOTE
166167
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
39 A se vedea H
asene Karasac, A
ctors of the new G
reat Gam
e, Caspian
Oil Politics, „Journal of Southern E
urope and the Balkans”, vol. 4, no. 1,
2002.40 ww
w.eia.doe.gov/em
eu/cabs/Caspian/Links.htm
l.41 M
arcel de Haas, C
urrent Geostrategy in the South C
aucasus,w
ww
.cfr.org/publication/12268/pinr.html, 19 D
ecember 2006.
42 Chietigj B
ajpaee, Asia’s C
oming W
ater Wars, 22 A
ugust 2006,w
ww
.pinr.com.
43 A se vedea T
iberiu Troncotã, Geopolitica resurselor energetice.
Potenþialul Mãrii C
aspice, în „Geopolitica”, an IV, nr. 19, 2006, B
ucureºti,p. 133-142.
44 George V. G
eorgiev, Gas-O
il Potential and Exploration O
pportunitiesof the B
lack Sea Region, D
epartment of G
eology, Sofia University, http:/
/aapg.confex.com/aapg/barcelona/techprogram
/paper_83671.htm.
45 Russia hinders cheap Azeri natural gas, 20.11.2006, w
ww
.today.az.46 R
ovshan Ismayilov, B
aku Banks on Independent E
nergy Policy,13.12.2006, w
ww
.eurasianet.org.47 Svante C
ornell, Anna Jonsson, N
iklas Nilsson, Per H
aggstrom, T
heW
ider Black Sea R
egion: An E
merging H
ub in European Security, C
entralA
sia Caucasus Institute and Silk R
oad Studies Program, A
Joint TransatlanticR
esearch and Policy Center, 2006, w
ww
.silkroadstudies.org, p. 79.48 http://europipelines.blogspot.com
/2006/01/planned-iran-armenia-gas-
pipeline-very.html.
49 Oskanian: Yerevan R
eady to Exploit Iran-A
rmenia G
as Pipeline,
ww
w.panarm
enian.net/news/eng/?nid=20551&
folder=1&attr=16.
50 Em
il Danielyan, R
ussia Set to Expand E
conomic Presence in Arm
enia,February 6, 2007, w
ww
.jamestow
n.org/edm/article.php?article_id=2371879.
51 Unii analiºti anticipeazã cã relaþiile prea strânse ale K
ievului cuopozanþii turkm
eni vor determina guvernul de la A
shgabat sã mãreascã
tarifele pentru gazul natural livrat Ucrainei. A
se vedea Pavel K
orduban,Turkm
en Opposition Invite M
ay Spoil Career of U
krainian Minister, Janua-
ry 31, 2007, ww
w.jam
estown.org/edm
/article.php?article_id=2371858.52 V
ladimir Socor, U
krainian-Turkmen G
as Agreem
ent Brings R
adicalChange, June 27, 2005, http://jam
estown.org/edm
/article.php?article_id=2369941.
28 Marat Yerm
ukanov, Kazakh Foreign M
inister Shifts Priorities fromSuperpow
ers to Next-D
oor Neighbors, January 30, 2007, w
ww
.jamestow
n.org/edm
/article.php?article_id=2371854.29 V
ladimir Socor, K
azakhstan Oil O
utput and Export D
ata Dram
atizeN
eed for Trans-Caspian O
utlets, January 19, 2007, ww
w.jam
estown.org/
edm/article.php?article_id=2371821.
30 A se vedea R
oman K
upchinsky, Moscow
Extends Its P
ipeline Web,
June 23, 2006, ww
w.rferl.org.
31 Ibidem.
32 Ibidem.
33 Vladim
ir Socor, Discussions Intensify w
ith Kazakhstan on Trans-C
as-pian G
as Pipeline, M
arch 2, 2007, w
ww
.jamestow
n.org/edm
/article.php?article_id=2371966.
34 Sergei Blagov, R
ussia Tries to Scuttle Proposed Trans-C
aspianPipeline, 28.03.2006, w
ww
.eurasianet.org. De m
enþionat semnarea de cãtre
preºedinþii Rusiei, K
azahstanului ºi Turkmenistanului, în m
ai 2007, a unuiacord privind construirea unui gazoduct transcaspic prin care gazelenaturale din A
sia Centralã vor fi dirijate spre R
usia. Aceastã înþelegere a
provocat iritare la Bruxelles ºi W
ashington, deoarece este evidentã dorinþaM
oscovei de a monopoliza accesul la resursele energetice din R
egiuneaE
xtinsã a Mãrii N
egre ºi Asia C
entralã.35 V
ladimir Socor, Trans-B
lack Sea Pipeline Can B
ring Caspian G
as toE
urope, „Eurasia D
aily Monitor”, D
ecember 7, 2006, vol. 3, Issue 226.
36 Stephen Blank, Turkm
enistan and the Azerbaijani C
onnection,29.01.2007, w
ww
.eurasianet.org/departments/insigh
t/articles/eav012907a.shtm
l.37 A
lte evaluãri se referã la 250-270 de miliarde de barili, dintre care
circa 10-12 miliarde sunt în posesia A
zerbaidjanului, ca rezerve dovedite (ºi32 m
iliarde de barili rezerve posibile), iar Kazahstan are 13-17 m
iliarde debarili cantitate sigurã ºi 90 m
iliarde de barili cantitate posibilã. A se vedea
Kam
er Kasim
, The Transportation of C
aspian Oil and R
egional Stability,„Journal of Southern E
urope and the Balkans”, vol. 4, no. 1, 2002, p. 38-39.
38 Sau 60 de miliarde de barili de petrol. A
se vedea J. Robinson W
est,Julia N
anay, Caspian Sea infrastructure projects, „M
iddle East Policy”,
VII (3), June 2000, p. 113.
168169
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
?_RID
=det&tb=date&
id=7863&_PR
ID. ªeful statului a criticat m
onopolulG
azprom în dom
eniul importurilor de gaze dinspre R
usia ºi CSI ºi a m
ilitatpentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. B
ãsescu aprecizat clar cã R
omânia prom
oveazã douã mari proiecte: conducta
Constanþa-Trieste ºi proiectul N
abucco. El a m
enþionat ºi de proiectul uneiconducte de LP
G dinspre Q
atar cãtre Constanþa, soluþie de care ar putea
profita ºi Ucraina spre a-ºi reduce nivelul de dependenþã energeticã faþã
de Rusia.
65 Strategia de securitate naþionalã a Rom
âniei, Preºedinþia R
omâniei,
Bucureºti, 2006, p. 22, w
ww
.presidency.ro.66 A
. Necdet Pam
ir, Energy and Pipeline Security in the B
lack Sea andC
aspian Sea Regions, p. 125-126.
67 A se vedea ºi analiza fãcutã de dr. M
ihail E. Ionescu Regiunea E
xtinsãa M
ãrii Negre: privire istoricã ºi dinam
ici contemporane în acest volum
,p. 27-80.
68 ww
w.inogate.org/en/resources/m
ap_oil.69 http://ec.europa.eu/com
m/external_relations/energy/baku_initiative/
index.htm.
70 Svante Cornell, A
nna Jonsson, Niklas N
ilsson, Per Haggstrom
, The
Wider B
lack Sea Region: A
n Em
erging Hub in E
uropean Security, Central
Asia C
aucasus Institute and Silk Road Studies Program
, A Joint Transatlantic
Research and Policy C
enter, 2006, ww
w.silkroadstudies.org, p. 112-113.
71 Panagiota M
anoli, Director of Studies and R
esearch, ICB
SS at The
European N
eighbourhood Policy – Energy and Transport C
ooperationA
round the Black Sea, C
onference in Athens organized by E
KE
M,
20-21 April 2005, w
ww
.ekem.gr/archives/2005/04/speech_by_dr_pa.htm
l.72 M
arcel de Haas, C
urrent Geostrategy in the South C
aucasus,7 January 2007, w
ww
.eurasianet.org.73 http://w
ww
.evz.ro/article.php?artid=287127.74 P
iebalgs: „Cred cã R
usia ºi-a pierdut din credibilitatea de furnizordupã ultim
ele întreruperi în furnizarea de petrol. Pagubele provocate vor figreu de reparat, dar sperãm
cã ºi Rusia va încerca sã schim
be aceastãsituaþie, pentru cã are interesul sã fie în continuare un furnizor al U
niuniiE
uropene.” A se vedea articolul C
omisarul E
nergiei: Iniþiativa Rom
âniei la
53 A. N
ecdet Pamir, E
nergy and Pipeline Security in the Black Sea and
Caspian Sea R
egions, în Olexander P
avliuk, Ivanna Klim
push-Tsintadze(eds), T
he Black Sea R
egion. Cooperation and Security B
uilding, East
West Institute, 2004, p. 129.
54 Dom
inuþ Pãdurean, Insula ªerpilor, E
ditura Muntenia, C
onstanþa,2004.55 G
areth M. W
inrow, E
nergy Security in the Black Sea-C
aspian Region,
„Perceptions”, Autum
n 2005, p. 85-98.56 A
. Necdet Pam
ir, Energy and Pipeline Security in the B
lack Sea andC
aspian Sea Regions, în O
lexander Pavliuk, Ivanna K
limpush-Tsintadze
(eds), The B
lack Sea Region. C
ooperation and Security Building, E
astW
est Institute, 2004, p. 123-155.57 Stelian Fizeºan, C
ooperarea UE
-Rusia ºi siguranþa aprovizionãrii cu
petrol ºi gaze naturale, „Monitor Strategic”, anul V
II, nr. 3-4, 2006, p. 36-47.58 Ibidem
, p. 38.59 E
ste vorba de unul dintre cele mai m
ari depozite de gaz natural dinE
urasia, cantitatea atestatã fiind de 1,9 mii de m
iliarde de metri cubi de gaz
ºi 115 milioane de tone de gaz condensat. T
NK
-BP
are o cotã parte de62.4%
din Rusia Petroleum
, compania care gestioneazã exploatarea de la
Kovytka. A
lþi participanþi în cadrul Russia Petroleum
sunt Interros, firmã
ruseascã ce are 25.8%, precum
ºi Adm
inistraþia Regiunii Irkutsk cu 11.2%
.60 H
oria C. M
atei, Silviu Neguþ, Ion N
icolae, Statele lumii de la A
la Z,E
ditura Meronia, B
ucureºti, 2000, p. 468.61 P
roiect – Politica energeticã a Rom
âniei în perioada 2006-2009,19.10.2006, w
ww
.minind.ro/foaie/PE
N_19_10_2006.pdf.
62 Interviu cu Iulian Iancu, deputat PSD
– Laurenþiu G
heorghe,N
aþionalism vs privatizare, „R
evista Bilanþ 27-28”, nr. 28, decem
brie 2006.63 A
ncuþa Bãlan, S-au descoperit gaze naturale în judeþ, „Ziarul de Iaºi”,
19.08.2006.64 A
se vedea în acest sens discursul preºedintelui Rom
âniei, TraianB
ãsescu, susþinut pe 28 iulie 2006, în deschiderea conferinþei „Energia
caspicã ºi coridorul Mãrii N
egre”, organizatã de Jamestow
n Foundationdin SU
A. „R
omânia o poartã energeticã cãtre E
uropa de Est”, com
unicat,D
epartamentul de relaþii publice al Preºedinþiei R
omâniei, w
ww
.presidency.ro/
170171
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERI
BD
N – C
onducta Baku-D
aghestan-Novorossiisk
BE
I – Banca E
uropeanã de Investiþii (European Investm
ent Bank)
BE
RD
– Banca E
uropeanã pentru Reconstrucþie ºi D
ezvoltare (Euro-
pean Bank for R
econstruction and Developm
ent)B
IRD
– Banca Internaþionalã pentru R
econstrucþie ºi Dezvoltare
(International Bank for R
econstruction and Developm
ent)B
LAC
KSE
AF
OR
– Grupul de C
ooperare Navalã din M
area Neagrã
BSE
C – O
rganizaþia pentru Cooperare E
conomicã la M
area Neagrã
( Organization of the B
lack Sea Econom
ic Co-operation)
BSFO
CS – Sistem
ul de cabluri de fibrã opticã al Mãrii N
egre (Black Sea
Fibre Optic C
able System)
BST
DB
– Banca de C
omerþ ºi D
ezvoltare a Mãrii N
egre (Black Sea
Trade and Developm
ent Bank)
BT
C – C
onducta Baku-T
bilisi-Ceyhan
CD
C – C
omunitatea O
pþiunii Dem
ocratice ( Com
munity of D
emocratic
Choice)
CFE
– Tratatul privind Forþele Arm
ate Convenþionale din E
uropa ( Treatyon C
onventional Arm
ed Forces in Europe)
CIJ – C
urtea Internaþionalã de JustiþieC
PC
– Consorþiul C
onductei Caspice (C
aspian Pipeline Consortium
)
Marea N
eagrã este esenþialã pentru Uniunea E
uropeanã, 15 January 2007,w
ww
.euractiv.ro/uniunea europeana/articles|displayArticle/articleID
_9146/C
omisarul-E
nergiei-Initiativa-Rom
aniei-la-Marea-N
eagra-este-esentiala-pentru-U
niunea-Europeana.htm
l.75 R
omânia cere oficial o politicã U
E pentru M
area Neagrã, 24 ianuarie
2007, ww
w.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayA
rticle/articleID
_9243/Rom
ania-cere-oficial-o-politica-UE
-pentru-Marea-
Neagra.htm
l.76 V
ladimir Socor, C
aspian-Black Sea R
egion: Key to D
iversifying Europe
s Energy Supplies, în „E
uropean Energy Security. W
hat should it mean?
What to do?”, W
orking Paper 23, European Securitz Forum
, 30 October
2006, ww
w.ceps.be.
77 Riga Sum
mit D
eclaration, sued by the Heads of State and G
overnment
participating in the meeting of the N
orth Atlantic C
ouncil in Riga on
29 Novem
ber 2006, ww
w.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm
.78 N
AT
O ar putea deschide reþeaua sa pentru com
bustibil din timpul
Rãzboiului R
ece, „Adevãrul”, 28 februarie 2007.
79 Ibidem, p. 26.
80 Le Kazakhstan s’ém
ancipe de la Russie avec un nouvel oléoduc, „Le
Monde”, 15.12.2005.
172173
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
MA
P – P
lan de Acþiune pentru A
derare (Mem
bership Action Plan)
MF
PSE
E – Forþa M
ultinaþionalã de Menþinere a P
ãcii din Sud-Estul
Europei ( M
ultinational Peace Force South-Eastern E
urope)N
ATO
– Organizaþia Tratatului A
tlanticului de Nord (N
orth Atlantic
Treaty Organization )
NIS – N
oile State Independente (New
ly Independent States)N
PS – Sistem
ul de conducte al NA
TO
(NA
TO
Pipeline System)
NU
C – C
omisia N
AT
O-U
craina ( NA
TO
-Ukraine C
omm
ission)O
AE
– Operation A
ctive Endeavour
OC
C – C
onceptul Capabilitãþilor O
peraþionale (Operational C
apabilitiesC
oncept )O
EC
D – O
rganizaþia pentru Cooperare ºi D
ezvoltare Econom
icã
(Organisation for E
conomic C
o-operation and Developm
ent)O
NU
– Organizaþia N
aþiunilor Unite
OSC
E – O
rganizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în E
uropa ( Orga-
nization for Security and Co-operation in E
urope)PA
BSE
C – A
dunarea Parlamentarã a O
rganizaþiei pentru Cooperare
Econom
icã la Marea N
eagrã ( Parliamentary A
ssembly of the B
lack SeaE
conomic C
o-operation )PA
P-DIB
– Parteneriatul privind construirea instituþiilor de apãrare(Partnership A
ction Plan on Defence Institution B
uilding)PA
RP
– Procesul de P
lanificare ºi Analizã al P
arteneriatului ( Planningand R
eview Process)
PC
A – A
corduri de Parteneriat ºi C
ooperare (Partnership and C
o-operation A
greements )
PER
MIS – Secretariatul Internaþional Perm
anent al Organizaþiei pentru
Cooperare E
conomicã la M
area Neagrã (Perm
anent InternationalSecretariat of the O
rganization of the Black Sea E
conomic C
o-operation )P
ESA
– Politica Europeanã de Securitate ºi de A
pãrare
CSC
E – C
onferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în E
uropa(C
onference for Security and Co-operation in E
urope)C
SI – Com
unitatea Statelor Independente
DO
KA
P – P
roiectul de Telecomunicaþii din E
stul Mãrii N
egre (Eastern
Black Sea Telecom
munications Project )
EA
PC
– Consiliul P
arteneriatului Euroatlantic (E
uro-Atlantic
Partnership Council)
EN
P – Politica E
uropeanã de Vecinãtate ( European N
eighbourhoodPolicy)
FM
I – Fondul Monetar Internaþional (International M
onetary Fund)F
YRO
M – Fosta R
epublicã Iugoslavã a Macedoniei ( Form
er YugoslavR
epublic of Macedonia)
GB
SA-W
G – G
rupul de lucru privind Regiunea E
xtinsã a Mãrii N
egre( G
reater Black Sea A
rea – Working G
roup)G
UA
M – O
rganizaþie de cooperare compusã din G
eorgia, Ucraina,
Azerbaidjan ºi R
epublica Moldova
GU
EU
– gazoductul Georgia-U
craina-UE
ICB
SS – Centrul Internaþional pentru Studii asupra M
ãrii Negre
( International Centre for B
lack Sea Studies)IC
E – Iniþiativa C
entral Europeanã (C
entral European Initiative)
INO
GA
TE
– program finanþat de U
niunea Europeanã privind
Transportul Interstatal de Petrol ºi Gaze (Interstate O
il and Gas Transport
to Europe)IPA
P – P
lan Individual de Acþiune (Individual Partnership A
ction Plan)IP
P – P
lan Individual al Parteneriatului ( Individual P
artnershipProgram
me)
ISAF
– Forþa Internaþionalã de Asistenþã pentru Securitate din
Afganistan (International Security A
ssistance Force)K
FO
R – K
osovo Force
174175
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Regiunea Extins\ a M
\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective
PE
SC – Politica E
xternã ºi de Securitate Com
unã a Uniunii E
uropeneP
ET
RA
– Zona de Transport Paneuropean ( Pan-European Transport
Area)P
fP – Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace)
PSE
SE – P
actul de Stabilitate pentru Europa de Sud-E
stR
EM
N – R
egiunea Extinsã a M
ãrii Negre
SAC
– Senior Advisory C
ouncilSE
CI – Iniþiativa de C
ooperare în Sud-Estul E
uropei (Southeast European
Co-operative Initiative)
SED
M – R
euniunea Miniºtrilor A
pãrãrii din Þãrile E
uropei de Sud-Est
( South East D
efense Ministerial Process)
SEE
– Strategia Europeanã a E
nergiei
SEE
BR
IG – B
rigada Multinaþionalã de P
ace din Sud-Estul E
uropei( South-E
astern Europe B
rigade)SE
EC
AP
– Docum
ent comun privind evaluarea riscurilor de securitate
pentru Europa de Sud (South E
ast Europe C
omm
on Assessm
ent Paper onR
egional Security Challenges and O
pportunities )SE
EC
P – Procesul de Cooperare în E
uropa de Sud-Est (South-E
ast Euro-
pean Co-operation Process )
SEE
GR
OU
P – G
rupul director pentru cooperare în probleme de
securitate în Europa de Sud-E
st (South East E
urope Security Co-operation
Steering Group )
SEE
SIM – R
eþeaua de Simulare din Sud-E
stul Europei (Southeastern
Europe Sim
ulation)SIM
IHO
– Reþeaua de C
onectare prin Satelit a Spitalelor Militare
( Satellite Interconnection of Military H
ospitals)SP
PD
– Strategic Pipeline Protection Departm
entST
AR
T – T
ratatul privind Reducerea A
rmelor Strategice (Strategic
Arm
s Reduction Treaty)
TA
CIS – A
sistenþã tehnicã pentru Com
unitatea Statelor Independente(Technical A
id to the Com
monw
ealth of Independent States)T
AE
– Reþeaua internaþionalã de com
unicaþii prin fibrã opticã Trans
Asia-E
uropaT
EN
– Reþeaua T
ranseuropeanã de Transport ( Trans-E
uropeanN
etworks)
TE
T – Telecom
unicaþii Transeuropene (Trans-European Telecom
-m
unications )T
RA
CE
CA
– Coridorul de Transport E
uropa-Caucaz-A
sia (TransportC
orridor Europe-C
aucasus-Asia)
UE
– Uniunea E
uropeanãU
NO
MIG
– Misiunea de O
bservare din Georgia a O
rganizaþiei Naþiunilor
Unite ( U
nited Nations O
bserver Mission in G
eorgia)U
SDE
– Departam
entul pentru Energie al Statelor U
nite ( United States
Deparm
ent of Energy)
WC
O – O
rganizaþia Mondialã a V
ãmilor (W
orld Custom
s Organization)
176
OC
CA
SIO
NA
L PAPE
RS
, 6th year, 2007, N
o. 10
Redactor: D
ana-Irina Voicu
Layout: Maria D
umitru
Tiparul executat de Tipografia SEMN
E ’94