EDITURA MILITAR|, BUCURE{TI, 2007 dr. Mihail E. Ionescu … · 2015-10-01 · ocazii, în luãrile...

1

Regiunea Extins\ a M

\rii Negre> concept, evolu]ie, perspective

Coordonator>

dr. Mihail E

. Ionescu

RE

GIU

NE

A E

XT

INSÃ

A M

ÃR

II NE

GR

E:

CO

NC

EP

T, EVO

LU

ÞIE

, PE

RSP

EC

TIV

E

ED

ITU

RA

MIL

ITA

R|

, BU

CU

RE{

TI, 2

007

OC

CA

SION

OC

CA

SION

OC

CA

SION

OC

CA

SION

OC

CA

SION

AL P

AL P

AL P

AL P

AL PA

PERS

APER

SA

PERS

APER

SA

PERS

,, ,,, 6 6 6 6 6thth ththth YY YYYear

earearearear,, ,,, 2007,

2007, 2007, 2007, 2007, N

o N

o N

o N

o N

o.. ... 1010 101010

I

23

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



SUMAR

Cuvânt înainte (dr. M

ihail E. Ionescu)

......................................... 5

Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre: privire istoricã ºi dinamici con-

temporane (dr. M

ihail E. Ionescu)....................................................... 27

Note

............................................................................................... 75

Consideraþii asupra conceptului de R

egiune Extinsã a M

ãrii Negre

(cercetãtor ºtiinþific ªerban Liviu Pavelescu)

..................................... 81N

ote...............................................................................................102

Coridoarele energetice în R

egiunea Extinsã a M

ãrii Negre –

tendinþe ºi mize strategice (cercetãtor ºtiinþific drd ª

erban F.

Cioculescu)..........................................................................................107

Note

...............................................................................................164

45

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



CUVCUVCUVCUVCUVÂN

T ÎN

ÂNT

ÎNÂN

T ÎN

ÂNT

ÎNÂN

T ÎN

AINTE

AINTE

AINTE

AINTE

AINTE

Iniþiativa de a candida pentru un grant al M

inisteruluiE

ducaþiei ºi Cercetãrii cu subiectul „R

iscuri ºi ameninþãri

în Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre” a reprezentat un mo-

ment oarecum

aºteptat ºi logic. O parte a Institutului pentru

Studii Politice de A

pãrare ºi Istorie Militarã era angajatã în

constituirea unui Grup de L

ucru pe Regiunea E

xtinsã a Mãrii

Negre (R

EM

N) în cadrul C

onsorþiului Parteneriatului pentru

Pace al A

cademiilor de A

pãrare ºi Institutelor de Securitate.D

r. Mihail E

. Ionescu, în calitate de reprezentant al Europei

Centrale ºi de E

st în structura superioarã de conducere aC

onsorþiului (Senior Advisory C

ouncil), fusese însãrcinat cuconstituirea acestui G

rup de Lucru pe Regiunea E

xtinsã a Mãrii

Negre (G

reater Black Sea A

rea Working G

roup – GB

SA W

G)

încã din septembrie 2004.

Apariþia G

BSA

WG

are propria ei istorie, finalizatã cu succesîn februarie 2006, cu ocazia unei conferinþe internaþionale laB

ucureºti, iar apoi prin lansarea primului proiect de anvergurã

în cadrul acestuia (Travelling Contact Team

s Project) printr-o altãreuniune la B

ucureºti (11-13 februarie 2007). ISPAIM

asigurã prin

67

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



însuºi actul de constituire a GB

SA W

G secretariatul acestui

organism, ceea ce im

plicã substanþial forþa de cercetare a insti-tutului. 1

Aºadar, solicitarea grantului ºi lucrul ulterior în ansam

blullui, dupã câºtigarea com

petiþiei de proiecte de cercetare din 2005organizatã de M

inisterul Educaþiei ºi C

ercetãrii, au gãsit com-

ponenþii echipei (dr. Mihail E

. Ionescu, ªerban L. P

avelescu,ªerban F. C

ioculescu, Cristina R

omila, A

lexandru Voicu) dejaangajaþi în studiul aprofundat al problem

aticii de securitate ºicooperare în R


ãrii Negre.

Pe de altã parte, alþi cercetãtori ai ISPAIM

erau implicaþi în

elaborarea unei lucrãri de cercetare privind istoria ºi actualitateabazinului pontic, ceea ce s-a concretizat într-o carte deja apãrutãºi bine prim

itã de public. 2 Se poate spune cã direcþia principalã

de studiu al cercetãtorilor din cadrul ISPAIM

a devenit, cel puþinpentru o perioadã de tim

p, analizarea situaþiei de securitate dinbazinul pontic, atât din punct de vedere istoric, dar ºi în condiþiileepocii post-R

ãzboi Rece, cu deosebire dupã 11 septem

brie 2001.N

u numai activitatea din cadrul ISPA

IM a creat condiþii favo-

rizante pentru iniþierea ºi derularea demersului ºtiinþific prin

intermediul grantului. Trebuie m

enþionatã actualitatea remar-

cabilã a acesteia, coincidenþa aproape perfectã între evoluþia cer-cetãrii în ansam

blul grantului cu eforturile internaþionale îndom

eniu pentru identificarea unei strategii adecvate gestionãriisecuritãþii în R

EM

N. D

in aceastã perspectivã, se cuvin menþio-

nate câteva dinamici în dom

eniu.A

stfel, în anii din urmã a fost observatã o definire a strategiei

SUA

în regiunea Mãrii N

egre. Deºi nu existã încã o poziþie oficialã,

sunt evidente câteva direcþii ale acesteia. Mediul academ

ic dinSU

A sprijinã o astfel de iniþiativã, iar recom

andãrile de acest tipabundã în studiile publicate în ultim

ii doi ani.R

elevant pentru aceastã tendinþã este studiul „US Strategy

in the Black Sea R

egion”, publicat de Ariel C

ohen ºi Conw

ayIrw

in3 în decem

brie 2006. Autorii subliniazã foarte clar interesele

SUA

în regiune aºa cum au fost ele deja evidenþiate, cu diferite

ocazii, în luãrile de poziþie ale unor oficiali americani. Tranzitul

energiei caspice, securitatea regionalã, contraterorismul,

combaterea proliferãrii arm

elor de distrugere în masã, precum

ºi a traficului de droguri, arme ºi fiinþe um

ane sunt probleme

care indicã direcþiile de acþiune ale SUA

în regiune.R

EM

N este im

portantã ºi din alt motiv, reprezentând o conexi-

une cu alte complexe de securitate, cum

ar fi Orientul M

ijlociuE

xtins (unde interesul SUA

este nemijlocit, þinându-se cont de

1 Iniþiativa de a crea GB

SA W

G a fost adoptatã la reuniunea SA

C (Senior

Advisory C

ouncil) de la Geneva, din 1-3 septem

brie 2004, pe parcursulcãreia s-a precizat contextul regional m

otivant pentru constituirea acestuigrup (problem

ele de securitate ºi valorificarea potenþialului regional învarii dom

enii). Decizia finalã de a înfiinþa G

BSA

WG

a fost adoptatã lareuniunea SA

C de la R

oma, 5-7 octom

brie 2005. Principalele concluzii ale

reuniunii s-au referit la urmãtoarele aspecte: centrarea activitãþii G

BSA

WG

asupra obiectivului dezvoltãrii de proiecte cu finalitate educaþionalã ºinecesitatea ca acestea sã furnizeze expertizã în diferite problem

e desecuritate, factorilor de decizie din statele din regiune; recom

andarea caproiectele dezvoltate în cadrul grupului sã rãspundã obiectivelor N

AT

Oform

ulate la summ

itul de la Istanbul din iunie 2004. GB

SA W

G a fost oficial

lansat la conferinþa internaþionalã cu titlul „Enhancing Security

Cooperation in the B

lack Sea Region: C

an We B

uild Bridges and B

arriers?”,care a avut loc la B

ucureºti, în perioada 30 ianuarie-1 februarie 2006.2 G

eneral-maior (r) dr. M

ihail E. Ionescu (coordonator), M

area Neagrã,

de la „lacul bizantin” la provocãrile secolului XXI, Editura M

ilitarã, Bucureºti,

2006, 464 pag.3 http://w

ww

.heritage.org/Research/R

ussiaandEurasia/bg1990.cfm

.

89

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



problemele din A

fganistan, Irak, Iran) ºi regiunea Mãrii C

aspice(bogatã în resurse energetice).

Totuºi dezvoltarea ºi, mai ales, aplicarea unei strategii a SU

Afaþã de regiune rãm

ân un demers dificil, avându-se în vedere

interesul evident al unor actori locali (Rusia, Turcia, U

craina) ºidiferitele orizonturi de aºteptare existente.

Conform

studiului menþionat, principalele direcþii de acþiune

ale SUA

ar trebui sã fie urmãtoarele: coordonarea cu Politica

Europeanã de Vecinãtate (E

NP – E

uropean Neighborhood Policy)

a UE

ºi sprijinirea cooperãrii NA

TO

cu statele partenere în cadrulP

arteneriatului pentru Pace; consolidarea form

atului trilateralîn sectorul m

ilitar între Bulgaria, R

omânia ºi Turcia, aliaþi în

NA

TO

; încurajarea statelor litorale, mai ales a B

ulgariei ºiR

omâniei, sã îºi asum

e un rol de iniþiativã în organizaþiile regio-nale m

ultilaterale, la care SUA

pot eventual sã solicite statutulde m

embru sau observator; dezvoltarea aranjam

entelor regionalede securitate, în calitate de participant sau de observator, prinoferte de capabilitãþi în dom

eniul informaþiilor, capacitate de

transport aerian etc. ºi prin folosirea cadrului NA

TO

de cooperarepentru îm

bunãtãþirea interoperabilitãþii; consolidarea partene-riatelor strategice bilaterale cu B

ulgaria ºi Rom

ânia ºi oferireade asistenþã acestora în pregãtirea m

ilitarã, în domeniul pro-

tecþiei civile etc.; sprijin consistent pentru procesul de nationbuilding în statele spaþiului ex-sovietic; extinderea cooperãriicom

erciale bilaterale cu statele din regiune.SU

A trebuie sã gestioneze cu prudenþã poziþia lor în acest

areal, oferind sprijin acolo unde este posibil sau unde este cerut,pentru a evita sã fie perceputã ca un actor intruziv. C

onformanalizei la care facem

referire, în cazul în care acþiunea SUA

înR

EM

N va avea succes, va fi creat un m

odel pentru consolidareaprezenþei am

ericane în alte regiuni de interes strategic pentrucom

unitatea euroatlanticã, precum A

sia Centralã.

Nu m

ai puþin dinamic a fost efortul aplicat de U

niuneaE

uropeanã pentru identificarea unei strategii la Marea N

eagrã.D

acã iniþial aceasta a trecut printr-o perioadã de cãutãri ºi chiarreþineri – determ

inate probabil de aºa-numita enlargem

entfatigue , intervenitã post-2004, dar nu m

ai puþin ºi de EN

P-ul

implem

entat în regiune ºi de exigenþele cooperãrii cu o Rusie

tot mai vocalã ºi conºtientã de interesele sale tradiþionale

4 –,treptat s-a coagulat o viziune am

plã ºi pozitivã asupra importanþei

RE

MN

ºi a unei strategii adecvate europene pentru ea. 5 Studiullui Fabrizio Tassinari este sem

nificativ din aceastã perspectivã.P

ublicat la Centrul E

uropean de Studii Politice din Bruxelles,

în iunie 2006, studiul intitulat „A Synergy for B

lack Sea Regional

Cooperation: G

uidelines for an EU

Initiative” prezintã o imagine

de ansamblu asupra unei posibile abordãri regionale din partea

UE

. Autorul se bazeazã pe un fapt: iniþiativa C

omisiei E

uropenede a form

ula o aºa-numitã sinergie a M

ãrii Negre, care ar urm

asã fie parte integrantã a E

NP.

Potrivit acestei analize, principalele ameniþãri la adresa secu-

ritãþii regionale ºi europene sunt considerate a fi migraþia ilegalã,

degradarea mediului înconjurãtor, securitatea energeticã, traficul

de droguri ºi arme, conflictele îngheþate. A

cest tablou generalal riscurilor indicã direcþiile de acþiune pe care trebuie sã le

4 În cadrul unui seminar organizat de Institutul pentru Studii de

Securitate al UE

, în februarie 2006, la Paris, („The E

U and the B

lack Searegion”) s-a afirm

at cã nu existã în acest mom

ent un interes explicit al UE

pentru definirea unei strategii a Mãrii N

egre ºi cã, înainte de iniþierea unuiastfel de dem

ers, trebuie sã se aibã în vedere factorul rus ºi spaþiul deinfluenþã tradiþionalã a R

usiei.5 http://europa.eu/rapid/pressR

eleasesAction.do?reference=A

GE

ND

A/

07/11&form

at=HT

ML&

aged=0&language=E

N&

guiLanguage=en. Com

isiaE

uropeanã a publicat deja pe site-ul sãu, în aprilie 2007, documentul num

it„B

lack Sea Synergy – A N

ew R

egional Cooperation Initiative”.

1011

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



adopte UE

în demersul sãu de iniþiere ºi aplicare a unei strategii

regionale. În fapt, autorul atrage atenþia cã trebuie sã se facã dela început distincþia între dom

eniile de cooperare pentru careregiunea M

ãrii Negre constituie un cadru oportun ºi cele care

necesitã un cadru multilateral internaþional, la nivelul O

NU

, alO

SCE

, al Consiliului E

uropei.U

E este deja o prezenþã activã în regiune, susþinând financiar

unele programe în dom

eniul protecþiei mediului, transportului,

energiei. Acestea ar trebui sã reprezinte în continuare sectoare

prioritare pentru UE

, cu un accent sporit în ceea ce priveºte secu-ritatea energeticã ºi necesitatea de a diversifica transportul depetrol ºi gaz. Potrivit lui Fabrizio Tassinari, U

E ar trebui sã

sprijine proiectele Odessa-B

rodi ºi Constanþa-Trieste. A

cþiunilereferitoare la securitatea internã (com

baterea migraþiei ilegale,

a traficului de droguri, fiinþe umane, arm

e ºi securitatea fron-tierelor) ºi folosirea instrum

entelor de democratizare se în-

cadreazã totodatã în politica UE

faþã de regiunea Mãrii N

egre.Totuºi, pentru problem

e precum conflictele îngheþate sau politica

comercialã ºi educaþia/cultura, cel m

ai potrivit cadru de cooperarear fi cel m

ultilateral internaþional (ON

U, O

SCE

, Consiliul

Europei etc.).

Modul de im

plementare a politicii U

E în regiune ar trebui sã

aibã în vedere dezvoltarea de parteneriate, pentru fiecare do-m

eniu de cooperare, cu statele din regiune, precum ºi un nivel

de participare mai am

plu, prin cooptarea altor actori – organizaþiiinternaþionale guvernam

entale ºi neguvernamentale. D

e regulã,în cadrul unui astfel de parteneriat, unul dintre actorii parti-cipanþi, m

ai ales o organizaþie, tinde sã-ºi asume rolul de

coordonator. Fiecãrui parteneriat i-ar fi atribuit un fond de sprijin

finanþat de toþi cei implicaþi. M

ai mult, fiecare partener ar crea

o facilitate de investiþii pentru proiecte ºi s-ar putea formula

chiar un „Plan de A

cþiune al Mãrii N

egre” pentru o duratã detrei ani. U

E ar putea lua parte la aceste iniþiative financiare prin

EN

P – instrum

entul european de parteneriat ºi vecinãtate.Iniþiativa rom

âneascã a unui Forum pentru Parteneriat ºi

Dialog, m

aterializatã în vara anului 2006, ar funcþiona ca uncoordonator la nivel politic al tuturor aranjam

entelor regionale.E

ste foarte important ca U

E sã creeze un m

ediu de cooperarebazat pe încredere, pe dialog, care sã evite alienarea/izolareaactorilor regionali ºi care sã nu lase im

presia unui demers im

pusdin exterior, ci sã fie ceva acceptat sau solicitat, care sã respecteprincipiul de joint ow

nership, prin cooptarea tuturor actorilorlocali.

Tassinari concluzioneazã, arãtând cã o sinergie a Mãrii N

egrear trebui sã fie fundam

entatã pe câteva principii esenþiale:coordonarea între instituþiile, m

ecanismele, activitãþile regionale

deja existente; pragmatism

ºi concentrare asupra unor proiectefezabile m

ai degrabã decât asupra unei lungi liste de prioritãþi;ow

nership sau încurajarea iniþiativelor din interiorul regiunii,precum

BSE

C; flexibilitatea sau delim

itarea geograficã a nive-lurilor de cooperare în funcþie de natura provocãrilor; sprijinireaunei dinam

ici regionale ample, inclusiv extinderea N

AT

O, asi-

gurarea securitãþii energetice etc.

Turcia, aflatã la jumãtatea drum

ului între „post- Cold W

arW

arrior” ºi statutul de „putere regionalã benignã”, a pendulat înacest interval între afirm

area singularã în bazinul pontic ºicooperarea cu riveranii (conform

principiului ownership) ºi chiar

cu NA

TO

ºi UE

. Ceea ce este de observat în acest caz este faptul

cã, dincolo de afirmarea deschisã a interesului legitim

de pãstrarea suveranitãþii asupra Strâm

torilor, a fost legatã de acesta o seriede aspecte ale cooperãrii ºi securitãþii la M

area Neagrã, care se

1213

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



cuvin abordate separat ºi în consonanþã cu alþi actori la fel deinteresaþi ºi preocupaþi de o soluþie adecvatã.

Studiile apãrute în ultimii doi ani, atât în Turcia, cât ºi în alte

pãrþi, scot în relief o schimbare de paradigm

ã în politica externãa A

nkarei în acest cadru mai larg al transform

ãrii ce priveºteanum

ite particularitãþi ale orientãrii turceºti la Marea N

eagrã.A

stfel, dependenþa energeticã a Turciei de Rusia ºi Iran, aspect

discutat de altfel în Consiliul de Securitate N

aþionalã din Turciaîn aprilie 2006, poate oferi o m

otivaþie pentru ceea ce s-a numit

coincidenþa de interese cu Rusia. 6 A

cest fapt explicã ºi poziþiacelor douã state de conservare a status-quoului regional ºi opoziþiafaþã de m

odificarea Convenþiei de la M

ontreux.În ceea ce priveºte politica R

usiei faþã de regiune, unii autoriafirm

ã cã Moscova foloseºte energia ºi transportul ei cãtre Vest

ca pe un instrument m

ajor de politicã externã. 7 Rusia deþine un

monopol asupra tranzitului de pe coasta de est a M

ãrii Caspice,

acolo unde se gãsesc mari zãcãm

inte de petrol ºi gaz. Totodatã,R

usia se opune construcþiei de conducte transcaspice în scopulde a pãstra m

onopolul propriu de transport. Prin urm

are, sepoate anticipa o „bãtãlie” politico-diplom

aticã având ca mizã

controlul asupra „coridorului” de transport al petrolului ºi gazelordin spaþiile caspic ºi A

siei Centrale (K

azahstan, Turkmenistan)

spre Vest.Strâns legate de tranzitul de energie ºi de politica R

usiei înregiune sunt conflictele îngheþate din G

eorgia ºi Azerbaidjan,

folosite ca o barierã împotriva construirii unui coridor energetic

strategic Est-Vest, destinat sã transporte resursele energetice

din bazinul Mãrii C

aspice. În ultima vrem

e, potrivit unor analize,

Rusia se afirm

ã tot mai pregnant în R

EM

N, încercând sã blocheze

consolidarea prezenþei în zonã a altor actori majori ai scenei

internaþionale. Astfel, M

oscova ºi-a menþinut opoziþia faþã de

lãrgirea NAT

O, apreciatã ca o „încercuire” a R

usiei, a protestatfaþã de instalarea facilitãþilor m

ilitare ale SUA

în Rom

ânia ºiB

ulgaria, a devenit reticentã faþã de EN

P-ul Uniunii E

uropene ºiîncearcã sã reglem

enteze relaþiile cu actorii zonali (în specialfostele republici sovietice) într-un sens favorabil sieºi. 8

Un alt actor regional im

portant, Ucraina îºi defineºte inte-

resele în regiune în strânsã legãturã cu importanþa resurselor

energetice din bazinul Mãrii C

aspice, cu necesitatea de a gestionaproblem

ele de democratizare din regiune ºi de a soluþiona

conflictele. Docum

entele oficiale subliniazã imperativul im

ple-m

entãrii mai m

ultor niveluri de cooperare, cu precãdere dinperspectiva dim

ensiunii de securitate ºi de comerþ. O

urgenþãpentru K

iev pare a fi gestionarea securitãþii regionale, atât caparte com

ponentã a politicii europene a Ucrainei, cât ºi din

perspectiva relaþiilor sale cu Rusia. P

roblematica flotei ruse din

Marea N

eagrã, desfãºuratã în Crim

eea pânã în 2017 conformacordurilor bilaterale, rãm

âne foarte vizibilã pe agenda relaþiilorK

ievului cu Moscova, fiind probabil cea m

ai însemnatã com

ponentãa politicii externe ucrainene. 9

6 Kem

al Kirisci, Turkey’s Foreign Policy in Turbulent Tim

es, în „Chaillot

Papers”, no. 92, septem

brie 2006, EU

Institute for Security Studies.7 V

ladimir Socor – prelegere susþinutã la C

olegiul Naþional de A

pãrareîn decem

brie 2006.

8 „…R

ussia’s vital foreign policy goal of establishing a neo-imperial

condominium

over the CIS…

Indeed, any sign of a CIS state cooperating

with N

AT

O triggers an im

mediate response, w

hich indicates that theR

ussian political elite still sees NA

TO

and the EU

as being, at the core,enem

ies of Russia”, în Stephen B

lank, Black Sea R

ivalry, în „Perspective”,vol. X

VII, no. 2, m

artie/aprilie 2007.9 Yuri D

ubinin, Historical Struggle for the B

lack Sea Fleet, în „Russia

in Global A

ffairs”, vol. V, nr. 1, ianuarie-martie 2007.

1415

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Abordarea este însã contradictorie, date fiind diviziunea ºi

frãmântãrile politice din U

craina. Astfel, pe de o parte, factorul

rus ºi baza navalã ruseascã din Crim

eea sunt considerate riscurila adresa securitãþii naþionale a U

crainei, dar ºi a celei regionaleîn ansam

blu, iar pe de altã parte, în contextul evoluþiilor politicedin aceastã þarã, apropierea de R

usia rãmâne un obiectiv de

politicã externã. Dualitatea unei astfel de orientãri este gene-

ratoare de incoerenþã ºi instabilitate internã ºi face greu pre-dictibile propensiunile euroatlantice ale K

ievului ca program de

duratã ºi probabilitate de implem

entare.

În acest context mai larg, iniþiativele declanºate în cadrul

grantului au þintit sã se integreze în mai am

pla cercetare îndom

eniu a ISPAIM

. Nici nu se putea face altm

interi, întrucâtera evident cã, cel puþin pentru com

ponenþii echipei, era dificilde despãrþit acþiunea specificã pe problem

atica riscurilor ºiam

eninþãrilor în Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre, de eforturileaplicate ca m

embri ai secretariatului G

BSA

WG

, ori parte a echipeide elaborare a lucrãrii „M

area Neagrã – de la «lacul bizantin» la

provocãrile secolului XX

I” sau ca organizatori ºi participanþi înnum

eroase acþiuni ºtiinþifice internaþionale ºi interne având casubiect de studiu securitatea arealului pontic. 10

Dupã cum

nu trebuie uitat cã, în intervalul 2006-2007, echipagrantului a avut grijã ca problem

atica riscurilor ºi ameninþãrilor

de securitate în RE

MN

sã ocupe un loc privilegiat în revista„M

onitor Strategic”, editatã de ISPAIM

. Astfel, au fost publicate

studii scrise de specialiºti de renume internaþional 11, care reflectã,

pe de o parte, interesul crescând al comunitãþii ºtiinþifice inter-

naþionale faþã de problematica în cauzã, pe de altã parte, interesul

comunitãþii naþionale în aceastã zonã de preocupãri.

Prim

a iniþiativã lansatã a fost de a elabora un „herald”( new

sletter, buletin informativ) al grantului pe internet, prin

10 Menþionãm

aici, în ordine aleatorie, cele mai im

portante reuniuniinternaþionale, la care m

embrii echipei de cercetare au participat, îm

preunã

security. How

the experience of Mem

bership Action P

lans and IndividualP

artnership Action P

lans would enhance national and regional security

within P

fP” (B

ucureºti, 30-31 mai 2006), conferinþa internaþionalã or-

ganizatã de ISPAIM

, George C

. Marshall C

enter, Asociaþia M

anfred Worner

din Rom

ânia „Enhancing security cooperation in the B

lack Sea region:can w

e build bridges and barrieres?” (Bucureºti, 29 ianuarie-1 februarie

2006), conferinþa internaþionalã organizatã de UN

Ap „C

arol I” „Securityand Stability in the B

lack Sea Area” (B

ucureºti, 21-22 noiembrie 2005),

seminarul program

ului Black Sea Security de la H

arvard (22-26 octombrie

2006), Forumul M

ãrii Negre pentru P

arteneriat ºi Dialog organizat de

Preºedinþia R

omâniei (B

ucureºti, 5-6 iunie 2006), seminarul internaþional

organizat de EU

ISS „The E

U and the B

lack Sea” (Paris, 24 februarie 2006),conferinþa internaþionalã organizatã de C

entrul pentru Studii Strategicedin A

nkara „Balkan conference on cooperation betw

een the strategic andresearch centers” (A

nkara, 9-10 iunie 2005), sesiunea internaþionalã decom

unicãri ºtiinþifice organizatã de UN

Ap „C

arol I” „Strategii de apãrareºi securitate la frontiera rãsãriteanã a N

AT

O ºi U

E” (23-24 noiem

brie2006), reuniunea G

rupului de Lucru asupra Regiunii E

xtinse a Mãrii N

egredin cadrul C

onsorþiului PfP

al Academ

iilor de Apãrare ºi Institutelor de

Studii de Securitate (11-13 februarie 2007) unde s-a discutat proiectul„Travelling C

ontact Teams”, participãrile în cadrul structurilor de decizie

din cadrul Consorþiului P

fP.11 Jeffrey Sim

on, Eugene R

umer, Tow

ard a Euro-A

tlantic Strategy forthe B

lack Sea Region, „M

onitor Strategic”, nr. 1-2/2006. A se vedea ºi

Ognyan M

inchev, Interese ºi strategii fundamentale pentru regiunea M

ãriiN

egre, „Monitor Strategic”, nr. 3-4/2006, p. 5-30.

sau separat: seminarul internaþional organizat de M

AE

român, ISPA

IM ºi

Institutul pentru Studii Politice din Rom

ânia „NAT

O – a m

odel of cooperative

1617

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



care sã ne facem cunoscuþi com

unitãþii ºtiinþifice internaþionaleinteresate de problem

atica Mãrii N

egre prin efortul de moni-

torizare a situaþiei de securitate regionalã. Sub titlul „Evoluþii

ale mediului de securitate regional” („M

onthly survey of theG

BSA’s security environm

ent”), acest „herald” are o istorie încãneîncheiatã. E

l a materializat m

onitorizarea constantã a evo-luþiilor de securitate în M

area Neagrã pe urm

ãtoarele coordonate:politicã internã ºi externã a statelor din regiune, geopoliticã ºigeostrategie, securitate energeticã. S-a avut grijã ca m

onitorizareasã nu se suprapunã peste alte acþiuni sim

ilare din regiune (cumar fi „A

nkam Turkforpol”

12 sau „AP

E Transnistrian D

igest”).A

ceste „buletine de ºtiri” nu oferã totuºi o abordare regionalãam

plã, referitoare la toate statele din areal, ci se axeazã mai

mult pe spaþiul geografic proxim

. Mai m

ult, acestea nu suntstructurate ºi organizate dupã anum

ite problematici, ci sunt o

selecþie de articole din ziare, studii, comentarii relevante pentru

un eveniment. Spre deosebire de acestea, buletinul inform

atival grantului are o structurã urm

ãritã cu consecvenþã numãr de

numãr. P

ânã acum au fost postate num

ere începând cu mai 2006

pânã în martie 2007. 13 Pentru a avea o im

agine a acestuia,prezentãm

mai jos aceastã structurã.

Un prim

capitol abordeazã problematica securitãþii energetice,

încercând sã informeze asupra principalelor evenim

ente care auavut loc în cursul lunii precedente, precum

ºi asupra opiniilorexprim

ate de cei mai cunoscuþi analiºti în dom

eniu. Sunt astfelpunctate evoluþiile referitoare la construirea rutelor de transportde gaze naturale din A

sia Centralã ºi bazinul M

ãrii Caspice cãtre

Europa O

ccidentalã, competiþia geostrategicã între actorii m

ajoridin regiune în ceea ce priveºte exploatarea ºi transportulresurselor energetice, relaþiile turco-ruse ºi cooperarea celordouã state la acest nivel, politica energeticã a R

usiei ºi impactul

acesteia asupra relaþiilor Rusiei cu statele din fostul spaþiu sovietic

ºi cu cele mem

bre ale UE

etc.U

n alt capitol se referã la conflictele îngheþate (Transnistria,A

bhazia, Osetia de Sud, N

agorno-Karabah), m

onitorizându-seprincipalele evoluþii în funcþie de anum

ite coordonate. Se au învedere raporturile acestor „enclave” cu statele a cãror integritateteritorialã este afectatã, ultim

ele progrese ale procesului de gesti-onare ºi poziþiile adoptate de cãtre organizaþiile internaþionale,dezvoltãrile politice interne, poziþia R

usiei ºi, nu în cele dinurm

ã, impactul transfrontalier al acestora. Transnistria prezintã

o atenþie sporitã în activitatea de monitorizare, dat fiind interesul

nemijlocit al R

omâniei în soluþionarea acestui conflict. P

rinurm

are, buletinul lunar cuprinde ºi luãri de poziþie ale Rom

ânieivizavi de Transnistria.

Actorii regionali m

ajori (Turcia, Rusia, U

craina) sunt prezen-taþi într-un capitol separat, ce încearcã sã identifice m

odul încare evolueazã politica lor faþã de regiunea M

ãrii Negre, prin-

cipalele iniþiative regionale ale acestora, modul în care in-

teracþioneazã cu statele din zonã, evoluþiile în percepþia riscurilorºi am

eninþãrilor la adresa securitãþii în RE

MN

, raporturile cuN

AT

O, U

E, SU

A, m

odificãrile politice interne cele mai im

-portante, relaþiile R

omâniei cu aceste state.

Totodatã, într-un capitol separat sunt prezentate rolurile NA

TO

ºi UE

în regiune. Se au în vedere instrumentele de parteneriat

ale NA

TO

, exerciþiile în cadrul Parteneriatului pentru P

ace,relaþiile bilaterale cu statele acestei zone, politica de vecinãtatea U

E, percepþiile actorilor regionali vizavi de acþiunile celor douã

12 http://ww

w.ankam

.org/.13 Poate fi accesat pe w

ww

.sabsa.ro, site-ul grantului (o altã iniþiativã,prim

a de vizibilitate a echipei), care a fost lansat în vara anului 2006.

1819

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



organizaþii, evoluþiile lor cãtre o abordare strategicã unitarã aacestui areal.

Pentru activitatea de monitorizare prezintã interes ºi cadrul

regional instituþional de cooperare sau aranjamentele existente.

Este vorba atât de cele cu o participare m

ai largã, precum B

SEC

,cât ºi de cele din cadrul C

SI sau GU

AM

. Principalele coordonate

de monitorizare sunt iniþiativele ºi acþiunile dezvoltate de acestea,

evoluþiile referitoare la program, m

embrii, relaþiile cu actori din

afara regiunii.

Ne-am

propus ca buletinul informativ lunar sã aparã atât în

limba rom

ânã, cât ºi în limba englezã. P

ânã în acest mom

ent aufost publicate zece num

ere, începând cu luna mai a anului 2006,

cu o periodicitate de un numãr în fiecare lunã. B

uletinul estetrim

is la aproximativ 100 de cititori, înscriºi în baza noastrã de

date cu persoanele de contact din Rom

ânia, Austria, A

rmenia,

Azerbaidjan, B

ulgaria, Georgia, R

epublica Moldova, Turcia,

Ucraina, R

usia, SUA

, Franþa, Olanda etc.

Cea de-a doua iniþiativã a fost alcãtuirea unui chestionar re-

feritor la evaluãrile specialiºtilor privind riscurile ºi ameninþãrile

de securitate în RE

MN

. Acesta a fost alcãtuit în prim

a parte aanului 2006 ºi a fost trim

is unui numãr de 100 de respondenþi.

Pânã la sfârºitul lui 2006 au fost prim

ite circa 21 de rãspunsuri(de la personalitãþi precum

J. Boonstra – O

landa, Nika C

hitadze– G

eorgia, George N

iculescu – NA

TO

, Martin L

essenski –B

ulgaria, Nicu Popescu – R

epublica Moldova, E

vgheni Sharov –U

craina, Sever Voinescu, Iulian C

hifu, Claudiu C

rãciun –R

omânia, A

lexander Goncharenko – U

craina, Martin M

alek –A

ustria, Gilles Pernet – F

ranþa etc.).C

âteva observaþii se impun în legãturã cu aceastã iniþiativã.

În primul rând, a fost constatabilã o ratã scãzutã de rãspuns la

chestionar, ceea ce nu exprimã totuºi o lipsã a interesului

specialiºtilor în problematica de securitate a M

ãrii Negre, ci

mai degrabã o suprasaturaþie a iniþiativelor de acest gen. S-ar

mai putea invoca aici ºi faptul cã rãspunsul la chestionar im

plicaºi o poziþie de principiu asupra problem

aticii de securitate a Mãrii

Negre, aºadar o recunoaºtere a caracterului ei acut (ori m

ai puþinacut) sau, dim

potrivã, benign. Din aceastã perspectivã, este

ilustrativ rãspunsul unuia dintre respondenþi conform cãruia

riscurile ºi ameninþãrile ar fi deja listate într-un act oficial (em

isde B

LAC

KSE

AF

OR

în 2005). Poate fi adãugatã de asemenea poli-

tizarea foarte sensibilã a problematicii M

ãrii Negre în ultim

iidoi ani. A

stfel, în aprilie 2005, Turcia a respins candidatura SUA

la calitatea de mem

bru al BSE

C, iar m

ai târziu, s-a opus extinderiiîn M

area Neagrã a operaþiei A

ctive Endeavor din M

areaM

editeranã. 14

În al doilea rând, s-au conturat douã direcþii de abordare ariscurilor ºi am

eninþãrilor de securitate. Prim

a dintre ele sereferea la faptul cã acestea sunt vizibile atât în arealul m

aritim,

dar ºi în ce priveºte frontierele terestre (nu doar cele maritim

e)dintre diferitele state, care sunt „scena” unei activizãri a am

e-ninþãrilor de tip nonconvenþional (im

igraþie ilegalã, trafic dedroguri ºi fiinþe um

ane, contrabandã de armam

ent ºi materiale

sensibile etc.). În general, susþinãtorii unei astfel de direcþiiinclud în problem

atica ameninþãrilor ºi supravegherea aerianã a

arealului extins al Mãrii N

egre ºi deopotrivã urgenþele civile.R

eprezentanþii celei de-a doua direcþii cantoneazã sferaam

eninþãrilor la spaþiul maritim

exclusiv, apreciindu-se cã celeterestre sau aeriene ori din categoria urgenþelor civile reprezintã

14 Referitor la opoziþia Turciei faþã de prezenþa actorilor internaþionali

în Marea N

eagrã, a se vedea Stephen Blank, B

lack Sea Rivalry, în

„Perspective”, vol. XV

II, no. 2, martie/aprilie 2007, în care vorbeºte de

„…the deep-seated Turkish Sevres syndrom

e”.

2021

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



domeniul de com

petenþã al unor structuri separate de celeprofilate pe acvatoriu ºi deci nerelevante pentru M

area Neagrã.

Practic, o astfel de orientare lim

iteazã RE

MN

doar la bazinulm

aritim ºi restricþioneazã interesul în com

baterea ameninþãrilor

la sfera de cuprindere a flotelor navale, neglijând celelaltecom

ponente de interes.În al treilea rând, existã o discrepanþã m

asivã între evaluãrileexperþilor privind diferite aspecte ale securitãþii în R

EM

N.

Pentru a da doar câteva exemple: dacã unii apreciazã cã rãzboiul

interstatal rãmâne de dom

eniul posibilului în regiune, alþii suntde opinie contrarã. C

ea dintâi pãrere este motivatã, într-unul

dintre cazuri, astfel: „Nagorno-K

arabah este încã o ameninþare

primejdioasã. D

eºi s-au fãcut progrese în negocieri, existã oam

eninþare vie de ostilitãþi între Arm

enia ºi Azerbaidjan. A

celaºilucru se poate aplica conflictelor îngheþate din G

eorgia. Într-unanum

it mom

ent, Rusia poate interveni dacã luptele s-ar declanºa

între Tbilisi ºi regiunile separatiste ale O

setiei ºi Abhaziei.”

Cealaltã opinie, referitoare la im

probabilitatea rãzboiului in-terstatal, are ca m

otivaþie: „Diferenþa de greutate între actorii

regiunii ºi relaþiile acestor state cu NA

TO

ºi UE

modeleazã

legãturile lor mutuale ºi com

portamentul în sens nonconflictual.

De asem

enea, existã dialog.”În sfârºit, dar nu în cele din urm

ã, respondenþii vizualizeazãtrei seturi de m

otivaþii pentru situaþia precarã de securitate dinR

EM

N. D

acã pentru unii dintre ei este evident cã tentaþia he-gem

onicã a Rusiei este de vinã, pentru alþii este vorba de state

slabe, deschise ameninþãrii conflictului intern sau extern, in-

suficient modernizate, aºadar uºor a fi pãtrunse de reþelele inter-

naþionale ºi deopotrivã sã rãspundã pozitiv tendinþelor politiceautoritare; în sfârºit, pentru o altã categorie, este vorba de ine-ficienþa m

ãsurilor de cooperare ºi gestionare regionalã a securitãþii.

O am

plã interpretare a rãspunsurilor primite la chestionarul

adresat specialiºtilor în domeniul securitãþii va fi fãcutã la finele

cercetãrii ºi în conjuncþie cu alte date culese pe parcurs, mai

ales în misiunile întreprinse de cãtre m

embrii grantului în statele

RE

MN

.

Cea de-a treia iniþiativã, probabil cea m

ai importantã, a fost

lansarea unui program de cãlãtorii de studii în statele zonei pentru

întâlniri cu experþii de la faþa locului. Discuþiile purtate au avut

în vedere modalitãþile de abordare a R

EM

N în com

plexul desecuritate al fiecãreia dintre statele vizitate, ce percepþii asuprariscurilor sunt proem

inente, ce soluþii de cooperare suntîntrevãzute pentru a gestiona aceste am

eninþãri ºi a nu le lãsa sãse m

aturizeze spre punctul de fierbere. Pânã la publicarea acestei

cãrþi au fost întreprinse vizite de lucru în Bulgaria, R

epublicaM

oldova, Turcia ºi Ucraina. C

oncluziile rezultate în urma

discuþiilor dintre cercetãtorii români, m

embri ai acestui proiect

de cercetare ºi reprezentanþii diverselor instituþii din mediul

guvernamental ºi academ

ic din þãrile menþionate sunt în curs de

evaluare ºi vor fi folosite ca suport pentru monografia finalã a

proiectului, care va fi publicatã în 2008.Studiile dezvoltate în aceastã lucrare pot fi considerate ca un

fundal al cercetãrii întreprinse. Sunt evaluate moºtenirea

istoricã, cu deosebire insistându-se asupra revoluþiei geopolitice,care a em

ers dupã sfârºitul Rãzboiului R

ece ºi a determinat o

vizibilizare accentuatã a RE

MN

.

Studiul „Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre: privire istoricã ºidinam

ici contemporane”, scris de autorul acestor rânduri,

reprezintã o analizã a evenimentelor istorice referitoare la spaþiul

pontic, în succesiunea lor demonstrând im

portanþa geostrategicã

2223

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ºi geopoliticã incontestabilã a arealului respectiv în ansamblul

securitãþii ºi stabilitãþii continentului european.În acest context, ºi date fiind resursele um

ane, naturale ºicom

erciale ale zonei, RE

MN

se reliefeazã ca fiind un spaþiu deconfruntare ºi în acelaºi tim

p de colaborare, de contact ºischim

buri permanente între popoare ºi civilizaþii diferite, între

Europa ºi A

sia. În fine, deºi coexistã cu perioade de deschidereºi relativã libertate a regim

ului navigaþiei ºi comerþului în M

areaN

eagrã ºi pe Dunãre, ca o perm

anenþã a regiunii ºi caracte-risticilor sale geopolitice se relevã com

petiþia între puterilecontinentale pentru controlul relativ sau absolut al acesteia.G

reci, romani, bizantini, otom

ani, ruºi/sovietici au conceputstatutul lor de putere regionalã ori continentalã în strânsãlegãturã cu controlul exercitat asupra acestei zone geografice ºigeopolitice ºi asupra resurselor sale.

Studiul „Consideraþii asupra conceptului de R

egiune Extinsã

a Mãrii N

egre”, scris de ªerban L. Pavelescu, dem

onstreazã cãacest concept conduce cãtre o redescoperire la nivel academ

ic aunui spaþiu ce a fost, pentru o lungã perioadã de tim

p, o compo-

nentã marginalã în structurarea sa.

Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre ºi evoluþiile mediului sãu de

securitate în perioada post-Rãzboi R

ece se constituie ca subiectindependent de studiu destul de târziu ºi în conjuncþie cu altearii specifice de interes. Avem

de-a face cu o inventare în mãsura

în care RE

MN

, asemenea altor concepte sim

ilare apãrute înperioada post-R

ãzboi Rece, încearcã un rãspuns la o realitate

complexã caracterizatã prin fluiditatea m

ediului de securitateregional ºi internaþional, prin im

predictibilitatea multora din

evoluþiile sale, precum ºi prin cãutãrile încã în curs la nivelul

sistemului relaþiilor internaþionale.

Studiul „Coridoarele energetice în R


ãriiN

egre – tendinþe ºi mize strategice”, scris de ªerban F. C

ioculescu,prezintã reþeaua de conducte de transport de resurse de petrolºi gaz din R

EM

N. C

uloarul Mãrii N

egre poate deveni o rutã detranzit predilectã (alternativã) pentru gazele ºi petrolul dinC

aspica ºi Asia C

entralã, în drumul lor cãtre E

uropa. De ase-

menea, nu este exclus ca o m

icã parte din rezervele Iranului sãfie cu vrem

ea dirijate tot pe aceastã rutã, în cãutarea pieþeieuropene.

Perspectivele creºterii economice pentru statele m

embre ale

UE

sunt strâns legate de accesul la hidrocarburile din import,

iar zona Mãrii N

egre-Caspica ocupã un loc esenþial pe agenda

economicã a U

niunii. Interesul deosebit pentru protejareacoridoarelor de transport faþã de întreruperi accidentale sauvoluntare, cauzate de ºantaj politic, sabotaje, acte teroriste, sem

anifestã ºi în cazul NA

TO

, care a decis la summ

itul de la Riga

din 2006 sã creeze un plan de securizare a acestor rute consideratede interes strategic de cãtre statele m

embre.

Studiul „NA

TO

ºi UE

, furnizori de securitate în Regiunea

Extinsã a M

ãrii Negre. P

erspective asupra unei abordãrieuroatlantice regionale” (O

ccasional Papers N

o. 11), scris deC

ristina Rom

ila, îºi propune sã analizeze instrumentele de

parteneriat ale NA

TO

ºi ale UE

aplicabile în relaþiile cu stateledin zonã ºi sã identifice argum

ente în favoarea unor domenii de

cooperare regionalã între cele douã organizaþii.Sunt astfel analizate prevederile acestor instrum

ente ºirelaþiile cu fiecare stat din regiune, punctând în m

od specialdim

ensiunea politicã a cooperãrii, dialogul politic ºi modul în

care acestea se repercuteazã asupra procesului de modernizare

din statele respective.

2425

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Studiul urmãreºte douã direcþii de analizã: una descriptivã ºi

o alta evaluativã, îmbinarea lor fiind esenþialã pentru com

paraþiaanunþatã în titlu. S-a avut în vedere cu prioritate folosirea deargum

ente bazate pe nivelul actual de implicare a celor douã

organizaþii în regiune, principalele documente folosite fiind cele

cu caracter oficial.

Studiul intitulat „Privire de ansam

blu asupra Regiunii E

xtinsea M

ãrii Negre. E

voluþii politice ºi instituþionale” (Occasional

Papers N

o. 11), scris de Alexandru Voicu, este o sintezã a prin-

cipalelor evenimente ºi direcþii care au m

arcat mediul de

securitate din regiunea vizatã în anii care au precedat ºi, mai

ales, în cei de dupã destrãmarea U

niunii Sovietice. Aflatã atât la

periferia fostului imperiu sovietic, cât ºi la periferia O

ccidentului,regiunea M

ãrii Negre a fost ºi rãm

âne un areal marcat de num

e-roase fracturi interne, m

ulte dintre ele având adânci rãdãciniistorice, a cãror înþelegere este esenþialã pentru dem

ersul cerce-tãrii noastre.

Studiul urmãreºte douã direcþii. Sunt analizate elem

entelerelevante pentru obiectul cercetãrii din statele R

egiunii Extinse

a Mãrii N

egre, grupate în trei categorii: puterile regionale (Rusia

ºi Turcia), urmate de noile state independente (R

epublicaM

oldova, Ucraina, G

eorgia, Arm

enia ºi Azerbaidjan) ºi de fostele

state din blocul comunist (B

ulgaria ºi Rom

ânia). Sunt prezentate,aºadar, m

odul în care cele nouã state (din care doar ºase riverane)se raporteazã la R


ãrii Negre, relaþiile acestora

cu actorii internaþionali (în principal cu UE

ºi NA

TO

), conflicteleîngheþate din regiune ºi repercusiunile acestora asupra m

ediuluide securitate regional ºi european. R

elaþia dintre Rusia ºi Turcia

în ceea ce priveºte Marea N

eagrã se bucurã de o atenþie specialã.D

e asemenea, sunt analizate clivajele existente, de naturã

economicã, istoricã ºi politicã, din acest punct de vedere regiunea

vizatã fiind una extrem de eterogenã. În plus, lucrarea face

bilanþul

iniþiativelor

de cooperare

regionalã

(BS

EC

,B

LA

CK

SEA

FO

R, G

UA

M, T

RA

CE

CA

, INO

GA

TE

, SEC

I, CD

C).

În ciuda numãrului im

presionant de organizaþii ºi diversitãþiidom

eniilor acoperite, cooperarea regionalã se dovedeºte a fi încãîntr-un stadiu incipient, fiind afectatã de tensiunile, divergenþeleºi conflictele existente între statele din regiune.

Aceastã carte, care are anexat (O

ccasional Papers No. 11) ºi

un numãr im

portant de do-cumente necesare înþelegerii situaþiei

de securitate a RE

MN

în aceºti ani , va fi urmatã de o alta, care

va însuma com

unicãrile care vor fi prezentate la reuniuneainternaþionalã preconizatã sã se desfãºoare la B

ucureºti întoam

na-iarna anului 2007 ºi deopotrivã rapoartele de misiune

„externã” (ale mem

brilor echipei bazate la Bucureºti în þãrile

din RE

MN

, precum ºi în alte „puncte de interes”). În 2008 va fi

elaboratã ºi publicatã monografia finalã care va cuprinde

rezultatele întregii cercetãri.

dr. Mihail E

. IonescuD

irectorul Institutului pentru Studii Politicede A

pãrare ºi Istorie Militarã

2627

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



REGIUNEA EXTINSÃ A MÃRII NEGRE: PRIVIRE





ISTORICÃ ISTORICÃ ISTORICÃ ISTORICÃ ISTORICÃ ªI

ªI ªI ªI ªI DINAM

ICI CONTEMPORANE

DINAMICI CONTEM

PORANEDINAM

ICI CONTEMPORANE

DINAMICI CONTEM

PORANEDINAM

ICI CONTEMPORANE

drdr drdrdr. Mihail E. Ionescu

. Mihail E. Ionescu

. Mihail E. Ionescu

. Mihail E. Ionescu

. Mihail E. Ionescu

Zonã de contact între civilizaþii, de com

unicare, deschim

buri ori confruntare, arealul Mãrii N

egre seim

pune de timpuriu în istoria europeanã ca o regiune

distinctã. Drum

urile comerciale, conexiunile dintre vechi ºi

celebre rute care sunt situate în acest areal, precum drum

ul „dela varegi la greci”, cãile com

erciale ce leagã Europa C

entralã ºiO

ccidentalã de malurile M

ãrii Negre ºi, de aici, prin interm

ediulcunoscutului „drum

al mãtãsii”, de O

rientul Îndepãrtat, pentrutim

purile istorice, ori actuala reþea de transport al petroluluicaspic ce strãbate aceastã regiune cãtre E

uropa Occidentalã i-au

proiectat arealului lãrgit al Mãrii N

egre statutul de „pod” sau„punte” între bãtrânul continent ºi A

sia Centralã. R

egiunea Mãrii

Negre ºi evoluþiile m

ediului sãu de securitate în perioada post-Rãz-

boi Rece s-au constituit ca subiect independent de studiu destul

de târziu ºi în conjuncþie cu alte arii specifice de interes. Con-

ceptul ca atare a fost lansat într-un studiu al cercetãtorilor Ronald

D. A

smus ºi B

ruce P. Jackson abia în 2004 în directã legãturã cudezvoltarea unor noþiuni sim

ilare precum M

arele Orient M

ijlociu( G

reater Middle E

ast). Practica de strategie generalã ºi deo-

potrivã literatura de specialitate resimt im

perativul redefinirii

2829

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



conceptelor geopolitice corespunzãtoare noilor realitãþi ale me-

diului de securitate ºi sistemului relaþiilor internaþionale în noua

configuraþie post-11 septembrie 2001.

A fost ºi cazul regiunii M

ãrii Negre, devenitã „lãrgitã” sau

„extinsã” imediat dupã 11 septem

brie, din motive pe care le vom

detalia mai târziu. E

ste vorba doar de o ultimã „piesã” la dosarul

voluminos edificat în literatura de specialitate în legãturã cu zona

Mãrii N

egre ºi regiunile adiacente acesteia din punctul de vedereal noului m

ediu de securitate internaþional ºi evoluþiilor acestuiaîn perioada post-R

ãzboi Rece. Poziþia geopoliticã ºi geostrategicã

pe care o ocupã arealul în raport cu vectori majori de structurare

a sistemului relaþiilor internaþionale ºi m

ediului de securitateeuropean – precum

interesele vitale ale statelor Uniunii E

uropeneîn accesul facil la resursele energetice caspice, strãdania decreare a unui m

ediu de securitate stabil ºi coerent în imediata

vecinãtate a frontierelor spaþiului european comun, nevoia

Statelor Unite ºi a aliaþilor lor din cadrul coaliþiei internaþionale

antiteroriste de a folosi aceastã regiune drept „coridor” încam

paniile antiteroriste din Irak ºi Afganistan – o im

pune pu-ternic pe agenda securitãþii internaþionale.

Istoria acestei regiuni s-a plasat, datoritã caracterului specialm

ai sus-relevat, sub dublul semn al colaborãrii ºi confruntãrii,

studiul sãu fiind, în fapt, „listarea” unor tentative succesive deobþinere a controlului asupra spaþiului pontic, delim

itate deperioade de relativã acalm

ie propice libertãþii circulaþiei ºicom

erþului. 1 Miza acestui joc de putere este una evidentã –

dominaþia acestui areal cu o poziþie geopoliticã ºi geostrategicã

unicã asigura deþinãtorului controlul asupra tuturor rutelorcom

erciale ce îl strãbãteau. Mai m

ult decât atât, arealul ponticoferea cãi de acces cãtre inim

a Europei ori, dupã caz, puncte de

rezistenþã în faþa unei posibile invazii.

O schiþã istoricãO schiþã istoricãO schiþã istoricãO schiþã istoricãO schiþã istoricã

Civilizaþia greacã (secolele V

III-VI î.H

.) a creat, pentru prima

datã în regiune, un areal omogen cuprinzând colonii ºi focare de

civilizaþie pe toatã lungimea þãrm

urilor Mãrii N

egre. Cu tim

pul,dom

inaþia exercitatã de acestea asupra comunicaþiilor navale ºi

comerþului pontic a evoluat într-o structurã coerentã, o „adunare

ponticã”, inclusiv într-o tentativã de constituire a unei forþe navalecom

une. În acest context a înflorit o veritabilã culturã ponticãgrefatã pe filonul originar elen. 2

Odatã cu apariþia R

egatului Pontului (Mithridades, 120-63 î.H

.)asistãm

la o primã tentativã de instituire a unui control unic

asupra arealului în discuþie, pânã atunci divers sub aspect politic.În confruntare cu acest stat au pãtruns în regiune rom

anii carecuceresc ºi încorporeazã im

periului o bunã parte a þãrmurilor

Mãrii N

egre, sudul ºi estul acvatoriului ºi o parte a malului pontic.

Succesor de drept al Imperiului R

oman în regiune, Im

periulB

izantin a reuºit sã încadreze în interiorul graniþelor sale ceam

ai mare parte a arealului pontic fiind, din acest punct de vedere,

prima m

are putere ce a controlat ferm pentru o lungã perioadã,

deþinând un monopol indiscutabil, regiunea ºi resursele sale. 3

Succesorul Bizanþului a fost Im

periul Otom

an. Instaurareadom

inaþiei sale în regiune a fost un proces de duratã care a începutcu pãtrunderea în zona Peninsulei B

alcanice ºi atingerea alinia-m

entului Dunãrii în ultim

ul deceniu al secolului al XIV

-lea,continuat cu asediul ºi cucerirea C

onstantinopolului (1453) ºicare s-a finalizat la m

ijlocul secolului al XV

I-lea. Marea N

eagrã adevenit atunci un veritabil „lac otom

an”.D

escreºterea puterii otomane ºi afirm

area unor noi puteri înregiunea M

ãrii Negre ºi în B

alcani – imperiile H

absburgic ºiÞ

arist –, realitãþi ce-ºi gãsesc originea în evoluþiile scenei politice

3031

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



internaþionale din anii de sfârºit ai secolului al XV

III-lea ºi în ceide debut ai secolului al X

IX-lea, m

archeazã debutul „Chestiunii

Orientale” – îm

pãrþirea „moºtenirii otom

ane” – ºi al inter-naþionalizãrii problem

ei Strâmtorilor ºi M

ãrii Negre. R

ând perând, în perioada 1784-1802, succedând R

usiei, prima ce obþine

acest statut la 17844, m

arile puteri europene dobândesc dreptulla liberã navigaþie ºi com

erþ în Marea N

eagrã.E

voluþia situaþiei strategice pe continentul european dupãR

evoluþia Francezã din 1789 ºi presiunile majore la care Im

periulO

toman era supus de R

usia vor conduce la semnarea tratatului

anglo-otoman din 1809 prin care Im

periul Otom

an se obliga laînchiderea Strâm

torilor ºi, consecutiv, a bazinului Mãrii N

egrepentru orice navã de rãzboi pe tim

p de pace cu garanþia Marii

Britanii pentru integritatea statului otom

an. Acestui prim

pascãtre internaþionalizarea problem

ei Strâmtorilor ºi a regim

uluinavigaþiei în M

area Neagrã îi va succeda ºi decizia C

ongresuluide la V

iena (1815) care stipula libertatea navigaþiei fluviale peD

unãre. 5 Pacea de la A

drianopole (1829)6 im

punea, prin presiuneainternaþionalã exercitatã asupra Im

periului Otom

an, libertateanavigaþiei pentru toate navele com

erciale, indiferent de pavili-oane, prin Strâm

tori ºi în Marea N

eagrã. Treptat, „lacul otoman”

a dispãrut ca realitate geopoliticã, dupã mai bine de trei secole.

Pentru prima datã, R

usia se afirmã ca succesoare a Im

periuluiO

toman, aºadar în poziþia de putere dom

inantã la Marea N

eagrã,ca o consecinþã a tratatului de la U

nkiar Iskelessy (1833)7 prin

care Înaltei Porþi i s-a impus, în schim

bul ajutorului rus, închidereaStrâm

torilor pentru orice vas de rãzboi strãin, indiferent dem

otivele invocate pentru traversarea acestora. Putere navalã

dominantã în M

area Neagrã, R

usia îºi asigura astfel supremaþia

asupra acestui areal ce tinde sã devinã în deceniul al treilea alsecolului al X

IX-lea un veritabil „lac rusesc”. Spre deosebire însã

de precedentul „lac otoman”, „lacul rusesc” al M

ãrii Negre avea

o compoziþie diferitã. E

l reprezenta mai degrabã un ansam

blu deînþelegeri internaþionale (ruso-otom

ane, în primul rând, care

confereau Rusiei un prim

at regional) decât un control nemijlocit

al arealului.C

onvenþia de la Londra (1841) care neutraliza Strâmtorile ºi

punea statutul lor ºi integritatea statului otoman sub garanþie

internaþionalã, cât ºi deciziile Congresului de pace de la P

aris(1856) în urm

a Rãzboiului C

rimeii – prin interdicþia aplicatã R

usieiºi Turciei de a construi nave de rãzboi ºi de a clãdi porturi m

ilitarepe þãrm

urile Mãrii N

egre – sunt etapele urmãtoare înregistrate

în evoluþia în plan internaþional a Chestiunii Strâm

torilor ºi aM

ãrii Negre. Libera navigaþie a navelor com

erciale era reafirmatã

– aºadar a fost eliminat „m

onopolul” Rusiei –, iar intrarea navelor

de rãzboi prin Strâmtori era interzisã atâta tim

p cât statul otoman

rãmânea neutru. În fine, reglem

entarea regimului navigaþiei pe

Dunãre, crearea unei C

omisii Internaþionale a D

unãrii însãrcinatecu regularizarea navigaþiei pe cursul inferior al fluviului ºi cuefectuarea lucrãrilor necesare de întreþinere ºi exploatare lagurile acestuia, îndepãrtarea R

usiei de la accesul la Dunãre, prin

retrocedarea celor trei judeþe din sudul Basarabiei la care este

obligatã ºi restrângerea influenþei generale pe care o aveaIm

periul Rus în zonã com

pleteazã tabloul mutaþiilor operate în

statutul Mãrii N

egre odatã cu Congresul de pace de la P

aris(1856). C

ele douã chestiuni esenþiale în discuþia asupra con-trolului acestui areal – cea a D

unãrii ºi cea a Strâmtorilor – sunt

tratate pentru prima oarã conex ºi cu scopul vãdit de a nu perm

iteunei singure m

ari puteri – Rusia – sã exercite controlul asupra

vastei regiuni pontice. 8 Pentru prima datã în istoria m

odernã,chestiunea M

ãrii Negre im

plicã ºi apelul la o vastã regiuneînconjurãtoare, dincolo de hinterlandul acvatoriului propriu-zis.

3233

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Convenþia de la Londra din 1871 care abandona statutul neutru

al Strâmtorilor ºi M

ãrii Negre ºi stipula posibilitatea pentru statul

otoman de a deschide Strâm

torile pentru vasele de rãzboi alestatelor aliate

9, dar mai ales R

ãzboiul ruso-otoman din 1877-1878

10

au redeschis „dosarul” Mãrii N

egre. Rusia a recâºtigat terenul

pierdut în urma R

ãzboiului Crim

eii. Noile teritorii din C

aucaz careau intrat sub controlul R

usiei în urma R

ãzboiului din 1877-1878au extins lungim

ea coastelor Mãrii N

egre de sub dominaþia sa,

iar recuperarea celor trei judeþe din sudul Basarabiei i-a dat acces

direct la gurile Dunãrii ºi un loc în C

omisia E

uropeanã a Dunãrii.

Strâmtorile, statutul M

ãrii Negre ºi cel al D

unãrii cunosc orevenire spectaculoasã în atenþia m

arilor puteri în primul pãtrar

al secolului al XX

-lea. Rãzboaiele balcanice, un ultim

act al„C

hestiunii Orientale”, dar m

ai ales Prim

ul Rãzboi M

ondial aufost reperele principale în aceastã evoluþie. C

onferinþa de laL

ondra din 1912 ºi cea de la Bucureºti din 1913, consecutive

rãzboaielor balcanice, au consemnat conservarea controlului

otoman asupra Istanbulului ºi Strâm

torilor. Statul otoman a

pãstrat, totodatã, o provincie europeanã cu puternicul centruurban de la A

drianopole. Restul posesiunilor sale europene erau

împãrþite de cãtre beligeranþii (m

ai puþin pentru Rom

ânia) dincele douã rãzboaie balcanice.

Prim

ul Rãzboi M

ondial a redeschis Chestiunea Strâm

torilorºi, în consecinþã, a M

ãrii Negre. O

peraþiunile militare ale aliaþilor

occidentali de la Gallipoli din 1915 au vizat instalarea unei pre-

zenþe militare a acestora în Strâm

tori. Acest lucru a fost socotit

necesar întrucât acordul survenit în martie 1915 între R

usia, pede o parte, ºi M

area Britanie ºi F

ranþa, pe de alta, recunoºteaR

usiei dreptul de a ocupa, la finele conflictului, Strâmtorile, oraºul

Constantinopol ºi insulele Tenedos ºi Im

bros. În contrapartidã,

Rusia recunoºtea delim

itãrile intereselor anglo-franceze înO

rientul Mijlociu. E

ra, în fapt, o recunoaºtere directã adom

inaþiei ruseºti la Marea N

eagrã ºi o delimitare clarã a sferelor

de influenþã între Aliaþi. A

cordul va fi reconfirmat în decem

brie1916 de cãtre A

nglia ºi Franþa într-o tentativã clarã a acestora de

a pãstra Rusia, obositã ºi în pragul colapsului, în rãzboi.

Victoria A

liaþilor ºi evenimentele din R

usia au pãrut sã modifice

datele problemei. A

rmistiþiul de la M

udros (30 octombrie 1918)

a stabilit ocupaþia militarã aliatã a Strâm

torilor, iar Pacea de laSèvres (1920) le-a deschis pentru circulaþia tuturor navelor, co-m

erciale ºi de rãzboi, pe timp de pace ºi de rãzboi. M

area Neagrã

a devenit o mare deschisã. O

raºul Constantinopol ºi zona

Strâmtorilor erau neutralizate ºi puse sub controlul unei C

omisii

internaþionale cu participarea Marilor P

uteri Aliate ºi a tuturor

statelor riverane Mãrii N

egre.Succesul revoluþiei kem

aliste în Turcia va conduce la oreconsiderare de ansam

blu a statutului Strâmtorilor ºi navigaþiei

în Marea N

eagrã. Beneficiind de susþinerea R

usiei sovietice,noul stat turc a reuºit, la C

onferinþa de pace de la Lausanne

(iulie 1923)11, sã obþinã o reconsiderare a celor decise patru ani

mai devrem

e prin defunctul Tratat de pace de la Sèvres. A fost

menþinut principiul liberei treceri a navelor com

erciale ºi derãzboi, precum

ºi a avioanelor civile ºi militare prin zona Strâm

-torilor, atât în tim

p de pace, cât ºi în timp de rãzboi. În cazul

puterilor neriverane, a fost introdusã o cotã maxim

ã a tonajuluice putea pãtrunde în M

area Neagrã, stabilitã în funcþie de tonajul

celei mai m

ari flote de rãzboi a unui stat riveran, prevedere ceavantaja R

usia sovieticã. Turcia era obligatã sã procedeze ladem

olarea oricãror fortificaþii ºi lucrãri militare în zona

Strâmtorilor, astfel aceasta fiind neutralizatã.

3435

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Ulterior, statul turc va încerca sã obþinã o schim

bare astatutului Strâm

torilor. Susþinutã de Rusia ºi de cãtre viitorii sãi

aliaþi din Antanta balcanicã, Turcia a propus, în 1934, crearea

unui „Pact al M

ãrii Negre”, ce urm

a sã înglobeze statele riveraneM

ãrii Negre ºi care ar fi trebuit sã susþinã rem

ilitarizareaStrâm

torilor cu garantarea, în beneficiul exclusiv al acestora,libertãþii de circulaþie prin Strâm

tori pentru navele comerciale

ºi militare. P

rincipalul beneficiar al acestei propuneri era Rusia

sovieticã, aflatã în plin proces de recuperare ºi refacere acapabilitãþilor sale m

aritime m

ilitare ºi de reafirmare a statutului

sãu de putere continentalã. Conferinþa de la M

ontreux (iulie1936)

12 a acceptat remilitarizarea Strâm

torilor ºi a limitat tonajele

navelor de rãzboi ale statelor neriverane ce puteau pãtrunde înM

area Neagrã la 30-45 000 de tone în condiþiile în care flota

sovieticã, cea mai m

are din regiune, avea un tonaj de peste douãori m

ai mare; a perm

is închiderea Strâmtorilor pentru tot traficul

navelor de rãzboi în condiþiile neutralitãþii Turciei; a consacratcâºtigurile în plan geopolitic ºi geostrategic obþinute de U

RSS

ºi a prefigurat revenirea rapidã a Mãrii N

egre la statutul anteriorde „lac rusesc”. A

ceste evoluþii sunt completate ºi de restrân-

gerea severã de atribuþii operatã în 1938 în ceea ce priveºteC

omisia E

uropeanã a Dunãrii. 13

Tratatul de pace de la Paris (1947), cât ºi hotãrârile Conferinþei

de la Belgrad a statelor riverane D

unãrii (1948) au reluat, practic,deciziile interbelice asupra problem

elor Strâmtorilor ºi statutului

internaþional al Dunãrii, prevederi în vigoare ºi astãzi. Libertatea

completã a navigaþiei, egalitatea de tratam

ent a pavilioanelor,respectarea suveranitãþii naþionale a statelor riverane, în cazulD

unãrii, contingentãrile de tonaj ºi restricþiile de trecere prinStrâm

tori pentru navele militare ale puterilor neriverane au fost

reafirmate ºi codificate ca atare în prevederile actelor adoptate

cu aceste prilejuri. 14

Anii R

ãzboiului Rece au consem

nat dominaþia necontestatã a

UR

SS asupra bazinului Mãrii N

egre. Controlând m

ai bine dedouã treim

i din totalul þãrmurilor, prin teritoriul propriu ºi cel

al sateliþilor sãi – Rom

ânia ºi Bulgaria –, U

RSS va încerca sã-ºi

impunã controlul absolut asupra acestui areal prin presiuni directe

asupra Turciei, singurul dintre statele riverane care nu se aflasub dom

inaþia sa. Obiectivul principal al dem

ersurilor sovieticedin anii 1945-1947 a fost m

odificarea prevederilor Convenþiei de

la Montreux în sensul interzicerii accesului navelor de rãzboi

ale neriveranilor în Marea N

eagrã. 15

Începând cu a doua jumãtate a anului 1945, presiunile sovie-

tice materializate în cereri de rectificãri teritoriale (problem

avilaietelor arm

ene din Turcia a cãror alipire la UR

SS fusese soli-citatã de cãtre „poporul arm

ean”)16 se vor intensifica pe m

ãsurãce A

nkara va evolua, în primii ani postbelici, de la un statut de

neutralitate la unul de aliat al Statelor Unite. E

le au fost directlegate de m

odificarea percepþiei Moscovei asupra Turciei, de la

un stat neutru, fost aliat confidenþial ºi cu interese comune în

arealul Mãrii N

egre, la unul ostil, care ar ocupa o parte a te-ritoriului unor republici sovietice (teritoriile din C

aucaz re-vendicate de U

RSS în 1945), ºi utilizeazã deliberat poziþia sa

geostrategicã avantajoasã împotriva intereselor sovietice, con-

stituindu-se într-un cap de pod al blocului ostil al puteriloroccidentale. „D

octrina Truman” (Turcia era unul dintre bene-

ficiarii acesteia), aderarea Turciei la „Planul M

arshall” (1947),intrarea în N

AT

O (1952) ºi sem

narea Pactului balcanic cu Grecia

ºi Iugoslavia au punctat etapele situãrii pe poziþii diametral opuse

ºi ostile ale celor douã state. Chiar dacã o relativã destindere va

interveni în relaþiile dintre ele odatã cu sfârºitul erei staliniste,

3637

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



aceasta este mai m

ult decât timidã. P

roblema Turciei ºi cea a

Strâmtorilor vor reveni periodic în relaþiile dintre cele douã

superputeri dominante ale epocii R

ãzboiului Rece. Invocarea

rachetelor Jupiter instalate în Turcia, care ar fi putut atingeteritorii sovietice în contextul crizei rachetelor din C

uba ºi so-licitarea retragerii acestora în contrapartidã la retragerearachetelor nucleare sovietice din C

uba reprezintã unul dintreepisoadele în discuþie. 17

Rezultatul, în planul evoluþiei arealului pontic, a fost trans-

formarea incontestabilã a M

ãrii Negre într-un „lac rusesc”, în

sensul exercitãrii unui monopol. B

azele navale sovietice dinregiune, dintre care cele din zona Sevastopol se disting în m

oddeosebit, dom

inau întreg spaþiul Mãrii N

egre. Posesia Insuleiªerpilor ºi „ieºirea” la D

elta Dunãrii asigurau U

RSS-ului ºi un

rol în controlul acestei artere de comunicaþie fluvialã de anvergurã

continentalã. Aici, în M

area Neagrã, a fost situatã ºi continuã sã

staþioneze cea mai im

portantã dintre forþele navale ruse. Porturilesovietice de la M

area Neagrã au fost, de altfel, singurele operabile

tot timpul anului dintre porturile de care a dispus U

RSS în era

Rãzboiului R

ece.F

inele perioadei Rãzboiului R

ece a gãsit statele din regiuneaM

ãrii Negre în plin proces de redefinire ºi restructurare a re-

laþiilor dintre ele. Crearea la B

elgrad, în 1988, a Iniþiativei deC

ooperare Balcanicã, prim

a structurã de cooperare ºi colaborarepoliticã, cu im

portante consecinþe în planul sporirii încrederiiºi securitãþii statelor regiunii ºi cel al intensificãrii relaþiilor loreconom

ice relevã un punct culminant într-un proces care urm

ãreaconstrucþia, cu im

plicarea tuturor statelor zonei, a unor structuride cooperare econom

icã, politicã ºi militarã. P

rãbuºirea siste-m

ului comunist (1989) ºi destructurarea U

RSS doi ani m

ai târziu(1991) vor determ

ina noi evoluþii.

La finele acestui periplu istoric, o primã concluzie se im

pune,ºi anum

e importanþa geostrategicã ºi geopoliticã incontestabilã

a arealului pontic în ansamblul securitãþii ºi stabilitãþii conti-

nentului european. În acest context, date fiind resursele umane,

naturale ºi comerciale ale arealului, el se reliefeazã ca fiind un

spaþiu de confruntare ºi colaborare, de contact ºi schimburi

permanente între popoare ºi civilizaþii diferite, între E

uropa ºiA

sia. În sfârºit, deºi coexistã cu perioade de deschidere ºi relativãlibertate a regim

ului navigaþiei ºi comerþului în M

area Neagrã ºi

pe Dunãre, ca o perm

anenþã a regiunii ºi caracteristicilor salegeopolitice se relevã com

petiþia între puterile continentalepentru controlul relativ sau absolut al acesteia. G

reci, romani,

bizantini, otomani, ruºi/sovietici au conceput statutul lor de pu-

tere regionalã ori continentalã în strânsã legãturã cu controlulexercitat asupra acestei zone geografice ºi geopolitice ºi asupraresurselor sale.

Noul mediu regional de securitate





Sfârºitul Rãzboiului R

ece a redeschis „dosarul” pontic într-om

anierã aproape explozivã. Colapsul sistem

ului comunist ºi m

aiales disoluþia U

RSS – însoþitã de un adevãrat vârtej geopolitic –

au condus la amplificarea num

ãrului de state riverane comparativ

cu situaþia de dinainte de 1991, iar echilibrul de putere specificarealului în anii R

ãzboiului Rece a fost profund tulburat.

Douã focare m

ajore de conflict au încadrat imediat regiunea.

La vest, conflictele circum

scrise spaþiului ex-iugoslav cu insta-bilitatea ºi insecuritatea generate de perpetuarea sa pe parcursula circa un deceniu. La est, spaþiul fost sovietic, cu deosebire celcaucazian, unde fie cã este vorba de fostele republici sovietice –

3839

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Arm

enia, Azerbaidjan, G

eorgia –, fie de teritoriul Federaþiei Ruse

– Cecenia –, s-au înregistrat evoluþii violente ºi focare de conflict

legate de renaºterea ºi reconstrucþia naþionalã a statelor dinregiune ori de dispute etnice ºi teritoriale consecutive disoluþieiU

RSS. A

vând multiple m

otivaþii, de la cele þinând de retoricadiscursului naþionalist la cele legate de frontiere, autonom

ii orisecesiuni, conflictele circum

scrise acestui spaþiu se caracterizeazãprin ferocitatea luptelor ºi potenþialul extrem

de ridicat de con-tam

inare a regiunilor învecinate. Acestor douã arii m

ajore deconflict li se adaugã cel din spaþiul transnistrean, crizã tipicãperioadei postsovietice. D

eclanºat în 1992, imediat dupã de-

clararea independenþei Republicii M

oldova, conflictul a fostîngheþat de intervenþia fostei puteri im

periale – Rusia – în calitate

de mediator ºi furnizor de forþe de m

enþinere a pãcii interpusepãrþilor aflate în conflict.

Pe acest fond conflictual, de insecuritate ºi instabilitate asociatevoluþiilor post-R

ãzboi Rece din spaþiile ex-iugoslav ºi ex-sovietic,

se grefeazã ºi conflicte precum cel kurd, cu origini ºi cauzalitate

cu mult m

ai vechi decât mai sus-m

enþionatele dispute. Dacã m

aiadãugãm

acestor evoluþii ºi avatarurile tranziþiei de la sistemul

economic ºi regim

ul politic comunist cãtre dem

ocraþie ºi eco-nom

ia de piaþã, dificultãþile întâmpinate de cãtre statele ex-co-

muniste în procesul de restructurare societalã, econom

icã ºi po-liticã ºi riscurile de securitate ºi instabilitate astfel antrenate,putem

spune cã, pentru debutul perioadei post-Rãzboi R

ece, câtºi pentru anii care au urm

at, Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egreprezintã m

ultiple focare de instabilitate ºi conflict materializate

într-un mediu de securitate instabil ºi fluid. 18

Com

plicând ºi mai m

ult datele ecuaþiei de securitate ºi alejocului de interese din zonã, se adaugã acestui tablou al riscurilorde insecuritate ºi instabilitate date ºi factori exogeni regiuniipropriu-zise a M

ãrii Negre, dar încadrabili într-o accepþie extinsã

a conceptului. 19 Avem

în vedere rezervele de hidrocarburi ºiciocnirile de interese suscitate de exploatarea ºi transportul cãtrebeneficiari a acestor resurse din zona caspicã, de o im

portanþãdeosebitã pentru actorii regionali din spaþiul pontic extins ºi,m

ai ales, pentru vestul Europei. A

cest areal a devenit caleaaproape obligatorie de trecere a acestor resurse cãtre spaþiulM

editeranei ºi de aici cãtre Europa O

ccidentalã sau cãtre Est,

spre China îndeosebi, com

unicaþii interesând actori majori ai

scenei internaþionale. În plus, evoluþiile mediului internaþional

de securitate post-11 septembrie 2001 ºi poziþia-cheie pe care o

deþine acest areal, în raport cu obiectivele majore ale am

pleiofensive antiteroriste purtate de coaliþia internaþionalã coagulatãîn jurul Statelor U

nite, l-au vizibilizat crescând pe scena inter-naþionalã. 20

În contextul acestor evoluþii, rãspunsurile actorilor regionalila com

plexa ecuaþie de securitate ponticã au fost multiple.

Pe fondul colapsului UR

SS ºi al vidului relativ de putereinstalat în regiune, Turcia a desfãºurat în prim

ii ani de dupã1991 (disoluþia U

RSS) o politicã externã cu dim

ensiuni ºipretenþii de putere regionalã structuratã

21 în jurul ideii de re-grupare ºi susþinere a statelor turcofone nou-apãrute. C

onflictuldintre A

zerbaidjan ºi Arm

enia, dar ºi interesele strategice îndom

eniul resurselor energetice caspice au reprezentat altem

otivaþii importante ale acestei acþiuni.

Federaþia Rusã nu a acceptat cu seninãtate rolul ºi locul care

îi reveneau în noua ecuaþie de securitate a spaþiului pontic, în-cercând atât în plan general, cât ºi în cel particular referitor laspaþiul M

ãrii Negre o recâºtigare a poziþiilor pierdute. A

vândatuuri geopolitice ºi econom

ice certe – 142,9 milioane locuitori,

cu rezerve de petrol de 60 miliarde de barili ºi de gaze naturale

de 47 000 miliarde m

etri cubi – statul rus22 parcurge în prezent

4041

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



un proces de restructurare economicã, consolidare a autoritãþii

statului ºi de modernizare a instituþiilor. P

ânã la revenirea dinanii 2001-2006, R

usia a avut de parcurs un drum lung ºi anevoios.

Anii 1990-1992 au fost m

arcaþi de impactul dezm

embrãrii U

RSS

ºi dizolvãrii Tratatului de la Varºovia.R

epublicile unionale s-au transformat în state independente,

reunite mai m

ult sau mai puþin form

al în CSI. L

iberalizareaeconom

icã haoticã din „epoca Elþîn”

23 a creat o castã a „oligar-hilor” ºi a pus sub sem

nul întrebãrii stabilitatea social-politicã.L

a acestea s-au adãugat rãzboiul din Cecenia, ascensiunea isla-

mism

ului fundamentalist în A

sia Centralã postsovieticã, pro-

liferarea structurilor crimei organizate, pierderile de prestigiu

internaþional etc. Conducerea actualã a Federaþiei R

use, subpreºedintele V. P

utin (din 2000), penduleazã între douã atitudini:sã deschidã econom

ic þara spre Occident ºi sã colaboreze în

parteneriat cu SUA

ºi UE

; sã reclãdeascã un nou „bloc” economic,

politic ºi militar (Spaþiul E

conomic U

nic, Organizaþia Tratatului

de Securitate Colectivã)

24 ºi sã dezvolte puterea nuclearã ºiarm

amentul de vârf. În tentativa de a-ºi conserva rangul de m

areputere

25, Rusia pare a se percepe am

eninþatã la toate frontierele:de O

ccident (încercuire prin NA

TO

), de Islam (agresiune în

centura central-asiaticã) ºi de China („colonizarea” E

stuluiÎndepãrtat). M

oscova a depus eforturi pentru a-ºi pãstra statutulde a doua m

are putere nuclearã ºi militarã a lum

ii, de factorinternaþional activ, întem

eiat pe o autoritate dominantã în C

SI.Pe plan econom

ic, exporturile petroliere le-au egalat pe celesaudite având azi excedente im

presionante de bani, dar integrareadeplinã în econom

ia mondialã încã nu s-a realizat (adm

iterea înO

rganizaþia Mondialã a C

omerþului). H

idrocarburile, exportatede firm

e gigant controlate de stat, s-au transformat în instru-

mente de politicã externã.

La Moscova s-a elaborat o strategie a întâietãþii în „vecinãtatea

apropiatã” ºi chiar de acþiune preventivã împotriva am

eninþãrilorm

ajore. Dupã 2000, pe întregul traseu dintre M

area Balticã ºi

Marea N

eagrã, la frontiera NA

TO

-UE

, s-au manifestat con-

comitent tensiuni cu am

ploare diferitã, referitoare la: statutulrusofonilor din þãrile baltice; regim

ul accesului în enclavaK

aliningrad; tratamentul aplicat circulaþiei bunurilor ºi per-

soanelor dinspre Est spre Vest (în cadrul securizãrii frontierelor

estice ale UE

), redislocarea bazelor NA

TO

ºi SUA

spre Rãsãrit;

discrepanþele dintre colosul economic U

E (3 992 854 km

2, 450m

ilioane locuitori, PIB

9 040 miliarde de dolari)

26 ºi FederaþiaR

usã (142,9 milioane de locuitori, 17 m

ilioane km2, P

IB 854

miliarde de dolari)

27; respectarea drepturilor minoritãþilor.

În ecuaþia prezentatã se cuvine introdusã ºi dependenþaenergeticã în creºtere a celorlalte state europene de FederaþiaR

usã, care favorizeazã interesele Krem

linului. În egalã mãsurã,

Moscova trebuie sã ia în calcul ºi faptul cã principalele sale

conducte de petrol ºi gaze tranziteazã Belarus, Lituania, U

crainaºi Polonia, transportul spre U

E fiind practic „vãm

uit” de actoriasupra cãrora ea exercitã un control nesigur, slab sau chiarinexistent. Începând cu 2004 ºi m

ai ales în 2005, pentru a depãºisituaþia, Federaþia R

usã a lansat proiectul Gazoductului N

ordic(în cooperare cu G

ermania), care va traversa teritoriul F

inlandei,ocolind U

craina ºi Belarus; G

azprom va livra astfel 25%

dinnecesarul de gaze naturale pentru U

E pe aceastã m

agistralã.Totodatã, în toam

na anului 2005, Rusia a încheiat un acord cu

Germ

ania pentru o conductã între cele douã þãri prin Marea

Balticã, ocolind Polonia ºi statele baltice.

Pânã de curând, acþiunile Federaþiei R

use în bazinul Mãrii

Negre se corelau preponderent cu evenim

entele din Transnistriaºi C

aucaz sau cu dinamica relaþiilor cu U

craina ºi Turcia. Un fel

4243

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



de „parteneriat” nescris între Federaþia Rusã, U

craina ºi Turciapãrea sã asigure „stabilitatea regionalã”. O

ccidentul îºi exprima

poziþiile în special în cadrul OSC

E. D

in 1999-2000 ºi îndeosebidupã 2004 (aderarea statelor baltice, R

omâniei ºi B

ulgariei laN

AT

O) ºi-au fãcut sim

þitã prezenþa în regiune ºi alte „forþeinternaþionale”. L

a scurt timp, înrâuririle exercitate de U

E ºi

NA

TO

asupra statelor din bazinul Mãrii N

egre, din cadrul CSI,

au crescut remarcabil în intensitate, din U

craina pânã înA

zerbaidjan. Experþii ruºi au început sã adm

itã tot mai m

ultexistenþa unui „pluralism

geopolitic” în Marea N

eagrã, aluzie lainexorabilul avans al N

AT

O, SU

A ºi U

E.

Pe de altã parte, „modelul N

ATO

-UE

” de abordare a securitãþiiîn B

alcani câºtigã adepþi ºi în regiunea Mãrii N

egre. 28 UE

a avansato strategie ºi o politicã pentru „vecinãtatea sa rãsãriteanã”, în2003-2004 încheind acorduri de parteneriat strategic cu U

crainaºi M

oldova, þãrile Caucazului de Sud aºteptându-ºi rândul.

Krem

linul, în schimb, depune eforturi tot m

ai serioase pentruedificarea Spaþiului E

conomic U

nic, cu participarea Ucrainei (deja

incertã, dacã nu iluzorie dupã revoluþia „portocalie” din decembrie

2004, dar în revenire spectaculoasã dupã vara anului 2006,odatã cu instalarea adm

inistraþiei Iuºcenko) ºi Belarusului. Tot

în 2004-2005, Moscova a încercat sã im

pulsioneze „integraream

ilitarã”. Se manifestã ºi curente de opinie axate pe „scenarii”

atribuite Occidentului ce ar dori înlãturarea R

usiei din Marea

Neagrã ºi „subordonarea” ortodoxiei. La începutul lunii octom

brie2005, C

omunitatea E

conomicã E

urasia, denumitã ºi U

niuneaV

amalã a C

SI (R

usia, Belarus, K

azahstan, Kârgâzstan ºi

Tadjikistan), a parafat tratatul de constituire a unei Noi U

niuniE

conomice E

urasia, care va fi înregistratã la ON

U drept orga-

nizaþie internaþionalã. 29 Aºadar, dacã acþiunile sale iniþiale s-au

tradus în crearea CSI (C

omunitatea Statelor Independente),

tentativã de formare a unui „C

omm

onwealth” al fostelor republici

sovietice, Rusia a pãstrat poziþii sem

nificative în fostul spaþiusovietic. C

onflictele caucaziene (Cecenia, O

setia de Sud, Na-

gorno-Karabah) ºi cel din Transnistria au im

aginat un imens „arc

de crizã” la periferia fostului imperiu sovietic ºi au m

otivat acþiunide m

enþinere a pãcii instrumentale cu m

onopol rusesc. În fond,a fost vorba de perpetuarea prezenþei m

ilitare ruseºti în fostulspaþiu im

perial de unde nici acum nu se evidenþiazã perspectiva

retragerii acestora (în pofida faptului cã, de exemplu, în 1999, la

Istanbul, la summ

itul OSC

E, M

oscova s-a angajat sã-ºi retragãtrupele din Transnistria). C

rearea CSI ºi noua doctrinã m

ilitarãa Federaþiei R

use, prin conceptul de „vecinãtate apropiatã”, aureprezentat o m

aterializare a eforturilor de recâºtigare a poziþiilorpierdute prin neaºteptata prãbuºire a U

RSS.

Aºadar, este clar cã R

usia nu abandoneazã tradiþionalele salepoziþii la M

area Neagrã ºi încearcã, în noile condiþii geopolitice,

sã-ºi afirme prezenþa preem

inentã. Mijloacele folosite – de la

„arma” energiei la prezenþa fizicã (baze m

ilitare, PK

în conflicteîngheþate), de la absorbþie de forþã de m

uncã pânã la investiþii însectoare strategice ale „vecinãtãþii apropiate” – sunt folositeseparat sau îm

preunã pentru a pãstra legãturi cât mai puternice

cu fostul spaþiu imperial. În ultim

ii ani, Rusia ºi-a creat o tradiþie

din a se opune sistematic acþiunilor ºi strategiilor SU

A ºi N

AT

Oîn R


ãrii Negre. P

lecând de la competiþia

durã pentru trasarea coridoarelor energetice ºi pânã la recentapolem

icã legatã de planul american de a am

plasa elemente ale

scutului antirachetã în Caucaz (probabil în G

eorgia ºi Azerbaidjan)

ºi posibil ºi în Ucraina, tonul dialogului R

usiei cu SUA

s-adeteriorat sem

nificativ. 30

Turcia este consideratã în literatura de specialitate ca fiind adoua putere regionalã în R

EM

N, dupã R

usia. Cu o suprafaþã de

4445

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



780 580 km2, cu 74,3 m

ilioane de locuitori, un PIB

de 358 miliarde

de dolari 31, ea ºi-a manifestat, dupã prãbuºirea U

RSS, interesul

sporit în Caucazul de Sud ºi A

sia Centralã locuite de populaþii

turcice. Preºedintele T

ürgüt Ozal a declarat chiar cã Turcia ºi

Azerbaidjanul form

eazã o „naþiune cu douã state”, atunci cândregim

ul din Baku a optat pentru m

odelul musulm

an democratic,

în detrimentul fundam

entalismului islam

ic iranian. Dupã pre-

luarea puterii de cãtre preºedintele Geidar A

liev (1993) ºirevenirea la un sistem

mai laicizat, a urm

at o rãcire vremelnicã

a relaþiilor dintre Ankara ºi B

aku, pentru ca în prezent celedouã capitale sã acþioneze în cadrul unui cuprinzãtor parteneriatenergetic ºi într-o „strânsã cooperare antiteroristã”. Pe plan m

ailarg, Turcia sprijinã econom

ic ºi prin asistenþã militarã A

zer-baidjanul ºi G

eorgia. În acelaºi timp, Turcia a salutat G

UA

M-ul ºi a

favorizat demersurile G

eorgiei ºi Azerbaidjanului pentru con-

stituirea unui Pact de Stabilitate în C

aucaz, cu participarea sta-telor din regiune ºi a altor im

portanþi actori internaþionali (2002-2003). Pe lângã Federaþia R

usã ºi Azerbaidjan, U

craina depunenoi eforturi pentru am

plificarea cooperãrii diversificate cu Turcia.În 1992, A

nkara a iniþiat32 O

rganizaþia pentru Cooperare E

co-nom

icã în Marea N

eagrã. Concom

itent, relaþiile Turciei cuA

rmenia au rãm

as tensionate. În acelaºi context de repoziþionaredin O

rientul Apropiat, Turcia ºi-a intensificat relaþiile cu U

E ºi a

redeschis canalele diplomatice de cooperare cu Iranul ºi Siria.

Din octom

brie 2005, au început negocierile de aderare a Turcieila U

E.

În ultimul tim

p, Turcia evidenþiazã o politicã sui-generis laM

area Neagrã. Pe de o parte e vizibil efortul de m

enþinere aC

onvenþiei de la Montreux din 1936 privind circulaþia navalã

militarã prin Strâm

tori, ca parte a mai vechii strategii de m

en-þinere a M

ãrii Negre ca o „m

are închisã”, inclusiv pentru aliaþii

proprii, pe de altã parte se remarcã propensiunea cãtre afirm

areaputerii navale. Se pot cita în sprijinul acestui com

portament

numeroase acþiuni politice ale Turciei în 2005, dar elocvente

pentru orientãrile sale în domeniu sunt vetoul privind extinderea

operaþiei navale NA

TO

Active E

ndeavour din Marea M

editeranãîn M

area Neagrã ºi lansarea, alãturi de R

usia, a operaþiei navaleB

lack Sea Harm

ony în Marea N

eagrã. De altfel, noile orientãri

de politicã externã ale Turciei în regiunea M

ãrii Negre

desemneazã R

usia ca un partener strategic pe mai m

ulte paliere.A

ctuala strategie a Turciei de a se apropia de Rusia, în încercarea

de a împiedica „deschiderea” acestei m

ãri ºi pãtrunderea NAT

O,

UE

ºi SUA

ca actori de primã im

portanþã, are o abordare precautãdeoarece este de naturã a afecta interesul unor state ca R

omânia,

Bulgaria, G

eorgia, Azerbaidjan de a sprijini ancorarea la Vest a

regiunii. Opunându-se extinderii operaþiei A

ctive Endeavour,

Turcia a invocat Convenþia de la M

ontreux, care interzice folo-sirea navelor m

ilitare pentru tranzitarea Strâmtorilor pentru

exerciþii strategice, chiar pe timp de pace. R

usia a anunþat înschim

b cã doreºte sã participe la Active E

ndeavour, dar înM

editerana ºi punând condiþii precum exigenþa ca propriile nave

comerciale sã fie exceptate de la procedurile de control, ca A

lianþasã suporte costurile activitãþii navelor ruse ºi chiar ca operaþia sã fiepusã sub controlul C

onsiliului NA

TO

-Rusia. N

AT

O a respins,

desigur, aceste solicitãri exagerate, dar s-a ajuns la un comprom

isprin care navele ruse au operat în conjuncþie cu cele aliate.O

poziþia Rusiei faþã de prezenþa navelor N

AT

O în M

area Neagrã

s-a vãzut clar în anul 2006, când la instigarea Moscovei,

minoritatea rusofonã din C

rimeea a protestat contra acestora,

anulându-se un exerciþiu al NA

TO

cu Ucraina (O

peration SeaB

reeze). Parlam

entul local din Crim

eea a mers pânã la a declara

aceastã regiune ca „zonã liberã de NA

TO

”.

4647

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Mai neobiºnuitã pare atitudinea Turciei de aliniere cu R

usiaîn dauna N

ATO

ºi a SUA

. Analiºtii politici constatã adesea rãcirea

relaþiilor dintre SUA

ºi Turcia, mai ales dupã neînþelegerile

survenite puþin înainte de rãzboiul contra Irakului din 2003.Turcia s-a opus acestei cam

panii militare, a privit cu m

ultã sus-piciune acþiunile am

ericane în sprijinul kurzilor din nordulIrakului ºi a fost iritatã de situaþia de securitate foarte gravã dinIrak ºi potenþialul ei de propagare transfrontalierã. C

hiar ºirevoluþiile din U

craina ºi Georgia au fost percepute negativ de o

parte a clasei politice turce, care a apreciat cã acestea s-au produsca urm

are a acþiunilor subterane ale Washingtonului. D

e aicipânã la a considera cã se tinde la form

area unei „alianþe anti-ruseºti” în zona M

ãrii Negre, care ar putea subm

ina securitateaTurciei ºi afecta interesele sale legitim

e, nu a mai fost m

ult. 33

Unii analiºti constatã o schim

bare rapidã a elitelor în Turcia, însensul cã vechile elite anglofone ºi prooccidentale sunt treptatînlocuite de elite m

ai naþionaliste, mai conservatoare ºi rebele

faþã de ideea de Occident. 34 M

ai vechii viziuni asupra Turciei caþarã de frontierã, proprii pânã de curând experþilor turci, i sesubstituie im

aginea unui stat „aflat în centrul unei regiunicritice”. O

manifestare a em

ergenþei acestor noi elite o constituie,în opinia lor, tendinþa de a stabili relaþii apropiate cu veciniidirecþi – R

usia, Siria, Iran.U

n alt stat important în arealul pontic este U

craina, stat careºi-a afirm

at voinþa de a deveni actor major în bazinul M

ãrii Negre

încã din 1991, aºa cum o dem

onstreazã îndelungata competiþie

cu Rusia pentru baza navalã ex-sovieticã de la Sevastopol ºi viitorul

flotei sovietice din Marea N

eagrã. La o populaþie de 46,4 milioane

de locuitori 35, ponderea minoritãþii ruse se ridicã la 20%

. Au loc

discuþii între Kiev ºi M

oscova asupra statutului rusofonilor, cuprivire la folosirea lim

bii ruse sau despre tranzitul de hidrocarburi

spre Occident. Federaþia R

usã îºi menþine im

portanta bazã navalãde la Sevastopol, plasatã în C

rimeea.

Instalat la sfârºitul anului 2004, regimul preºedintelui

V. Iuºcenko ºi-a manifestat orientarea spre N

AT

O36 ºi U

E, fãrã a

ignora relaþiile speciale cu Federaþia Rusã. K

ievul se implicã direct

în soluþionarea crizei din Transnistria ºi pare înclinat sã rezolvediferendele cu R

omânia în problem

a Canalului B

âstroe ºi cea adelim

itãrii zonei Insulei ªerpilor. Pentru a-ºi amplifica statura

regionalã, Kievul îºi joacã poziþia sa geograficã cheie atât în

tranzitul de hidrocarburi din Marea C

aspicã spre Occident (prin

conducta Odessa-B

rodi), cât ºi pe cel dintre Federaþia Rusã ºi

UE

(prin conducta „Drujba”). P

ânã acum, R

usia a criticat ºi adeseachiar a blocat toate tentativele U

crainei de a se apropia de NAT

O,

inclusiv prin prisma scenariului de aderare la A

lianþã. Probabil

doar dacã marea m

ajoritate a populaþiei ucrainene va deveni adeptaintegrãrii, atunci clasa politicã va socoti cã a prim

it un semnal

clar ºi va putea cere Rusiei sã plece din Sevastopol, dupã anul

2017, atunci când expirã contractul de închiriere a portului dinC

rimeea cãtre R

usia. Moscova nu acceptã ca statele din sfera sa

de influenþã sã fie ºi mem

bre ale NA

TO

ºi, în general, vrea sãaibã cuvântul decisiv asupra politicilor de apãrare ºi a alianþelorpe care acestea le stabilesc. 37

În fine, factorul energetic ºi interesele strategice de com-

batere a terorismului ºi ale altor form

e de crimã organizatã

existente ºi extrem de puternice în regiune justificã apariþia ºi

implicarea profundã a unei alte m

ari puteri în gestionarea ºicontrolul m

ediului de securitate regional – Statele Unite. P

re-zenþa m

ilitarã americanã în Turcia, cât ºi a unor trupe specializate

în lupta antigherilã în state riverane precum G

eorgia suntelem

ente care permit o cuantificare a im

portanþei regiunii pentrufactorii de decizie la W

ashington.

4849

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



UE

tinde sã se afirme ca un actor din ce în ce m

ai important

în regiune. Trei program

e ale UE

vizeazã Asia C

entralã ºiC

aucazul: TA

CIS ( Technical A

ssistance to CIS), T

RA

CE

CA

( Transport Corridor E

urope Caucasus C

entral Asia), IN

OG

AT

E(Interstate O

il and Gas Transport to E

urope). Statele din Caucaz

fac parte din Consiliul E

uropei (Georgia din 1999, A

rmenia ºi

Azerbaidjan din 2000) ºi din P

arteneriatul pentru Pace (P

fP)

din 1994. În anii din urmã, U

E ºi C

onsiliul Europei sunt foarte

activi în Caucaz, inclusiv prin program

e speciale ºi asistenþãeconom

ico-politicã. Reform

a constituþionalã din Arm

enia serealizeazã cu aportul U

E. U

n reprezentant special a fost desemnat

de Uniune pentru C

aucazul de Sud, care ia parte la discuþiilepentru soluþionarea crizelor din zonã. U

E încurajeazã U

crainasã se alinieze la standardele sale politice ºi econom

ice, par-ticipând, în calitate de observator, la negocierile pentru Trans-nistria, ºi oferã suport dem

ocratizãrii regimurilor din regiune.

Influenþa UE

în bazinul Mãrii N

egre a sporit considerabil ºiprin aderarea R

omâniei ºi B

ulgariei. 38 Prin Politica E

uropeanã aVecinãtãþii, concretizatã în sem

narea de cãtre statele din regiunea acordurilor de vecinãtate, U

E sperã sã ancoreze regiunea la

Vest ºi sã faciliteze democratizarea ºi transform

area ei.N

AT

O este, de asem

enea, un jucãtor-cheie în regiune. În aniiR

ãzboiului Rece, spaþiul M

ãrii Negre a devenit scena „confruntãrii

îngheþate”39 între dispozitivele strategice ale T

ratatului de laVarºovia ºi N

AT

O; interesau îndeosebi direcþiile de pãtrundere:

„direcþia greacã”, Mediterana de E

st ºi accesul la Orientul

Apropiat ºi M

ijlociu. Pe parcursul anilor ’90, NAT

O s-a extins în

regiune, ca structurã de apãrare colectivã ºi de securitate. Pelatura vesticã ºi sudicã a bazinului M

ãrii Negre, de la M

areaB

alticã pânã în Caucazul de Sud, toate þãrile – cu excepþia

Ucrainei ºi R

epublicii Moldova, care sunt în P

fP – fac parte din

Alianþa N

ord-Atlanticã. A

stãzi, NA

TO

este deja „riveranã” laM

area Neagrã. 40 În cadrul P

arteneriatelor (1997) NAT

O-R

usiaºi N

AT

O-U

craina funcþioneazã: Consiliul N

AT

O-R

usia (mai 2002),

NA

TO

- Russia A

ction Plan on Terrorism (2004), P

lanul de Acþiune

NA

TO

-Ucraina, adoptat la sum

mitul de la P

raga (2002), Dialogul

Intensificat NAT

O-U

craina, din aprilie 2005. Alte state participã

la PfP

ori ºi-au asumat P

lanuri Individuale de Parteneriat cu

NAT

O. U

craina, Georgia ºi A

zerbaidjan ºi-au exprimat dorinþa

de a adera la Alianþã. U

craina a încheiat un acord pentrutranzitarea teritoriului sãu de forþe N

AT

O, în vrem

e ce FederaþiaR

usã contribuie la susþinerea liniilor de comunicaþii N

ATO

dinA

fganistan.Pe fundalul evidenþiat, un aport sem

nificativ l-a avut summ

itulN

AT

O de la Istanbul din iunie 2004. C

u acest prilej s-a subliniatatenþia particularã acordatã securitãþii în bazinul M

ãrii Negre,

Caucaz, A

sia Centralã, precum

ºi necesitatea amplificãrii co-

operãrii cu Federaþia Rusã ºi U

craina. NA

TO

a încurajat Republica

Moldova, G

eorgia, Azerbaidjanul sã persevereze în direcþia

apropierii de standardele politice, instituþionale, democratice ºi

de apãrare ale Alianþei, contribuind, totodatã, la efortul com

unde contracarare a noilor am

eninþãri: conflictele locale, terorismul

internaþional, crima organizatã, traficul de m

ateriale nucleare,chim

ice, biologice, migraþia ilegalã etc. G

eneralul K.V. Totskiy,

primul am

basador al Federaþiei Ruse acreditat exclusiv la N

ATO

,considera, în vara anului 2004, cã relaþiile N

AT

O-R

usia formeazã,

în mod natural, o com

ponentã a arhitecturii de securitate în evoluþiaE

uropei, iar Consiliul N

ATO

-Rusia a devenit un pilon al relaþiilor

internaþionale. 41 ªi în planul evoluþiei PfP, sum

mitul N

AT

O de

la Istanbul a adus schimbãri im

portante. Astfel, el a pronunþat

douã modificãri strategice, indicând o deplasare spaþialã a P

fPcãtre C

aucaz ºi Asia C

entralã (importanþã m

ajorã acordatã aºadar

5051

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



regiunii ponto-caspice) ºi deopotrivã un nou cadru operaþional(accent pe exerciþii m

ilitare ºi educaþie, între altele, în legãturiledezvoltate cu statele zonei).

Deciziile de la Istanbul au fost reconfirm

ate la summ

itulinform

al NA

TO

de la Braºov din octom

brie 2004. Secretarulgeneral N

AT

O, Jaap de H

op Scheffer, a reamintit necesitatea

parteneriatului cu Arm

enia, Georgia ºi A

zerbaidjan, inclusiv cuprilejul vizitei sale în C

aucazul de Sud, din 3-5 noiembrie 2004.

Cu ocazia sum

mitului de la R

iga din noiembrie 2006, secretarul

general al NA

TO

a înaintat delegaþiilor statelor mem

bre pro-puneri privind m

ãsuri de securizare a conductelor ºi trans-porturilor m

aritime de hidrocarburi, fiind vorba im

plicit ºi deconductele care tranziteazã C

aucazul ºi zona Mãrii N

egre. Acest

fapt indicã un rol sporit al NA

TO

în regiune, cu accent direct pesecuritatea culoarului E

-V de transport energetic.

Totuºi planul strategic al SUA

de a instala, deocamdatã, ram

peºi radare integrate în sistem

ul antirachetã (Theatre M

issileD

efense) în Polonia, Cehia, dar posibil ºi în C

aucazul de Sud42, a

produs reacþii vehemente din partea oficialilor ruºi. D

upã cepreºedintele V. P

utin, în discursul sãu din februarie 2006 de laC

onferinþa asupra Securitãþii de la München, a atacat dur ten-

dinþa spre acþiunile unilaterale ºi sistemul unipolar dom

inat deSU

A, precum

ºi extinderea NA

TO

, considerându-le gesturi ostile,surse din M

inisterul Apãrãrii al Federaþiei R

use au dezvãluit cãse discutã pe m

arginea unei noi strategii militare care ar putea

considera NA

TO

ca fiind un rival strategic43, inclusiv în ipoteza

în care scutul antirachetã ar trece sub egida NA

TO

, aºa cumsugereazã unii oficiali din cadrul U

E, în speranþa de a dim

inuatem

erile Rusiei.

În acest nou context de securitate ºi date fiind coordonateletransform

ãrilor înregistrate la nivelul actorilor regionali ºi mon-

diali implicaþi în gestionarea sistem

ului relaþiilor internaþionale ºia m

ediului de securitate regionalã, statele regiunii Mãrii N

egre auîncercat sã-ºi gãseascã propriile rãspunsuri la evoluþiile înre-gistrate la nivelul acestora.

Înainte de a examina sum

ar soluþiile avansate de cãtre actoriiregionali la provocãrile noului m

ediu de securitate regional ºiale transform

ãrilor în planul sistemului relaþiilor internaþionale

intervenite la scara acestui areal, se cuvine sã examinãm

unconcept ce se im

pune cu insistenþã – Regiunea E

xtinsã a Mãrii

Negre. R

ostul acestei dezbateri este unul explicativ, modul în

care este receptatã ºi definitã în mom

entul de faþã aria geograficãºi geopoliticã ce constituie obiectul prezentului dem

ers fiind denaturã sã faciliteze înþelegerea unora dintre situaþiile interveniteºi soluþiile adoptate de cãtre statele regiunii în cadrul dem

er-surilor lor de gestionare ºi fluidizare a m

ediului de securitate ºi aansam

blului relaþiilor bi- ºi multilaterale din regiune.

Un studiu al analiºtilor politici am

ericani Ronald D

. Asm

us ºiB

ruce P. Jackson ne oferã structura necesarã dezvoltãrii demer-

sului nostru. 44 O investigare a evoluþiei com

unitãþii internaþionalefaþã de situaþia politicã ºi strategicã din regiune, în anii R

ãzboiuluiR

ece ºi dupã aceea, conduce cercetãtorii americani la constatarea

unei absenþe cvasitotale a preocupãrilor pentru acest areal ºievoluþiile asociate acestuia în agenda ºi preocupãrile pe term

enlung ale celor m

ai importanþi dintre actorii scenei internaþionale.

Existã patru m

ari factori explicativi pentru aceastã stare delucruri – caracterul de zonã de contact, de întretãiere de sferede influenþe pe care îl are M

area Neagrã în geopolitica relaþiilor

internaþionale în ultimele câteva secole; agenda extrem

deîncãrcatã ºi solicitantã a principalelor organism

e de securitateºi actori statali im

plicaþi în gestionarea evoluþiilor mediului de

securitate euroatlantic ºi mondial; slabul interes al statelor

5253

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



regiunii pentru relaþii strânse cu Vestul; lipsa unor utilajeconceptuale ºi chiar ideea înrãdãcinatã în conºtiinþa istoricã aVestului faþã de acest areal conceput ca fiind doar parþial ocom

ponentã a Europei ºi, oricum

, o periferie îndepãrtatã ºioarecum

exoticã a acesteia.În acest context, evoluþiile din a doua parte a ultim

ului deceniual secolului al X

X-lea ºi de la începutul celui urm

ãtor, atât lanivel regional, cât ºi la nivel internaþional, îndeosebi dupã 11 sep-tem

brie 2001, au impus atenþiei aceastã regiune ca una care

deþine un rol-cheie în economia gestionãrii securitãþii, cu noile

sale dimensiuni, atât a continentului european, cât ºi la nivel

internaþional. Date fiind aceste m

utaþii petrecute în plan geo-politic ºi geostrategic, dar ºi m

ai vechile determinãri istorico-geo-

grafice, Marea N

eagrã se afirmã, o datã în plus, în planul relaþiilor

internaþionale ca o regiune unitarã, cu determinãri politice,

economice ºi de securitate specifice. A

cesta este, de altfel,contextul în care se im

pune atenþiei noastre conceptul de Re-

giune Extinsã a M

ãrii Negre, care se înscrie în siajul unor

concepte similare ce se adreseazã noilor determ

inãri geopoliticeºi geostrategice ale m

ediului de securitate ºi sistemului relaþiilor

internaþionale.R


ãrii Negre (R

EM

N) include, în aceastã

accepþiune, alãturi de statele mem

bre NA

TO

– Rom

ânia, Bulgaria

ºi Turcia – pe cele mem

bre ale CSI din zona nord-ponticã –

Moldova, U

craina ºi Rusia. Lor li se adaugã cele trei state sud-

caucaziene aflate tot în spaþiul CSI – A

rmenia, A

zerbaidjan,G

eorgia. Referinþele la R

EM

N includ obligatoriu atât coridorul

energetic ce leagã sistemul euroatlantic de spaþiul caspic, furnizor

al acestor resurse, cât ºi un vast arc la estul ºi nordul arealuluice include m

arile axe fluviale ºi drumuri com

erciale – Dunãrea,

Nistrul, N

iprul. La sud ºi la est, RE

MN

face conexiunea cu spaþiile

Marelui O

rient Mijlociu (G

reater Middle E

ast) ºi al Asiei

Centrale.

Aceastã vastã regiune se im

pune ca un spaþiu de legãturã ºitrecere obligatã ºi ca un punct de referinþã geostrategicã în noiledeterm

inãri ale mediului internaþional de securitate post-11 sep-

tembrie 2001. C

ampania îm

potriva terorismului purtatã de coaliþia

internaþionalã coordonatã de Statele Unite, operaþiunile m

ilitaredin A

fganistan ºi Irak, vecinãtatea cu spaþiul geopolitic al Marelui

Orient M

ijlociu au impus reconsiderarea de substanþã a viziunii

comunitãþii internaþionale, a principalelor organism

e de secu-ritate ºi actori cu pondere regionalã ºi globalã im

plicaþi în acesteevoluþii, asupra acestui areal. U

nitar ºi cu o importanþã strategicã

reînnoitã, RE

MN

devine, în aceste condiþii, unul dintre punctelede sprijin ale ofensivei antiteroriste ºi o com

ponentã de primrang a securitãþii continentului european, cu deosebire în faþaam

eninþãrilor nonconvenþionale.Însã nu doar riscurile asim

etrice, neconvenþionale preocupãopinia publicã ºi com

unitatea experþilor în studii de securitatedin E

uropa ºi SUA

. Aºa cum

aratã analistul politic Stephen Blank,

existã mai m

ulte paradigme de securitate în R

EM

N, m

ergând dela securitatea bazatã pe integrare supranaþionalã (cazul B

ulgarieiºi R

omâniei), pânã la diadele conflictuale, cu risc de escaladare

(exemplul tipic fiind cel al relaþiei dintre R

usia ºi Georgia). R

usianu doar cã se opune efortului de „occidentalizare” ºi dem

o-cratizare a regiunii, dar nici nu dovedeºte o dorinþã autenticã dea coopera cu m

ai micii sãi vecini din sud în com

baterea cri-m

inalitãþii organizate, a traficului de arme, m

ateriale radioactiveetc. În tim

p ce hidrocarburile devin o „armã” favoritã a R

usiei înrelaþia cu O

ccidentul, ascensiunea Gazprom

ca un veritabilM

inister de Externe ºi proliferarea organizaþiilor crim

inale ori-

5455

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ginare din aceastã þarã duc cu gândul la „o campanie orchestratã

spre a corupe ºi submina fundam

entele guvernãrii democratice

în Europa de E

st, în general”. 45 Rusia se opune sistem

aticacþiunilor SU

A ºi chiar ale U

E în regiune, denunþã activitãþile

NA

TO

ºi interesul acesteia faþã de securitatea conductelor, totulfiind parte a ceea ce B

ruce Jackson a numit soft w

ar între Rusia

ºi Vest. Moscova vede eforturile SU

A de a m

ultilateraliza ºideschide R

EM

N ca pe o am

eninþare directã la adresa intereselorsale de politicã externã, care, considerã B

lank, tind sã se realizezeprin

cooperarea cu Turcia, în

detrimen

tul intereselor

Occidentului. Însã R

usia nu stã pasivã în faþa a ceea ce esteperceput ca o acþiune agresivã a O

ccidentului. Aºa cum

subliniazãun cunoscut analist politic (V. Socor), guvernul rus ºi-a declaratrecent intenþia de a transform

a Marea B

alticã într-un „coridorpetrolier” cãtre E

uropa de Vest, unul capabil sã primeascã un

flux de circa 150 de milioane tone de petrol anual transportat de

la Prim

orsk pe cale maritim

ã. În plus, existã ºi proiectulconstruirii unui gazoduct rusesc care sã treacã pe fundul M

ãriiB

altice ºi sã deserveascã o uzinã de procesare a gazului lichefiatce va fi am

plasatã lângã Sankt Petersburg. 46

Exam

inând soluþiile gãsite la aceastã complexã ecuaþie de

securitate de cãtre statele RE

MN

în eforturile lor de a construiun m

ediu de securitate stabil, coerent ºi predictibil ºi de edificarea unor relaþii bi- ºi m

ultilaterale de cooperare ºi colaborare, nem

ãrginim la a prezenta trei categorii de astfel de iniþiative care

evidenþiazã potenþialul major de colaborare existent în regiune

pe anumiþi vectori, cât ºi factori inhibitori ai unor legãturi m

aistrânse. Întâi de toate, vom

face referinþã la o primã încercare

de colaborare de naturã economicã, apoi la iniþiativele de secu-

ritate ºi, în final, la dezvoltarea infrastructurii regionale ca „patgerm

inator” de cooperare.

O precizare prelim

inarã: în toate cele trei domenii vor fi luate

în considerare atât organizaþii care acoperã întreaga arie extinsãa R

EM

N (chiar dincolo de ea), cât ºi porþiuni definite ale acesteia.

Prim

ul ºi cel mai im

portant dintre organismele de cooperare

din spaþiul Mãrii N

egre, în ordinea cronologicã a apariþiei lor, aapãrut în dom

eniul economic. L

a 25 iunie 1992, la Istanbul,unsprezece ºefi de stat ºi de guvern (A

lbania, Arm

enia, Azer-

baidjan, Bulgaria, G

eorgia, Grecia, R

epublica Moldova, R

omânia,

Rusia, Turcia ºi U

craina) semnau o declaraþie com

unã ce puneabazele B

SEC

( Black Sea E

conomic C

ooperation). Crearea acestui

organism de cooperare econom

icã ºi de promovare a relaþiilor

comerciale ºi de liber schim

b între statele semnatare trebuie

înþeleasã atât în dublul context al tendinþelor integratoareexistente între statele europene, din Vestul ºi E

stul Europei,

cât ºi în necesitatea stringentã resimþitã de sem

natari dereconstituire a unui spaþiu com

ercial ºi de liber schimb com

un.D

ezvoltarea sa poate fi consideratã un succes politic ºi un câºtigreal în dom

eniul securitãþii regionale, summ

iturile periodice lacel m

ai înalt nivel ºi diversele reuniuni de varii niveluri ºi im-

portanþã contribuind la crearea unui climat de com

unicare ºicolaborare ºi la detensionarea unor situaþii de naturã sã afectezesecuritatea regionalã. B

SEC

a servit, totodatã, de interfaþãpentru statele regiunii în stabilirea ºi derularea unor contacteºi tratative cu organism

e internaþionale cu atribuþii în domeniul

securitãþii ºi nu numai, asem

enea UE

, Consiliului E

uropei oriO

SCE

. Dincolo de dim

ensiunile sale iniþiale, la nivelul BSE

C se

dezvoltã, înainte, dar mai ales dupã 11 septem

brie 2001, ºi oputernicã dim

ensiune de colaborare în domeniul luptei îm

potrivaterorism

ului, contrabandei, crimei organizate, traficului de arm

eºi droguri etc.

Rãspunzând evoluþiei în tim

p a interesului ºi angajamentelor

statelor mem

bre, organizaþia s-a dotat cu multiple com

ponente

5657

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



instituþionale cu un caracter permanent destinate sã rãspundã

diferitelor problematici ale integrãrii politice, econom

ice, finan-ciare, ºtiinþifice etc. D

intre acestea putem m

enþiona SecretariatulPerm

anent Internaþional ( Permanent International Secretariat

– PE

RM

IS), Banca de C

omerþ ºi D

ezvoltare a Mãrii N

egre (Black

Sea Trade and Developm

ent Bank – B

STD

B), ca organism

e ceþin direct de structurile instituþionale ale B

SEC

, cât ºi organisme

aflate în legãturã cu aceasta, precum A

dunarea Parlam

entarã( Parliam

entary Assem

bly of the Black Sea E

conomic C

ooperation– PA

BSE

C), C

onsiliul de Afaceri sau C

entrul Internaþional pentruStudii asupra M

ãrii Negre (International C

entre for Black Sea

Studies – ICB

SS), acesta din urmã acoperind cooperarea în

domeniul ºtiinþific. Toate aceste organism

e conexe opereazã pebaze consultative.

Dezvoltãrii instituþionale îi corespunde ºi o relativã dezvoltare

în domeniul proiectelor com

une stabilite ºi îndeplinite sub egidaB

SEC

. În domeniul telecom

unicaþiilor, consemnãm

dezvoltareaunui num

ãr de proiecte de creare a unor reþele internaþionalede com

unicaþii prin fibrã opticã cum sunt Trans A

sia-Europa

(TAE

), Sistemul de cabluri de fibrã opticã al M

ãrii Negre ( B

lackSea F

ibre Optic C

able System – B

SFO

CS), Telecom

unicaþiiTranseuropene (Trans-E

uropean Telecomm

unications – TE

T) ºi

Proiectul de Telecom

unicaþii din estul Mãrii N

egre (Eastern

Black Sea Telecom

munications P

roject – DO

KA

P). A

lte câtevaproiecte de telecom

unicaþii prin fibrã opticã au devenit ope-raþionale. În dom

eniul transporturilor, BSE

C acordã o atenþie

deosebitã dezvoltãrii infrastructurii de transport regionale ºiintegrãrii acesteia infrastructurii europene, o preocupare specialãexistând pentru coridoarele de transport paneuropean 7, 8 ºi 9.

O problem

ã care suscitã foarte mult interes în cadrul B

SEC

este aceea a producþiei ºi sistemelor integrate de transport al

energiei electrice. Reglem

entãri ºi proiecte în acest domeniu

au fost adoptate începând cu summ

itul BSE

C de la E

revan (1998),când þãrile m

embre au sem

nat un mem

orandum asupra cooperãrii

în cadrul BSE

C în dom

eniul producþiei ºi reþelelor de transportde energie electricã.

În fine, în cadrul BSE

C au fost înregistrate ºi im

portantedezvoltãri în ceea ce priveºte problem

atica luptei împotriva

criminalitãþii organizate transfrontaliere cu toate form

ele salede m

anifestare, de la corupþie la spãlare de bani, de la traficul depersoane ºi droguri pânã la contrabandã. Începând cu 1997, încadrul B

SEC

s-au instituþionalizat reuniunile anuale la nivelulm

iniºtrilor de interne ai statelor mem

bre. Principalul rezultat

consemnat în dom

eniu a fost semnarea la 2 octom

brie 1998 aunui acord între statele B

SEC

de cooperare în combaterea crim

eiorganizate transnaþionale.

Cu toate acestea, atât lipsa de om

ogenitate a unor mecanism

ereale de im

plementare a deciziilor sale, a resurselor ºi vizibilitãþii

internaþionale, cât ºi particularitãþile locale în ceea ce priveºtedevenirea istoricã ºi dezvoltarea econom

icã a statelor regiuniiau fãcut ca aceastã iniþiativã de cooperare econom

icã, cu dimen-

siuni multiple adãugate pe parcurs, sã înregistreze prea puþine

succese în acest domeniu.

Acest lucru a fost cauzat atât de lipsa de m

ijloace adecvateanvergurii organizaþiei iniþiatorului ºi principalului sprijin(Turcia), cât ºi interesului scãzut al statelor com

ponente care auînceput sã acorde prioritate, încã din anii ’90, integrãrii ori dez-voltãrii unor relaþii strânse de colaborare cu organizaþii inter-naþionale puternice (U

niunea Europeanã), ceea ce le-a absorbit

atenþia ºi resursele. Deopotrivã, se cuvine adãugat ºi elem

entulinhibitor al cantonãrii într-un regionalism

exclusivist, pe temeiul

invocat al principiului ownership, în evident contrast cu

5859

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



tendinþele globalizante de astãzi – vezi refuzul Turciei ºi Rusiei

de a accepta solicitarea SUA

privind dobândirea statutului dem

embru în cadrul B

SEC

.A

cordurile de colaborare ºi structurile de acþiune în domeniul

securitãþii militare ºi de altã naturã a statelor regiunii s-au dez-

voltat ca rãspunsuri directe ºi imediate la riscurile de securitate

ºi instabilitatea ce au caracterizat ºi continuã sã rãmânã di-

mensiuni im

portante ale mediului de securitate regional.

Având la bazã o iniþiativã a Turciei exprim

atã într-un proiectînaintat statelor riverane M

ãrii Negre în 1998, B

LAC

KSE

AF

OR

( Black Sea Force) constituie o structurã de cooperare m

ilitarãdestinatã sporirii securitãþii ºi stabilitãþii ºi prom

ovãrii unor relaþiipredictibile în spaþiul M

ãrii Negre prin sporirea relaþiilor de

cooperare ºi colaborare regionalã. Acþiunile com

une ale forþelornavale ale celor 6 state m

embre (Turcia, R

usia, Ucraina, R

omânia,

Bulgaria ºi G

eorgia) au drept obiectiv pregãtirea în comun pentru

îndeplinirea de misiuni de salvare, intervenþie în caz de dezastre

naturale, acþiuni anticontrabandã etc. Acordul constitutiv a fost

semnat în aprilie 2001 la Istanbul.

Dincolo de dim

ensiunea de securitate cooperativã pe care opresupune ºi de contribuþia prin aceasta la stabilirea unui clim

atde încredere ºi de predictibilitate în relaþiile dintre stateleriverane, im

plicarea BL

AC

KSE

AF

OR

în consolidarea mediului

de securitate regional este redusã, date fiind caracteristicileconstitutive ale acestuia. L

ipsa unor obiective specifice ºi ca-racterul incipient al integrãrii forþelor navale ale statelor par-ticipante la acord fac din acesta m

ai degrabã un forum cooperativ

având drept funcþii principale creºterea încrederii reciproce înrelaþiile dintre statele m

embre ºi stabilirea unui clim

at de dialogºi colaborare prin interm

ediul instrumentelor specifice. N

eavândo dim

ensiune organizaþionalã deschisã ºi nici o structurã in-

stituþionalã dezvoltatã, funcþionând pe bazã de consens ºi princoordonarea unui consiliu a cãrui preºedinþie este deþinutã prinrotaþie de cãtre statele m

embre, B

LAC

KSE

AF

OR

nici nu poatesã îºi propunã sã depãºeascã cadrele funcþionale descrise m

aisus. Fapt im

portant, în contextul evoluþiilor mediului de securitate

post-11 septembrie 2001, la iniþiativa R

usiei se aflã în discuþie lanivelul statelor m

embre constituirea unei dim

ensiuni antitero-riste a acestui organism

. Aceastã evoluþie în funcþionarea

BLA

CK

SEA

FO

R, în cazul în care va fi adoptatã, este de naturã

sã modifice structural funcþionarea acestui organism

de secu-ritate.

În cadrul iniþiativelor de cooperare regionalã din Regiunea

Extinsã a M

ãrii Negre, Iniþiativa de C

ooperare în Sud-Estul

Europei ( South E

ast Cooperation Initiative – SE

CI) ocupã un loc

aparte, date fiind cadrele ºi conjunctura în care a apãrut ºi s-adezvoltat. P

ractic, SEC

I include statele din sud-estul Europei,

cuprinzând aºadar þãrile situate pe coasta de vest ºi sud a Mãrii

Negre.

Având drept scopuri declarate crearea unui m

ediu de securitateºi cooperare stabil ºi coerent în B

alcani prin încurajarea co-laborãrii între statele participante, vizând facilitarea integrãriilor europene ºi coordonarea planurilor de dezvoltare regionalã,SE

CI a fost lansatã ca rod al unei iniþiative com

une – StateleU

nite ºi Uniunea E

uropeanã – în decembrie 1996, la puþin tim

pdupã sem

narea acordurilor de pace de la Dayton. B

aza funcþionãriiºi structurãrii SE

CI o constituie D

eclaraþia de Principiu P

rivindC

ooperarea în cadrul SEC

I, adoptatã în cadrul reuniunii inauguralede la G

eneva (5-6 decembrie 1996).

Principala instituþie de coordonare a SE

CI o constituie C

omi-

tetul de Agendã form

at din coordonatorii naþionali ai SEC

I (carerãspund la nivel naþional în statele m

embre de participarea la

6061

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



proiectele SEC

I). Atribuþiile sale cuprind identificarea pre-

ocupãrilor comune în variate dom

enii interesând þãrile mem

bre,de la econom

ie la securitate, precum ºi stabilirea listei de prio-

ritãþi pe baza cãreia se dezvoltã ºi sunt concepute proiecte comune

de colaborare.P

rincipalele realizãri ale SEC

I sunt crearea Centrului R

e-gional pentru C

ombaterea C

riminalitãþii T

ransfrontaliere47 ºi

adoptarea, sub egida NA

TO

ºi SED

M (South E

ast Defense

Ministerial P

rocess ) a Studiului cu P

rivire la Riscurile ºi

Oportunitãþile M

ediului de Securitate Regional (South E

astE

urope Com

mon A

ssessment on R

egional Security Challenges

and Opportunities – SE

EC

AP

) (2001). 48

Program

ul ambiþios de acþiune asum

at iniþial nu a rezistatînsã probei tim

pului ºi lipsei unor resurse materiale adecvate

pentru susþinerea unei astfel de agende de activitate. Lansareaºi dezvoltarea activitãþii P

actului de Stabilitate pentru Europa

de Sud-Est (P

SESE

) a fãcut posibilã ºi chiar dezirabilã fuzionareaactivitãþii celor douã structuri de cooperare regionalã (la nivelulanului 2003). U

rmare a acestei „fuziuni”, C

entrul SEC

I de laB

ucureºti a devenit Centrul R

egional pentru Com

baterea Cri-

minalitãþii T

ransfrontaliere în care sunt incluse secretariateleunor iniþiative ale P

actului de Stabilitate, SEC

I a fost dizolvat înC

onsiliul de Afaceri al P

actului de Stabilitate, creându-se Consiliul

Consultativ pentru A

faceri al Europei de Sud-E

st, care subor-doneazã ºi fostele com

itete SEC

I.Iniþiativã germ

anã lansatã în contextul crizei din Kosovo în

cadrul unei reuniuni comune a U

E ºi a statelor din E

uropaC

entralã ºi de Sud-Est, P

actul de Stabilitate pentru Europa de

Sud-Est (P

SESE

) s-a materializat sub form

a unui acord propusde preºedinþia U

E sem

nat la 10 iunie 1999 la Köln ºi lansat în

acelaºi an în cadrul unui summ

it grupând statele semnatare ºi

cele ale UE

, precum ºi alþi actori ai scenei internaþionale

(organizaþii internaþionale politice ºi de securitate – ON

U, U

E,

OSC

E, N

AT

O, O

EC

D, C

onsiliul Europei; instituþii financiare

internaþionale – BIR

D, F

MI, B

ER

D, B

EI; iniþiative/organizaþii

regionale – BSE

C, IC

E, SE

CI, SE

EC

P). În cadrul acestei grupãri

intrã actorii coastei de vest a Mãrii N

egre – Rom

ânia, Bulgaria

ºi Republica M

oldova. 49

Având drept obiectiv prim

ordial crearea unui mediu regional

de securitate, democraþie ºi prosperitate ºi favorizarea integrãrii

statelor zonei în structurile economice, politice ºi de securitate

europene ºi euroatlantice, PSE

SE se doreºte a fi ºi principalul

instrument de canalizare a fondurilor de reconstrucþie ºi dez-

voltare pentru aceastã zonã a Europei.

Principala funcþie a P

actului de Stabilitate este asistenþalogisticã ºi financiarã pentru reconstrucþia ºi construcþia politicã,econom

icã, militarã în situaþii postconflict sau de instabilitate

internã ºi externã. Dim

ensiunea logisticã, de expertizã, coor-donare ºi coagulare a unor structuri de cooperare regionalã, dedetensionare a situaþiei politico-m

ilitare regionale ºi de edificarea unui m

ediu de securitate stabil ºi coerent sunt componentele

ºi determinativele succesului P

SESE

. Pe de altã parte, în ceeace priveºte susþinerea financiarã ºi m

aterialã a unor proiecteconcrete de reconstrucþie ºi dezvoltare regionalã, contribuþiaP

SESE

nu a reuºit sã convingã. Descris ca fiind echivalentul

pentru Balcani al faim

osului Plan M

arshall (iniþiat de SUA

pentruE

uropa de Vest în 1947), PSE

SE nu a reuºit sã gãseascã o

susþinere financiarã pe mãsura necesitãþilor regiunii, iar func-

þionarea sa în ceea ce priveºte bugetarea ºi validarea proiectelors-a dovedit extrem

de îndelungatã ºi costisitoare în termeni

cronologici ºi birocratici. 50

6263

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Evoluþiile recente ale P

SESE

ni-l aratã ca o structurã de secu-ritate ºi cooperare în plinã desfãºurare. P

rocesul de restructurarea cadrelor ºi organism

elor de cooperare regionalã, pletoricepentru zona B

alcanilor, gãseºte PSE

SE, ca de altfel ºi SE

EC

P( South E

ast European C

ooperation Process), într-o poziþie favo-rabilã de coagulanþi ai unor m

ecanisme puternice de cooperare

regionalã care sã depãºeascã faza prospectivã ºi sã se constituieîntr-o arm

ãturã solidã pentru edificarea unui mediu de securitate

regional coerent ºi stabil, necesar pentru dezvoltarea ºiconstrucþia politicã dem

ocraticã ºi economicã a arealului balcanic.

Integrarea SEC

I de cãtre PSE

SE constituie un prim

pas în acestsens.

Alãturi de aceste structuri de cooperare regionalã cu un

pronunþat caracter politic, în RE

MN

s-au dezvoltat, în perioadapost-R

ãzboi Rece, ºi o serie de iniþiative de cooperare în dom

eniulsecuritãþii, cu caracter m

ilitar. O parte dintre acestea s-au dez-

voltat ca o extindere ºi consecinþã logicã a angajamentelor ºi

activitãþii unora din structurile de cooperare politicã deja ana-lizate. E

ste cazul SEE

CA

P, SEE

GR

OU

P, SEE

STU

DY, dezvoltate

sub egida NAT

O. Lor li se adaugã douã structuri de colaborare

militarã – SE

DM

ºi SEE

BR

IG – dezvoltate în form

e ºi structuriaparþinând noului m

od de concepere a securitãþii ºi colaborãriiinternaþionale regionale ºi subregionale.

Southeastern Europe D

efense Ministerial P

rocess (SED

M)

este un organism de cooperare regionalã inform

al, fãrã o struc-turã proprie, apãrut ca o expresie a preocupãrilor faþã de aspectelem

ilitare ºi de altã naturã ale securitãþii regionale ale statelorparticipante. U

rmare a reuniunii m

iniºtrilor apãrãrii din Europa

de Sud-Est de la T

irana (1996), iniþiatã de SUA

, cu ocazia unei adoua astfel de reuniuni (Sofia – 1997) s-a decis perm

anentizareaacestei form

e de cooperare ºi consultare regionalã, cu scopul

declarat de a contribui la stabilitatea ºi securitatea regionalã ºide a spori cooperarea regionalã. SE

DM

grupeazã zece statem

embre N

AT

O ºi P

fP – A

lbania, Bulgaria, C

roaþia, Fosta Republicã

Iugoslavã a Macedoniei, G

recia, Italia, Rom

ânia, Slovenia, Turciaºi Statele U

nite. La lucrãrile SED

M participã din 2001 ºi U

craina,cu statut de observator.

Expresie a dim

ensiunii militare a cooperãrii regionale, SE

DM

a dezvoltat odatã cu reuniunea de la Salonic (9 octombrie 2000)

o structurã de coordonare – Com

itetul de Coordonare – destinatã

supravegherii îndeplinirii ºi ghidãrii politice a iniþiativelor ºiproiectelor în curs stabilite cu ocazia reuniunilor SE

DM

, cuexcepþia SE

EB

RIG

(Brigada M

ultinaþionalã de Pace din Sud-E

stulE

uropei): Reþeaua de Sim

ulare din Sud-Estul E

uropei (SEE

SIM),

Reþeaua de C

onectare prin Satelit a S

pitalelor Militare

(SIMIH

O), Sprijinul M

inisterelor Apãrãrii/Forþelor A

rmate

pentru Contraproliferarea A

rmelor de N

imicire în M

asã,Securitatea G

raniþelor ºi Contraterorism

(CB

SC), G

rupul deL

ucru privind cooperarea în domeniul Industriei de A

pãrare,C

ercetãrii ºi Tehnologiei. Concom

itent cu aceste evoluþii, SED

Ma fost im

plicatã în elaborarea SEE

CA

P ºi activitatea SE

EG

RO

UP,

concretizate la nivelul anilor 2001 ºi 2002.P

aralel cu activitatea SED

M, în urm

a Acordului de la Skopje

din 26 septembrie 1996, s-a constituit M

FP

SEE

– Forþa Multi-

naþionalã de Menþinere a P

ãcii din Sud-Estul E

uropei, a cãreim

aterializare este SEE

BR

IG, B

rigada Sud-Est E

uropeanã, prima

forþã real multinaþionalã de m

enþinere a pãcii din regiune. Scopulsãu declarat este prom

ovarea securitãþii ºi stabilitãþii în regiuneaeuroatlanticã ºi dezvoltarea cooperãrii regionale în B

alcani.C

onstituitã conform principiilor C

artei Naþiunilor U

nite,SE

EB

RIG

este o forþã aparþinând categoriei stand-by, destinatãparticipãrii la operaþii de prevenire a conflictelor ºi de m

enþinere

6465

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



a pãcii desfãºurate sub mandat O

NU

, OSC

E, sub egida N

AT

O ori

UE

sau ca parte a forþelor unor coaliþii internaþionale ad-hoccreate pentru astfel de m

isiuni. SEE

BR

IG nu poate participa la

misiuni de im

punere a pãcii.U

lterior acordului privind constituirea SEE

BR

IG s-au m

aisem

nat sub egida SED

M douã acorduri adiþionale, unul privind

crearea unei structuri de geniu destinate susþinerii activitãþiiSE

EB

RIG

ºi creºterii capacitãþii acesteia de a-ºi duce la bun sfârºitm

isiunile specifice (reuniunea SED

M de la B

ucureºti, 30 no-iem

brie 1999) ºi un al doilea (Atena, 21 iunie 2000) referitor la

stabilirea statutului ºi cadrului legal de funcþionare a coman-

damentului S

EE

BR

IG. A

lte douã acorduri stabilind detaliiorganizatorice ºi funcþionale ale SE

EB

RIG

au fost adoptate înperioada 2000-2002. P

rocesul de operaþionalizare al SEE

BR

IG,

ce debuteazã la 31 august 1999, s-a încheiat la 1 iunie 2001. Întrefebruarie ºi august 2006, forþe ale SE

EB

RIG

au fost desfãºurateîn A

fganistan, în cadrul Forþei Internaþionale de Asistenþã pentru

Securitate ( International Security Assistance Force – ISA

F).

Acolo, ele au desfãºurat exerciþii, au securizat anum

ite perimetre

ºi au contribuit inclusiv la instruirea armatei afgane.

Acestor evoluþii înregistrate la nivelul E

uropei de Sud-Est,

în strânsã legãturã cu evoluþiile conflictuale ºi focarele de in-stabilitate ºi insecuritate prezente în R

EM

N, li se adaugã, la

nivel regional pontic, o structurã de securitate regionalã creatãde state, foste republici sovietice, ca grupare cu atribuþii politice,econom

ice ºi de alianþã strategicã cu scopul declarat de susþinereºi întãrire a suveranitãþii, integritãþii ºi independenþei stataleale þãrilor m

embre – G

UA

M.

La originile sale se aflã declaraþia com

unã a preºedinþilorR

epublicii Moldova, G

eorgiei, Azerbaidjanului ºi U

crainei din10 octom

brie 1997 care stipula o conjugare de poziþii în ceea cepriveºte m

odificãrile la Tratatul pentru limitarea arm

elor con-

venþionale în Europa – C

FE

. Ulterior, cooperarea dintre aceste

state a fost adâncitã, acoperind domenii ale politicii externe,

consultãri politice, definirea de poziþii comune în relaþiile cu

Rusia ºi C

SI. La 24 aprilie 1999, la W

ashington, cu prilejulsum

mitului aniversar N

AT

O, U

zbekistanul a anunþat aderareasa la G

UA

M. Instituþionalizarea acestei organizaþii ºi definirea

unor prioritãþi de acþiune au fost operate cu ocazia summ

ituluistatelor m

embre de la Yalta din 2001. C

onform docum

enteloradoptate cu acest prilej, s-a stabilit cã G

UA

M nu are vocaþia de a

se transforma într-o structurã politico-m

ilitarã definitã, cu oidentitate proprie. A

fost afirmatã, totodatã, necesitatea adâncirii

colaborãrii economice ºi a intensificãrii schim

burilor comercia-

le dintre statele organizaþiei, elemente vãzute ca fiind centrale

în dezvoltarea ºi întãrirea relaþiilor dintre statele mem

bre.Sum

mitul urm

ãtor, þinut tot la Yalta, între 19-20 iunie 2002, am

ers mai departe pe linia instituþionalizãrii prin acordurile care

sunt adoptate asupra funcþionãrii ºi structurii instituþiilorperm

anente ale GU

AM

ºi debutul implem

entãrii câtorva dintreproiectele com

une negociate ºi adoptate anterior.U

n mom

ent major de crizã în interiorul acestui organism

decooperare regional l-a constituit decizia de retragere a U

zbe-kistanului din 14 iunie 2002, acesta invocând lipsa de perspectiveºi slabele progrese înregistrate în dom

eniile-cheie ale integrãriieconom

ice ºi cooperãrii interstatale. Criza va fi depãºitã câteva

luni mai târziu, U

zbekistanul revizuindu-ºi poziþia sa iniþialã. Înpofida acestei reveniri, prezenþa statului uzbec la sum

miturile

GU

AM

ºi implicarea sa în activitãþile com

une ale statelor mem

breale organizaþiei se m

enþin la niveluri extrem de scãzute.

Alãturi de com

ponenta politicã, din ce în ce mai puternicã în

activitatea organizaþiei, GU

AM

are drept obiecte de interesdeosebit cooperarea econom

icã, liberalizarea schimburilor co-

6667

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



merciale, crearea unor reþele energetice integrate. Fapt dem

nde notat, G

UA

M pãstreazã, în condiþiile unei nedisim

ulateadversitãþi a Federaþiei R

use la adresa sa ºi statelor mem

bre, oim

portantã dimensiune de securitate. R

iscurile de securitatecom

une, problematicile sim

ilare de securitate, având cauze ºiform

e de manifestare apropiate, contribuie la structurarea ºi

durabilitatea acestei componente de securitate a organizaþiei.

Ultim

ul summ

it al GU

AM

, care a avut loc la Kiev în 22-23 m

ai2006, a surprins aceste evoluþii. Subiectele principale pe agendade discuþii au fost ilustrative în acest sens: diversificarea re-surselor energetice ºi a furnizorilor acestora ºi gestionarea con-flictelor îngheþate din regiune. P

reºedinþii statelor GU

AM

ausem

nat un protocol declarând intenþia lor de a crea o zonã deliber schim

b între cele patru þãri constitutive ale GU

AM

. Aceasta

a primit num

ele „Organizaþia pentru D

emocraþie ºi D

ezvoltareE

conomicã” ºi a anunþat un plan de creare a unei baze de date

extinse referitoare la crima organizatã, terorism

, traficul dedroguri de care sã beneficieze serviciile de inform

aþii ºi agenþiilejuridice ale statelor m

embre. 51 S-a vorbit, de asem

enea, de for-m

area unui Consiliu al Securitãþii E

nergetice.P

roblematica abordatã cu un an înainte, la sum

mitul de la

Chiºinãu (supranum

it „GU

AM

revival summ

it”), s-a axat pre-ponderent pe gestiunea conflictelor îngheþate din spaþiul M

ãriiN

egre, permanentizarea participãrii SU

A la reuniunile G

UA

M,

cu statut de observator, implicarea activã a unor state N

AT

O ºi

UE

din regiune – Polonia, Lituania, Rom

ânia52 – în soluþionarea

problemelor cu care se confruntã statele m

embre ale orga-

nizaþiei, toate acestea concurã la aprecierea pe care ºeful delegaþieiam

ericane la reuniune, Steven Mann, o fãcea asupra sum

mitului

de la Chiºinãu ca fiind unul crucial în istoria organizaþiei. D

eºistatele participante nu au reuºit atunci sã ajungã la un acord de

substanþã asupra problematicii în discuþie – a fost sem

natã doaro D

eclaraþie comunã asupra „C

onstrucþiei Dem

ocratice de laB

altica la Marea N

eagrã”, s-a evidenþiat o evoluþie pozitivã aacestei organizaþii care a reuºit sã dobândeascã la urm

ãtorulsum

mit de la K

iev o armãturã instituþionalã solidã: C

onsiliulºefilor de stat, C

onsiliul miniºtrilor de externe, C

onsiliulcoordonatorilor naþionali. S

ecretariatul permanent al noii

organizaþii a fost instalat la Kiev. U

lterior, ocuparea scaunuluide prim

-ministru al U

crainei de cãtre V. Ianukovici, om politic

apropiat de interesele strategice ale Rusiei, a dus la o anum

eam

biguitate a acestei þãri în relaþia cu GU

AM

.U

n bilanþ al activitãþii sale ne aratã cã GU

AM

s-a nãscut ca oorganizaþie de cooperare em

inamente politicã ce a evoluat de la

un simplu acord de coordonare ºi cooperare cãtre un organism

internaþional cu o structurã ºi scopuri bine conturate, cu instituþiiclar definite ce depãºesc cu m

ult aria iniþialã a colaborãrii politice,atingând dom

enii conexe acesteia, cum sunt cel econom

ic oricele de securitate ºi m

ilitar. Com

plementaritatea econom

iilorstatelor m

embre (proiectul zonei de liber schim

b) – rod alpoliticilor de dezvoltare econom

icã a teritoriului promovate de

fostele autoritãþi sovietice –, existenþa unei problematici de

securitate comune, a unor riscuri ºi am

eninþãri specifice ºicaracterizând toate statele arealului ex-sovietic, voinþa factorilorde decizie de a spori un nivel de integrare deocam

datã scãzut ºide a coopera pentru a face faþã problem

elor de securitate ºiapãrare în com

un cu celelalte state, toate la un loc se constituieîn factori de coeziune ºi coerenþã pentru G

UA

M. D

incolo deacestea, rãm

ân multe de fãcut pentru a transform

a organizaþiaîntr-un scut defensiv puternic, capabil sã reziste atât m

ediului desecuritate, cel puþin instabil pentru spaþiul ex-sovietic, cât ºipresiunilor fostei puteri im

periale vizând disoluþia sa. În orice

6869

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



caz, este cert cã Moscova are o percepþie negativã a organizaþiei

ca un factor destabilizator ºi perturbator în raport cu siguranþaºi securitatea naþionale ale R

usiei.În dom

eniul economic, structurile de cooperare în R

EM

N s-au

concentrat în jurul problematicii refacerii infrastructurii de

transport ºi comunicaþii din regiune. E

ste evident cã în centrulatenþiei actorilor regionali ºi internaþionali im

plicaþi în pro-m

ovarea ºi derularea acestor proiecte se aflã resursele energeticecaspice ºi transportul lor cãtre principalul beneficiar al acestora– E

uropa. Pe de altã parte însã, unele considerente legate defluidizarea ºi derularea în bune condiþii a com

unicaþiilor legândE

uropa de Asia C

entralã ºi Orientul Îndepãrtat joacã un rol

important în constituirea ºi im

plementarea acestor proiecte.

TR

AC

EC

A (C

oridorul de Transport Europa-C

aucaz-Asia) s-a

nãscut din dorinþa de a pune la punct un coridor de transport ºicom

unicaþii pe axa Est-V

est pornind din Europa, traversând

spaþiul Mãrii N

egre ºi cel al Caspicei cãtre A

sia Centralã.

Program

ul TR

AC

EC

A a fost lansat cu ocazia unei conferinþe

comune a m

iniºtrilor transporturilor ºi comerþului din statele

regiunii ºi din principalele state europene interesate ce a avutloc în m

ai 1993 la Bruxelles. C

u ocazia acestei reuniuni, s-aconvenit im

plementarea unui program

al Uniunii E

uropene definanþare a asistenþei tehnice necesare pentru dezvoltarea unuicoridor de transport în regiunea în cauzã. P

ânã la nivelul anului2003 au fost întocm

ite, cu finanþare europeanã (57,4 milioane de

euro), 39 de proiecte de consultanþã legate de acest coridor detransport. Lor li se adaugã 14 proiecte de investiþii cu o valoaretotalã de 52,3 m

ilioane de euro. La nivelul actual, proiectul

TR

AC

EC

A a intrat în faza arm

onizãrii procedurilor vamale, etapã

ce solicitã o mai m

are implicare la nivel politic în prom

ovareainiþiativelor legislative necesare im

plementãrii din partea in-

stituþiilor executive ºi parlamentare din statele participante la

proiect. Cea de-a patra C

onferinþã Anualã a C

omisiei Inter-

guvernamentale T

RA

CE

CA

desfãºuratã la Baku (21-22 aprilie

2005) a adoptat bugetul pentru anul 2005-2006 al organizaþiei,luând în discuþie, alãturi de chestiunile legate de derularea pro-gram

elor în curs, posibilitãþile de cooperare cu UE

în condiþiilenoii politici de vecinãtate adoptate de cãtre aceasta, problem

eleconceptuale, legale, instituþionale ºi de altã naturã legate deextinderea viitoare a coridorului de transport internaþional etc.În m

ai 2006, a avut loc la Sofia cea de-a cincea Conferinþã A

nualãa C

omisiei Interguvernam

entale TR

AC

EC

A ºi a X

X-a ªedinþã a

Secretarilor Naþionali din T

RA

CE

CA

, prilej cu care bilanþulactivitãþilor desfãºurate a fost considerat pozitiv. S-a decis ºiadoptarea un

ei strategii TR

AC

EC

A pen

tru dezvoltareaC

oridorului de Transport Internaþional E

uropa-Caucaz-A

siapentru o perioadã de tim

p pânã în 2015.Se evidenþiazã aºadar rolul deosebit pe care proiectul l-a jucat

ºi continuã sã-l joace în promovarea unor relaþii de bunã ve-

cinãtate între statele mem

bre, în menþinerea ºi sporirea relaþiilor

de cooperare ºi colaborare în regiune, în deschiderea de noipieþe de desfacere ºi în crearea de potenþiale de dezvoltare, înatragerea de investiþii strãine ºi în m

odernizarea infrastructuriiexistente. Totodatã, proiectul reprezintã în aceastã regiuneprincipalul m

ijloc de acþiune al UE

ºi al altor agenþii inter-naþionale de prom

ovare a economiei de piaþã, a com

petiþiei ºiliberului schim

b, în eliminarea barierelor nonfizice existente în

relaþiile dintre indivizi ºi state în acest areal.A

lãturi de proiectul TR

AC

EC

A, care se preocupã de des-

chiderea cãilor de comunicaþii ºi crearea unui coridor de transport

ºi comunicaþii general, s-a dezvoltat ºi un program

de transportspecializat, concentrat pe transportul resurselor energetice din

7071

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



regiunile Mãrii C

aspice ºi Asiei C

entrale cãtre Europa,

INO

GA

TE

. 53 Derulat începând cu anul 1996, IN

OG

AT

E îºi

propune sporirea cooperãrii regionale între statele producãtoare,cele care asigurã tranzitul ºi þãrile consum

atoare, reducereacosturilor ºi riscurilor de investiþii, precum

ºi promovarea

preocupãrilor pentru mediul înconjurãtor. Totodatã, unul dintre

scopurile primordiale ale IN

OG

AT

E este cel de a garanta si-

guranþa energeticã a Europei prin susþinerea im

plementãrii unui

mecanism

sigur ºi durabil.IN

OG

AT

E se structureazã în principal sub egida program

uluiU

E intitulat T

AC

IS, având drept principale atribuþii asigurareade suport tehnic ºi consultanþã în dezvoltarea proiectelor deinfrastructurã energeticã ºi, în unele dintre cazuri, asistenþã fi-nanciarã pentru susþinerea unor intervenþii prioritare. E

l esteorganizat în 6 piloni integraþi:

1. Prospectarea resurselor existente de petrol ºi gaze.

2. Evaluarea posibilitãþilor de dezvoltare a unor noi sistem

ede transport.

3. Dezvoltarea instituþionalã a com

erþului ºi a capabilitãþilorde transport internaþional de hidrocarburi.

4. Structurile de securitate ºi siguranþã interstatale din dom

eniu.5. Transferul de tehnologie în dom

eniile managem

entuluiresurselor ºi al operaþiilor de transport pe conducte.

6. Coordonarea, prom

ovarea ºi atragerea investiþiilor înproiecte strategice.

Dacã în prim

a fazã a evoluþiei sale, anii 1996-2000, INO

GA

TE

s-a concentrat pe susþinerea activitãþilor relative la pilonii 1-3,pentru perioada 2001-2004 atenþia sa s-a concentrat pe pilonii 4 ºi5. C

u un buget de aproximativ 100 de m

ilioane de euro deja

investiþi în perioada 1996-2004 ºi cu un total de aproximativ 68 de

milioane de euro program

aþi a fi investiþi în proiecte circumscrise

pilonilor 4 ºi 5 ai activitãþii sale pentru anii 2004-2006, INO

GA

TE

se prezintã în genere cu un bilanþ pozitiv în ceea ce priveºterealizãrile din dom

eniul sãu de acþiune.

Poziþia României faþã de Regiunea Extinsã a M

ãrii NegrePoziþia Rom

âniei faþã de Regiunea Extinsã a Mãrii Negre


ãrii NegrePoziþia Rom

âniei faþã de Regiunea Extinsã a Mãrii Negre


ãrii Negre

Prin poziþia sa geograficã ºi tradiþia istoricã, R

omânia nu avea

cum sã ignore acest areal. R

omânia, al ºaptelea stat din U

niuneaE

uropeanã din punct de vedere demografic cu cei 21,6 m

ilioanede locuitori 54 ai sãi, controleazã D

elta Dunãrii ºi gurile D

unãrii(4 200 km

2) ºi 245 de kilometri de litoral m

aritim, cu zona de

exclusivitate aferentã, având o poziþie importantã la þãrm

ul devest al M

ãrii Negre. C

a forþã economicã, R

omânia (PN

B 171,5 m

i-liarde de dolari 55) se plaseazã la nivelul de m

ijloc, între FederaþiaR

usã (PN

B 854 m

iliarde de dolari 56) ºi Turcia (PN

B 358 m

iliardede dolari), în im

ediata apropiere a Ucrainei (P

NB

97 miliarde de

dolari) ºi înaintea Bulgariei (30 m

iliarde de dolari) ºi statelordin C

aucazul de Sud. 57 Schimburile sale econom

ice sunt orientateîn proporþie de 70%

spre UE

. Bucureºtiul prom

oveazã o orientareproprie de cooperare la M

area Neagrã, corelatã cu obiectivele

NA

TO

ºi UE

.În secolele precedente, interesele naþionale au fost puternic

afectate de prezenþa a doi actori foarte puternici în regiuneaponticã: Im

periul Otom

an ºi Imperiul R

us. Începând cu fineleanului 2004, când o nouã A

dministraþie prezidenþialã s-a instalat

la Bucureºti, interesul pentru R


ãrii Negre a

devenit o constantã, aºa cum o dem

onstreazã ºi subcapitoluldedicat acestei regiuni în Strategia de Securitate N

aþionalã. Ca

7273

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



stat mem

bru al NA

TO

ºi UE

, Rom

ânia este pe deplin conºtientãde necesitatea de a-ºi arm

oniza politica regionalã în RE

MN

cucea form

ulatã de aceste organizaþii, în cazul în care asemenea

poziþii comune existã. Interesul R

omâniei se leagã atât de as-

pectele economice (accesul la hidrocarburi, com

erþ), cât ºi decele m

ilitare (balanþa militarã în zona ponticã) ºi de securitate

(combaterea terorism

ului, a crimei organizate, a traficului de

arme ºi substanþe interzise). În anii ’90 ai secolului trecut,

Rom

ânia ºi-a îndreptat toate eforturile de politicã externã cãtreVest, urm

ãrind obiectivul prioritar al dublei integrãri în UE

ºiN

AT

O, de aceea chiar ºi im

plicarea în acordurile de cooperareregionalã din B

alcani au fost iniþial vãzute ca pierderi de „energie”ºi chiar abateri de la acest obiectiv, pânã când s-a înþeles de cãtreoficialii rom

âni cã aceastã implicare în regiunile contigue cu U

Eºi N

ATO

, departe de a dãuna, avea chiar rolul de a pregãti statelerespective pentru dubla integrare.

În mod sim

ilar, actualmente statul rom

ân doreºte sã contribuiela apariþia unei dim

ensiuni a Mãrii N

egre în cadrul PoliticiiE

xterne ºi de Securitate a UE

, precum ºi la o atenþie sporitã

acordatã de NA

TO

statelor pontice ºi celor din Caspica. Ideal ar

fi sã existe o strategie comunã a U

E ºi N

AT

O pentru R

EM

N, dar

în lipsa acesteia este necesarã o armonizare a poziþiilor ºi

intereselor celor douã organizaþii.Interesul pentru conductele petroliere dinspre A

sia Centralã

ºi Caucaz cãtre spaþiul U

E este o constantã a politicii externe a

Rom

âniei. Constanþa-Trieste ºi N

abucco sunt proiectele cele mai

importante, dar de câþiva ani se vorbeºte ºi de un term

inal degaz lichid dinspre C

onstanþa, în cooperare cu Qatar. P

reºedinteleTraian B

ãsescu a invitat statele europene sã investeascã în acestultim

proiect. 58

În martie 2006, factori de decizie din cadrul U

E au anunþat

pregãtirea unui document strategic referitor la gestionarea în

comun a riscurilor ºi oportunitãþilor din bazinul extins al M

ãriiN

egre. Denum

it Black Sea Synergy, docum

entul aflat actu-alm

ente în curs de redactare va defini prioritãþile din domeniul

comerþului ºi securitãþii prin cooperare între U

niune ºi stateledin R

EM

N. 59 Se prevãd întâlniri regulate între m

iniºtrii deexterne ai statelor riverane M

ãrii Negre ºi „troica” aflatã periodic

la conducerea UE

– primul-m

inistru al þãrii care asigurãpreºedinþia prin rotaþie, Înaltul R

eprezentant pentru PoliticaE

xternã ºi de Securitate Com

unã (PE

SC) ºi com

isarul pentrurelaþii externe. N

oua strategie se va baza desigur pe PoliticaE

uropeanã a Vecinãtãþii, dar ºi pe revitalizarea unor organizaþiiregionale de cooperare precum

BSE

C ºi Forum

ul Mãrii N

egre.N

oile proiecte se referã la oferta de gaz ºi petrol ºi coridoarelede tranzitare dinspre C

aspica ºi Asia C

entralã, la rezolvareaconflictelor îngheþate ºi dim

inuarea tendinþelor separatiste,lim

itarea criminalitãþii transfrontaliere, a im

igraþiei ilegale,dezvoltarea societãþii civile în statele aflate în curs de de-m

ocratizare ºi protecþia mediului, proiectarea unor noi coridoare

de transport.Interesul SU

A pentru R


ãrii Negre con-

stituie o garanþie în plus pentru viitorul euroatlantic al acestorstate dintre care m

area majoritate s-au aflat tim

p de zeci de anisub controlul U

RSS. La începutul lui m

artie 2006, mass-m

ediaau vehiculat intens ipoteza lansãrii unei strategii pentru R

EM

Nde cãtre D

epartamentul A

pãrãrii din SUA

, cu scopul de a stabilizaaceastã zonã, a com

bate riscurile convenþionale ºi necon-venþionale ºi a facilita accesul la hidrocarburi. 60 A

mericanii devin

din ce în ce mai conºtienþi de necesitatea de a sparge cvasi-

monopolul rusesc asupra coridoarelor de transport al hidro-

7475

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



NOTE

1 Dan A

. Lãzãrescu, L

es problèmes stratégiques, politiques et

économiques de la M

er Noire, în „R

omanian Journal of International

Affairs”, vol. 3, nr. 1/1997, p. 54.

2 John Boardm

an, Grecii de peste m

ãri. Colonizarea greacã ºi com

erþultim

puriu, Editura M

eridiane, Bucureºti, 1988, p. 308-318; G

heorghe I.B

rãtianu, Marea N

eagrã. De la origini ºi pânã la cucerirea otom

anã, vol. 1,E

ditura Meridiane, B

ucureºti, 1988, passim.

3 Succesor firesc al Imperiului R

oman, Im

periul Bizantin deþine, cu

preþul unui lung ºi costisitor conflict cu Imperiul Persan ºi regatele

caucaziene, controlul absolut ºi monopolul com

erþului pe rutele cetraverseazã regiunea ponticã. H

egemonia sa ia sfârºit odatã cu cea de-a

patra cruciadã ºi ocupaþia latinã a Constantinopolului. Vezi G

heorghe I.B

rãtianu, op.cit., p. 196-197, Florentina C

azan, Cruciadele, E

dituraE

nciclopedicã, Bucureºti, 1992, p. 153.

4 Recueil d’actes internationaux d’E

mpire O

ttoman, t. II, Paris, Leipzig,

Neuchâtel, 1897, p. 81-85.

5 E. C

arathéodory, Du droit international concernant les grands cours

d’eau, Leipzig, 1861, p. 106.6 R

ecueil d’actes internationaux d’Em

pire Ottom

an, t. II, p. 166-173.7 Ibidem

, p. 229-231.8 N

icolae Daºcovici, La Q

uestion du Bosphore et des D

ardanelles,G

enève, 1915, p. 240 ºi urm.

9 Ibidem.

10 Tratatul de la Berlin urm

at de protocoalele Congresului, E

dituraR

omânã O

ficialã, Bucureºti, 1878.

11 J.B. D

uroselle, Histoire diplom

atique de 1919 à nos jours, Dalloz,

Paris, 1985, p. 310-311.12 Iulian C

ârþânã, Ilie Seftiuc, România ºi problem

a Strâmtorilor, E

dituraªtiinþificã, B

ucureºti, 1974, p. 77-79; Actes de la C

onférence de Montreux

concernant le régime des D

etroits (22 juin - 20 juillet 1936). Com

pte rendudes séances plénières et des proces-verbaux des débats du C

omité

technique, Paris, 1936.

carburilor dinspre Asia C

entralã ºi Caucaz, m

ai ales în cazulG

azprom care tinde sã controleze autoritar pieþele energetice

din Turcia, Ucraina ºi G

eorgia. Rolul m

arelui oleoduct Baku-T

bi-lisi-C

eyhan este ºi acela de a crea un traseu energetic care sã nufie sub controlul M

oscovei. 61

Toate aceste evoluþii sunt foarte favorabile pentru interesulnaþional al R

omâniei, iar þara noastrã are datoria sã le încurajeze

prin toate mijloacele politice, econom

ice, diplomatice.

În concluzie, un posibil bilanþ al transformãrilor înregistrate

în arealul Mãrii N

egre în perioada post-Rãzboi R

ece înre-gistreazã, ca o prim

ã constatare, evoluþia impredictibilã ºi

fluiditatea care au caracterizat mediul de securitate regional.

Creºterea exponenþialã a factorilor de risc la adresa securitãþii

regionale ºi naþionale a statelor din zonã, instabilitatea ºi in-securitatea em

anate de focarele de conflict declarate în area-lurile balcanic ºi caucazian sunt doar câteva dintre fenom

eneleasociate acestor evoluþii ale m

ediului de securitate regional înaceastã perioadã. Soluþiile gãsite la aceastã ecuaþie de securitatede cãtre statele regiunii s-au structurat pe ideile-forþã alesecuritãþii cooperative ºi ale dezvoltãrii unor organism

e ºi aran-jam

ente de securitate, de cooperare economicã, de prom

ovare aîncrederii ºi stabilitãþii la scarã regionalã ºi continentalã. E

for-turile þãrilor în discuþie s-au articulat atât ca urm

are a unor ini-þiative proprii, cât ºi sub im

pulsul ºi coordonarea unor actoriinternaþionali, fie cã este vorba de organizaþii de securitateasem

enea NA

TO

, UE

, OSC

E etc., fie cã avem

de-a face cu inter-venþia unor actori globali – Statele U

nite în special.

7677

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



25 Janusz Bugajski, Pacea R

ece. Noul im

perialism al R

usiei, Casa R

adio,B

ucureºti, 2005, p. 287-304.26 P

ascal Boniface (coordonator), L’année stratégique 2005, A

rmand

Colin, Paris, 2004, p. 68.

27 The W

orld in 2006, „The E

conomist N

ewspaper Lim

ited”, 2005, p. 99;P

ascal Boniface, op. cit., p. 223.

28 Mihail E

. Ionescu, Security Options in the W

ider Black Sea A

rea:Rom

ania’s Case, în „Papers of the C

onflict Prevention Studies C

enter”,nr. 6, B

SU, B

ucureºti, 2003, p. 5-28.29 w

ww

.eurasianet.org – „Tajikistan Daily D

igest”.30 Stephen B

lank, Black Sea R

ivalry, în „Perspective”, ISCIP, B

ostonU

niversity, Volume X

VII, N

o. 2, Martie/A

prilie 2007.31 T

he World in 2006, „T

he Econom

ist New

spaper Lim

ited”, 2005,p. 100. C

harles Grant, Turquie – E

urope: les dix règles d’or, publicat în „LesE

chos”, 13 decembrie 2004, w

ww

.cer.org.uk/articles.32 M

ustafa Aydin, E

urope’s Next Shore: the B

lack Sea Region after E

UE

nlargement, în „O

ccasional Papers”, nr. 53, ISIS, iunie 2004, p. 19-25;w

ww

.iss-eu.org.33 A

se vedea în acest sens argumentele prezentate de Zeyno B

aran,T

he Future of Dem

ocracy in the Black Sea A

rea, în „Harvard B

lack SeaSecurity Program

2005", p. 19-20.34 Suat K

iniklioglu, History in the M

aking, Ankam

Turkforpol, 3.03.2007.35 The W


conomist N

ewspaper Lim

ited”, 2005, p.100.36 w

ww

.ukraine.be/nato/press/ NAT

O launches „Intensified D

ialoguew

ith Ukraine“, 21 aprilie 2005.

37 Stephen Blank, B

lack Sea Rivalry, în „Perspective”, ISC

IP, Boston

University, Volum

e XV

II, No. 2, M

artie/Aprilie 2007.

38 Heiner H

änggi ºi Fred Tanner, Promoting Security Sector G

overnancein the E

U’s N

eighbourhood, în „Chaillot Papers”, nr. 80, ISS, iulie 2005,

p. 53-59 ºi 62-65.39 V

ladimir Socor, N

ATO

Prospects in South C

aucasus and Eastern

Europe, „M

onitor Strategic”, 1-2, 2004, p. 44-57, ww

w.ispaim

.ro.40 B

ruce P. Jackson, The A

rcheology of Modern E

urope, NA

TO

Studies Center, P

OL

ITE

IA – SN

SPA

, Bucureºti, 2004, p. 16-23;

13 Între 8 ºi 17 august 1938 avea loc la Sinaia Conferinþa pentru

modificarea regim

ului Dunãrii m

aritime care stabilea restrângerea atri-

buþiilor Com

isiei Europene a D

unãrii. Cea m

ai mare parte a prerogativelor

Com

isiei era transferatã statului român, astfel încât stipulaþiile privind

statutul internaþional al Dunãrii de Jos se arm

onizau cu drepturile desuveranitate ale statului rom

ân. Vezi G. Sofronie, Lupta diplom

aticã aR

omâniei pentru suveranitate la D

unãre, Bucureºti, 1940, p. 287 ºi urm

.14 Iulian C

ârþânã, Ilie Seftiuc, op.cit., p. 345-349.15 C

harles King, T

he Black Sea: A

History, O

xford University P

ress,O

xford, 2004, p. 229.16 A

.A. U

lunian, Soviet Cold W

ar Perceptions of Turkey and Greece

(looking aut the CC

of the CPU

S headquarters: information and appraisals,

1945-1958), în „Mejdunarodskij Istoriceskij Jurnal”, nr. 20/2002.

17 André Fontaine, Istoria R

ãzboiului Rece, vol. III, E

ditura Militarã,

Bucureºti, 1992, p. 135 ºi urm

.18 R

onald D. A

smus, B

ruce P. Jackson, The B

lack Sea and the Frontiersof Freedom

, în „Policy Review

”, nr. 2/2004, passim.

19 Ibidem.

20 Alexander G

oncharenko, Caspian – B

lack Sea New

Security Chal-

lenges and the Regional Security Structures, în „T

he Quaterly Journal”,

2002.21 Nasuh U

slu, The R

ussian, Caucasian and C

entral Asian A

spects ofTurkish Foreign Policy in the Post C

old War Period, în „A

lternatives. TurkishJournal of International A

ffairs”, vol. 2, nr. 3&4, fall &

winter 2003, p. 164-187,

passim.

22 The W


conomist N

ewspaper Lim

ited”, 2005, p. 99;w

ww

.theworldin.com

.23 Peter R

eddaway, D

mitri G

linski, The Tragedy of R

ussia’s Reform

s.M

arket Bolshevism

against Dem

ocracy, United States Institute of Peace

Press, Washington D

C, 2001, p. 1-155.

24 The M

aritime Strategy of Russia: T

he Gap betw

een Great Sea Pow

erAm

bitions and the Econom

ic – Military Realities, Juergen Schw

arz/Wilfried

A. H

ermann/H

anns-Frank Seller (Eds.), M

aritime Strategies in A

sia, White

Lotus P

ress, Bangkok, 2002, p. 171-206; w

ww

.revistamedia.ro: M

oscovadoreºte o forþã de securitate în A

sia Centralã.

7879

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ww

w.new

americancentury.org/russia. B

ruce P. Jackson, On D

emocracy in

Russia ºi T

he Future of Dem

ocracy in the Black Sea R

egion, 2005.41 G

eneral K.V. Totskiy, Interviu, publicat în „N

ATO

Special Edition of

NAT

O R

evue”, p. 54-56, ww

w.nato.int, sum

mitul de la Istanbul.

42 Conform

recentei declaraþii a generalului-locotenent Henry O

bering,director al U

S Missile D

efense Agency.

43 Simon Saradzhyan, A

dangerous game in Russia’s backyard, 07.03.07,

http://ww

w.isn.ethz.ch/new

s/sw/details.cfm

?id=17333.44 R

onald D. A

smus, B

ruce P. Jackson, The B

lack Sea and the Frontiersof Freedom

, în „Policy Review

”, iunie 2004.45 Stephen B

lank, Black Sea R

ivalry, în „Perspective”, ISCIP, B

ostonU

niversity, Volume X

VII, N

o. 2, Martie/A

prilie 2007.46 V. Socor, Turning the B

altic Sea into a Second Bosporus O

il Corridor,

„Eurasia D

aily Monitor”, Vol. 4, Issue 46, M

arch 7, 2007.47 R

od al unei iniþiative româneºti prezentate în cadrul reuniunii C

omi-

tetului de Agendã din 26 ianuarie 1998, C

entrul SEC

I pentru Com

batereaC

riminalitãþii Transfrontaliere a fost acceptat ca punct de interes în agenda

SEC

I cu ocazia reuniunii Com

itetului de Agendã SE

CI din 15 aprilie 1998.

La 26 mai 1999 se sem

na la Bucureºti A

cordul de cooperare pentruprevenirea ºi com

baterea criminalitãþii transfrontaliere, ce conþinea ºi

Carta de organizare ºi funcþionare a C

entrului SEC

I de la Bucureºti. C

entrula devenit pe deplin operaþional în 2001, odatã cu sem

narea acordului desediu al C

entrului între Rom

ânia ºi Pactul de Stabilitate pentru E

uropa deSud-E

st (PSE

SE). Instituþie internaþionalã interguvernam

entalã, Centrul

SEC

I are în compunerea sa patru grupuri de lucru pentru com

batereatraficului de fiinþe um

ane, traficului de droguri, fraudelor comerciale ºi

terorismului.

48 Instrument de m

aximã im

portanþã în investigarea, diagnosticarea ºicontracararea riscurilor ºi am

eninþãrilor la adresa mediului de securitate

din Balcani, SE

EC

AP

a fost adoptat cu prilejul summ

itului NA

TO

de laB

udapesta (29 mai 2001) ºi reprezintã o iniþiativã rom

âneascã dezvoltatãsub egida SE

CI. Succesul acesteia a dus la perm

anentizarea exerciþiului încadrul South E

ast Europe Security C

ooperation Steering Group

(SEE

GR

OU

P), anum

e creat ca structurã specializatã în acest sens. Cu

prilejul summ

itului NA

TO

de la Reykjavik, 15 m

ai 2002, statele SEC

I aureiterat interesul ºi sprijinul pentru studiul m

ediului de securitate din Balcani

ºi pentru cele douã instrumente create – SE

EC

AP

ºi SEE

GR

OU

P.49 Trebuie precizat cã R

epublica Moldova este singura þarã din C

SI careeste ºi m

embrã a P

actului de Stabilitate pentru Europa de Sud-E

st. Acest

stat a obþinut calitatea de observator încã din iunie 2001.50 B

ilanþul financiar al PSE

SE pentru cele douã M

ese Regionale –

Bruxelles (m

ai 2000) ºi Bucureºti (octom

brie 2001) – depãºeºte cu puþin5 m

iliarde de euro. Dacã adãugãm

reuniunea extraordinarã PSE

SE pentru

R.F. Iugoslavia ºi sum

ele alocate de aceasta reconstrucþiei iugoslave,rezultatul total, din acest punct de vedere, este cel puþin descurajant. N

evoilefinanciare ale regiunii pentru susþinerea proceselor de reconstrucþiepostconflict ºi de tranziþie se situeazã unui ordin de m

ãrime superior acestor

sume.

51 Vladim

ir Socor, Guam

in Kyiv: A

nother Summ

it of Good Intentions,

May 25, 2006, http://w

ww.jam

estown.org/edm

/article.php?article_id=2371115.52 L

a summ

itul GU

AM

de la Kiev, R

omânia a participat în calitate de

stat observator.53 A

se vedea în acest volum contribuþia lui ªerban F. C

ioculescu,C

oridoarele energetice în Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre – tendinþe ºim

ize strategice , p. 107-170.54 T


he Econom

ist New

spaper Limited”, 2005, p. 99.

55 The C

IA W

orld FactBook, 2005, http://w

ww

.cia.gov/cia/publications/factbook/geos/ro.htm

l.56 C

IA W

orld FactBook, 2005, considerã cã P

IB al R

usiei calculat înfuncþie de paritatea puterii de cum

pãrare era în 2004 de 1 408 miliarde de

dolari.57 T


he Econom

ist New

spaper Limited”, 2005,

p. 97-100.58 H

is Excellency M

r. Traian Bãsescu, W

elcome Speech, în „Security

and Cooperation”, N

o. 1/2006, George C

. Marshall R

omania M

agazine,p. 3-4.

59 Andrew

Rettm

an, EU

’s New

Black Sea Policy Faces R

ussianM

isgivings, 16.02.2007, http://euobserver.com/9/23494.

8081

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



CONSIDERCONSIDERCONSIDERCONSIDERCONSIDERAA AAAÞÞ ÞÞÞIIII IIIIII ASUPRA CONCEPTUL

ASUPRA CONCEPTUL ASUPRA CONCEPTUL ASUPRA CONCEPTUL ASUPRA CONCEPTULUIUI UIUIUI

DE REGIUNE EXTINSÃ A MÃRII NEGRE





ªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescuªerban Liviu Pavelescu

În ultim

ii ani un nou concept s-a afirmat în literatura de

specialitate ºi a pãtruns în forþã pe agendele de lucru alefactorilor m

ajori de decizie de pe scena internaþionalã.A

cesta reprezintã, din punctul de vedere al balanþei de securitateeuropene, o deschidere cãtre un spaþiu ce a fost, pentru o lungãperioadã de tim

p, o componentã m

arginalã în structurarea sa.A

cest proces asociazã securitãþii continentale, alãturi de deter-m

inantele preexistente relaþionate spaþiului pontic, dimensiuni

ºi condiþionãri noi ce sporesc paleta riscurilor ºi ameninþãrilor

ce opereazã la nivelul acesteia.D

incolo de acest prim nivel de discuþie, în plan academ

ic,deschiderea invocatã m

ai sus înseamnã atât o inventare, cât ºi o

redescoperire. Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre1 ºi evoluþiile m

e-diului sãu de securitate în perioada post-R

ãzboi Rece se constituie

relativ tardiv ca subiect independent de studiu ºi în conjuncþiecu alte arii specifice de interes. A

vem de-a face cu o inventare în

mãsura în care R


ãrii Negre, asem

enea altorconcepte sim

ilare apãrute în perioada post-Rãzboi R

ece, încearcãun rãspuns la o realitate com

plexã caracterizatã prin fluiditateaºi prin im

predictibilitatea multora dintre evoluþiile m

ediului

60 Joshua Kucera, T

he United States D

evelops a Strategic Plan for theB

lack Sea, March 1, 2007, http://w

ww

.eurasianet.org.61 Zeyno B

aran, The Future of D

emocracy in the B

lack Sea Area, în

„Harvard B

lack Sea Security Program

”, 2005, p. 8-24.

8283

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ºi de configurare este cu mult m

ai vechi. Putem

spune cãpreocupãri care susþin aceastã linie de conduitã, structurând înaccepþiunile sale actuale ideea în discuþie, încep sã se afirm

e lanivelul anului 2000, fiind inaugurate de analize dezvoltate decãtre unele dintre cele m

ai importante institute de studii de

securitate ºi apãrare europene. 3 Mai m

ult decât atât, demersul

celor doi cercetãtori nu este singular, în iunie 2004, data apariþieiarticolului m

ai sus-citat apãrând, sub egida Institutului pentruStudii de Securitate al U

niunii Europene, un studiu dedicat

aceluiaºi subiect – Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre – subsem

nãtura lui Mustafa A

ydin. 4

Com

pleteazã referinþele deja enunþate o paletã variatã depublicaþii apãrute în peisajul ºtiinþific de specialitate în aceastãperioadã: „Journal of Southeast E

urope and the Black Sea

Studies”, „Journal of Southern Europe and the B

alkans”.Interesul regãsit pentru aceastã regiune, care începe sã se

simtã, din ce în ce m

ai pregnant la începutul secolului al XX

I-lea,nu este unul întâm

plãtor. El rãspunde, pe de o parte, unor

probleme specifice regiunii care capãtã o pondere deloc neglijabilã

în securitatea continentalã odatã cu demararea ºi dezvoltarea

proceselor de extindere europeanã ºi euroatlanticã. Astfel, dacã

la nivelul ultimului deceniu al secolului X

X deficitul de securitate

caracteristic Regiunii E

xtinse a Mãrii N

egre (ºi aici avem în

vedere moºtenirea im

perialã sovieticã, aºa-numitele conflicte

îngheþate, precum ºi riscurile de securitate neconveþionale, cum

ar fi migraþia ilegalã, crim

inalitatea transfrontalierã ori con-trabanda) poate ºi este în m

are mãsurã ignorat ori obiect al unui

interes marginal, odatã cu integrarea europeanã ºi euroatlanticã

a statelor central-est europene ºi, în special, odatã cu aderareala N

ATO

ºi UE

a Rom

âniei ºi Bulgariei ºi cu perspectiva integrãrii

Turciei, aceste probleme nu m

ai pot fi trecute cu vederea. În

internaþional de securitate, precum ºi prin cãutãrile încã în curs

la nivelul sistemului relaþiilor internaþionale. D

iscutãm despre

o redefinire în mãsura în care acest areal are o identitate ºi o

voce distincte în ecuaþia de securitate continentalã ºi areprezentat din cele m

ai vechi timpuri o regiune de m

aximã

importanþã în eforturile de asigurare a securitãþii statelor ºi

arealului în ansamblul sãu.

În plan practic, deschiderea în discuþie complicã ºi m

ai mult

ecuaþia de securitate europeanã, adãugându-i valenþe ºi deter-m

inãri noi. Acest curs al evenim

entelor aduce pleiada factorilorde risc, focarelor de conflict ºi instabilitãþii circum

scrise regiuniiM

ãrii Negre în balanþa de securitate continentalã, im

punânddiscutarea ºi soluþionarea la nivelul factorilor de decizie europenicu atribuþii în acest sens a m

ultiplelor probleme de securitate

asociate acestui areal. În acest context, dem

ersul nostru îºi propune sã identifice,pe de o parte, dim

ensiunile definitorii actuale ale conceptului deR

egiune Extinsã a M

ãrii Negre, iar, pe de alta, sã inventarieze

definiþiile ºi determinãrile anterioare cunoscute ale acestui

concept consemnate ca atare în bibliografia ce i-a fost consacratã

în decursul timpului. Lucrãrile care stau la baza analizei pe care

o propunem au fost reþinute ca reprezentative în urm

a uneicercetãri bibliografice aprofundate. E

le reprezintã rodul uneiselecþii operate în m

asa documentarã disponibilã.

I. Dupã cum

am m

enþionat, conceptul de Regiune E

xtinsã aM

ãrii Negre a fost lansat relativ recent de cãtre cercetãtorii

Ronald D

. Asm

us ºi Bruce P. Jackson într-un studiu publicat în

iunie 2004 în revista „Policy Review

”. 2 Cu toate cã expresia ca

atare este introdusã în discuþie odatã cu acest articol, procesulpropriu-zis de sedim

entare a determinãrilor sale, de structurare

8485

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



lucrãrilor ce se intereseazã de regiunea Mãrii N

egre, de o abor-dare m

ai mult sau m

ai puþin globalã, fiind evidentã existenþaunei viziuni de ansam

blu asupra regiunii, mod de înþelegere ºi

concepere a arealului pontic ce se impune ºi în dem

ersul ºtiinþific.U

n exemplu care ilustreazã perfect aceastã tendinþã este celebra

lucrare a lui Gheorghe B

rãtianu, Marea N

eagrã. De la origini ºi

pânã la cucerirea otomanã. 5 E

ste drept cã acest tip de analizãeste înlesnit de faptul cã, într-o epocã istoricã sau alta, regiuneaM

ãrii Negre, cu excepþia unor scurte perioade de m

ultipolaritate,s-a aflat sub dom

inaþia, vezi chiar ocupaþia fizicã, a unei singurem

ari puteri, exemplele bizantin ori otom

an fiind cele mai cu-

noscute.R


ãrii Negre aºa cum

transpare ea dinstudiile ce îi sunt dedicate ºi care acoperã perioada de tim

pinvocatã are un contur precis, incluzând în graniþele sale teri-toriile riverane M

ãrii Negre. Întinderea arealului pontic ca obiect

de studiu diferã în funcþie de epoca istoricã ºi de contextulgeopolitic, fiind m

ai mare sau m

ai micã ori conectatã unuia sau

altuia dintre spaþiile continentale adiacente în funcþie de vectorulpolitic, econom

ic ºi militar dom

inant în regiune. În acest context,spaþiul pontic este, în acelaºi tim

p, un bastion de apãrare acontinentului european ºi o cale a invaziilor ce îl vizeazã. Înam

bele cazuri, el se constituie într-un punct de contact ºi comu-

nicare între lumi ºi civilizaþii diferite.

Pentru perioadele modernã ºi contem

poranã, declararea Crizei

Orientale ºi, odatã cu secolul al X

IX-lea, apariþia ºi dezvoltarea

miºcãrilor de eliberare naþionalã, com

plexitatea evoluþiilor pecare le înregistrãm

în diferite pãrþi ale zonei extinse a Mãrii

Negre au favorizat, ºi chiar im

pus, o abordare fragmentarã a

istoriei acestei zone. Teren favorit de derulare a confruntãrilor

plus, deceniul de indiferenþã ºi gestiune prin intermediul terþilor

a riscurilor ºi ameninþãrilor de securitate din aceastã zonã (vezi

OSC

E ºi m

ai ales Federaþia Rusã), departe de a fi produs o

soluþionare fie ea ºi parþialã, a condus la o perpetuare ºi accentuarea stãrii de instabilitate ºi insecuritate regionalã care au începutsã afecteze de o m

anierã semnificativã m

ediul de securitateeuropean ºi euroatlantic.

Pe de altã parte, este evident cã, în actualele condiþii de func-þionare ºi devenire a sistem

ului relaþiilor internaþionale dupãseptem

brie 2001, al constituirii coaliþiei internaþionale anti-teroriste ºi al operaþiilor m

ilitare pe care aceasta le poartã înA

fganistan ºi Irak, arealul pontic capãtã o nouã dimensiune

geopoliticã ºi devine un obiect privilegiat de studiu pentruspecialiºtii în dom

eniu, ºi nu numai.

Din aceastã perspectivã, dem

ersurile privind definirea ºianalizarea R

egiunii Extinse a M

ãrii Negre, preocupãrile pentru

deficitul de securitate ce îi este circumscris, precum

ºi deciziade a interveni activ în gestionarea m

ediului regional de securitaterãspund unor nevoi ce se încadreazã în tendinþele existente înevoluþia sistem

ului relaþiilor internaþionale ºi în modificãrile ce

intervin în acþiunea politicã externã a unora dintre actorii majori

ai scenei internaþionale.

II. Dincolo de aceste consideraþii introductive ºi de interesul

pe care îl suscitã în anii din urmã acest areal, în ceea ce priveºte

studiile ºi analizele de specialitate vizând Regiunea E

xtinsã aM

ãrii Negre, o prim

ã constatare ce se impune este aceea a

existenþei mai m

ultor tendinþe în dezvoltarea acestora în funcþiede epoca istoricã tratatã ºi de aceea în care au fost alcãtuite studiileîn discuþie. Perioadele istorice ale colonizãrii greceºti, ale civi-lizaþiei elenistice, bizantine ºi otom

ane beneficiazã, în cadrul

8687

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



evoluþiilor înregistrate la nivelul diferitelor componente sub-

regionale ale arealului pontic.C

a o notã specificã a bibliografiei dezvoltate pe problematici

diverse în anii de sfârºit ai secolului al XIX

-lea ºi la începutulcelui urm

ãtor trebuie sã subliniem faptul cã, în acest peisaj

fragmentat ºi particularizant, se im

pune atenþiei noastre unsubiect din ce în ce m

ai profund ºi bogat tratat, care se constituieîn germ

enul unei viziuni globale asupra spaþiului extins al Mãrii

Negre – problem

atica statutului ºi regimului navigaþiei inter-

naþionale în douã regiuni-cheie ce definesc aceastã zonã:Strâm

torile ºi Dunãrea. C

ele douã sunt analizate din diverseperspective, de la cea a dreptului internaþional la cea a balanþeide forþe ºi evoluþiilor politico-m

ilitare circumscrise confruntãrii

dintre marile puteri ale epocii pentru reglem

entarea regimului

acestor regiuni-cheie în controlul întregului spaþiu pontic ºi alaccesului cãtre regiuni conexe acestui spaþiu, precum

zona Mãrii

Caspice ori cea central-asiaticã. În bibliografia dedicatã acestei

chestiuni se disting printre alte contribuþii cele ale juristului,specialist în drept internaþional, N

icolae Daºcovici 7, ale lui

Georges D

emorgnay

8 ori Voyslav M. R

adovanovici 9 etc.Perioada post-R

ãzboi Rece ºi dispariþia liniilor de diviziune

impuse pânã atunci de confruntarea ideologicã, politicã, econom

icãºi m

ilitarã ce a dominat sistem

ul relaþiilor internaþionale în aniipostbelici a deschis o nouã erã în viziunea analiºtilor ºi cerce-tãtorilor de specialitate asupra acestui areal ºi asupra evoluþiilorce îi sunt circum

scrise.D

incolo de aceºti factori pozitivi care au sporit potenþialitateaunei tratãri globale, de ansam

blu, a regiunii ºi a problematicii

circumscrise acesteia, evoluþiile conflictuale înregistrate în acest

areal ºi noile linii de sciziune pe cale sã se constituie în spaþiulgeopolitic în discuþie au favorizat, în conform

itate ºi cu reacþiacom

unitãþii internaþionale la crizele ce s-au succedat în Balcani,

majore ale conflictelor ruso-austro-turce ce ºi-au pus am

prentape istoria C

rizei Orientale în ultim

ele decenii ale secolului alX

VIII-lea ºi în prim

a jumãtate a celui urm

ãtor (al XIX

-lea),Peninsula B

alcanicã este, de departe, cel mai atent ºi intens

studiat subareal al regiunii în discuþie. O astfel de evoluþie a

istoriografiei ºi analizei geopolitice ºi militare se explicã, pe de o

parte, prin notorietatea ºi implicaþiile deosebite ale desfãºurãrilor

din regiune, care la mijlocul secolului al X

IX-lea devenise un

factor major în ecuaþia de securitate europeanã. Pe de altã parte,

emergenþa naþiunilor balcanice, crearea statelor naþionale în

regiune, întregul proces de inventare6 a naþiunii ºi naþionalitãþii

prin care acestea trec se reflectã ºi în producþia istoriograficã,ºi nu num

ai, care este destinatã construcþiei naþionale. Rezul-

tatul este o bibliografie de specialitate fragmentatã dupã criterii

spaþiale, naþionale, cronologice, tratând problematici înguste, o

bibliografie, mai presus de orice, partizanã, fie cã este vorba de

studii ºi analize apãrute în statele regiunii ori în statele europeneinteresate ºi im

plicate în gestionarea crizei orientale. Aceastã

caracteristicã impregnatã în producþia ºtiinþificã a epocii m

oderneeste una dom

inantã pentru regiunea Mãrii N

egre ºi ea seperpetueazã pe tot parcursul acesteia ºi a celei contem

porane.M

ai mult, date fiind liniile de fracturã ce o traverseazã pe

parcursul secolului al XX

-lea (cordonul sanitar instituit la fron-tierele U

RSS în anii interbelici, C

ortina de Fier postbelicã),

regiunea nu beneficiazã nici mãcar de o tratare unitarã în studiile

de sintezã dedicate continentului european, considerentele deordin ideologic ºi politic, precum

ºi semnificaþia confruntãrii între

blocuri politico-militare opuse im

punându-ºi primatul în faþa celor

geopolitice, geostrategice ori istorice care argumenteazã în

favoarea unei viziuni globale ºi unei tratãri în interdependenþã a

8889

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



gumentarea unor dispoziþii ale factorului de decizie politic,

precum ºi al coexistenþei celor douã viziuni diam

etral opuseasupra regiunii ºi com

ponentelor sale. Un exem

plu în acest senspoate sã îl constituie regiunea B

alcanilor, care s-a impus atenþiei

comunitãþii internaþionale, a U

niunii Europene ºi N

AT

O în

special, date fiind implicaþiile instabilitãþii dezvoltate în acest

areal pentru securitatea europeanã ºi internaþionalã. Urm

ãrindºi rãspunzând acestei preocupãri pentru arealul invocat, Institutulde Studii de Securitate al U

niunii Europene a dezvoltat, în

consecinþã, o serie de analize concepute a oferi factorilor dedecizie politicã europeni o expertizã centratã pe problem

elepunctuale care se ridicau în faþa lor, expertizã destinatã adocum

enta ºi fundamenta pentru decizia acestora în gestionarea

focarului de crizã balcanic. 10 Un alt exem

plu, care împinge m

ultm

ai departe specializarea, este cel al Conflict Studies R

esearchC

entre (Sandhurst, UK

) care a dezvoltat serii de studii paralelepe spaþiile balcanic, central-est european ºi ex-sovietic. 11

În paralel cu aceastã expertizã specializatã, în instituþiile decercetare s-au conceput ºi unele dintre studiile recente asupraevoluþiilor înregistrate la nivel global în regiunea M

ãrii Negre

ºi asupra valorii de referinþã geopoliticã ºi geostrategicã a acestuiareal în contextul securitãþii europene ºi euroatlantice. 12

Alãturi de evoluþiile prezentate m

ai sus, existã ºi o a douadirecþie care se m

anifestã prin apariþia unor studii de sintezã ºia unor analize globale ce vizeazã pãrþi sau ansam

blul Regiunii

Extinse a M

ãrii Negre. Lucrãri precum

cele ale Barbarei Jela-

vich13 ori M

isha Glenny

14 pentru spaþiul balcanic sunt repre-zentative pentru aceastã viziune. P

rintre lucrãrile care pot ficitate în acest context pentru spaþiul caucazian se num

ãrã ºiacelea ale lui F. Longuet-M

arx15, W

ilhelm G

. Lerch16 sau M

ichaelM

esbahi 17.

Caucaz ori în Transnistria, dezvoltarea unei expertize punctuale

ºi, de cele mai m

ulte ori, concentrate pe rãspunsuri limitate la

sfidãrile ce s-au impus atenþiei actorilor locali ºi internaþionali

implicaþi în gestionarea evoluþiilor m

ediului de securitate regio-nal. O

a doua linie de fracturã pe cale sã se instituþionalizezeeste aceea operatã de cãtre specialiºti între þãrile aparþinândspaþiului pontic divizate în state foste com

uniste ºi ex-sovietice,categorii m

ari de studiu ce implicã abordãri ºi viziuni sistem

icediferite asupra evoluþiilor lor politice, econom

ice, sociale, militare

ºi de altã naturã. Lor li se adaugã state aparþinând direct spaþiuluipontic, precum

Turcia, ori incluse în Regiunea E

xtinsã a Mãrii

Negre de pildã G

recia, þãri care nu au cunoscut experienþacom

unistã ºi care se constituie în cazuri particulare prin ra-porturile pe care le au cu principalele organism

e internaþionalede securitate im

plicate în managem

entul crizelor ºi focarelorconflictuale din acest areal – N

AT

O ºi U

E –, precum

ºi princontribuþia pe care sunt chem

ate sã o aibã, din aceastã per-spectivã, în cadrul eforturilor de structurare ºi consolidare asecuritãþii regionale. În acest context, m

odalitãþile de tratareale acestui areal ºi problem

ele sale de securitate ce se manifestã

în mediul de specialitate sunt variate ºi conferã acestuia o

geografie, dimensiuni geopolitice ºi de analizã de securitate

diferite în funcþie de unghiul de analizã ºi obiectul de interes alstudiilor dezvoltate. A

lãturi de o abordare unitarã a acesteiregiuni, cu delim

itãri ºi determinãri specifice, se m

anifestã, celpuþin pentru prim

ul deceniu post-Rãzboi R

ece, o alta fragmentatã

ºi fragmentarã ce atribuie diferitelor sale com

ponente valori ºisubordonãri exterioare acestui areal.

Studiile ºi analizele dezvoltate în perioada post-Rãzboiului R

ecede cãtre instituþii prestigioase de specialitate susþin aserþiuneaunui rãspuns im

ediat ºi determinat în fundam

entarea ºi ar-

9091

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



de cãtre Graem

e P. Herd ºi Fotios M

ostakis26, precum

ºi aceea aA

nnei Aldis

27, premergând ºi anunþând interesul sporit pentru

zonã exprimat prin conceptualizarea la care vor proceda R

onaldA

smus, B

ruce P. Jackson28 ºi M

ustafa Aydin

29.Pentru H

erd ºi Mostakis, regiunea M

ãrii Negre cuprinde

statele direct limitrofe acesteia – U

craina, Federaþia Rusã,

Georgia, Turcia, B

ulgaria ºi Rom

ânia. Lor li se adaugã state

precum A

rmenia, A

zerbaidjan, Moldova ºi G

recia care, deºi nuaparþin direct arealului, sunt legate de acesta prin „istorie, so-luþionarea conflictelor îngheþate ºi trecutul com

un sovietic”30.

Regiunea este conceputã ca o parte a unui ansam

blu mai larg,

statele regiunii interacþionând atât între ele ca parte a arealuluipontic, cât ºi cu diferitele com

ponente ale ansamblurilor geo-

politice la care sunt parte CSI, pentru statele ex-sovietice, U

Eºi N

AT

O pentru G

recia, NA

TO

pentru Turcia etc. Mai m

ult decâtatât, chiar dacã nu sunt incluse direct, indirect, prin m

aniera detratare ºi prin construcþia obiectului de studiu, regiuni precumcea caucazianã sunt considerate a fi parte a ansam

blului geopoliticpontic. 31 În acest context, R


ãrii Negre

conservã pe de o parte linii de fracturã ºi divizãri evidente pem

odelul de analizã consacrat în timpul R

ãzboiului Rece. Pe de

altã parte, modul în care este conceput spaþiul pontic indicã clar

emergenþa unei tratãri unitare a regiunii ca ºi com

ponentã dis-tinctã a sistem

ului de securitate continental cu o dublã func-þionalitate de pod, legãturã a E

uropei cu spaþiile central-asiaticºi cel al O

rientului Mijlociu, precum

ºi de gatekeeper al identitãþiieuropene. 32

Principalele caracteristici ale m

ediului de securitate cir-cum

scris acestui areal sunt fluiditatea ºi impredictibilitatea

evoluþiilor sale, instabilitatea sistemicã care afecteazã o parte

dintre statele regiunii (cu referire specialã la cele aparþinând

Acestora li se adaugã, începând cu ultim

ul deceniu al secoluluiX

X, studii care îºi propun analiza unor problem

atici generalecircum

scrise spaþiului extins al Mãrii N

egre, tendinþã care seam

plificã în condiþiile mutaþiilor survenite în sistem

ul relaþiilorinternaþionale dupã septem

brie 2001. Temele principale ale

acestui nou demers prospectiv vizând R


ãriiN

egre în ansamblul sãu sunt m

ediul de securitate regional, riscu-rile ºi am

eninþãrile la adresa acestuia, dezvoltarea cooperãrii ºicolaborãrii regionale ºi subregionale, procesele de reform

ãcunoscute de statele ex-com

uniste în vederea atingerii obiec-tivelor edificãrii unui regim

politic democratic ºi al unei econom

iiviabile de piaþã. P

rintre aceste lucrãri se numãrã ºi cele ale lui

Terry D. A

dams, M

ichael Em

erson, Laurence David ºi M

ariusVahl 18, Tunc A

ybak19, A

ndrew C

ottey20, R

enata Dw

an21, Sarah

Hobson

22, Oleksandr P

avliuk, Ivanna Klym

push-Tsintsadze

23,C

harles Sebe24, ori seria B

lack Sea Regional Profile a Institutului

pentru Studii Internaþionale ºi de Securitate din Sofia25.

III.L

a finele acestei treceri în revistã a bibliografiei despecialitate consacrate R

egiunii Extinse a M

ãrii Negre ºi

diferitelor aspecte ale devenirii sale istorice putem afirm

a cã,dincolo de varietatea evidentã ºi de direcþiile, câteodatã di-vergente, de analizã pe care le îm

bracã demersurile vizând

înþelegerea, explicitarea ºi analizarea acestui areal, existã oconvergenþã de poziþii în ceea ce priveºte recunoaºterea exis-tenþei sale ºi a im

portanþei pe care o deþine în contextul gene-ral-european. Posibilele definiþii actuale, precum

ºi determinãrile

care îi sunt atribuite sunt sintetizate în câteva lucrãri deja citate,lucrãri care fundam

enteazã demersul nostru analitic vizând

stabilirea unor coordonate definitorii ºi a determinãrilor cir-

cumscrise acestui concept. Avem

în vedere lucrãrile coordonate

9293

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



de securitate din regiune, îndeosebi în ceea ce priveºte stateleaparþinând spaþiului ex-sovietic. 36

Principala concluzie care rezultã din dem

ersul în discuþie esteaceea a coerenþei ansam

blului geopolitic pontic, a specificitãþiiºi, totodatã, im

portanþei riscurilor ºi ameninþãrilor circum

scriseacestuia pentru m

ediul de securitate continental. În acest con-text, evidenþiindu-se, pe de o parte, relativa lipsã de interes faþãde areal, ce a dom

inat la nivelul structurilor europene în ultimul

deceniu al secolului XX

, se subliniazã pe de altã parte necesitateaim

plicãrii active a Uniunii E

uropene, a NA

TO

ºi a altor actori aiscenei internaþionale în gestionarea problem

elor de securitatem

anifeste în Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre, evoluþii careinfluenþeazã de o m

anierã semnificativã stabilitatea ºi coerenþa

mediului de securitate general-european.

Culegerea de studii coordonatã de cãtre A

nne Aldis

37 duce ºim

ai departe discuþia asupra Regiunii E

xtinse a Mãrii N

egre ºi adeterm

inãrilor asociate acesteia din diverse puncte de vedere,fie ele econom

ice, politice, sociale, militare ori de securitate.

Arealul pontic poate avea delim

itãri geografice variabile în funcþiede punctul de vedere ºi de criteriile de analizã ce i se aplicã.A

naliza pe care dr. Oleg Serebrian o întreprinde în acest sens

este revelatoare. 38 Regiune m

arginalã ºi lipsitã de cea mai m

areparte a atributelor unui ansam

blu geopolitic autonom în tim

pulR

ãzboiului Rece, M

area Neagrã îºi regãseºte potenþialul

geostrategic ºi geopolitic odatã cu disoluþia UR

SS ºi cu prãbuºirearegim

urilor comuniste est-europene. A

ceste evenimente cu-

mulate au avut drept consecinþã o m

odificare majorã a echilibrului

regional ºi continental, Rusia înregistrând o pierdere evidentã

a ponderii în ecuaþia de securitate europeanã ºi chiar ponticã, cuo afirm

are temporarã a Turciei ca putere regionalã, precum

ºi cuem

ergenþa unor noi actori statali. Regiunea M

ãrii Negre în noua

spaþiului ex-sovietic), impactul pe care factorii de risc ca-

racteristici acestei zone îl au asupra securitãþii europene înansam

blul sãu. Inventarul riscurilor ºi ameninþãrilor regionale

cuprinde ca principale componente: conflictele îngheþate, in-

stabilitatea sistemicã la nivelul statelor ex-com

uniste din regiuneaflate în plin proces de edificare a unor structuri politicedem

ocratice ºi a unei economii de piaþã viabile cu toate riscurile

derivate din acest proces – ºomaj, crim

inalitate organizatã intra-ºi transfrontalierã, slãbiciunea societãþii civile, proliferareaorizontalã a tehnologiilor legate de producþia de arm

e de dis-trugere în m

asã, migraþia ilegalã, fenom

enul „statelor slabe” etc. 33

Lor li se adaugã o serie de factori de risc clasici, precum aceia ai

minoritãþilor etnice, religioase ºi politice ºi a acþiunii lor

disolutive la adresa statelor naþionale ori acela al conflictelorinterstatale. 34

Atât rolul actorilor internaþionali im

plicaþi în gestionaream

ediului de securitate regional, precum O

SCE

ori ON

U, cât ºi

impactul pe care procesele de extindere a U

E ºi N

AT

O îl deþin

în atenuarea ºi eliminarea unora din factorii de risc la adresa

acestuia reprezintã un alt punct de interes pentru autorii studiuluiîn discuþie. D

in acest punct de vedere întãrirea prezenþei NA

TO

în regiune prin admiterea R

omâniei ºi B

ulgariei, precum ºi

perspectiva începerii negocierilor de aderare ale Turciei la UE

sunt considerate a influenþa pozitiv evoluþia mediului de securitate

pontic. Organism

ele de cooperare regionalã edificate în regiune,asem

enea BSE

C (B

lack Sea Econom

ic Co-operation), sunt con-

siderate a fi lipsite de substanþã ºi puþin eficiente faþã de nevoilede securitate din zonã. 35 R

olul puterilor din acest spaþiu constituieun alt punct de interes, în acest context fiind subliniatã, printrealtele, influenþa negativã pe care relativa slãbiciune a R

usiei, caactor regional ºi european m

ajor, o are asupra evoluþiilor mediului

9495

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



aceea a resurselor energetice impune cu ºi m

ai mare tãrie arealul

pontic ca singurã rutã alternativã de tranzit a resurselor ener-getice caspice ºi central-asiatice cãtre continentul european, evi-tându-se în acest fel dependenþa de o singurã sursã energeticã –în acest caz Federaþia R

usã.În concluzie, putem

afirma cã dem

ersul coordonat de cãtreA

nne Aldis ne oferã im

aginea unei Regiuni E

xtinse a Mãrii N

egrepe deplin conturatã, care include un larg spaþiu dincolo defrontierele sale geografice propriu-zise. Interfaþã între spaþiuleuropean ºi cel central-asiatic ºi al O

rientului Mijlociu, arealul

pontic reprezintã o provocare pentru UE

ºi NA

TO

, chemate sã

se implice ferm

în gestionarea mediului de securitate regional

ºi în contracararea factorilor de risc convenþionali ºi necon-venþionali ce se m

anifestã la nivelul sãu.Perioada de tim

p care desparte aceste douã prime studii

analizate mai sus de celelalte douã ce definesc ca atare conceptul

de Regiune E

xtinsã a Mãrii N

egre în accepþiunea sa actualã esteuna m

arcatã de studii punctuale investigând aspecte distincteale arealului ºi problem

aticii circumscrise acestuia. În aceastã

categorie putem cita studii precum

cele ale lui Thom

as Valasek41,

Nicholas D

ima

42 ori Alexander G

oncharenko43.

Readucerea în dezbaterea publicã a R

egiunii Extinse a M

ãriiN

egre se produce la nivelul anului 2004 prin articolul cer-cetãtorilor am

ericani Ronald D

. Asm

us ºi Bruce P. Jackson. 44

Principala justificare pe care autorii o oferã pentru interesul

regãsit pentru aceastã regiune rezidã în schimbãrile dram

aticepe care le suferã m

ediul de securitate internaþional dupã 11 sep-tem

brie 2001 cu întreaga lor pleiadã de reconsiderãri de prioritãþiîn ierarhia riscurilor de securitate ºi reaºezãri de rol ºi im

por-tanþã în harta geopoliticã ºi geostrategicã a lum

ii. Lor li se adaugãevoluþiile înregistrate în procesele de lãrgire a N

AT

O ºi U

E

sa configuraþie include atât statele direct limitrofe, cât ºi pe acelea

aparþinând subansamblurilor geopolitice constituite de regiunile

balcanicã ºi caucazianã. Interdependenþa dintre bazinele ponticºi caspic este ºi ea una dintre coordonatele definitorii aletabloului. Factorii regionali de putere im

portanþi în context suntF

ederaþia Rusã, U

craina ºi Turcia. Contribuþiile dr. Julia

Grigorieva ºi C

.W. B

landy insistã asupra factorilor de instabilitatedin regiune incluzând în arealul extins pontic, prin analizasituaþiilor conflictuale ºi a posibilelor cãi de soluþionare aacestora, atât regiunea B

alcanilor, cât ºi cea caucazianã. 39 În acestcontext, un rol central în analizele celor doi îl deþine chestiuneaconflictelor îngheþate ºi rolul pe care-l joacã aceste focare deinstabilitate în econom

ia mediului de securitate regional ºi

general-european.D

incolo de contribuþiile citate, un rol important în conturarea

conceptualã ºi delimitarea geograficã, geopoliticã ºi geostrategicã

a regiunii Mãrii N

egre revine ºi altor studii incluse în volum,

cum sunt cele aparþinând lui Stuart H

ensel, Liviu M

ureºan,G

iovanni Ercolani, C

. W. B

landy ºi Yury Temirov. 40 R

egiuneaE

xtinsã a Mãrii N

egre se contureazã ca o unitate geopoliticã ºigeostrategicã distinctã, cu un rol bine definit în „concertul”strategic continental. E

voluþiile înregistrate la nivelul acesteiasunt în consonanþã cu schim

bãrile similare din spaþii geopolitice

adiacente, precum cel european ori caspic, iar factorii de risc

activi la nivelul mediului de securitate regional, cât ºi posibilele

evoluþii negative ale acestuia sunt de naturã sã afecteze substanþialsecuritatea europeanã. În acest context, prezenþa unor actoriinternaþionali precum

NA

TO

ori UE

este nu numai dezirabilã,

dar ºi necesarã, iar spaþiul în discuþie tinde sã ocupe un rol dince în ce m

ai important în econom

ia asigurãrii propriei securitãþia acestora. M

ai mult decât atât, stringenþa unor chestiuni precum

9697

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



un areal de legãturã esenþial în conectarea spaþiului european curegiunile caspicã, central-asiaticã ºi a M

arelui Orient M

ijlociu.R

euºita eforturilor de stabilizare ºi democratizare a regiunii,

implicarea activã a U

E ºi N

ATO

în gestionarea securitãþii regiuniisunt concepute ca instrum

ente esenþiale de asigurare a unuim

ediu de securitate european coerent ºi viabil, de dezvoltare aunor legãturi stabile ºi de influenþare în sens pozitiv a evoluþiilordin regiunea M

arelui Orient M

ijlociu. Totodatã, acest demers

este de naturã sã asigure conectarea sigurã ºi dezvoltarea unorcãi de com

erþ ºi transport existente încã din Antichitate, ase-

menea D

rumului M

ãtãsii, precum ºi accesul facil la resursele

energetice caspice ºi central-asiatice cruciale în economia secu-

ritãþii energetice europene.P

aleta demersurilor preconizate pentru dezvoltarea unei

veritabile politici pontice la nivelul UE

ºi NA

TO

include, pe lângãîncurajarea ºi dezvoltarea aranjam

entelor ºi acordurilor decooperare regionalã existente, ºi transplantarea unora dintreinstrum

entele deja probate ºi care ºi-au dovedit eficienþa înstabilizarea ºi dem

ocratizarea unor regiuni precum cea est-eu-

ropeanã ºi a Balcanilor. Sunt avute în vedere: noua politicã de

vecinãtate europeanã, parteneriatul pentru pace, precum ºi

structuri de cooperare ºi colaborare regionalã edificate în Balcani

– Pactul de Stabilitate. Im

plicarea activã a acestor organizaþii desecuritate internaþionale este conceputã, totodatã, ca un m

ijlocde încurajare a proceselor de dem

ocratizare ºi edificare a uneieconom

ii de piaþã funcþionale în Rusia ºi de potenþare a acesteia

în direcþia unei modificãri de substanþã în politica sa externã, în

sensul revenirii la vechiul sãu instrument geopolitic al „jocului

de sumã zero”.

Concom

itent cu acest demers, sub egida Institutului de Studii

de Securitate al Uniunii E

uropene era publicat, în iunie 2004,

care aduc aceste douã organisme internaþionale de securitate în

vecinãtatea acestui areal. Com

pleteazã tabloul considerente ceþin de resursele regionale, îndeosebi de cele energetice, vitaleîn asigurarea securitãþii europene.

Delim

itãrile la care procedeazã autorii în conturarea Regiunii

Extinse a M

ãrii Negre þin seam

a de considerente geopolitice,geostrategice ºi istorice. R

egiunea include, alãturi de statelelim

itrofe bazinului pontic, regiunile Balcanilor ºi C

aucazului.A

rgumentele pentru acest decupaj sunt m

ultiple, mergând de la

istoria comunã, pânã la convergenþa de interese a actorilor

regionali. Instabilitatea sistemicã asociatã proceselor de recon-

strucþie societalã în statele ex-sovietice ºi ex-comuniste ale re-

giunii, focarele de conflict deschis ori „îngheþat” existente,factorii de risc neconvenþionali adiacenþi acestor evoluþii, precumcontrabanda, traficul de arm

e ºi droguri, migraþia ilegalã, cri-

minalitatea organizatã transfrontalierã etc., sunt principalele

caracteristici ale unui mediu de securitate instabil. A

fectând nunum

ai securitatea regionalã, dar ºi pe cea general-continentalã,factorii de risc în discuþie sunt utilizaþi în argum

entarea ºistructurarea ideii necesitãþii includerii pe harta europeanã desecuritate a R

EM

N ºi de im

plicare a Uniunii E

uropene ºi NA

TO

în gestionarea problemelor de securitate circum

scrise acestuiareal. Invocând exem

plul Balcanilor ºi al proceselor de stabilizare

a regiunii încununate de succes, se pledeazã pentru necesitatearepetãrii unei astfel de experienþe în arealul extins al M

ãriiN

egre, subliniindu-se rolul instituþiilor internaþionale mai sus-ci-

tate în promovarea ºi susþinerea proceselor de edificare a unor

regimuri politice dem

ocratice, a unor economii de piaþã viabile,

a unor relaþii intra- ºi interstatale bazate pe cooperare ºi co-laborare.

Mai m

ult decât atât, RE

MN

este nu doar o frontierã, o zonã-tam-

pon la frontierele estice ale Uniunii E

uropene ºi NA

TO

, dar ºi

9899

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Ulterior acestei deschideri, lucrãrile având drept obiect R

EM

Nºi diferitele com

ponente ale tabloului de securitate, economic,

politic, militar pe care îl constituie, asupra locului ºi rolului pe

care îl ocupã în ansamblul geopolitic ºi geostrategic european au

cunoscut o creºtere semnificativã. P

unctuale ori generale, acestelucrãri rãspund unei nevoi reale de expertizã asupra spaþiuluirezultând din evoluþiile înregistrate la nivelul ei ºi din conexiunileacestui areal cu regiuni de interes precum

Marele O

rient Mij-

lociu ori arealele caspic ºi central-asiatic, nevoie cu atât mai acutã

în contextul general al operaþiilor din Afganistan ºi Irak ale

coaliþiei internaþionale antiteroriste. Ilustrative pentru aceastãdirecþie sunt studii precum

cel coordonat de cãtre Oleksandr

Pavliuk ºi Ivanna K

lympush-Tsintsadze

46, culegerea de studiipublicatã în douã volum

e de cãtre Colegiul de A

pãrare NAT

O în

decembrie 2005

47 ori cea editatã în 2006 de Central A

sia-Caucasus

Institute & Silk R

oad Studies Program

48. Producþia editorialã

invocatã, atât contribuþiile citate, cât ºi celelalte care completeazã

tabloul bibliografiei ultimilor ani pe acest subiect, aduce noi

precizãri ºi dimensiuni conceptului de R

egiune Extinsã a M

ãriiN

egre, determinãrilor ºi dim

ensiunilor sale definitorii. Nu putem

spune însã cã asistãm la o redefinire sem

nificativã faþã dedem

ersurile deja analizate aparþinând lui Asm

us ºi Jackson,respectiv A

ydin.

IV. R


ãrii Negre este fãrã îndoialã o

realitate a hãrþii geopolitice europene. Punct de confluenþã, de

dialog ºi de schimburi econom

ice, culturale etc., Regiunea E

xtinsãa M

ãrii Negre este, totodatã, ºi un spaþiu de confruntare. B

i-bliografia existentã dedicatã regiunii contribuie la conturareaim

aginii unui complex regional de securitate în sensul dat de

Barry B

uzan49. Pe de altã parte însã, cu toate dem

ersurile mai

studiul profesorului Mustafa A

ydin. 45 Decupajul teritorial pe care

acesta îl opereazã, precum ºi m

otivaþiile pentru o reconsiderarea rolului R

EM

N sunt, în m

are mãsurã, aceleaºi ca ºi în cazul

articolului lui Asm

us ºi Jackson. Ceea ce diferã este unghiul de

analizã care nu este unul euroatlantic, ci european, analiza luiA

ydin structurându-se în jurul procesului de extindere a Uniunii

Europene. În context, trebuie sã subliniem

cã nu existã o di-ferenþã în identificarea ºi analizarea factorilor de risc la adresasecuritãþii regionale, precum

ºi a impactului pe care aceºtia îl au

nu numai la nivelul arealului în discuþie, ci ºi în plan general-eu-

ropean. Ca o diferenþã faþã de studiul precedent analizat se cuvine

sã menþionãm

ºi locul deosebit pe care îl ocupã în economia

demersului lui Aydin organizaþiile ºi aranjam

entele de cooperareregionalã existente în zonã, precum

ºi importanþa pe care o are

pentru UE

implicarea sa în gestionarea m

ediului de securitateregional, în buna derulare a proceselor de transform

are societalãîn sensul dem

ocratizãrii ºi edificãrii unor relaþii de bunã ve-cinãtate în curs în R

EM

N. În concluzie, putem

afirma cã urm

ândo cale diferitã de analizã faþã de studiul lui A

smus ºi Jackson,

Mustafa Aydin reuºeºte sã ajungã la o im

agine similarã a R

EM

Natât în determ

inãrile sale geopolitice, geostrategice ori istorice,cât ºi în identificarea riscurilor ºi am

eninþãrilor existente laadresa securitãþii regionale ºi în trasarea cãilor de acþiune pentrucom

baterea ºi contracararea acestora. Justificând, pe de o parte,atribuirea paternitãþii conceptului cu acelaºi titlu ca ºi cercetãtoriiam

ericani, analiza lui Aydin argum

enteazã, pe de altã parte, prinînseºi diferenþele subliniate în procesul analitic derulat, precumºi prin concluziile com

une cu ale demersului m

ai sus-citatnecesitatea ºi justeþea conceptului, cât ºi existenþa ca unitategeopoliticã ºi geostrategicã a R

EM

N.

100101

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



de Vest, Caucaz ori M

area Caspicã. Variabilã ca întindere, aceasta

suferã modificãri în funcþie de obiectul de interes al dem

ersuluice analizeazã ºi descrie regiunea. Studii asupra unor problem

eprecum

aceea a resurselor energetice ori, mai precis, a necesitãþii

pentru continentul european de identificare ºi dezvoltare a unoralternative la resursele energetice ruseºti opereazã cu conceptulde R

egiune Extinsã a M

ãrii Negre, concept ce include, în context,

un vast areal geografic întins de la Marea C

aspicã la Balcani 51. La

fel este cazul în ceea ce priveºte studiul problemelor de securitate

ale zonei, de la dezechilibrele geopolitice ºi geostrategiceprovocate de dispariþia U

RSS ºi em

ergenþa unor noi state, re-publici ex-sovietice, pânã la conflictele ce au m

arcat evoluþia lorinternã ºi internaþionalã în epoca post-R

ãzboi Rece. 52

Principalele referenþiale pe care le putem

identifica în cadrulstudiilor care dezvoltã ºi utilizeazã conceptul de R

EM

N sunt cele

energetice, de securitate, de protecþia mediului, de tranziþie postco-

munistã ºi dezvoltare a unor regim

uri politice democratice ºi

economii de piaþã viabile. A

ceste categorii au conþinuturi variate,cele m

ai importante, din punctul de vedere al literaturii de

specialitate ce le investigheazã, fiind cele aparþinând domeniilor

securitãþii regionale ºi resurselor energetice. Avem

în vederesubiecte printre care: conflictele îngheþate, riscurile conven-þionale de securitate (conflicte interstatale, factori de risc re-ligioºi, econom

ici, politici, etnici), precum ºi aºa-num

itele noiriscuri ori riscuri neconvenþionale de securitate (fenom

enul„statelor slabe”, contrabanda, corupþia instituþionalã, crim

aorganizatã, traficul de droguri, de arm

e ºi substanþe periculoase,m

igraþia ilegalã). Terorismul ºi ofensiva coaliþiei internaþionale

antiteroriste din Afganistan ºi Irak, noul rol geopolitic ºi geo-

strategic pe care îl capãtã în acest context Regiunea E

xtinsã aM

ãrii Negre vin sã întregeascã acest tablou.

vechi sau mai noi din partea unor state printre care ºi R

omânia,

în sensul definirii unei linii de acþiune politice distincte privindR

EM

N, nu credem

cã putem vorbi despre existenþa, la nivelul

populaþiilor statelor riverane, a unei identitãþi comune referitoare

la apartenenþa la aceastã regiune. Tradiþia, caracterul de zonã decontact între spaþii cu determ

inãri geopolitice, culturale ºi econo-m

ice diferite contribuie la aceasta. Rezultatele dezam

ãgitoareale unor iniþiative regionale precum

BS

EC

, caracterul ºiim

plicarea limitate, caracteristice altora precum

BLA

CK

SEA

FO

R(B

lack Sea F

orce) ori Black S

ea Harm

ony, susþin aceastãaserþiune. M

embre ale unor spaþii econom

ice, politice, societaleºi culturale diferite, aspirând la integrarea în organism

e eco-nom

ice, politice ºi de securitate diverse ori mem

bre ale unorastfel de organizaþii, statele R

EM

N m

ai au un drum lung de

parcurs pânã la constituirea ºi dezvoltarea unei identitãþi comune.

Dincolo de aceste consideraþii, aºa cum

rezultã din studiile ºianalizele invocate, conceptul de R

EM

N este unul cu o geom

etrievariabilã ºi cu m

ultiple referenþiale. Nu existã o definiþie unanim

invocatã ºi nu existã nici mãcar un areal geografic stabil ºi strict

delimitat la care sã se facã apel. U

rmând exem

plul altor conceptevehiculate în literatura de specialitate contem

poranã precumM

arele Orient M

ijlociu, RE

MN

are o geometrie variabilã ce se

ajusteazã în funcþie de nevoile celor ce o utilizeazã în analizeleºi studiile dezvoltate. E

xistã însã un maxim

ºi un minim

a ceeace poate constitui arie geograficã acoperitã de acest concept.C

onfiguraþia minim

alã este datã de circumferinþa în term

enigeografici a M

ãrii Negre ºi cuprinde strict statele riverane aces-

teia. O astfel de interpretare este prezentã în analizele asupra

cooperãrii militare în regiunea M

ãrii Negre ºi instrum

entelorm

ilitare create în acest scop – BL

AC

KSE

AF

OR

ºi Black Sea

Harm

ony. 50 Configuraþia m

aximalã include regiuni precum

Balcanii

102103

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Macedonia, Institute for Security Studies, W

estern European U

nion,„C

haillot Papers”, no. 30, Paris, Decem

ber 1997; Dim

itrios Triantaphyllou,eds., W

hat Status for Kosovo ?, Institute for Security Studies, W

esternE

uropean Union, „C

hailot Papers”, no. 50, O

ctober 2001; Judy Batt eds.,

The W

estern Balkans m

oving on, Institute for Security Studies, European

Union, „C

haillot Papers”, no. 70, O

ctober 2004 etc.11 O

simplã consultare a site-ului acestei instituþii este grãitoare în acest

sens, ww

w.defac.ac.uk/ colleges/cscr.

12 Graem

e P. Herd, Fotios M

oustakis, eds. op.cit. ºi Security in the Black

Sea Region: Perspectives et Priorities, Conflict Studies R

esearch Centre

Series, G 93, Sandhurst U

k, March 2001; Yannis Valinakis, op.cit., ori

Mustafa A

ydin, op.cit.13 B

arbara Jelavich, Istoria Balcanilor, 2 vol., Institutul E

uropean, Iaºi,2000.14 M

isha Glenny, T

he Balkans, 1804-1999. N

ationalism, W

ar and Great

Powers, G

ranta Books, London, 1999.

15 F. Longuet-Marx, C

aucase. Axes anciens, nouveaux enjeux, C

res,G

enéve, 1998.16 W

ilhelm G

. Lerch, Der K

aukasus, Nationalitaten, R

eligionen undG

rossmachte im

Widerstreit, E

uropa Verlang, Berlin, 2000.

17 Michael M

esbahi, Central A

sia and the Caucasus after the Soviet

Union. D

omestic and International D

ynamics, U

niversity Press of Florida,

Miam

i, 1992.18 Terry D

. Adam

s, Michael E

merson, Laurence D

avid ºi Marius Vahl,

Europe’s B

lack Sea Dim

ension, Centre for E

uropean Policy andInternational C

entre for Black Sea Studies, B

russels and Athens, 2002.

19 Tunc Aybak, Politics of the B

lack Sea. Dynam

ics of Cooperation and

the Black Sea R

ealities, Tauris Publishers, London and N

ew York, 2001.

20 Andrew

Cottey, Subregional C

ooperation in the New

Europe: B

uildingSecurity, P

rosperity and Solidarity from B

arentz to the Black Sea,

Macm

illan, London, 1999.21 R

enata Dw

an, Building Security in E

urope’s New

Borderlands:

Subregional Cooperation in the W

ider Europe , M

E Sharpe and the E

astWest

Institute, Arm

onk, New

York and London, 1999; Renata D

wan and O

leksandrP

avliuk, Building Security in the N

ew States of E

urasia: Subregional

1 Dintre toate denum

irile alternative (Zona Extinsã a M

ãrii Negre,

Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre, Zona Lãrgitã a Mãrii N

egre etc.), autoriiacestui volum

au ales denumirea R


ãrii Negre (R

EM

N).

2 Ronald D

. Asm

us, Bruce P. Jackson, T

he Black Sea and the Frontiers

of Freedom, în „Policy R

eview”, iunie-iulie 2004, p. 17-26.

3 Graem

e P. Herd, Fotios M

oustakis, Black Sea G

eopolitics: Dilem

mas,

Obstacles &

Prospects, C

onflict Studies Research C

enter Series, G 84,

Sandhurst UK

, July 2000; Yannis Valinakis, The B

lack Sea Region:

Challenges and O

pportunities for Europe, Institute for Security Studies,

European U

nion, „Chaillot P

apers”, no. 36, Paris, July 1999.

4 Mustafa A

ydin, Europe’s next Shore: T

he Black Sea R

egion after EU

Enlargem

ent, Institute for Security Studies, European U

nion, Occassional

Papers, no. 53, Paris, June 2004.5 G

heorghe Brãtianu, M

area Neagrã. D

e la origini ºi pânã la cucerireaotom

anã, Polirom, Iaºi, 1999.

6 Conform

definiþiei ºi procesului dezvoltate de cãtre Benedict A

nderson(Im

agined Com

munities, Verso, London, 1983) ºi a detalierii operate de

cãtre Maria Todorova în lucrarea sa B

alcanii ºi balcanismul, E

dituraH

umanitas, B

ucureºti, 2000.7 N

icolae Daºcovici, La question du B

osphore et des Dardanelles, G

eorg&

Cie Libraires-É

diteurs, Genève, 1915; Idem

, Marea noastrã sau regim

ulstrâm

torilor, Tipografia A

lexandru A. Terek, Iaºi, 1937.

8 Georges D

emorgnay, La question du D

anube. Histoire politique du

Bassin du D

anube. Études des divers régim

es applicables à la navigation duD

anube, Paris, 1911.9 Voyslav M

. Radovanovici, Le D

anube et l’application du principe de laliberté de la navigation fluviale, G

enève, 1925.10 N

icole Gnesotto, Lessons of Yugoslavia, Institute for Security Studies,

Western E

uropean Union, „C

haillot Papers”, no. 14, Paris, M

arch 1994;Jopp, M

athias, eds., The Im

plications of the Yugoslav Crisis for W

esternE

urope’s Foreign Relations, Institute for Security Studies, Western E

uropeanU

nion, „Chaillot Papers”, no. 17, O

ctober 1994; Sophia Clém

ent, Conflict

Prevention in the B

alkans: Case Studies of K

osovo and the FYR

of

NOTE

104105

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



41 Thom

as Valasek, US Policy tow

ard the Caspian and B

lack Sea Region,

în „The Q

uaterly Journal”, no. 1, March 2003, p. 15-22.

42 Nicholas D

ima, T

he Black Sea R

egion: New

Econom

ic Cooperation

and Old G

eopolitics, în „The Journal of Social, Political and E

conomic

Studies”, Spring 2003, p. 77-96.43 A

lexander Goncharenko, C

aspian-Black Sea Security C

hallengesand the R

egional Security Structures, în „The Q

uaterly Journal”, vol. III,no. 2, June 2004, p. 1-7.

44 Ronald D

. Asm

us, Bruce P. Jackson, op.cit.

45 Mustafa A

ydin, op.cit.46 O

leksandr Pavliuk, Ivanna Klym

push-Tsintsadze, op.cit.47 Jean D

ufourcq, Lionel Ponsard, The R

ole of the Wider B

lack SeaA

rea in a Future European Security Space, 2 vol., N

AT

O D

efense College,

Research B

ranch, Rom

e, Decem

ber 2005.48 Svante C

ornell, Anna Jonsson, N

iklas Nilsson, Per H

aggstrom, T

heW

ider Black Sea R

egion: An E

merging H

ub in European Security, T

heC

entral Asia-C

aucasus Institute, Paul H

. Nitze School of A

dvancedInternational Studies, U

ppsala, Washington D

.C., 2006.

49 Barry B

uzan, Ole W

aever, Regions and Pow

ers. The Structure of

International Security, Cam

bridge University P

ress, Cam

bridge, 2003,p. 40-83.

50 O astfel de interpretare reducând strict regiunea la statele lim

itrofeM

ãrii Negre este vizibilã în luãrile de poziþie oficiale ºi în studiile dezvoltate

asupra zonei în Turcia ºi nu numai. E

xplicaþiile unei astfel de interpretãriþin de dorinþa unora dintre statele regiunii de a evita o revizuire a acordurilorreglem

entând regimul internaþional al Strâm

torilor ºi, prin consecinþã, aarealului pontic. Interviu cu specialiºtii A

SAM

(Turcia) în noiembrie 2006.

51 Vezi Alexander G

oncharenko, op.cit.; Thom

as Land, The B

lack Sea:E

conomic D

evelopments and E

nvironmental D

angers, în „Contem

poraryR

eview”, M

arch 2001, p. 144-151; Mustafa Aydin, R

egional Cooperation in

the Black Sea and Integration into E

uro-Atlantic Structures, în T

he Role

of the Wider B

lack Sea in a Future European Security, N

AT

O D

efenseC

ollege, Research B

ranch, Rom

e, Decem

ber 2005, p. 31-43; A. N

ecdetPam

ir, Energy and P

ipeline Security in the Black Sea and C

aspian Sea

Cooperation in the Form

er Soviet Space , ME

Sharpe and the EastW

estInstitute, A

rmonk, N

ew York and London, 2000.

22 Sarah Hobson, T

he Black Sea in C

risis, World Scientific P

ublishingC

o., Singapore, 1999.23 O

leksandr Pavliuk, Ivanna Klym

push-Tsintsadze, op.cit.24 C

harles Sebe, Les pays de la Mer N

oire: dans la crainte des conflitsà venir, L’H

armattan, Paris, 1997.

25 Black Sea R

egional Profile: T

he Security Situation and the Region

Building O

pportunities , Institute for Security and International Studies,Sofia, 2000-2005.

26 Graem

e P. Herd ºi Fotios M

ostakis, op.cit.27 A

nne Aldis, Security in the B

lack Sea Region: Perspectives &

Priorities , Conflict Studies R

esearch Centre Series, G

93, Sandhurst UK

,M

arch 2001.28 R

onald Asm

us, Bruce P. Jackson, op.cit.

29 Mustafa A

ydin, op.cit.30 G

raeme P. H

erd ºi Fotios Mostakis, op.cit., p. 1.

31 Ibidem, p. 3.

32 Ibidem, p. 7.

33 Ibidem.

34 Ibidem, p. 3-4.

35 Ibidem, p. 12-13.

36 Ibidem, p. 14-15.

37 Anne A

ldis, op.cit.38 D

r. Oleg Serebrian, Som

e Considerations about R

eactivation of theB

lack Sea Geostrategic E

nsemble, în A

nne Aldis, op.cit., p. 3-7.

39 Dr. Julia G

rigorieva, The R

egion under Tensions: Current B

lack SeaR

egion Stability Factors ºi C.W

. Blandy, T

he Black Sea B

asin: Obstacles to

Peaceful Developm

ent, în Anne A

ldis, op.cit., p. 8-15, respectiv 15-20.40 Stuart H

ensel, Econom

ic Reform

and the Region’s P

rospects –A

Western View

, dr. Liviu Mureºan, T

he Black Sea E

conomic C

ooperation,G

iovanni Ercolani, E

conomic Stability and Security in the B

lack Sea, C. W

.B

landy, The B

lack Sea: Energy Politics and Pressures, prof. Yury Tem

irov,Security in the B

lack Sea Region: M

ilitary Threats, în A

nne Aldis, op.cit.,

p. 21-47.

106107

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



CORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNCORIDOARELE ENERGETICE ÎNREGIUNEA EXTINSÃ A M

ÃRII NEGREREGIUNEA EXTINSÃ A M




ÃRII NEGRE– TENDINÞE ªI M

IZE STRATEGICE– TENDINÞE ªI M




IZE STRATEGICEªerªerªerªerªerban F

ban Fban Fban Fban F. Cioculescu

. Cioculescu. Cioculescu. Cioculescu. Cioculescu

Lum

ea contemporanã, în ansam

blul ei, este dependentãde existenþa resurselor energetice, dintre acesteapetrolul ºi gazele fiind de m

aximã im

portanþã. Pânã la

eventuala descoperire a unor resurse alternative, presiunea pecare statele consum

atoare o creeazã asupra celor producãtoareeste una sem

nificativã ºi ea tinde sã creascã în viitorul apropiat.Statele consum

atoare au o stare de vulnerabilitate faþã de celeproducãtoare, dar între cele douã categorii existã o anum

itãinterdependenþã.

Desigur, aceste bogãþii naturale sunt dispersate în m

ulte zoneale globului, cele m

ai cunoscute fiind Orientul M

ijlociu, Rusia-

CSI, A

frica de Nord ºi A

merica L

atinã. Conform

previziunilorA

genþiei Internaþionale a Energiei, în anul 2030 va exista o cerere

de energie cu 50% m

ai mare decât actualm

ente. Petrolul, gazeleºi cãrbunele vor avea o pondere de circa 80%

din totalul con-sum

ului energetic mondial. 1 A

genþia Internaþionalã a Energiei a

apreciat cã în 2015 cererea mondialã de energie va spori cu o

treime, adicã cu 240 m

ilioane barili pe zi. Cererea globalã de

petrol ar putea creºte cu 32% în 2015, ajungând la 93 m

ilioanebarili pe zi. C

ererea de gaz va spori ºi ea cu 45%. 2

Zona C

aucazului ºi a Mãrii N

egre prezintã o importanþã

strategicã ºi economicã deosebitã, fiind vorba atât de o regiune

Regions: C

hallenges and Solutions, în Oleksandr Pavliuk, Ivanna K

lympush-

Tsintsadze, op.cit., p. 123-156.52 R

onald D. A

smus, B

ruce P. Jackson, op.cit.; Mustafa A

ydin, op.cit.;N

icholas Dim

a, op.cit.

108109

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



va avea o lungime de 285 de kilom

etri. Costul total al proiectului

se ridicã la aproximativ 800-900 de m

ilioane de dolari, iarcapacitatea de transport va fi de circa 800 000 de barili pe zi.Iniþial, cantitatea pom

patã va fi de 35 de milioane tone de petrol

anual, urmând a se ajunge la 50 de m

ilioane tone. 4 Se estimeazã

cã va fi gata la orizontul anului 2011, asigurând conectarea Asiei

Centrale cu bazinul M

ãrii Egee (spaþiul lãrgit al M

editeranei).F

inanþarea se realizeazã doar din fonduri private. Preºedintele

rus V. Putin a declarat cã proiectul B

urgas-Alexandropolis este o

prioritate pentru sectorul energetic al Rusiei ºi pentru con-

sumatorii europeni ai hidrocarburilor din spaþiul R

usiei. 5

Proiectul a beneficiat de un lobby intens din partea B

ulgariei ºiG

reciei pe lângã statele mem

bre ale UE

, fiind vorba de o conductãcare tranziteazã teritoriile a douã state m

embre ale U

niunii.Petrolul din A

zerbaidjan ºi cel din Kazahstan va aproviziona

aceastã conductã, el plecând din portul Novorossiisk ºi ajungând

pe coasta Mãrii E

gee. Rusia va evita în acest fel tranzitul prin

Ucraina ºi B

elarus, state care au devenit mai greu de controlat

din punct de vedere politic, ºi de asemenea prin Strâm

tori, acolounde A

nkara se opune de regulã sporirii cantitãþilor tranzitate. 6

Aºa cum

subliniazã analiºtii economici, traseele cele m

ai probabilesunt B

urgas-Alexandropolis ºi B

urgas-Bitola-V

lore, proiectul fiindsusþinut cu putere de R

usia, Germ

ania, Grecia ºi B

ulgaria. 7 Înorice caz, R

usia va controla 51% dintre acþiunile consorþiului

multinaþional ce va construi conducta, prin com

paniile Trasneft(33,4 %

din acþiunile alocate Rusiei), R

osneft (33,3%) ºi G

azprom-

Neft (33,3%

). Transneft deþine monopolul conductelor petroliere

în Rusia, iar directorul acesteia a anunþat încã din aprilie 2006

cã susþine ferm proiectul. 75%

din companie este controlatã de

cãtre statul rus, dar, comparatã cu G

azprom, are o m

inimã inde-

pendenþã decizionalã faþã de cercurile de putere de la Krem

lin.

producãtoare de hidrocarburi, cât ºi de o zonã de transport alacestora. Studii bine docum

entate aratã cã în viitor va sporiconsum

ul acestor resurse, pe fondul existenþei marilor poli de

putere, state industriale avansate. Com

plexul de securitate format

de statele din Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre (RE

MN

) va firem

odelat pe termen m

ediu ºi lung ºi de aspectele energetice.Þ

inând seama de dispersarea resurselor în lum

e ºi de existenþaunor zone turbulente (O

rientul Mijlociu, A

frica de Nord), se an-

ticipeazã o creºtere a interesului marilor puteri ºi a celor re-

gionale pentru zona lãrgitã a Mãrii N

egre. Chiar dacã se vor face

progrese vizibile în folosirea energiilor alternative, dependenþam

arilor consumatori de petrol ºi de gaze naturale va rãm

âne unarealã. E

stimãri credibile aratã cã petrolul ºi gazele vor acoperi,

la orizontul anului 2020, 37,9%, respectiv 28,5%

din cererea mon-

dialã de energie. 3

Dupã cum

se ºtie, zona extinsã a Mãrii N

egre este locul detrecere a hidrocarburilor din R

usia, Asia C

entralã ºi Caucaz cãtre

Europa. În ordinea im

portanþei lor, statele care posedã strategiiregionale cu dim

ensiune energeticã au în vedere, în primul rând,

marii producãtori de gaze ºi petrol – R

usia, Kazahstanul,

Azerbaidjanul, Turkm

enistanul, dar ºi Iranul. În viitor, SUA

, UE

,C

hina, Japonia, dar ºi India, Rusia vor concura pe piaþa m

ondialãa energiei spre a avea un acces cât m

ai larg ºi mai avantajos din

punct de vedere financiar la hidrocarburi.

Conductele principaleConductele principaleConductele principaleConductele principaleConductele principale

Con

ducta B

urgas-A

lexandropolis a apãrut ca un proiect

energetic în 1991, exact în perioada în care UR

SS se afla în cursde destrãm

are. Conducta va conecta B

ulgaria, Grecia ºi R

usia ºi

110111

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



cu privire la alocarea cotelor de exploatare, au împiedicat acest

lucru. Preºedintele P

utin a avertizat cele douã state sã-ºi rezolveaceste diferende econom

ice, în caz contrar riscând sã-ºi piardãstatutul de þãri tranzitate ºi beneficiile econom

ice aferenteacestuia. 9 A

fãcut astfel o aluzie la mai vechea propunere a Turciei

adresatã Rusiei de a participa la aprovizionarea unei conducte

între porturile Samsun ºi C

eyhan, ignoratã în favoarea celei careuneºte B

urgas cu Alexandropolis. Pe 15 m

artie 2007, Putin a

vizitat Grecia, iar unul dintre obiectivele sale a fost chiar

semnarea de cãtre ºefii de stat din þãrile im

plicate a acordului dedem

arare a construcþiei conductei.

Conducta B

aku-Tbilisi-C

eyhan conecteazã Turcia, A

zerbaid-jan ºi G

eorgia. Cu cei 1 760 de kilom

etri, oleoductul este al doileaca lungim

e din lume. În m

ai 2005 a devenit operaþionalã prima

capacitate de transport. SUA

au sprijinit constant construireaacesteia, ca o m

etodã de a evita controlul absolut al Rusiei asupra

petrolului caspic. De aceea, s-a spus cã aceastã conductã are o im

-portanþã geopoliticã la fel de m

are ca ºi cea economicã propriu-

zisã. 10 Unii analiºti au m

ers chiar pânã la a afirma cã „R

usia vedeconducta B

aku-Tbilisi-C

eyhan ca fiind o conspiraþie a SUA

spre ao scoate din regiune”

11. Liderii statelor implicate în construirea

oleoductului Baku-T

bilisi-Ceyhan s-au reunit pe 13 iulie 2006 la

Istanbul pentru a celebra inaugurarea acestuia. Principalii

investitori sunt British Petroleum

, compania petrolierã de stat

din Azerbaidjan (SO

CA

R), firm

ele americane U

nocal Corp. ºi

Chevron, Statoil din N

orvegia, TPA

O din Turcia ºi E

ni SpA din

Italia. Importanþa strategicã a conductei constã în voinþa de a

ocoli spaþiul controlat geopolitic de Rusia ºi de a oferi un anum

itgrad de independenþã O

ccidentului faþã de resursele ruseºti.

În ultima perioadã se vorbeºte insistent de posibilitatea atrage-

rii unor noi parteneri precum C

hevron Texaco, din SUA

, ºiK

azMunaigazk, din K

azahstan, pentru construirea ºi exploatareaacestei infrastructuri. R

usia pare sã preseze companiile im

plicateîn gestionarea conductei C

PC

(Caspian Pipeline C

onsortium) sã

suporte o parte din costurile conductei Burgas-A

lexandropolis,sugerându-le, conform

unor analize bine documentate, cã este o

condiþie pentru sporirea volumului de hidrocarburi tranzitate

prin CP

C, de la circa 27 de m

ilioane de tone anual, în prezent, lapeste 60 de m

ilioane de tone. Aceastã creºtere fusese prevãzutã

acum câþiva ani, dar nu s-a m

aterializat, fapt ce a condus la mari

pierderi pentru cele douã companii petroliere.

Unii analiºti politici privesc foarte critic proiectul B

urgas-A

lexandropolis, evidenþiind faptul cã el va spori dependenþastatelor m

embre ale U

E de R

usia. Vladim

ir Socor afirmã chiar

cã Burgas-A

lexandropolis ar putea fi „prima conductã controlatã

de Rusia de pe teritoriul U

E ºi al N

AT

O”

8. În opinia sa, aceastanu va servi interesului U

E de a diversifica sursele de energie,

deoarece cantitatea de combustibil livrat va depinde finalm

entede voinþa M

oscovei. Petrolul va fi adus cu vapoarele din Novo-

rossiisk ºi Tuapse, eventual ºi din porturile Odessa ºi P

yvdenide pe coasta ucraineanã.

Rusia a încurajat construirea conductei pentru a evita zona

Strâmtorilor turceºti ºi a bloca eventuale accidente ecologice

sau restricþii impuse de turci. N

oua conductã va permite ocolirea

acestor coridoare de trecere foarte aglomerate ºi concurenþa cu

ruta Baku-T

bilisi-Ceyhan. În septem

brie 2006, ºefii de stat dincele trei þãri tranzitate de conductã au sem

nat un acord politicspre a grãbi începerea construcþiei acesteia, însã neînþelegerileapãrute între anum

ite companii petroliere din G

recia ºi Bulgaria,

112113

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Pipeline C

onsortium, de team

a concurenþei cu petrolul rusescla tranzitarea prin B

osfor, Kazahstanul va dirija probabil o m

areparte din petrolul sãu cãtre B

aku-Tbilisi-C

eyhan, dupã ce se vaconstrui o conductã de legãturã cu B

aku, de 800 de kilometri.

Atunci, se vor putea exporta 25 de m

ilioane de tone anual înplus prin B

TC

. Kazahstanul a atras deja com

panii de prestigiupentru exploatarea zãcãm

ântului Kashagan, fapt ce va deveni

realitate la orizontul anului 2009.În 2015, producþia de petrol a K

azahstanului va ajunge probabilla circa 150 de m

ilioane de tone anual (3,5 milioane de barili pe

zi), fiind disputatã de China, statele din U

E, R

usia, Ucraina etc.

Prin comparaþie, în 2005 producþia zilnicã de petrol a fost de 1,2 m

i-lioane de barili pe zi. C

onsorþiul de companii petroliere care a

construit Baku-T

bilisi-Ceyhan a pus la punct un set de m

ãsuri desiguranþã foarte riguroase ºi o Joint P

ipeline Security Com

-m

ission, în ideea de a descuraja tentativele de sabotaj sau furtdin partea populaþiilor locale, care nu întotdeauna au acceptat debunãvoie exproprierile. E

xistã ºi un sistem de cam

ere de luatvederi, dar ºi de pazã arm

atã regulatã în cele trei state strãbãtutede conductã. C

u fonduri date de British Petroleum

(BP

), Georgia

a înfiinþat de curând aºa-numitul Strategic P

ipeline Protection

Departm

ent (SPP

D), com

pus din peste 700 de persoane. 13 Turciaºi A

zerbaidjan nu au semnat cu B

P acorduri suplim

entare deprotecþie ºi pazã, bazându-se pe forþele arm

ate naþionale. La

rândul lor, SUA

, spre a descuraja potenþialele atacuri teroristeasupra platform

elor de exploatare a hidrocarburilor din Marea

Caspicã, au lansat iniþiativa C

aspian Guard, prin care oferã

Azerbaidjanului ºi K

azahstanului echipamente ºi instructaj pentru

activitãþile gãrzii de coastã. La rândul ei, Rusia a propus crearea

Casfor, o organizaþie de securitate prin cooperare a statelor

caspice, proiect respins de actorii importanþi ai regiunii.

Oleoductul evitã teritoriul R

usiei, iar insistenþa unor oficialiam

ericani pentru realizarea proiectului a dus la eticheta destrategie „antirusã” a acestuia. E

xistã opt staþii de pompare, iar

petrolul caspic este dirijat cãtre bazinul Mediteranei. C

irca 4m

iliarde de dolari au fost investite de companiile europene ºi

americane în acest proiect. P

ortul turcesc Ceyhan este ter-

minalul unei foste conducte (închisã actualm

ente) care lega Irakulde Turcia. P

rin utilizarea acestui traseu, Turcia vrea sã descarcetraficul m

aritim de hidrocarburi prin strâm

torile Bosfor ºi

Dardanele, evocând pericolul perm

anent al unor accidenteecologice. Se aºteaptã ca volum

ul transportat zilnic prin conductãsã fie de 1 m

ilion de barili pe zi.În plus, din 2007, K

azahstanul ar putea începe sã pompeze 3 m

ilioa-ne tone de petrol anual în B

aku-Tbilisi-C

eyhan, conform acordu-

lui-cadru din iunie 2006 privind sistemul de tranzitare a petrolului

dinspre Kazahstan cãtre A

zerbaidjan. În 2005 s-a vorbit de posibilacreare a unui consorþiu al gazelor între U

craina, Rusia ºi

Germ

ania. Însã propunerea Kievului de a fi incluse aici ºi

Uzbekistan, Turkm

enistan, Kazahstan a fost respinsã ferm

deM

oscova. Din acel m

oment, K

azahstanul a decis sã practice opoliticã de independenþã energeticã atât faþã de R

usia, cât ºi faþãde O

ccident. 12 Aspectul sensibil din punctul de vedere al secu-

ritãþii energetice este dat de faptul cã traseul conductei esteapropiat de unele focare de conflict K

urdistan, Cecenia, N

agor-no-K

arabah, Abhazia ºi O

setia. De asem

enea, nu trebuie neglijatnici riscul seism

ic. Mom

entan, petrolul din Kazahstan va circula

nu pe conductã, ci pe vapoare, iar volumul anual iniþial nu va

depãºi 7 milioane de tone. A

bia prin 2010 se poate ajunge la20 de m

ilioane de tone.D

eoarece compania rusã Transneft a refuzat sã accepte spo-

rirea cantitãþii de petrol din Kazahstan furnizat prin C

aspian

114115

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Baku

-Grozn

îi-Novorossiisk

. 16 Conducta respectivã a fost

construitã spre a se transporta petrolul din Kazahstan (Tengiz)

cãtre portul rusesc la Marea N

eagrã Novorossiisk, cu o capacitate

de încãrcare a petrolului de 180 000 de tone per petrolier. Însãaceastã conductã trece prin C

ecenia, fiind o posibilã þintã a unorsabotaje ºi atacuri teroriste. B

eneficiile aduse de acest coridorsunt: o capacitate superioarã celei a oleoductului B

aku-Supsa (6-7m

ilioane de tone) ºi construirea unei derivaþii de ocolire a Ceceniei.

S-a realizat ºi racordarea cu noul terminal petrolier caspic de la

Mahachkala. R

usia a urmãrit ºi achiziþionarea C

TC

(Consorþiul

de Conducte C

aspice), spre a controla exportul din regiuneacâm

purilor de exploatare din nordul Kazahstanului ºi a face

conexiunea cu marele term

inal petrolier de la Novorossiisk,

Cheskaris, care are o capacitate de aproxim

ativ 40 de milioane

de tone. Rusia a analizat ºi posibilitatea construirii între Suho-

dolnaia ºi Radionovskaia a unei variante pentru oleoductul Sam

ara-N

ovorossiisk, spre a evita tranzitarea prin Ucraina. Toate

conductele ce duc la Novorossiisk sau Supsa sunt privite cu iritare

de Turcia, deoarece congestioneazã traficul deja aglomerat prin

Strâmtori.

Baku

-Daghestan-N

ovorossiisk. Construirea unei conducte

între Novorossiisk ºi C

eyhan via Georgia a fost un proiect susþinut

energic de Rusia, m

ai ales spre a evita traficul prin strâmtorile

Bosfor ºi D

ardanele ºi pentru a permite tranzitarea prin R

usia apetrolului brut azer ºi kazah, dupã lansarea B

aku-Tbilisi-C

eyhan.D

in cauza conflictului din Cecenia, ruºii nu au dorit sã con-

struiascã o ramificaþie de conductã prin C

aucazul de Nord. În

fapt, existã o concurenþã certã între Baku-T

bilisi-Ceyhan ºi B

aku-D

aghestan-Novorossiisk. U

ltima dintre ele este m

ai riscantã dinpunctul de vedere al europenilor, deoarece tranziteazã regiunea

Baku-T

bilisi-Erzuru

m este o conductã de gaze inauguratã

la finele lui 2006. Acest coridor energetic este deja folosit pentru

transportarea gazului natural ce provine din marele zãcãm

ântoffshore al A

zerbaidjanului, Shah Deniz. E

xploatarea oferã 3,4m

ilioane de metri cubi de gaz ºi 1 300 de tone de gaz condensat

pe zi. Estim

ãrile aratã cã în viitorul apropiat se va ajunge la 5,6m

ilioane de metri cubi ºi 2 500 tone pe zi. D

eºi totul era pregãtitpentru darea în funcþiune a conductei încã din octom

brie 2006,m

omentul s-a am

ânat pânã în decembrie acelaºi an. G

eorgiaprim

eºte 5% din gazele livrate Turciei (ca taxã de tranzit) ºi are

dreptul sã cumpere alte 5%

la un preþ preferenþial (55 de dolarim

ia de metri cubi). În aºteptarea livrãrilor de gaz azer, G

eorgiaa prim

it asigurãri de la Azerbaidjan cã acest stat poate servi

drept coridor de tranzit pentru gazele iraniene cumpãrate de

georgieni. Însã capacitatea maxim

ã de transport nu poate depãºi2 m

ii de metri cubi pe zi, ceea ce reprezintã abia 30%

din nevoileG

eorgiei. 14

În 2007, deschiderea unor noi capacitãþi de exploatare ar putearidica producþia la nivelul de 6 m

ilioane de metri cubi pe zi,

respectiv 8,4 miliarde m

etri cubi anual ºi 2 milioane tone de gaz

condensat. Repartiþia cotelor de gaz între A

zerbaidjan, Georgia

ºi Turcia se face conform acordului sem

nat în decembrie 2006

de cele trei state pe teritoriul cãrora trece conducta respectivã.În 2001 se sem

nase un acord prealabil prin care Turcia urma sã

dispunã de 6,6 milioane de m

etri cubi de gaz pe an, restulcantitãþii revenind G

eorgiei ºi Azerbaidjanului. 15 U

lterior, Ankara

a acceptat sã cedeze o parte din cota sa celorlalþi parteneri. Pentruanul 2007, cantitatea totalã de gaz ce va tranzita prin aceastãconductã va fi de circa 1,1 m

iliarde de metri cubi. B

aku-Tbilisi-

Erzurum

permite exportul de gaze cãtre sudul E

uropei, fãrãcontrolul R

usiei.

116117

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



mestecat cu hidrocarburi de m

ai slabã calitate din Urali, aºa cum

obiºnuia Rusia sã facã. S-a convenit sã se extindã de la G

dansk laP

lok, iar Com

isia Europeanã a aprobat un credit pentru studiul

de fezabilitate tehnicã ºi comercialã. În m

ai 2002 a devenitoperaþionalã prim

a capacitate de funcþionare a conductei, fiindvorba de transportarea a 9 m

ilioane de tone, cu perspectiva de ase ajunge la 14,5 m

ilioane de tone. Petrolul caspic urma sã fie

dus de la noul terminal P

ivdenny pânã la confluenþa cu marea

conductã Drujba ºi de acolo cãtre Polonia ºi E

uropa de Vest.Societatea ucraineanã N

aftohaz Ukrayiny ºi com

pania subsidiarãU

krTransNafta urm

au sã aibã controlul asupra conductei. Rusia

s-a opus acestui proiect care avantaja Polonia, statele baltice ºichiar G

ermania. C

antitatea de petrol tranzitatã este foarte micã,

ceea ce nemulþum

eºte guvernul de la Kiev. M

ai rãu, Ucraina nu

dispune de banii necesari spre a asigura un flux substanþial ºicontinuu de petrol caspic prin conductã. D

e asemenea, nu are

fonduri spre a conecta Odessa-B

rodi cu rafinãriile existente.R

usia a reuºit sã împiedice K

azahstanul sã livreze combustibil

pe acest coridor, prin presiuni diplomatice ºi econom

ice. SUA

,prin vocea secretarului pentru energie B

ill Richardson, au sprijinit

proiectul conductei. În anul 2003, firma ruso-britanicã T

NK

-BP

s-a strãduit sã facã lobby pentru ca petrolul caspic sã fie dirijatcãtre sudul E

uropei, prin Strâmtorile turceºti, nu cãtre E

uropade N

ord, aºa cum dorea guvernul ucrainean.

Abia în aprilie 2003 K

azahstanul, prin compania petrolierã

de stat KazM

unaiGaz, anunþa cã s-a ajuns la un acord com

ercialcu firm

e precum C

hevron Texaco, Exxon M

obil, BP, Lukoil –

mem

bre ale Consorþiului Tengizchevroil – spre a se pom

pa6 m

ilioane tone anual de petrol prin Odessa-B

rodi. Deoarece nu

existau încã oferte concrete de petrol caspic pentru conductã ºi

secesionistã Abhazia. Însã zona D

aghestanului cunoaºte ºi earevolte ºi m

iºcãri de gherilã ale separatiºtilor islamici, de aceea

traseul acesta nu este nici el foarte sigur. În ianuarie 2007,A

zerbaidjanul a fãcut un pas major în acþiunea sa de îndepãrtare

politico-economicã de R

usia. Statul caucazian a refuzat sã plãteascãpreþul crescut pentru gaze naturale solicitat de G

azprom (230

de dolari) ºi concomitent a anunþat cã sisteazã furnizarea de petrol

prin conducta Baku-N

ovorossiisk. Motivul invocat de autoritãþile

de la Baku este acela cã statul are nevoie de rezervele de petrol

pentru a le putea folosi pe post de combustibil pentru centralele

electrice. 17 Acestea erau pânã de curând þinute în funcþiune cu

gaz rusesc… A

ºadar, Azerbaidjanul, care nu ºi-a dezvoltat de ajuns

infrastructurile de exploatare a gazelor ºi petrolului la cotesuficiente spre a satisface ºi nevoile interne ºi pe cele externe,este decis sã utilizeze centralele electrice folosind com

bustibiliidin producþia internã. E

xploatarea la randament m

axim a rutei

Baku-T

bilisi-Ceyhan ºi a viitoarei N

abucco va rezolva, probabil,situaþia energeticã a acestei þãri.

Con

ducta B

aku-T

bilisi-Supsa a devenit operaþionalã din

aprilie 1999. Graþie acesteia, A

zerbaidjanul a reuºit sã îºi tran-sporte petrolul printr-o zonã care scapã controlului R

usiei,principalii beneficiari fiind A

zerbaidjanul ºi Georgia

18. Supsa esteun port georgian la M

area Neagrã.

Conducta O

dessa-Brodi are o lungim

e de 674 de kilometri.

Iniþiativa a aparþinut Ucrainei ºi Poloniei, cu sprijiul SU

A, iar

petrolul provenit din Kazahstan ºi A

zerbaidjan urma sã fie

transportat astfel cãtre Europa C

entralã ºi de Vest. Volumul

tranzitat urma sã fie de 40 de m

ilioane tone anual. Guvernul

ucrainean urmãrea sã obþinã acces la un petrol superior, nea-

118119

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Nord-E

st, aºadar ea ar putea fi beneficiara extinderii conducteicãtre P

lock.Totuºi, la finele anului 2006, au existat destule indicii privind

decizia preºedintelui ucrainean de a renunþa la conectarea cuterm

inalul Plock. C

ercurile de afaceri ucrainene din jurul pre-m

ierului V. Ianucovici au fãcut presiuni pentru conectarea lam

area conductã Drujba, care tranziteazã U

craina ºi Slovacia,reuºind sã îl atragã de partea lor pe m

inistrul energiei ºi com-

bustibililor ucrainean Iuri Boyko

20. În acest caz, se vor folosi ca-pacitãþile de prelucrare ale rafinãriilor din C

ehia, Litvinov ºi

Kralupy. G

uvernul ucrainean a manifestat inform

al preferinþa sapentru interconectarea conductei respective cu oleoductul slovacTranspetrol, parte a conductei D

rujba. În acelaºi timp, K

ievul anegociat neoficial cu G

azprom construirea unui gazoduct de

conectare, în lungime de 230 de kilom

etri (capacitate de 20 dem

iliarde metri cubi/an) între B

ohorodcany ºi Ujhorod, adicã la

frontiera cu Slovacia. D

acã pentru Ucraina soluþia slovacã este un substituent

acceptabil al celei poloneze, din punctul de vedere al statelorm

embre ale U

E ea reprezintã un scenariu m

ai puþin fericit.M

otivul este acela cã Rusia are ºanse m

ai mari sã achiziþioneze

conducta slovacã de petrol, în acest caz europenii nereuºind sãdim

inueze semnificativ m

onopolul rusesc asupra gazelor caspice.Polonia este una dintre principalele susþinãtoare ale U

craineiprivind integrarea în N

AT

O ºi U

E, iar anunþul preºedintelui

Iuºcenko de la finele lui octombrie 2006 privind schim

bareadirecþiei conductei a produs iritare la Varºovia. Pe de altã parte,U

E, prin vocea com

isarului pentru energie, A. P

iebalgs, a anunþatîn ianuarie 2007 cã doreºte o „ram

ificare” a conductei Drujba

spre Lituania, pentru ca petrolul din CSI sã poatã ajunge ºi în

Polonia ºi spre statele baltice.

nici potenþialii cumpãrãtori nu îºi m

anifestau interesul, pre-ºedintele ucrainean K

ucima declara în aprilie 2003 cã respectiva

conductã ar putea transporta petrol rusesc, fapt ce ar fi adusK

ievului un profit de circa 90 de milioane de dolari anual, taxe

de tranzitare, plus acces la petrol pentru nevoile economice

curente.În repetate rânduri, oficialii ruºi din dom

eniul energiei auafirm

at cã Rusia nu dorea ca petrolul sãu sã fie tranzitat cãtre

Europa de N

ord, deoarece acolo nu exista o piaþã pentru acestcom

bustibil. Raþiuni econom

ice cereau ca Rusia sã gãseascã un

coridor de transport al petrolului cãtre sudul Europei. A

cest punctde vedere a fost criticat de secretarul de stat adjunct pentruafaceri europene ºi eurasiatice Steven P

ifer, care considera cãpetrolul caspic este cea m

ai bunã soluþie pentru Odessa-B

rodi,existând atât ofertã, cât ºi cerere suficiente. D

in cauza presiunilorR

usiei ºi a perspectivelor economice excelente oferite de con-

ducta Baku-T

bilisi-Ceyhan care se afla în construcþie, K

azahstanul,prin vocea am

basadorului în Ucraina, anunþa cã nu are

posibilitatea de a oferi suficient petrol pentru acest coridor detransport. În septem

brie 2006, preºedintele ucrainean V. Iuºcenkos-a întâlnit cu om

ologul sãu azer ºi a propus ca acest stat sã acceptesã livreze 4,5 m

ilioane de tone de combustibil pentru U

crainaprin conducta în cauzã. B

aku a dat de înþeles cã este interesat îndiversificarea exporturilor de energie. 19

Proiectul O

dessa-Brodi a fost readus în discuþie în vara anului

2005, atunci când Com

isia Europeanã a acceptat ca un consorþiu

de companii europene sã finalizeze studiile necesare construirii

unei ramificaþii a conductei respective, pânã la P

lock, în Polonia.C

ompania polonezã P

KN

Orlen este direct interesatã sã dezvolte

sau sã preia infrastructuri energetice în Polonia ºi Germ

ania de

120121

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



sã vadã Rusia acaparând toate coridoarele de transport al energiei

cãtre Europa, lucru cu care Turcia este de acord. 21 Însã ea nu

vrea sã obstrucþioneze proiectul de teama unor represalii ruseºti,

cum ar fi dim

inuarea fluxurilor energetice prin Blue Stream

saualegerea unui coridor energetic cãtre G

recia, marea rivalã istoricã.

Oficialii turci ºtiu cã R

usia a conceput Blue Stream

2 ºi ca pe unrival al conductei N

abucco, existând o probabilitate crescutã caprim

a conductã sã devinã operaþionalã înainte de cea de-a doua,din pricina distanþei m

ai mici ºi a obstacolelor geografice. 22 E

im

ai realizeazã ºi cã europenii nu vor tolera nimic care sã fie ostil

proiectului Nabucco, în care s-au pus atâtea speranþe privind

diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie.D

acã totuºi turcii acceptã planul rusesc al conductelor supli-m

entare, este posibil sã asistãm la construirea unei conducte de

legãturã între Ceyhan ºi Sam

sun, aºadar s-ar ajunge la conectareaB

aku-Tbilisi-C

eyhan cu Blue Stream

23, ultima fiind un gazoduct

submarin care conecteazã prin M

area Neagrã portul rusesc D

jugbacu portul turcesc Sam

sun (de o capacitate de 16 miliarde de m

etricubi anual).

Totuºi, reticenþele Turciei ar putea sã se risipeascã rapid, încondiþiile în care ºi unele state m

embre ale U

E sunt gata sã

semneze acorduri cu com

paniile ruse de petrol ºi gaze, chiar îndauna proiectului N

abucco. La m

ijlocul lunii martie, guvernul

ungar a anunþat cã este dispus sã accepte extinderea Blue Stream

dinspre Turcia ºi Balcani pe teritoriul ungar. D

acã Ungaria tinde

sã devinã un nod energetic pentru gazul rusesc destinat Europei

Centrale, atunci solidaritatea statelor din U

E va prim

i o loviturãserioasã. U

nele voci critice au acuzat Budapesta de sabotarea

proiectului Nabucco, aºadar eventualul accept al A

nkarei nu vaface decât sã înrãutãþeascã atm

osfera tensionatã în acest mom

ent.G

uvernul turc nu va putea afirma precum

cel ungar, prin voceaprim

ului-ministru, cã N

abucco este „un vis îndepãrtat”, deoarece

Blue Stream

. Este o conductã dirijatã de R

usia spre Turcia,cu scopul de a diversifica strategia de export a prim

ei ºi a împiedica

pãtrunderea concurenþilor vest-europeni pe piaþa turcã. Sunt douãconducte îngem

ãnate, cu o capacitate de 565 Bcf ( billion cubic

feet – miliarde de picioare cubice). C

onstrucþia s-a terminat în

octombrie 2002. P

reþul lucrãrilor a fost estimat la 3,3 m

iliardede dolari. D

in februarie 2003, fluxul de gaze a început sã sedesfãºoare în m

od constant. Rusia, Turcia ºi Italia sunt statele

implicate în proiectul care se bazeazã pe un joint venture între

Gazprom

ºi compania italianã E

NI, dem

arat în 1997. Este o

conductã de mare adâncim

e, pe alocuri ajungând la 2 150 de metri

sub nivelul mãrii. În acest scop, s-a folosit tehnologia Saipem

700, furnizatã de firma italianã E

NI. B

lue Stream are punctul de

plecare în sudul Rusiei, la Izobilnoy, strãbate bazinul M

ãrii Negre,

ajungând la Samsun în Turcia ºi, de acolo, la A

nkara. Aºadar,

Turcia are peste 800 de kilometri de conductã. În septem

brie2006, preºedintele Rusiei, V. Putin, s-a întâlnit cu A

lexei Miller, di-

rectorul Gazprom

ului, propunând construirea unei a doua conducteB

lue Stream cu dublu traseu – pentru gaze ºi petrol. În acest fel,

capacitatea de transport va spori de la nivelul de 3,7 miliarde de

metri cubi în 2006 la circa 30 de m

iliarde de metri cubi în

mom

entul când noile conducte vor deveni operaþionale. Blue

Stream 2 va putea transporta 8 m

iliarde de metri cubi anual,

dintre care 5 miliarde vor fi destinate Italiei. F

irma italianã E

NI

ºi Gazprom

sunt în principiu de acord sã semneze un contract

preliminar în acest sens, dar ºi com

pania ungarã MO

L este

interesatã sã participe la proiect.O

pinia publicã turcã este oarecum îngrijoratã de dependenþa

energeticã a Turciei faþã de Rusia, dar ºi de intenþia ruºilor de a

restructura sistemul turcesc de conducte. În plus, A

nkara nudoreºte sã irite U

E, în care aspirã sã se integreze. U

E nu vrea

122123

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



cel dintre Constanþa ºi P

iteºti, fiind necesarã doar realizareaconexiunii P

iteºti-Pancevo, cu inversarea sensului de funcþionare

a pompelor de petrol din oraºul sârbesc. Petrolul ar urm

a sãm

eargã de la Pancevo la Trieste ºi Om

isali, la preþuri destul descãzute. 24 O

misali, port croat la A

driatica, este varianta de traseucare ar perm

ite conectarea mai rapidã cu Trieste, prin Slovenia

( South East E

uropean Line). Riscurile politice sunt relativ m

ici,deoarece Serbia, m

oºtenitoare alãturi de Muntenegru a fostei

Iugoslavii, tinde spre integrarea în NA

TO

ºi UE

, aºadar estepuþin probabil sã se ajungã din nou la conflicte precum

cele dinanii ’90 ai secolului trecut. U

n risc mai m

are îl reprezintã posibilapoluare cu petrol a râurilor din sudul R

omâniei ºi im

plicit aD

unãrii. Din aceastã conductã s-ar putea desprinde o ram

ificaþiecãtre sudul U

ngariei ºi centrul Sloveniei, urmând ca traseul

acesteia sã fie spre Trieste. De aici, se poate realiza inter-

conectarea cu Trans-Alpine P

ipeline care transportã combustibilul

cãtre Austria, G

ermania ºi C

ehia. Deºi R

omânia a depus eforturi

diplomatice m

ajore, cãutând sã convingã statele occidentale deavantajele strategice ºi econom

ice ale acestui traseu energetic,se pare cã s-a preferat B

aku-Tbilisi-C

eyhan. Existã ºi o rivalitate

între aceste trasee – Constanþa-Trieste ºi B

urgas-Alexandropolis,

inclusiv Baku-T

bilisi-Ceyhan

25 –, dar acest fapt nu trebuie sãafecteze relaþiile dintre statele respective.

Nabu

cco reprezintã un proiect ambiþios de transportare a

gazului din Azerbaidjan, K

azahstan ºi eventual Iran26, cãtre

Turcia, Bulgaria, R

omânia, U

ngaria ºi Austria. P

reþul estimativ

este de circa 5 miliarde de dolari, dintre care R

omâniei îi revin

de plãtit 800 de milioane de euro. 27 C

onducta va avea 3 300 dekilom

etri. De m

enþionat cã Rom

ânia, alãturi de celelalte stateim

plicate, a semnat la V

iena acordul de demarare a lucrãrilor la

a dat multiple asigurãri cã are un interes m

ajor în realizareaacestuia. U

n eventual eºec al Nabucco ar spori sentim

entul deneîncredere al m

ultor europeni la adresa Turciei, ca potenþialcandidat la integrarea în U

E.

Constanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-TriesteConstanþa-Pancevo-Trieste

Rom

ânia este foarte interesatã de realizarea acestui proiectal C

onductei Paneuropene de petrol P

EO

P, prin care þiþeiul caspicar ajunge în Italia, trecând prin B

alcanii de Vest. Proiectul concu-

reazã cu Burgas-A

lexandropolis, acesta din urmã fiind puternic

susþinut de Rusia. Factorii de decizie din R

omânia au beneficiat

de sprijinul unor cercuri politice ºi economice influente din

Franþa ºi Italia, dar ºi de sprijinul diplom

atic al UE

ºi SUA

,conºtiente de im

portanþa terminalului din portul C

onstanþa întransportarea petrolului caspic cãtre E

uropa de Vest. De asem

e-nea, M

idia ºi Nãvodari sunt considerate centre de rafinare (com

-binate petrochim

ice) valoroase. Rom

ânia ar urma sã cheltuiascã

circa 1,25 miliarde de dolari la un volum

de 40 miliarde de tone

þiþei pe an sau chiar 2,1 miliarde de dolari pentru un volum

de80-90 de m

iliarde pe an. În schimb, ar prim

i ca taxã de tranzitsuficient petrol spre a alim

enta majoritatea rafinãriilor existente în

þarã. Petrolul ar urma sã vinã din K

azahstan pânã la Novorossiisk,

apoi pânã la Constanþa. S-a stabilit de cãtre experþii rom

âni ºistrãini cã traseul R

omânia-Iugoslavia (Serbia)-C

roaþia-Italia(T

rieste) ar fi varianta optimã în plan econom

ic. Lungim

eaconductei ar fi de circa 1 400 de kilom

etri, luându-se în calcul ºiposibilitatea utilizãrii unui al doilea term

inal la Marea A

driaticã,cel de la O

misali. S-a vorbit de transportarea a peste 30-40 m

i-lioane de tone de þiþei anual (660 000 de barili pe zi). C

ostulestim

ativ ar fi de 1-1,5 miliarde de dolari. R

omânia este avantajatã

de existenþa unor segmente de conductã gata realizate, anum

e

124125

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Com

pania austriacã OM

V deþine 50%

din compania ce ar urm

asã construiascã „N

abucco”. Multe state europene sperã ca, între

timp, o parte dintre sancþiunile im

puse Iranului de cãtre SUA

sãfie ridicate, astfel încât gazul iranian sã poatã fi utilizat, alãturide cel azer ºi kazah. K

azahstanul a reuºit sã exporte în 2006petrol brut în volum

de 57 de milioane de tone. 25 de tone au

fost alocate conductei CP

C ( C

aspian Pipeline Consortium

), fiindtrim

ise spre Novorossiisk, 15 m

ilioane de tone trimise R

usieiprin conducta A

tyrau-Samara, ºi alte 2,5 m

ilioane de tone rafi-nãriei O

renburg, din Rusia. A

ºadar, grosul rezervelor petrolieredisponibile a fost trim

is cãtre Europa, via R

usia. Chinei i-au

revenit abia 2,5 milioane de tone prin conducta A

tasu-Alashankou.

Unii analiºti politico-econom

ici constatã tendinþa autoritãþilorpolitice din K

azahstan de a lãsa în stare de „adormire” aºa-num

itaalianþã strategicã cu R

usia, în timp ce m

ultiplicã semnalele de

cooperare ºi parteneriat atât cu Europa ºi SU

A, cât ºi cu C

hina.În acest fel, se produce treptat o separare a R

usiei ºi Kazah-

stanului ºi apare chiar o stare de „rivalitate latentã”. 28 Rusia nu

vede cu ochi buni nici conducta sino-kazahã ºi nici participareaîn viitorul apropiat a A

stanei la aprovizionarea conductei Baku-

Tbilisi-C

eyhan sau chiar a conductei Nabucco. P

rimul-m

inistrukazah, K

arim M

asimov, a solicitat în ianuarie 2007 stabilirea unui

control strict asupra companiilor petroliere strãine ce activeazã

în aceastã þarã, sugerând faptul cã privilegiile de care se bucuraufirm

ele ruseºti de profil nu mai pot continua.

Analistul politic V

ladimir Socor dem

onstreazã cã Rusia are

un cvasimonopol asupra resurselor energetice exportate din

Kazahstan, fiind vorba de 43 de tone din totalul de 57 m

ilioanede tone de petrol kazah exportat. 29 Pe 26 iunie 2006, la V

iena,m

iniºtrii energiei din statele beneficiare ale viitorului oleoduct(tranzitate de conductã) s-au reunit, alãturi de com

isarul pentru

conductã în iunie 2006. UE

îºi pune mari speranþe în realizarea

acestei conducte, ale cãrei lucrãri ar putea demara în 2008 spre

a se finaliza în 2011 în cea mai optim

istã variantã. Abia în 2020,

aceasta va ajunge la gradul de maxim

ã operaþionalizare, esti-m

ându-se cã între 26 ºi 32 de miliarde de m

etri cubi pe an (între70 ºi 90 de m

ilioane de metri cubi pe zi) vor putea fi transportaþi

în acest fel. Pentru început, se vor exploata gazele din imensul

depozit offshore azer Shah Deniz (peste 1 000 de m

iliarde dem

etri cubi).Pe 26 iunie 2006, C

omisia E

uropeanã a dat undã verde pro-iectului N

abucco. Firm

ele implicate în acest proiect sunt: B

otas(Turcia), B

ulgarGaz (B

ulgaria), Trans-G

az (Rom

ânia), MO

L(U

ngaria), OM

V (A

ustria), fiecare cu câte 20%. A

ceste companii

au cerut Com

isiei Europene o exceptare de la clauza care im

puneacordarea accesului la conductã pentru operatori la un preþ re-glem

entat în prealabil, pentru a putea încheia contracte defurnizare pe term

en lung (de peste 10 ani). Surse din cerculcom

isarului european pentru energie, Andris P

iebalgs, considerãposibilã acordarea unor scutiri dintr-un m

otiv simplu: iniþial

neglijat, acest proiect este foarte interesant pentru UE

, actorinternaþional aflat într-o stare de neplãcutã dependenþã faþã deim

porturile de petrol ºi gaz din Rusia. D

acã se va realiza, Nabucco

va permite dim

inuarea influenþei ruseºti în dirijarea fluxurilorenergetice cãtre E

uropa. „Com

isia Europeanã este interesatã în

proiectul «Nabucco», ca o sursã alternativã de energie”, a declarat

purtãtorul de cuvânt al comisarului pentru energie, Ferran

Tarradellas Espuny, ziarului „C

otidianul” în 2006. „Construirea

unei noi conducte de gaz, care sã lege Europa cu zona Turciei,

este o prioritate pentru Com

isie, interesatã sã-ºi diversifice sur-sele ºi infrastructura.”

126127

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



22 milioane de tone anual ºi 27 m

ilioane de tone în 2006.Iniþiatorii acestui proiect au constituit o C

omisie de stat pentru

acceptare, care a verificat atent cererile de construcþii, siguranþaexploatãrilor ºi a protecþiei m

ediului. Capacitatea C

PC

urmeazã

sã creascã de 2,5 ori în urmãtorii ani, prin construirea unei noi

staþii de pompare, a unor capacitãþi de stocare ºi a unei instalaþii

de încãrcare. În stadiul ultim de dezvoltare, prin C

PC

se vorputea transporta 67 de m

ilioane de tone anual. Ceea ce deo-

sebeºte CP

C de alte conducte este faptul cã a fost construitã din

fondurile unor companii transportatoare de petrol, pentru pro-

priile lor nevoi, nu spre a servi unor terþi. Gestionarea canti-

tãþilor transportate ºi a preþurilor se face prin consens întreacþionari, pe baza obligaþiilor contractuale stabilite.

Activitatea C

PC

se bazeazã mai ales pe exploatarea zãcã-

mintelor de petrol de la Tengiz, de acolo provenind m

ajoritateacelor 60-65 de m

ilioane de tone de petrol extrase ºi exportatede K

azahstan. Deºi are un potenþial enorm

, acest zãcãmânt nu a

dat decât 13 milioane de tone anual în anii 2004, 2005 ºi 2006, în

locul celor 20 de milioane care fuseserã planificate începând din

2005.D

eºi companiile TengizC

hevroil ºi Exxon M

obil, care ex-ploateazã zãcãm

ântul, afirmã cã pot spori nivelul de extracþie,

Rusia nu ºi-a dat încã acordul pentru creºterea capacitãþii de

operare a conductei CP

C de la 27-30 de m

ilioane de tone anual(2005 ºi 2006) la 65 de m

ilioane de tone sau chiar 72 milioane în

2009. Ruºii invocã problem

e tehnice, ecologice, dar ºi tarife detranzit, autoritate m

anagerialã etc. spre a favoriza compania

Transneft, dornicã sã preia controlul asupra terminalului de la

Novorossiisk. C

onducerea Transneft (din care face parte însuºim

inistrul rus al energiei, Viktor K

hristenko) nu ºi-a dat acordulpentru extinderea C

PC

, fapt pentru care a fost aspru criticatã de

energie al UE

, A. P

iebalgs, ºi au semnat declaraþia m

inisterialãde sprijin pentru N

abucco. Fãrã îndoialã, acesta are o valoare

economicã ºi geostrategicã uriaºã pentru U

E ºi statele m

embre,

fiind considerat un proiect energetic vital. De aceea, orice fel de

presiuni venite din partea Rusiei sau a altor state, care ar putea

crea greutãþi în calea acestuia, vor provoca reacþii energice dinpartea U

niunii. Iar statele tranzitate de conductã vor dobândiprobabil un rol geopolitic m

ai important în ansam

blul UE

.

Con

sorþiul C

ondu

ctei Caspice ( C

aspian Pipeline C

on-sortium

– CP

C) este un m

are proiect de investiþie cu participarestrãinã. C

osturile estimate au fost de circa 1,5 m

iliarde de dolari.C

PC

Rusia ºi C

PC

Kazahstan s-au asociat în acest scop, fiind

atrase în total zece firme din ºapte þãri. R

usia deþine 24% din

acþiunile CP

C, iar K

azahstan 19%. P

rin Novorossiisk este

exportatã circa 90% din cantitatea de petrol vândutã de R

usiaanual 30, însã Turcia este iritatã de aglom

eraþia cauzatã de petro-liere în B

osfor ºi Dardanele, precum

ºi de riscurile ecologice. Îndecem

brie 2003, Turcia a restricþionat traficul prin Strâmtori,

invocând securitatea naþionalã.P

rincipala conductã transportã petrol din vestul Kazahstanului

cãtre noul terminal m

aritim din R

usia (Novorossiisk). Lungim

eaacesteia este de 1 510 de kilom

etri. Dacã fazele iniþiale de con-

struire a conductei au fost finanþate de cãtre companiile private

implicate în proiect (C

hevron, KazM

unayGaz), expansiunea

viitoare se va face din câºtigurile realizate de CP

C. A

ctivitateaC

PC

a început în octombrie 2001, iar în 2002 a fost introdus oil

quality bank, un mecanism

care permite transportatorilor de

petrol sã cunoascã valoarea de piaþã a diverselor sortimente ale

acestuia. Dacã în 2003, conducta perm

isese transportarea a 16m

ilioane de tone de petrol, pânã la mijlocul lui 2004 s-a ajuns la

128129

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Moscova a fãcut tot posibilul spre a bloca apariþia unor con-

ducte care sã o ocoleascã ºi sã lege Kazahstanul de G

eorgia (deasem

enea, nu a permis accesul petrolului kazah cãtre porturile

ruseºti, de unde sã fie trimis cãtre Vest), Turcia sau U

craina.P

roducþia petrolierã de la Tengiz are un singur coridor de trans-port, anum

e conducta Tengiz-Novorossiisk, controlatã de com

-panii ruseºti ºi strãine. F

irmele ruseºti au preferat sã pãstreze

volumul de exploatare la nivelul de 13 m

ilioane de tone anual înultim

a vreme, spre iritarea guvernului kazah ºi a com

paniiloram

ericane Chevron ºi E

xxon Mobil. 33

Finalm

ente, Kazahstanul ºi C

hina au construit o mare con-

ductã cãtre Est (spre X

injiang în vestul Chinei) ºi au prom

is cãvor livra petrol pentru B

aku-Tbilisi-C

eyhan ºi gaz pentru conductaN

abucco. Rusia a blocat, prin tarifele practicate, folosirea

conductei CP

C de cãtre m

arile consorþii occidentale – Exxon

Mobil, C

hevron – la nivelul dorit de acestea. Ruºii se strãduie sã

împiedice construirea unei m

ari conducte transcaspice care i-arpriva de controlul asupra gazului din A

sia Centralã ºi i-ar obliga

sã îl cumpere la un preþ m

ai apropiat de cel de pe piaþa liberã. 34

De aceea, propunerea K

azahstanului ºi Azerbaidjanului de a se

demara construcþia conductei transcaspice nu va fi cu siguranþã

bine primitã la M

oscova. Existã sem

nale cã iritarea Rusiei a fost

receptatã clar de oficialii kazahi. Pe 27 februarie 2007, Baktykoja

Izmuham

betov, ministrul kazah al energiei, a afirm

at în cursulunei întâlniri cu m

inistrul de externe al Azerbaidjanului, E

lmar

Mam

madyarov, cã A

stana a avut discuþii cu oficiali europeni ºiam

ericani asupra proiectului, dar þara sa nu poate ignora opoziþiaR

usiei, care condiþioneazã acceptarea sa de acordul tuturor sta-telor riverane la C

aspica, inclusiv Iranul.R

ãmâne ca oficialii din U

E ºi SU

A sã încurajeze proiectul

într-un mod cât m

ai convingãtor. Însã statul kazah a ajuns deja la un

mass-m

edia. Motivele invocate au fost de ordin financiar ºi de

nivel de participare în consorþiu. Aceasta deºi K

azahstanul aanunþat cã poate suplim

enta cantitatea de petrol pentru CP

C, în

urma sporirii extracþiei la zãcãm

ântul Tengiz (circa 12 milioane

de tone anual)… V

icepreºedintele Transneft, Sergei Grigoriyev,

a afirmat în aprilie 2006 cã nu doreºte sã vadã o com

petiþie acerbãîntre petrolul rusesc ºi cel kazah pentru dreptul de a trece prinStrâm

tori. 31 În viitor, este de aºteptat ca statul kazah sã dirijezeo m

are parte din petrolul sãu cãtre Baku-T

bilisi-Ceyhan, dar ºi

cãtre China.

CP

C este, probabil, singura conductã petrolierã privatã din

Rusia, fapt ce nu convine autoritãþilor de la M

oscova. 32 Nu este

greu de vãzut cã Rusia vrea sã m

onopolizeze cãile de transport alhidrocarburilor cãtre E

uropa, servind ca intermediar între statele

din Asia C

entralã ºi UE

. Tendinþa de a folosi hidrocarburile tran-zitate prin C

PC

, spre a alimenta o conductã precum

Burgas-A

le-xandropolis, care doar va ocoli Strâm

torile turceºti, sugereazãcã M

oscova pare decisã sã utilizeze ºi CP

C ca pe o „arm

ã” geo-politicã ºi geoeconom

icã faþã de SUA

ºi UE

.În acelaºi tim

p, tensiunile cu Turcia privind tranzitareaB

osforului ºi pericolul poluãrii mediului sunt greu de înlãturat

pe termen lung. Im

portanþa CP

C se leagã de dorinþa R

usiei de aîºi asigura un m

onopol asupra transportului de petrol dinspreK

azahstan cãtre Europa. Se estim

eazã cã 90% din exporturile de

petrol ºi 100% din gazele K

azahstanului merg cãtre R

usia sautranziteazã acest stat. K

azahstanul a întocmit un proiect de

conductã transcaspicã, cu punct de plecare la Tengiz apoi legãturãcu Turkm

enistan, traseu submarin cãtre B

aku, de unde se intrãpe coridorul T

bilisi-Erzurum

. Proiectul urm

eazã a fi înaintat cãtreC

omisia E

uropeanã, în dorinþa unui gir politic ºi a unei susþinerifinanciare.

130131

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



(gazoductul baltic ce va fi construit), iar prima prin U

craina.U

nii analiºti afirmã cã, în eventualitatea în care firm

ele ruseºtiar dobândi controlul asupra sistem

ului ucrainean de conducte,G

UE

U ar putea fi dirijatã cãtre R

omânia, pe la nord de C

onstanþa,iar pe traseul sãu m

aritim de m

are adâncime, între G

eorgia ºiU

craina, se va încruciºa cu Blue Stream

. 35 De la 8 m

iliarde dem

etri cubi în prima fazã, se va ajunge la 16 m

iliarde pe an ºi în atreia fazã 32 de m

iliarde de metri cubi, prin preluarea unor volum

eînsem

nate de gaz din Turkmenistan ºi K

azahstan. Dupã toate

probabilitãþile, statele din UE

vor încuraja acest proiect, îndorinþa lor de a reduce dependenþa energeticã faþã de R

usia.

Gazoductul transcaspic Turkm

enistan-U

craina-Balcani.

Proiectul a fost iniþiat de SU

A în 1998, fiind vorba de aproxim

ativ16 m

iliarde de metri cubi anual în prim

a fazã ºi 32 de miliarde

ulterior. Turkmenistanul are rezerve m

ari de gaz, dar, de regulã,nu a dorit sã ignore opoziþia R

usiei faþã de proiect. În 2006,puþin înainte de a m

uri, preºedintele Nyazov se decisese sã nu

mai accepte preþul pe care ruºii i-l im

puneau pentru gazul pecare îl am

estecau cu al lor ºi îl livrau Ucrainei. E

l semnase cu

China un acord privind un studiu de fezabilitate asupra unei

conducte care ar fi urmat sã transporte gazul turkm

en cãtre vecinulde la E

st. De asem

enea, urmãrea cu interes perspectiva unui

gazoduct transafgan, care ar fi permis exportul gazelor cãtre India

ºi Pakistan. V

idul de putere cauzat de decesul acestuia a lãsatþara vulnerabilã în faþa presiunilor R

usiei. Noul lider interim

arG

urbanguly Berdym

ukhamm

edov ºi cercul sãu de apropiaþi audat de înþeles cã sunt deciºi sã nu m

ai accepte poziþia de„vasalitate” energeticã a Turkm

enistanului faþã de Rusia. D

i-versificarea opþiunilor de export pentru gaze a devenit o prioritatea politicii externe a þãrii. 36 R

usia se opune tentativei Turk-

nivel de producþie de 29 de miliarde de m

etri cubi în 2006-2007ºi se aºteaptã un nivel de 40-50 de m

iliarde în 2010-2015. Guvernul

de la Astana pare sã se team

ã de menþinerea m

onopolului rusescasupra exporturilor sale de gaze cãtre exterior, de aceea are deales între a încuraja aºteptãrile C

hinei (care sperã sã importe

nu mai puþin de 10 m

iliarde de metri cubi în urm

ãtorii ani) ºi aalege varianta euro-am

ericanã a conductei transcaspice. În acestproiect transcaspic, A

zerbaidjanul pare a fi principala verigãregionalã de susþinere, iar K

azahstanul ºi Turkmenistanul, m

ariibeneficiari ai posibilitãþii de a exporta hidrocarburile cãtre Vest.

Proiecte de conducteProiecte de conducteProiecte de conducteProiecte de conducteProiecte de conducte

Georgia-U

craina-U

E (G

UE

U). E

ste vorba de un gazoductaflat în stadiul de proiect, sub egida firm

elor de consultanþãP

ipeline Systems E

ngineering din Londra ºi R

adon Ishizumi

din New

York. El îºi propune sã aducã gazul caspic prin G

eorgia,pe fundul M

ãrii Negre, urm

ând sã se realizeze astfel conectareala o conductã transcaspicã existentã. P

rima capacitate de exploa-

tare se va baza pe marele depozit de gaze Shah D

eniz, din apeleA

zerbaidjanului, estimãrile fiind de circa 8 m

iliarde de metri

cubi anual. De altfel, Shah D

eniz singur ar putea sã ofere circa20 de m

iliarde de metri cubi anual. D

in Georgia, conducta poate

merge prin U

craina cãtre Polonia. Proiectul ia în calcul posibilita-

tea ca GU

EU

sã fie o conductã derivatã din Baku-T

bilisi-Erzurum

pe teritoriul Georgiei, apoi cãtre Supsa, pe m

alul Mãrii N

egre,spre Feodosia (U

craina). De aici, s-ar conecta cu una dintre

conductele de gaz care trec dinspre Ucraina spre Polonia. S-ar

putea ajunge la o situaþie de paralelism între Polonia ºi G

ermania,

ultima prim

ind gaz prin conducta ruseascã North S

tream

132133

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



þie-cheie pe tabla de ºah. Este o zonã de im

portanþã economicã,

geopoliticã ºi strategicã deosebitã. Precizãm

cã statele riveraneîncã nu au reuºit sã se punã de acord în privinþa statutului juridical acestei m

ãri, mai precis asupra delim

itãrii zonelor deexploatare a hidrocarburilor.

Estim

ãrile aratã cã este vorba de 235,7 de miliarde de barili

de petrol ºi 560 bilioane de metri cubi de gaz

37, conform U

.S.D

epartment of E

nergy. US

DE

ºi Agenþia Internaþionalã a

Energiei, la nivelul anului 2005, oferã cifrele de 16-32 de m

iliardede barili (cantitate certã) de petrol ºi 206 m

iliarde de barilicantitate potenþialã

38, adicã circa 2,7% din rezervele m

ondiale. 39

Kazahstanul ar putea deþine singur circa 70-80%

din aceste re-surse petroliere, urm

at de Azerbaidjan. 40 R

ezerve mari de gaz

sunt deþinute de Turkmenistan dar ºi de Iran, însã existã obsta-

cole geografice, politice ºi logistice care împiedicã accesul larg

al gazului cãtre Europa. A

lte estimãri vorbesc de 3-4%

din petrolulm

ondial ºi 4-6% din rezervele m

ondiale de gaz. 41 În 1995, Am

eri-can Petroleum

Institute a avansat cifra de 659 de miliarde de

barili, rezerve ce s-ar gãsi în perimetrul statelor riverane C

aspicii,adicã douã treim

i din cantitatea mondialã certã de petrol, de

circa 1 000 de miliarde de barili! În aprilie 1997, T

he Wall Street

Journal a estimat rezervele „posibile” din bazinul C

aspicii la 178de m

iliarde de barili. Valoarea rezervelor din Caspica-A

sia Cen-

tralã rezidã în facilitatea de a fi transportate prin conducte cãtreE

uropa, din pericolul ca rezervele din Marele O

rient Mijlociu sã

devinã greu accesibile ca urmare a unor turbulenþe ºi accidente

sau ca Rusia sã practice din ce în ce m

ai des ºantajul energetic, oriC

hina sã acapareze o cantitate tot mai m

are din rezervele mondiale.

Înainte de dispariþia UR

SS, apele Caspicii erau îm

pãrþite întreaceasta ºi Iran, conform

Tratatului de Com

erþ ºi Navigaþie din

1940. Însã acest tratat nu preciza dacã este vorba de o mare sau

menistanului de a se asocia cu A

zerbaidjanul în construirea ºiaprovizionarea unei conducte transcaspice (T

CP

). Moscova ºi-a

propus ca în acest proiect sã fie atras ºi Kazahstanul. D

e altfel,R

usia a reuºit sã obþinã satisfacþie în mai 2007, atunci când

preºedinþii Turkmenistanului ºi K

azahstanului ºi-au dat acordulpentru construirea unei conducte transcaspice de gaz îm

preunãcu R

usia, ignorând sugestiile formulate de U

E ºi SU

A privind

ocolirea teritoriului rusesc.

Gazoductul B

aku-T

bilisi-Erzuru

m ar putea fi extins cãtre

Grecia ºi B

alcani, odatã ce Turcia îºi va fi satisfãcut necesarul degaze. A

r fi nevoie de conducte care sã aducã gaz dinspre Azer-

baidjan, Kazahstan ºi Turkm

enistan.

Odessa-B

rodi-Plock (Polonia). D

acã s-ar putea obþine acordulK

azahstanului pentru a livra circa 10-14 milioane de tone de petrol

anual, conducta ar putea beneficia de serviciile rafinãriilor dinE

uropa Centralã, scãpând presiunilor ruseºti care vor sã inducã

un alt traseu, anume spre Slovacia. Polonia poate oferi term

inaleleP

lock sau Gdansk, ori poate eventual concesiona sau construi un

terminal la B

rodi, în Ucraina, procesând petrolul kazah în rafinãrii

aflate în afara controlului Gazprom

.

Kash

agan (K

azahstan

)-Ucrain

a (Rom

ânia sau Bulgaria)

este un proiect de conductã transcaspicã ce ar permite evitarea

intermedierii ruseºti ºi transportul hidrocarburilor din K

azahstancãtre E

uropa Centralã ºi de Vest.

Zona Mãrii Caspice

Zona Mãrii Caspice

Zona Mãrii Caspice

Zona Mãrii Caspice

Zona Mãrii Caspice

În cadrul „marelui joc” dintre R

usia ºi Occident pentru con-

trolul resurselor energetice, zona Mãrii C

aspice ocupã o pozi-

134135

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Potenþialul energetic al statelor din REMN





AzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjanAzerbaidjan

Acest stat cu deschidere la M

area Caspicã beneficiazã de

resurse de petrol ºi gaz deosebite, aflate atât în subsol, cât ºioffshore. C

a urmare a inaugurãrii conductei de gaz B

aku-Tbili-

si-Erzurum

, Azerbaidjan beneficiazã de 3,8 m

iliarde de metri

cubi de gaz provenind de la Shah Deniz. A

lte 4,5 miliarde de

metri cubi de gaz sunt extrase anual din zãcãm

intele terestre.L

a finele anului 2006, Azerbaidjanul a renunþat la a m

ai achi-ziþiona gaze din R

usia, denunþând contractul cu Gazprom

,deoarece aceastã com

panie a ridicat în mod nejustificat, în opinia

sa, nivelul preþurilor pentru gazele naturale. Acest evenim

entnedorit a creat o crizã energeticã în A

zerbaidjan, depãºitã înparte doar prin sporirea extracþiilor din zãcãm

ântul Shah Deniz.

În noiembrie 2006, operatorul B

ritish Petroleum a anunþat cã a

demarat producþia de gaz la Shah D

eniz, fiind pregãtit sã înceapãexporturile dacã existã sem

nalul politic necesar. Conducta sud-

caucazianã nu a fost încã terminatã pe teritoriul Turciei, aºadar

numai G

eorgia poate primi gaze deocam

datã. Exploatarea optim

ãa resurselor de gaze de la Shah D

eniz va permite G

eorgiei ºiTurciei sã cum

pere gaz azer la preþul de 120 de dolari mia de

metri cubi, deci cu m

ult sub preþul cerut de Gazprom

-ul rusesc. 45

Acest fapt explicã piedicile pe care R

usia le-a ridicat ani de-arândul în calea proiectului.

Moscova ºi-a anunþat intenþia de a spori preþul gazelor vândute

Azerbaidjanului la peste 200 de dolari pe m

ia de metri cubi, ceea

ce l-a determinat pe preºedintele azer, Ilhan A

lyev, sã declare cãdin 2007 þara sa renunþã la gazele ruseºti. D

e la 110 dolari la 230 dedolari pentru m

ia de metri cubi, creºterea a fost denunþatã de

Baku drept nejustificatã. În ultim

ii ani, statul azer a importat

de un lac. Actualm

ente disputa persistã, unele state dorind sãaplice C

onvenþia dreptului maritim

(Montego B

ay), altelepreferând o exploatare în com

un a resurselor. Rusia, A

zerbaidjanºi K

azahstan vor o împãrþire a fundurilor m

aritime pe baza

principiului liniei mediane, pe când Iran ºi Turkm

enistan arprefera un condom

iniu al tuturor riveranilor. Prin linia m

edianã,cotele ce ar reveni statelor ar fi 28,4%

pentru Kazahstan, 21%

pentru Azerbaidjan, 19%

pentru Rusia, 18%

pentru Turkmenistan

ºi 13,6% pentru Iran. P

rin exploatarea în comun, fiecare dintre

cele cinci state ar primi 20%

din fundul mãrii. 42 În 1997,

Turkmenistan ºi K

azahstan au acceptat ideea de a împãrþi apele

teritoriale pe criteriul liniei mediane, sem

nând o înþelegere.R

usia ºi Kazahstan aveau sã sem

neze în 1998 un acord bilateralprin care delim

itau apele din zona lor de contact, în ce priveºtefundurile m

arine, însã apele erau declarate bun comun. Teoretic,

singurul punct comun cu care sunt de acord toate statele riverane

este libertatea de navigaþie pe toatã suprafaþa mãrii. 43

Bazinul Mãrii N

egreBazinul M

ãrii Negre

Bazinul Mãrii N

egreBazinul M

ãrii Negre

Bazinul Mãrii N

egre

Conform

estimãrilor existente, dar ºi a explorãrilor efectuate,

rezervele de petrol ºi gaze din acest areal sunt destul de mici.

Este vorba de circa 400 de m

ilioane de tone de petrol brut ºicondensat ºi de 1 530 de m

iliarde de metri cubi de gaz. R

esurselede hidrocarbon sunt estim

ate la 635 de milioane de tone de petrol

brut ºi condensat ºi 1 670 de miliarde de m

etri cubi de gaz.R

omânia, U

craina ºi Turcia dominã peisajul energetic al R

EM

N. 44

Rezervele offshore descoperite deocam

datã nu sunt importante,

ele aflându-se în zona de coastã a Rom

âniei, Ucrainei, B

ulgarieiºi Turciei. Im

portanþa Mãrii N

egre rezidã mai ales în poziþia sa

geograficã între Europa C

entralã ºi de Est, O

rientul Mijlociu ºi

Zona Asiei C

entrale, fiind o zonã de tranzit a petrolului caspiccãtre Vest.

136137

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



împãrþi cu georgienii. P

rin infuzia de 4 miliarde de m

etri cubi sevor suplini pierderile de 3 m

iliarde de metri cubi rezultate din

ruperea contractului de import cu G

azprom. R

epresaliile ruseºtiau preþul lor, dar A

zerbaidjanul îºi poate permite sã facã acest

pas. În câþiva ani, este posibil ca el sã devinã autosuficient dinpunctul de vedere al producþiei proprii, iar în conflictul dinN

agorno-Karabah, R

usia oricum susþine A

rmenia, aºadar

Azerbaidjanul nu pierde nim

ic. Pânã în 2006, azerii im

portaugaz rusesc ieftin ºi îl utilizau pentru centralele lor term

oelectrice,asigurându-ºi o m

are parte din nevoile energetice interne ºi fiindcapabili sã exporte propriul lor gaz la preþuri m

ai mari. A

ºadar,deºi trece printr-o crizã de gaz, statul azer acceptã sã livreze oanum

itã cantitate Georgiei, punând pe prim

ul plan considerentestrategice ºi diplom

atice, nu economice. E

ste tipica infuzie deresurse pe care un stat o face în econom

ia altui stat aliat, sau pecare îl vede ca atare, fãrã sã ia în calcul ipoteza unor rãsturnãride alianþe.

GeorgiaGeorgiaGeorgiaGeorgiaGeorgia

Acest stat cu ieºire la M

area Neagrã nu dispune decât de

foarte puþine resurse proprii de gaz ºi petrol. De aceea, în m

odtradiþional im

porta aceste resurse (mai ales gazul) din Federaþia

Rusã. D

e asemenea, im

porta în anii ’90 electricitate din Rusia ºi

Arm

enia. Atunci când G

azprom a ridicat nivelul preþului pe m

iade m

etri cubi de gaz la 235 de dolari, Tbilisi a solicitat ºi a prim

itsprijinul A

zerbaidjanului, stat care în ultimii ani s-a apropiat de

SUA

ºi UE

ºi s-a distanþat de Rusia. La începutul anului 2006,

atunci când Rusia a întrerupt livrarea de gaz (au explodat în m

odm

isterios conductele cãtre Georgia), georgienii au folosit gazele

trimise de azeri (3 m

ilioane de metri cubi pe zi). G

azul azerajunge în G

eorgia prin conducta Astara-G

azi Mahom

ed-Gazakh,

din Rusia, prin G

azprom, circa 4-4,5 m

iliarde de metri cubi de

gaz anual. De asem

enea, Gazprom

va reduce în 2007 cotele degaz tranzitate cãtre statele din C

aucazul de Sud de la 4,5 miliarde

de metri cubi la 1,5 m

iliarde. Sergei Kupryanov, reprezentant al

Gazprom

la Baku, afirm

a în decembrie 2006 cã cele 1,5 m

iliardede m

etri cubi de gaz „vor acoperi complet nevoile A

zerbaidjanului,deoarece þara îºi va m

ãri propria producþie de gaz anul viitor”46.

Preºedintele azer ºi-a m

anifestat frecvent, în ultimii doi, trei

ani, dorinþa de a se apropia de Occident ºi de a obþine inde-

pendenþa economicã faþã de R

usia. El a respins, se pare, o pro-

punere a omologului sãu rus, V

ladimir P

utin, de a lua parte la opoliticã com

unã privind alinierea cantitãþilor ºi preþurilor energieilivrate Vestului. U

lterior, unii analiºti politici afirmã cã A

zer-baidjanul a refuzat sã se alãture R

usiei, la cererea acesteia, înacþiunea de pedepsire a G

eorgiei, pe fondul creºterii în 2006 atensiunilor bilaterale dintre T

bilisi ºi Moscova. A

nunþând untarif crescut pentru gazul vândut statului azer, R

usia a demonstrat

voinþa de a sancþiona state terþe care refuzã sã sprijine strategiilepolitico-energetice aplicate celor care se opun politicilor sale. 47

Azerbaidjanul se situeazã aºadar neechivoc de partea G

eorgiei,U

crainei ºi eventual a Belarusului, în disputa acestora cu G

azprom,

privitoare la tarifele practicate de aceastã companie m

onopolistãla energie. Pentru B

aku, Tbilisi reprezintã un aliat „natural”,

fiind vorba de apropierea de Vest, dar ºi de tranzitarea hidro-carburilor cãtre E

uropa, evitându-se teritoriile controlate deR

usia. SOC

AR

(Com

pania petrolierã de stat din Azerbaidjan) a

promis sã îºi sporeascã producþia de gaz în anul 2007, pânã la

2 miliarde de m

etri cubi. Dacã traseul conductei care va uni

Azerbaidjanul cu Turcia nu va fi gata pe teritoriul turcesc în 2007,

ci abia în 2008, azerii vor putea prelua ºi cota de gaze ce revineturcilor în anul curent (circa 2 m

iliarde de metri cubi) sau o vor

138139

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



alarmã privind eventualele consecinþe ale m

ãsurilor de sancþiuneim

puse acestui stat care nu renunþa la proiectul sãu de nucle-arizare.

Din cauza existenþei conflictelor îngheþate din A

bhazia ºiO

setia de Sud, nu existã o securitate suficientã a conductelor dehidrocarburi care trec prin zonele sensibile. În ianuarie 2006,un sabotaj în O

setia a întrerupt fluxul de gaze ºi de electricitatecãtre G

eorgia, punând acest stat în situaþia dificilã de a apela lavecini pentru ajutor energetic de urgenþã. O

soluþie ar consta ºiîn am

enajarea de centrale hidroelectrice, statul dispunând de oreþea hidrograficã bogatã.

Armenia

Armenia

Armenia

Armenia

Armenia

Este de departe statul cel m

ai sãrac în resurse naturale deenergie, nu are rezerve cunoscute de petrol, ci doar hidrocentralecare nu aduc decât cel m

ult 7% din necesarul naþional de energie.

Importã petrol ºi gaze din R

usia, Turkmenistan ºi Iran. În vara

lui 2006, Iranul a început sã furnizeze Arm

eniei gaze prin conductaTabriz-A

rmenia, care a costat peste 200 de m

ilioane de dolari,m

ãsurând 160 de kilometri. L

a mijlocul lui 2007 se va atinge

deplina operaþionalizare a conductei. 48 Vartan Oskanian, m

i-nistrul arm

ean de externe, anunþa în ianuarie 2007 cã gazoductulIran-A

rmenia va funcþiona în m

artie 2007, fiind nevoie de otestare de trei luni în prealabil. 49 În schim

b, oficialii iranieni ºi-aum

anifestat scepticismul în aceastã privinþã, apreciind cã arm

eniim

ai au nevoie de timp. În septem

brie 2006, cele douã state audiscutat posibilitatea construirii unui nou gazoduct, cu o capacitatede tranzitare iniþialã de 1,7 m

iliarde de metri cubi ºi o lungim

ede 200 de kilom

etri. În acelaºi timp, divizia de petrol a G

azproma purtat negocieri cu statul arm

ean pentru construirea uneirafinãrii în sud-estul A

rmeniei, spre a procesa m

ateria primã din

repusã în funcþiune în 2005. În decembrie 2006, oferta de gaz

azer fiind insuficientã iar statul azer având el însuºi dificultãþi îna-ºi asigura aprovizionarea cu gaze, guvernul georgian a autorizatcâteva com

panii private sã semneze acorduri cu G

azprom pentru

preluarea unor cantitãþi reduse de combustibil între lunile ia-

nuarie ºi martie 2007. Statul georgian va reuºi probabil sã elim

inedependenþa de gazele ruseºti pânã la finele acestui an. În decem

-brie 2006, prin acordul sem

nat cu Turcia ºi Azerbaidjanul pentru

exploatarea gazelor de la Shah Deniz, G

eorgia primeºte anual o

parte din gazul transportat prin conducta Baku-T

bilisi-Erzurum

.E

ste vorba de 250 de milioane de m

etri cubi, cantitatea de bazãalocatã, dar ºi de un bonus de 200 m

ilioane de metri cubi ca

echivalent al taxei de tranzitare prin conductã pe teritoriulgeorgian. D

e asemenea, statul georgian m

ai beneficiazã ºi de 50de m

ilioane de metri cubi de gaz la preþul preferenþial de 62 de

dolari pe mia de m

etri cubi.P

rin acordul semnat pe 6 decem

brie 2006 între Baku, A

nkaraºi T

bilisi, Turcia a acceptat ca o parte din cota ce îi revine dinexploatarea gazului din rezerva de la Shah D

eniz sã fie împãrþitã

între Georgia ºi A

zerbaidjan.O

soluþie ar mai fi aprovizionarea cu gaz din Iran, în ciuda iri-

tãrii pe care acest gest o va trezi la Washington. A

desea, Iranulnu þine cont de planurile R

usiei în domeniul vânzãrii de energie

ºi îºi urmãreºte propriile interese. A

ºadar, georgienii primesc

cam 1,1 m

iliarde de metri cubi de gaz anual, ceea ce reprezintã

aproape 2/3 din nevoile existente. Cu toate acestea, în ianuarie

2006, Iranul, prin vocea preºedintelui Ahm

adinejad, a sugeratR

usiei formarea unui cartel pentru exportul de gaze dupã m

odelulO

PE

C. D

eºi ºtia cã Rusia nu va accepta planul, din m

otive politiceºi econom

ice, Teheranul a vrut sã dea europenilor un semnal de

140141

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



nean cãtre Vest. Se vorbea de crearea unui consorþiu al gazelorîntre aceste trei state, dar propunerea K

ievului de a fi primite

în el ºi Uzbekistan, Turkm

enistan, Kazahstan a fost respinsã

ferm de M

oscova.R

usia urmãrea sã preia controlul asupra sistem

ului de trans-port al gazelor din aceastã þarã, dar ºi atragerea G

ermaniei în

investiþii care sã ducã la modernizarea reþelei. U

lterior, nouaconducere de la K

iev a depus eforturi spre a diminua controlul

Rusiei asupra sectorului energetic naþional.

În ultimul an, preºedintele Iuºcenko a fãcut tot posibilul pentru

stabilirea unor relaþii privilegiate în plan energetic cu Azer-

baidjanul, spre a obþine gaz din aceastã þarã. Însã statul azer arepropriile sale nevoi energetice, a reziliat acordul de im

port algazelor ruseºti cu tarif m

ajorat ºi oferã ºi Georgiei o cantitate

de gaz la preþ mai m

ic decât cel al Gazprom

. De asem

enea, Kievul

a stabilit relaþii strânse cu opoziþia politicã din Turkmenistan,

spre iritarea guvernului acestei þãri. 51 În iunie 2005, Ucraina ºi

Turkmenistan au sem

nat un acord de furnizare a gazelor cu multe

inovaþii faþã de cel precedent, valabil pânã la finele lui 2006.Turkm

enii se angajau sã livreze statului ucrainean 59 de miliarde

de metri cubi de gaz la un preþ foarte scãzut faþã de cel practicat

de Gazprom

– 44 de dolari mia de m

etri cubi. Preºedintele

Iuºcenko a propus pãrþii turkmene construirea unei conducte

între cele douã state, care sã ocoleascã Rusia. 52 E

ste interesantfaptul cã 50%

din cantitatea de gaz natural primitã de U

crainadin R

usia prin RosU

krEnergo provine din Turkm

enistan, iaram

estecarea acestuia cu gaz rusesc permite obþinerea unui preþ

mai m

ic.A

u avut loc ºi vizite oficiale în Iran ale unor oficiali ucraineniºi tatonãri privind posibilitatea de a se im

porta gaz natural iranian.C

onducta respectivã ar putea fi construitã unind Iranul cu

Iran. Petrolul rafinat ar urma sã se întoarcã în Iran pe calea

feratã, ºtiut fiind faptul cã acest stat duce lipsã de rafinãrii ºicom

penseazã parþial lipsa de produse petroliere rafinate prinim

port de gazolinã.D

e câþiva ani, cele douã state ºi-au interconectat sistemele

energetice, operând vânzãri de electricitate. Pentru Iran,

Arm

enia reprezintã unul dintre foarte puþinii aliaþi din regiune,ºtiutã fiind ostilitatea dintre Iran ºi A

zerbaidjan, referitoare laviitorul teritoriilor locuite de azeri în Iran. D

e asemenea, relaþiile

strânse dintre Rusia ºi Iran explicã de ce A

rmenia, protejata

Moscovei, tinde sã se apropie de Iran. C

âtã vreme graniþa turco-

armeanã rãm

âne închisã din voinþa turcilor, la fel fiind ºi ceaazero-arm

eanã, ca represalii dupã rãzboiul din Nagorno-K

arabah,statul arm

ean va putea importa energie doar din R

usia ºi Iran,putându-ºi exporta bunurile în aceste þãri ori în G

eorgia. Însãrelaþia ruso-arm

eanã nu este lipsitã de anumite tensiuni: în aprilie

2006, confruntat cu riscul iminent al creºterii preþului gazelor

naturale importate din R

usia, statul armean a sem

nat cu Rusia

un acord de pãstrare a plafonului de preþ, pânã în 2009, acceptândîn schim

b sã cedeze o mare parte din infrastructurile energetice

în favoarea companiilor ruseºti. 50 A

cest fapt a produs iritare înrândurile unor cercuri politice de opoziþie de la E

revan.

UcrainaUcrainaUcrainaUcrainaUcraina

Ucraina posedã zãcãm

inte de cãrbune importante ºi dispune

de centrale electrice care îi asigurã necesarul pentru consumul

intern. O anum

itã cantitate de energie electricã este chiar ex-portatã. E

xistã ºi rezerve de gaz, dar nu sunt suficient exploatateºi nu ajung pentru nevoile interne. D

e aceea, Kievul im

portãgaz m

ai ales din Rusia, dar ºi din Turkm

enistan.În anii 2003-2004, au fost sem

nate niºte acorduri între Rusia,

Ucraina ºi G

ermania privind tranzitarea gazelor pe teritoriul ucrai-

142143

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



RusiaRusiaRusiaRusiaRusia

Este de departe cel m

ai important producãtor de gaze naturale

ºi petrol pentru zona Eurasiei. D

e asemenea, este ºi cel m

ai ma-

re intermediar în vânzarea hidrocarburilor cãtre alte state, având

o situaþie de cvasimonopol pentru resursele energetice produse

de unele state, precum Turkm

enistan, Kazahstan etc. N

eputândconcura cu SU

A în dom

eniul proiectãrii puterii militare în teatre

de luptã îndepãrtate, ºi nici cu UE

din punct de vedere economic,

ºi confruntatã cu expansiunea NA

TO

ºi UE

cãtre Est, R

usia aales sã utilizeze „arm

a” energeticã. Ea a refuzat sã sem

neze Carta

Europeanã a E

nergiei ºi Protocolul privind tranzitul (E

nergyC

harter Treaty; de fapt Dum

a de Stat a refuzat sã ratifice acordulreferitor la C

arta Energeticã) care ar fi perm

is competiþia dintre

firmele europene ºi cele ruseºti pentru infrastructuri energetice

ºi exploatarea resurselor energetice, precum ºi accesul strãinilor

la gazoductele ruseºti. În ianuarie 2002, preºedintele V. Putin a

militat pentru form

area unei Alianþe eurasiatice a producãtorilor

de gaze, cu scopul de a avea un control asupra strategiilor deexploatare ºi vânzare practicate de K

azahstan, Turkmenistan ºi

Uzbekistan. O

poziþia din partea UE

ºi acuzaþiile de violare adocum

entului Energy C

harter Treaty l-au determinat sã batã în

retragere. Rusia este iritatã profund de insistenþa U

E de a sem

naC

arta, prin condiþionarea primirii în O

rganizaþia Mondialã a

Com

erþului de aceastã acþiune. În plus, odatã ratificat documentul,

state ca Azerbaidjan, K

azahstan etc. ar avea dreptul legal sã poatãfolosi infrastructurile G

azprom spre a exporta energie cãtre Vest,

anihilând astfel monopolul rusesc asupra tranzitãrii. 55

Ulterior, R

usia a întrerupt fluxul de gaze cãtre Vest în ianuarie2006, invocând un diferend cu U

craina. De asem

enea, a mãrit

mult preþul energiei pentru G

eorgia, Republica M

oldova, Azer-

Arm

enia, Georgia ºi U

craina, ori prin Marea N

eagrã, sau directIran-Turcia-U

craina. Atuul geoeconom

ic al Ucrainei faþã de R

usiaeste acela cã sistem

ul de transport al gazelor ruseºti cãtre UE

trece pe teritoriul Ucrainei. M

ai exact, circa 70-80% din gazele

naturale exportate de Rusia în statele m

embre ale U

E tranziteazã

Ucraina. R

usia însã poate, în caz de crizã bilateralã gravã cuU

craina, sã opreascã fluxul de hidrocarburi dinspre Turkmenistan

cãtre acest stat. În 2006, Ucraina s-a confruntat cu m

ajorarea depreþuri la gaze, im

pusã de Rusia, noul preþ fiind undeva la 220 de

dolari mia de m

etri cubi. Existã aºadar o stare de interdependenþã

energeticã între Rusia ºi U

craina53, acest lucru fiind oarecum

valabil ºi în relaþia Rusiei cu B

elarus. Mulþi oficiali ucraineni au

fost revoltaþi de politica preþurilor practicatã de Gazprom

.U

craina ºi-a pus mari speranþe în petrolul ºi gazele aflate în

platforma continentalã a M

ãrii Negre. A

cest stat are un diferendcu R

omânia, judecat de C

IJ (Curtea Internaþionalã de Justiþie),

privind exploatarea resurselor de gaz ºi petrol din platoul con-tinental al Insulei ªerpilor. P

artea ucraineanã a început dejaexploatarea, deºi nu existã o sentinþã a C

IJ care sã recunoascãdreptul K

ievului de a avea o felie din platoul continental. Circa

2,2 milioane de dolari au fost alocate de K

iev pentru amenajarea

insulei ºi pregãtirea explorãrii în cãutarea hidrocarburilor. 54

Republica M

oldovaRepublica

Moldova

Republica M

oldovaRepublica

Moldova

Republica M

oldova

Acest stat dispune de resurse energetice foarte lim

itate, fiinddependent de R

usia, Rom

ânia ºi Ucraina pentru nevoile sale

curente. Circa 40%

din importurile energetice ale M

oldovei suntproduse petroliere, fiind vorba per total de 30%

din importurile

acestei þãri. Prin „pierderea” Transnistriei, M

oldova a devenit,din exportator de energie, im

portator. Peste 15% din consum

ulnaþional de electricitate este bazat pe im

porturi.

144145

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



exporturilor de þiþei. O treim

e din exporturile mondiale de gaz

este asiguratã de Rusia, m

ai ales prin firma G

azprom, controlatã

de grupuri apropiate administraþiei prezidenþiale. G

azpromlivreazã pe piaþa europeanã 30%

din cererea europeanã de gaz ºise strãduieºte sã m

onopolizeze ºi alte exploatãri din Rusia ºi

CSI, dar ºi din unele state ale U

E. Se considerã, de regulã, cã

Gazprom

este prima com

panie din lume din punctul de vedere al

producþiei ºi vânzãrii de energie, circa 60% din rezervele ruseºti

de gaz fiind sub controlul direct al acestei companii gigant. 57

Gazprom

deþine circa o treime din rezervele de gaz natural din

lume ºi a stabilit num

eroase joint ventures cu firme din E

uropade E

st ºi zona balticã. Dintre statele aflate în Zona E

xtinsã aM

ãrii Negre, R

usia exportã gaz cãtre Ucraina, A

rmenia, Turcia,

Bulgaria, R

omânia, G

eorgia (pânã în 2006), Azerbaidjan (pânã în

2006) ºi Republica M

oldova. 58

Firm

a franco-norvegianã BP-T

NK

a fost somatã deja de au-

toritãþile ruse sã cedeze o mare parte din drepturile de exploatare

a gazelor de la Kovytka (în raionul Irkutsk, în estul Siberiei 59),

fiind ºantajatã de statul rus cu plata unor daune ecologice de 5m

iliarde de dolari. Beneficiarul va fi, desigur, G

azprom-ul. Pe 16

ianuarie 2007, Putin a decis sã îm

partã rezervele de petrol ºigaz din platoul continental al R

usiei, la paritate între companiile

Gazprom

ºi Rosneft, am

bele controlate de statul rus. Îndecem

brie ºi ianuarie 2007, ministrul rus al E

nergiei, acompaniat

de liderii celor douã mari com

panii de stat, a negociat cu compania

algerianã Sonatrach exploatarea în comun a unor zãcãm

inte degaz din A

lgeria, fapt ce a trezit suspiciuni în UE

. Este vorba de

exploatarea gazului natural lichefiat. De asem

enea, ruºii au fãcutpresiuni foarte m

ari asupra firmelor occidentale spre a le

„convinge” sã renunþe la cota lor din exploatarea de gaz de laStokm

an, o uriaºã pungã de gaze lângã Murm

ansk. Gazprom

a

baidjan ºi Belarus, sugerând cã va utiliza aceastã arm

ã contrastatelor ex-sovietice care vor sã se apropie de O

ccident. Înianuarie 2007, dupã diferendul cu B

elarus privind creºtereapreþurilor gazelor (ºi decizia M

inskului de a impune o taxã de

tranzit pentru gazul rusesc), Rusia a întrerupt fluxul de gaze de

pe conducta Drujba, afectând astfel ºi toþi consum

atorii occi-dentali. Sistarea livrãrilor prin oleoductul D

rujba a afectat multe

state: Ungaria, C

ehia, Slovacia ºi Ucraina, pe lângã G

ermania ºi

Polonia, state aprovizionate de ramura nordicã a conductei D

rujba,ºtiut fiind faptul cã circa 12%

din consumul european de petrol

trece prin acest oleoduct. Þãrile afectate au fost nevoite sã recurgã

la rezervele de combustibil din stoc, iar rafinãriile au depus

eforturi spre a gãsi surse alternative de materie prim

ã. La nivelulU

E, strategia de contracarare a acþiunilor m

onopoliste ruseºticonstã în diversificarea aprovizionãrii cu resurse de energieclasicã ºi investiþiile în surse alternative, conform

StrategieiE

uropene a Energiei din 2006. În orice caz, principala piaþã de

desfacere pentru gazele ruseºti este constituitã de stateleeuropene, iar acest lucru este probabil sã devinã ºi m

ai evidentîn viitor. A

ºa cum se ºtie, R

usia ºi Germ

ania au decis în 2005 sãconstruiascã o m

are conductã de gaz prin Marea B

alticã (Northern

Stream), proiect foarte controversat deoarece s-ar putea solda

cu izolarea Poloniei ºi a statelor baltice, care depind ºi ele degazul rusesc.

Rusia pare sã deþinã cele m

ai mari rezerve m

ondiale de gaznatural (48,1 m

ii de miliarde de m

etri cubi – 657 de miliarde de

metri cubi anual) ºi ocupã un loc fruntaº ºi la petrol (estim

ãrileo plaseazã pe locul 2-5 în lum

e, dupã statele din Orientul M

ijlociu,cu circa 50 de m

iliarde de barili, cantitate certã, ºi peste 200 dem

iliarde de barili conform estim

ãrilor)56. R

usia nu a vrut niciodatãsã intre în O

PE

C, spre a avea libertate de m

iºcare în domeniul

146147

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



Strâmtorile, Turcia a restricþionat în 2003 accesul prin acest loc,

invocând securitatea ecologicã. Însã Ankara ºi-a pus m

ari speranþeîn conducta B

lue Stream care va fi probabil dublatã în urm

ãtoriiani de încã una, la propunerea M

oscovei. Deºi Turcia îºi doreºte

sã importe cât m

ai multe hidrocarburi dinspre C

SI, pe care sã lepoatã dirija cãtre E

uropa, percepând taxe de tranzit, în acelaºitim

p, dupã cum aratã unii analiºti, nu vrea sã fie consideratã de

cãtre UE

ca un pion în strategia Rusiei de m

onopolizare atranzitului de energie cãtre statele U

niunii. Aceastã percepþie

ar îngreuna ºi mai m

ult traseul de integrare europeanã al statuluiturc.E

xistã ºi dificultãþi de naturã politicã ºi securitarã. Astfel,

conducta ce lega oraºul irakian Mosul de Turcia funcþioneazã cu

intermitenþe (conducta K

irkuk-Ceyhan a fost sabotatã de in-

surgenþii sunniþi din nordul Irakului), iar perspectiva formãrii

unui Kurdistan irakian care va controla zona petrolierã M

osuleste de neacceptat pentru A

nkara. În acest scop, Turcia facepresiuni în favoarea m

inoritãþii turcomane din nordul Irakului,

revendicând drepturi economice pentru aceasta. În ianuarie 2006,

guvernul turc a protestat faþã de decizia guvernului irakian de adelega com

petenþa privind comerþul cu produse petroliere dintre

cele douã state autoritãþilor de profil din Kurdistanul irakian,

considerând aceasta drept un afront. Existã ºi o conductã de gaz

Iran-Turcia, dar ea este subutilizatã, deoarece actualmente piaþa

turcã este suprasaturatã cu gaze din Asia C

entralã ºi Caucaz.

Gazele produse intern nu ajung decât pentru 2%

din nevoilepopulaþiei ºi ale industriei din Turcia. P

rin conducta Baku-T

bili-si-E

rzurum prim

eºte gaze din Azerbaidjan, iar prin B

lue Stream,

din Rusia ºi Turkm

enistan. De asem

enea, obþine gaze din Iran,începând cu anul 2001.

Dacã din R

usia se importã cam

65% din necesarul de gaze, din

Nigeria ºi A

lgeria se aduc gaze lichefiate (LNG

). Aºadar, Turcia

anunþat cã va demara singurã exploatarea gazelor din zonã, pe

fondul îngrijorãrilor cauzate de scãderea producþiei de gazenaturale din R

usia, în viitorul apropiat.E

ste un lucru cert cã dezvoltarea economicã spectaculoasã a

Rusiei dupã anul 2001 se bazeazã pe dependenþa m

ultor stateeuropene (spre a nu m

ai vorbi de China, Japonia) de resursele

energetice ruseºti ºi de creºterea mondialã a preþurilor petrolului.

Sistemul de conducte este unul vast, ram

ificat, dar starea acestoraeste adesea precarã. C

ea mai cunoscutã conductã este D

rujba,care trece prin B

elarus ºi alimenteazã m

ulte state europene,transportând 60 de m

ilioane de tone anual. Construirea C

aspianPipeline C

onsortium a reprezentat o m

are realizare pentru Rusia,

la fel ca ºi conducta Blue Stream

, acestea permiþând evitarea

Strâmtorilor turceºti, unde traficul e intens ºi reglem

entãrileecologice dure.

TurciaTurciaTurciaTurciaTurcia

Acest stat, cu ieºire atât la M

area Mediteranã, cât ºi la cea

Caspicã, nu este un m

are producãtor de gaze ºi petrol, posedândresurse energetice reduse. În contextul actual, Turcia estedependentã energetic de R

usia, care-i furnizeazã circa 65% din

gazele naturale necesare. Dependenþa a tins sã creascã ºi m

aim

ult odatã cu darea în funcþiune la capacitate maxim

ã agazoductului B

lue Stream, ce leagã sudul R

usiei de nordul Turcieiprin M

area Neagrã, ºi care a fost inaugurat în noiem

brie 2005.N

evoile energetice ale Turciei au sporit mult în ultim

ii ani,neputând þine pasul cu exploatarea rezervelor interne. C

irca90%

din petrol este importat, în condiþiile în care rezervele

offshore din Marea N

eagrã sunt subexploatate. Deoarece 90%

din exportul de petrol rusesc trece prin portul Novorossiisk de

la Marea N

eagrã ºi majoritatea þiþeiului ajunge sã tranziteze

148149

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



din alte zone ale lumii, s-a ajuns în 1976 la o cantitate de 14,6 m

i-lioane de tone de petrol extrasã anual. Þ

iþeiul este exploatat înzona subcarpaþilor ºi, deocam

datã incipient, offshore în platoulM

ãrii Negre. D

iferendul cu Ucraina referitor la platoul con-

tinental al Insulei ªerpilor împiedicã com

paniile româneºti sã

demareze procesul de identificare ºi exploatare a resurselor

offshore din zonã – petrol ºi gaze naturale. La nivelul anului

2000, s-au extras în Rom

ânia circa 6,04 milioane de tone de petrol,

13,6 miliarde de m

etri cubi de gaze naturale, dar ºi 29,3 dem

ilioane de tone de cãrbuni. 60 Ulterior s-a ajuns la 5,70 de

milioane de tone în 2004, respectiv 5,4 de m

ilioane de tone în2005. U

nele studii indicã faptul cã rezervele de petrol ale Ro-

mâniei se cifreazã doar la aproxim

ativ 1 miliard de barili (73,7 de

milioane de tone, conform

documentului-proiect „Politica ener-

geticã a Rom

âniei în perioada 2006-2009”61), ceea ce sugereazã

epuizarea acestora în 15-30 de ani. Consum

ul zilnic este de circa110 000-130 000 de barili de petrol, im

porturile fiind puþin peste50%

din necesar. 62 Cu toate acestea, þara noastrã ocupã locul al

cincilea din punctul de vedere al producþiei de petrol. Rezervele

de gaze sunt estimate la 184,9 de m

iliarde de metri cubi.

În 2005, producþia de gaze naturale în Rom

ânia a fost de 12,5 mi-

liarde de metri cubi. A

naliºtii Rom

gaz considerã cã rezerveleexistente de gaze naturale din R

omânia sunt concentrate m

aiales în Podiºul T

ransilvaniei (65%), restul rezervelor fiind în

estul ºi sudul Carpaþilor. D

epartamentul A

merican de P

ros-pecþiuni (U

S Geological Survey) considerã cã R

omânia ar putea

avea importante rezerve de gaze naturale (circa 400 de m

iliardede m

etri cubi), aflate însã la adâncimi care depãºesc 4 000 de

metri, fapt ce îngreuneazã exploatarea. 63 D

acã rezervele dehidrocarburi ale R

omâniei nu sunt prea m

ari, fiind chiar înaccentuat declin, în schim

b þara dispune de multe capacitãþi de

este dependentã de aceste state, mai ales de R

usia. Spre a diminua

aceastã vulnerabilitate geoeconomicã, A

nkara aratã în ultima

vreme un interes deosebit pentru gazul din Turkm

enistan,existând voci care afirm

ã cã se urmãreºte realizarea unei conducte

transcaspice, prin construirea unei conexiuni între viitorulgazoduct N

abucco ºi depozitele de gaz din Turkmenistan. Totuºi

nu trebuie uitat faptul cã statul turkmen s-a angajat în 2003 sã

furnizeze Rusiei 80 de m

iliarde de metri cubi de gaz anual, tim

pde 25 de ani. Tot Turkm

enistan va exporta ºi în China gaze, dar

posibil ºi pentru viitorul gazoduct transafgan care va duce energiaîn India ºi P

akistan. Aºadar, din acest punct de vedere, nu va

putea pune la dispoziþia companiilor care vor realiza conectarea

cu Nabucco sau cu B

aku-Erzurum

decât cantitãþi limitate de

combustibil. Ipoteza creºterii foarte rapide a producþiei nu este

foarte probabilã pe termen scurt.

Turcia a acceptat sã se implice ºi în m

area conductã Baku-T

bi-lisi-C

eyhan, la fel ºi în proiectul Nabucco, sugerând cã nu se lasã

presatã de Rusia, dar nici de O

ccident. Deºi este un producãtor

neînsemnat de hidrocarburi, Turcia îºi valorificã cu atenþie poziþia

de punte geopoliticã între marile state producãtoare (R

usia,A

zerbaidjan, Iran, Turkmenistan, K

azahstan) ºi cele consu-m

atoare (statele din UE

). Unele cercuri politice din Turcia cred

cã aceastã poziþie de interfaþã va putea ajuta þara sã adere la UE

,din nevoia europenilor de a controla traseele energetice. Turciaconstituie ºi o punte între Zona E

xtinsã a Mãrii N

egre ºi bazinulM

editeranei.

România

România

România

România

România

Dacã în perioada celui de-al D

oilea Rãzboi M

ondial Rom

âniaera unul dintre principalii producãtori de petrol din lum

e, ulterior,prin exploatarea ºi valorificarea intensã a petrolului ºi gazelor

150151

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



noului reactor. Înainte vreme, era principalul exportator de ener-

gie din Balcani.

Proiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurileProiecte internaþionale privind infrastructurile

Proiectele internaþionale privind infrastructurile ener-

getice sunt foarte importante pentru geoeconom

ia regiuniipontice. În acest sens, IN

OG

AT

E ( Interstate O

il and Gas

Transport to Europe) reprezintã unul dintre pilonii econom

iciai U

E în regiune. 67 IN

OG

AT

E este finanþat m

ai ales prin TacisR

egional Co-operation P

rogramm

e al UE

, care se adreseazãstatelor din C

SI. INO

GAT

E s-a rem

arcat prin asistenþa tehnicãacordatã statelor producãtoare ºi celor beneficiare ale hidro-carburilor. R

omânia este una dintre prim

ele þãri intrate înIN

OG

ATE

, acest lucru având loc în iunie 1999. Din pãcate, R

usianu a vrut sã participe la proiectul IN

OG

AT

E, nedorind sã îi fie

limitatã libertatea de m

iºcare în domeniul energetic. P

rioritãþileasum

ate de INO

GAT

E în trasarea conductelor petroliere sunt 68:

•M

odernizarea ºi extinderea conductei Drujba cãtre E

uropade N

ord.•

Extinderea conductei O

dessa-Brodi cãtre P

lock cu posi-bilitatea conectãrii cu term

inalul din Gdansk sau cu posibilitatea

conectãrii la Drujba.

• C

onstruirea oleoductului Constanþa-O

misalj-T

rieste ºi aoleoductului B

urgas-Alexandropolis, spre a ajuta la decon-

gestionarea traficului prin Bosfor ºi D

ardanele.

Prioritãþile în dom

eniul transportului de gaze naturale:

•P

roiectul Northern Trans-E

uropean Gas Pipeline, o conductã

de 1 300 de kilometri care va lega St. Petersburg cu nordul

rafinare, ceea ce îi permite sã exporte num

eroase produsepetroliere ºi petrochim

ice. Dacã pânã de curând aceste rafinãrii

erau încã proprietate de stat ºi funcþionau sub capacitatea lornorm

alã, actualmente au fost atraºi investitori strãini im

portanþiîn joint ventures, iar petrolul caspic poate fi dirijat cu succescãtre aceste rafinãrii. P

iaþa naþionalã a energiei se armonizeazã

treptat cu cerinþele politicii europene în domeniu. C

a þarã mem

-brã a U

E, R

omânia va participa la definirea unei strategii ener-

getice pe termen lung, în concordanþã cu docum

entul europeandin vara anului 2006. Statul rom

ân susþine în mod clar strategia

europeanã de diversificare a importurilor de energie, conºtien-

tizând caracterul riscant al dependenþei de Federaþia Rusã în

acest domeniu. Speranþe m

ari sunt puse mai ales în cele douã

mari proiecte de conducte ce ar putea tranzita curând þara noastrã:

Nabucco ºi C

onstanþa-Trieste. 64 Strategia de securitate naþionalãdin 2006 se referã la aspectul energetic în capitolul dedicat zoneiM

ãrii Negre. D

ezvoltarea „coridoarelor” care conecteazã zonaponticã cu statele euroatlantice este una dintre m

arile prioritãþiale politicii externe a þãrii. 65

BulgariaBulgariaBulgariaBulgariaBulgaria

Acest stat dispune de rezerve m

ici de cãrbune (lignit) ºi decantitãþi foarte reduse de petrol ºi gaze naturale. Peste 30%

dinconsum

ul de energie la nivel naþional provine din cãrbuni. Bul-

garia importã hidrocarburile necesare m

ai ales din Rusia, fiind

încurajatã de aceasta sã sprijine proiectul de conductã Bur-

gas-Alexandropolis. G

azul stã la baza a 14,4% din nevoile de

consum prim

are. 66 De asem

enea, Bulgaria a avut pânã de curând

ºase reactoare nucleare la Kozlodui, dintre care trei s-au închis

la cererea UE

, iar unul nou se va construi la Belene. B

ulgariatinde sã devinã im

portator de energie electricã pânã la finalizarea

152153

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



a Mãrii N

egre, bazinului Caspic. Iniþiativa B

aku dateazã dinnoiem

brie 2004. Se urmãreºte realizarea unei pieþe energetice

unitare care sã integreze ºi Europa de E

st. UE

participã la IBprin D

irectoratul General pentru Transport ºi E

nergie ºi Europe

Aid C

ooperation Office, D

irectoratul General pentru A

faceriE

xterne. Þãrile im

plicate sunt: Arm

enia, Azerbaidjan, B

elarus,G

eorgia, Iran, Kazahstan, K

irghizstan, Republica M

oldova, Rusia

(observator), Ucraina, U

zbekistan, Tadjikistan, Turcia ºi Turk-m

enistan. Ele îºi propun sã am

elioreze ºi sã extindã in-frastructura energeticã, sã garanteze securitatea transporturilorenergetice. 69

Actualm

ente, se deruleazã procesul de implem

entare a liniilordirectoare ale U

E pentru R

eþelele Trans-Europene, cu scopul

dezvoltãrii de proiecte de linii de transport în cadrul Pan-E

u-ropean Transport A

rea (PE

TR

A). În cadrul P

ET

RA

, iniþiativã aU

E, existã ºi un subgrup pentru M

area Neagrã ( B

lack Sea Pan-Eu-

ropean Transport Area–Petra ) care studiazã posibilitatea trasãrii

unor rute de transport transcaspice mergând cãtre U

craina ºiTurcia. 70 B

SEC

a fost ºi ea implicatã în redactarea conceptului

Black Sea Petra, dar nu a prim

it decât statut de observator înacest grup. 71 C

omitetele de lucru ale acestui grup s-au reunit la

Bucureºti, în 2001 ºi 2002.

Marii actori externi ºi interesele lor energetice





în REMN ºi Caspica





UE

UE

UE

UE

UE

Statele mem

bre ale UE

au interesul comun de a avea un acces

cât mai larg la sursele de energie din zona M

ãrii Negre, C

aspicaºi A

sia Centralã. A

ctualmente, circa 50-60%

din gazul ºi petrolul

Germ

aniei, apoi cãtre Olanda ºi M

area Britanie. C

irca 20-30 dem

iliarde de metri cubi vor fi astfel transportaþi. D

epozitul degaze de la Stockm

an este unul de mare valoare, fiind în apropiere

de Murm

ansk în Marea B

arents.•

A doua conductã Yam

al-Europe cu trasee alternative prin

Belarus cãtre Polonia ºi prin statele baltice cãtre Polonia.

•U

n sistem care sã conecteze Turcia-G

recia ºi Italia, fiindastfel adus petrol din O

rientul Mijlociu ºi C

aspica. Ar fi vorba de

o conductã de 3 400 de kilometri prin care se vor transporta 22 de

miliarde de m

etri cubi.•

Gazoductul Turcia-B

ulgaria-Rom

ânia-Ungaria-A

ustria,denum

it Nabucco. Lungim

e de 3 630 de kilometri ºi peste 20

miliarde de m

etri cubi anual.•

Gazoductul G

recia, FY

RO

M, S

erbia, Bosnia, C

roaþia,Slovenia.

•G

azoductul Azerbaidjan-G

eorgia-Turcia (Baku-T

bilisi-Er-

zurum) a început sã funcþioneze la finele lui 2006, bazându-se pe

depozitul de la Shah Deniz care are peste 450 de m

iliarde dem

etri cubi.

•G

azoductul Turkmenistan-Iran-Turcia.

Tacis Regional C

o-operation Programm

e 2004-2006 ºi-a pro-pus, ºi într-o anum

itã mãsurã a reuºit, sã prom

oveze comerþul ºi

investiþiile în domeniul energiei ºi transporturilor, fiindu-i alocat

un buget de 50 de milioane de euro pentru perioada 2004-2006.

INO

GA

TE

Program

me (oil and gas netw

orks) a dispus de unbuget de 18 m

ilioane de euro pentru intervalul menþionat.

Secretariatul Tehnic al INO

GA

TE

din Kiev coordoneazã

„Iniþiativa Baku” (IB

), un dialog politic destinat ameliorãrii

cooperãrii energetice dintre UE

ºi statele din Regiunea E

xtinsã

154155

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ciale, în legãturã cu importanþa ei energeticã. D

esigur, UE

arputea dezvolta treptat o dim

ensiune regionalã a Mãrii N

egre încadrul Politicii E

uropene a Vecinãtãþii, dimensiune care sã includã

ºi problematica energiei.

Fostul m

inistru rom

ân al afacerilor extern

e, Mih

aiU

ngureanu, prezent la lucrãrile Consiliului pentru A

faceriG

enerale ºi Relaþii E

xterne (CA

GR

E) al U

E pe 22 ianuarie 2007,

a propus crearea unui „Proces B

ucureºti”, dupã numele deja consa-

cratului „Proces B

arcelona”, care alãturi de Politica Vecinãtãþiireglem

enteazã relaþiile UE

cu statele din Mediterana ºi A

fricade N

ord. 75 În acest fel, UE

ar gestiona unitar relaþiile cu statelepontice, acþionând în m

od coerent în cadrul politicilor sale aplicateregiunii, inclusiv în dom

eniul tranzitului de energie.La începutul anului 2007, U

E a continuat eforturile pentru a

semna cu R

usia un nou acord de cooperare, care sã includã ºiaspectele energetice, bazându-se pe Strategia E

uropeanã aE

nergiei (SEE

). Din pãcate, C

omisia E

uropeanã nu a primit încã

un mandat din partea statelor m

embre spre a trece la acþiune.

Un prim

pas ar fi ca Rusia sã sem

neze SEE

, dar, chiar dacã acestlucru nu se va întâm

pla, se pot stabili niºte reguli minim

ale decom

portament care sã evite pe viitor crizele energetice în relaþia

UE

-Rusia.

Este vital pentru U

E sã reducã dependenþa de infrastructurile

ruseºti ºi sã cultive relaþiile directe cu statele producãtoare dehidrocarburi sau care asigurã tranzit, din zona M

ãrii Negre,

Caucaz ºi A

sia Centralã. C

hiar dacã nici Ucraina, nici G

eorgia,R

epublica Moldova sau A

zerbaidjan nu au ºanse pe termen m

ediude a intra în clubul select al U

E, prin Politica E

uropeanã a Veci-nãtãþii ele trebuie încurajate politic ºi econom

ic sã furnizezeenergie cãtre E

uropa. De asem

enea, se impune a fi ferite de

destabilizãrile venite din partea altor state. UE

nu poate împiedica

necesare sunt importate din exterior, m

ai ales din Rusia sau din

alte state ale CSI, preponderent prin interm

ediul conductelorruseºti. D

in Rusia se im

portã direct 25% din necesarul de energie

(aproximativ 130 de m

iliarde de metri cubi de gaz), estim

ãrilevorbind de 40%

în 2030, plus 45% din O

rientul Mijlociu. 72 E

steposibil însã ca procentul im

porturilor sã ajungã la 70-75% din

necesar în 2025, conform unor estim

ãri pesimiste realizate de

Petroleum E

conomist. 73 Vulnerabilitatea de ansam

blu a UE

derivãdin faptul cã R

usia deþine un cvasimonopol asupra coridoarelor

de transport al hidrocarburilor. Deºi conducta B

aku-Tbilisi-C

ey-han funcþioneazã la o capacitate crescutã, abia realizarea conducteiN

abucco ºi prelungirea oleoductului Odessa-B

rodi cãtre Plock ar

reduce semnificativ aceastã dependenþã. D

in pãcate, nu toatestatele m

embre ale U

E au înþeles necesitatea ca U

niunea sãnegocieze acordurile energetice în m

od unitar, pe picior deegalitate cu R

usia. Soluþia bilateralã a fost preferatã, de exemplu,

de Germ

ania, pentru construcþia gazoductului baltic (Northern

Stream), fapt ce a stârnit iritarea Poloniei ºi a celor trei state bal-

tice, care s-au simþit date la o parte în ciuda apartenenþei com

unela U

E. U

E dispune din 2006 ºi de o Strategie E

uropeanã aE

nergiei, care pune accentul pe diversificarea surselor deaprovizionare ºi valorificarea resurselor alternative de energie.D

ocumentul nu m

enþioneazã Marea N

eagrã ca regiune vitalãpentru U

niune, ci doar Caspica, în trecere.

Deºi m

ai mulþi oficiali ai U

E, printre care ºi com

isarul europeanpentru energie, A

ndris Piebalgs

74, au recunoscut cã sunt deza-m

ãgiþi de faptul cã Rusia întrerupe adesea fluxurile de energie

în scop politic ºi cã ºi-au pierdut încrederea în aceasta. Existã

totuºi o anumitã sensibilitate la nivelul U

niunii privind relaþiilecu R

usia. Oficialii europeni nu vor sã „irite” R

usia, de aceea evitãde obicei sã m

enþioneze zona Mãrii N

egre în documentele ofi-

156157

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



parte tranzitul hidrocarburilor din Asia C

entralã ºi Marea C

aspicãprin R

EM

N. În acelaºi tim

p, la începutul anului 2007, NAT

O s-a

arãtat receptiv faþã de posibilitatea de a deschide accesul cãtrereþeaua paneuropeanã de conducte, în beneficiul com

paniilorprivate. A

ceastã reþea a apãrut în epoca Rãzboiului R

ece, cu scopulde a se asigura necesarul de energie ºi lubrifianþi pentru forþelearm

ate aliate, chiar în mom

ente de penurie ºi crizã. Dupã term

i-narea R

ãzboiului Rece, s-a pus problem

a valorificãrii economice

a potenþialului acestei reþele de infrastructuri energetice în be-neficiul statelor aliate. Sistem

ul de reþele NAT

O (N

PS) se bazeazã

pe nouã sisteme m

ilitare de stocare ºi distribuire a hidro-carburilor, fiind vorba de peste 10 000 de kilom

etri de infra-structuri ce trec prin state precum

Grecia, Italia, Turcia, Portu-

galia, Marea B

ritanie ºi Norvegia. 78 E

xistã, de asemenea, Sistem

ulde conducte al E

uropei Centrale, care cuprinde B

elgia, Franþa,

Luxemburg ºi G

ermania, precum

ºi Sistemul N

ord-European de

Conducte, bazat pe infrastructuri din D

anemarca ºi G

ermania.

În viitor, este posibil ca unele dintre principalele conducte dinR

omânia ºi B

ulgaria sã fie incluse în NP

S, fapt ce va asigurasecuritatea energeticã pe flancul vestic al M

ãrii Negre. Turcia

posedã deja douã sisteme separate, unul de E

st ºi celãlalt de Vest,aºadar se poate asigura, teoretic, o conectare cu unul dintre acestea.

SUA

SUA

SUA

SUA

SUA

Chiar dacã SU

A se aprovizioneazã cu petrol m

ai ales dinA

merica de Sud, O

rientul Mijlociu ºi A

frica de Nord, nu se poate

nega interesul american de a sprijini aliaþi ºi parteneri strategici

din RE

MN

ºi UE

. Turcia, Georgia, A

zerbaidjan ºi chiar Ucraina

sunt state considerate importante de W

ashington pe harta geo-politicã a E

urasiei. Dar nici R

omânia, B

ulgaria, Polonia, Cehia,

statele baltice etc. nu sunt ignorate, din contrã. Atragerea în

comunitatea de securitate transatlanticã a acestor state din fosta

Ucraina ºi B

elarus sã-ºi concesioneze (vândã) infrastructurileenergetice R

usiei. Le poate doar încuraja diplomatic ºi econom

icsã nu facã acest lucru. În schim

b, UE

va trebui sã solicite treptatstatelor m

embre sã nu m

ai cedeze infrastructuri energetice depe teritoriile naþionale R

usiei pânã ce aceasta nu va acceptasem

narea Cartei E

uropene a Energiei ºi im

plicit liberalizarea ºidem

onopolizarea propriilor infrastructuri ºi zone de exploatarea hidrocarburilor. 76 U

E aratã un interes special pentru diver-

sificarea surselor de aprovizionare cu hidrocarburi. La începutulanului 2006, s-a vorbit la B

ruxelles de posibilitatea construiriiunui gazoduct care sã porneascã de pe coasta M

ãrii Adriatice ºi

sã se îndrepte cãtre centrul Europei, fiind aprovizionat cu gaz

din Orientul M

ijlociu ºi Africa de N

ord. Scopul explicit al acestuiproiect era tot reducerea gradului de dependenþã faþã de energiaim

portatã din Rusia.

NATO

NATO

NATO

NATO

NATO

Deºi A

lianþa Nord-A

tlanticã este o organizaþie politico-mili-

tarã, existã ºi o preocupare pentru alte niveluri de securitatedecât cea m

ilitarã, iar securitatea energeticã figureazã înC

onceptul Strategic al NA

TO

din 1999. Cu ocazia recentului

summ

it al Consiliului N

ord-Atlantic de la R

iga, liderii aliaþi auluat în calcul necesitatea de a se garanta securitatea energeticãa þãrilor lor, spre a se evita întreruperea intem

pestivã a fluxurilorde hidrocarburi („resurse vitale”), fiind nevoie de un efort coordo-nat de evaluare a riscurilor energetice, insistându-se pe securi-tatea infrastructurilor energetice. Se are în vedere apãrareaintereselor energetice ale aliaþilor, la cererea acestora, ºi defi-nirea dom

eniilor de acþiune în care NAT

O ar putea aduce o „plus

valoare”. 77 Desigur, acest interes arãtat de A

lianþã faþã de petrolºi gaze a trezit iritarea R

usiei, stat care doreºte sã controleze în mare

158159

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ChinaChinaChinaChinaChina

Devenit unul dintre prim

ii trei mari consum

atori de hidro-carburi din lum

e, necesare pentru menþinerea actualului nivel

de creºtere economicã de 8-9%

anual, China îºi îndreaptã privirile

mai ales asupra resurselor din R

usia, Kazahstan, Turkm

enistanºi din O

rientul Mijlociu, A

frica, dar nu ignorã, desigur, niciim

portanþa strategicã ºi economicã a R

EM

N ºi a C

aspicii.C

onducta principalã ce aduce petrol din Kazahstan în X

injiang(C

hina) (Atasu-A

lashankou) a fost inauguratã în decembrie 2005

ºi se bazeazã pe resursele din Caspica. Lungim

ea ei este de peste1 000 de kilom

etri. 80 Firm

a care gestioneazã conducta din parteaK

azahstanului este KazTransO

il, filialã a Kazm

unaigaz, societatede stat. Investiþiile atrase în acest proiect au fost de 806 m

ilioanede dolari, cofinanþaþi de K

azmunaigaz ºi C

hina National

Petroleum C

ompany (C

NP

C). S-a planificat ca în 2011 un nou

segment de conductã sã uneascã K

enyak ºi Atasu. În cazul cel

mai fericit, C

hina va reuºi sã îºi satisfacã 5% din necesitãþile

naþionale de petrol prin import din K

azahstan, concesionareade zone petrolifere ºi achiziþionarea de infrastructuri în aceastãþarã.A

ºadar, este vorba de un proiect de conductã în lungime de

3 000 de kilometri care ar perm

ite Chinei sã exploateze direct

resursele energetice din Caspica.

În anul 2002 s-a încheiat construirea unui segment de 400 de

kilometri care uneºte A

tyrau (zona cea mai bogatã în petrol din

vestul Kazahstanului) cu K

enyak, zona petroliferã controlatã deC

NP

C. C

NP

C a pregãtit aprovizionarea noii conducte prin achi-

ziþionarea în 2005 a firmei canadiene PetroK

azahstan, inclusivzona petroliferã K

umkol. K

azahstanul este destul de mulþum

itsã nu m

ai depindã doar de Rusia ºi de C

aspian Pipeline

Consortium

pentru a vinde petrol în strãinãtate. Desigur, dacã

sferã de influenþã a UR

SS prezintã un interes pe termen lung

prin prisma relaþiilor cu R

usia, dar ºi cu UE

ºi China. D

e aceea,am

ericanii doresc sã contribuie la siguranþa aprovizionãrii cuhidrocarburi a acestor state. D

e asemenea, ei nu doresc sã asiste

la pãtrunderea Iranului pe piaþa energeticã a acestor þãri (ca ex-portator de hidrocarburi) deoarece realizeazã cã acest fapt s-artraduce ºi prin influenþã politicã. SU

A, atât prin D

epartamentul

de Stat, cât ºi prin Departam

entul Apãrãrii, îºi m

anifestã interesulsporit pentru R

EM

N ºi C

aucaz, Asia C

entralã, dorind sã ajute lagãsirea unor soluþii de evitare a dependenþei europenilor de cori-doarele de transport ºi infrastructurile ruseºti. A

mericanii par

sã încurajeze implicarea N

AT

O în asigurarea securitãþii fluxurilor

energetice dinspre Est cãtre Vest, aºa cum

a reieºit cu ocaziadezbaterilor prilejuite de sum

mitul de la R

iga. Dacã vor ajunge

la concluzia comunã cã securitatea energeticã este vitalã pentru

securitatea transatlanticã, europenii ºi americanii vor cãuta

strategii de spargere a monopolului rusesc ºi de liberalizare a

accesului la hidrocarburi. Analistul politic V. Socor propune în

acest sens crearea unui mecanism

consultativ permanent U

E-

SUA

care sã poatã evolua cãtre o celulã de planificare politicã. 79

Implicarea N

AT

O în asigurarea securitãþii conductelor, a punctelor

de trecere ºi rezervelor de energie nu este ceva ieºit din comun.

În fond ºi Turcia, Georgia ºi A

zerbaidjanul ºi-au coordonat efor-turile pentru a supraveghea conducta B

aku-Tbilisi-C

eyhan, iarstatele din G

UA

M ar putea proceda în m

od similar în curând.

Alianþele m

ilitare care devin furnizori de securitate pe multiple

planuri se pot implica ºi în siguranþa energeticã a statelor m

em-

bre. Forþe ale NA

TO

(ºi/sau SUA

) ar putea fi implicate direct în

paza conductelor Baku-T

bilisi-Ceyhan ºi B

aku-Tbilisi-E

rzurum, dar

ºi în antrenarea forþelor de protecþie din statele tranzitate deconducte.

160161

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



energetice, este posibil ca ºi Organizaþia de cooperare de la

Shanghai sã îºi asume treptat acest rol.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConcluzii

Existenþa unor însem

nate resurse de petrol ºi gaze naturaleîn Zona E

xtinsã a Mãrii N

egre este o certitudine, singurele dife-renþe fiind în dom

eniul estimãrilor cantitative. M

ajoritatea re-zervelor se aflã concentrate în bazinul M

ãrii Caspice (circa 4-5%

din rezerva mondialã de petrol), în tim

p ce Marea N

eagrã estem

ai sãracã în resurse, dar are o valoare geopoliticã sporitã datãde poziþia sa geograficã. M

area Neagrã constituie o regiune de

tranzit predilectã pentru gazele ºi petrolul din Caspica ºi A

siaC

entralã, în drumul lor cãtre E

uropa. De asem

enea, nu esteexclus ca o parte din rezervele Iranului sã fie cu vrem

ea dirijatetot cãtre aceastã zonã, în cãutarea pieþei europene.

O problem

ã realã o constituie disparitatea dintre resurselede care dispun unii actori regionali (m

ai ales Rusia, dar ºi

Azerbaidjan, K

azahstan, Turkmenistan) ºi alþii m

ai slab dotaþi(Turcia, R

omânia, U

craina) sau aproape lipsiþi de hidrocarburi(B

ulgaria, Republica M

oldova, Arm

enia).Pe fondul preocupãrii crescânde a m

arilor state consumatoare

de hidrocarburi faþã de epuizarea resurselor naturale, de insta-bilitatea politicã din O

rientul Mijlociu E

xtins (principala regiunecare furnizeazã petrolul în lum

e) ºi de necesitatea de a menþine

ritmuri de creºtere econom

icã susþinutã, mulþi analiºti politici

ºi economici cred cã R

usia s-a „specializat” într-o politicã acrizelor energetice deliberat întreþinute. Scum

pind peste noaptepreþul gazelor, întrerupând fluxurile de energie prin conductevitale pentru þãrile U

E (cum

e faimoasa D

rujba, de care depindm

ulte state – Polonia, U

craina, Germ

ania etc.) cu ocazia„certurilor” cu vecinii ucraineni ºi bieloruºi, R

usia a dat de înþelescã se poate servi de resursele ei ca de o arm

ã în jocul politico-

producþia petrolierã kazahã nu va creºte chiar în ritmul scontat,

va exista o concurenþã pentru atragerea fluxurilor de petrol întreA

tasu-Alashankou, B

aku-Tbilisi-C

eyhan ºi Nabucco, pe lângã

CN

PC

. Totuºi, guvernul de la Astana nu doreºte ca m

arii actoriexterni – R

usia ºi China – sã cum

pere reþelele de infrastructurim

ajore din þarã, fapt ce ar duce la pierderea autonomiei ener-

getice. În acelaºi timp, „poligam

ia” energeticã a Kazahstanului

corespunde strategiei de politicã externã de tip tous azimuts,

anume refuzul de a opta clar pentru R

usia sau pentru Occident,

cum au fãcut pe de o parte U

zbekistan, Arm

enia, pe de altã parteG

eorgia ºi Azerbaidjan. Toate porþile au fost lãsate deschise,

fiind anunþatã o politicã externã pragmaticã. E

ste puþin probabilca partea chinezã sã perm

itã închirierea oleoductului sãu pentrutransportarea de petrol cãtre E

uropa Centralã ºi de Vest, aºadar

chinezii se aºteaptã la o tentativã a europenilor ºi americanilor

de a construi conducte pe teritoriul kazah cãtre vest.Factorii de decizie din C

hina au observat cã preºedintele rus,V. P

utin, realizeazã un fel de ºantaj asupra UE

ºi Chinei, am

e-ninþându-le voalat cã, în caz de „problem

e” în relaþiile bilaterale,va dirija fluxurile de gaz ºi petrol cãtre una dintre ele îndefavoarea celeilalte, fãrã a exclude ºi Japonia din acest calcul.D

eºi Rusia este un partener strategic, politic ºi econom

ic major

al Chinei, totuºi bunurile exportate de chinezi m

erg mai ales

spre piaþa UE

ºi a SUA

. Pe fondul scãderii rezervelor de gaz aleR

usiei, China ar putea deveni treptat m

ai agresivã faþã deM

oscova, concurând pentru atragerea statelor din Caucaz ºi A

siaC

entralã, bogate în resurse sau cu o poziþie vitalã pentru controlulcoridoarelor de transport. M

ai ales dacã în Orientul M

ijlociu ºiA

frica de Nord se va confrunta cu rivalitatea SU

A sau cu tulburãri

cauzate de regimuri islam

iste, state eºuate, terorism. D

acã NA

TO

ºi GU

AM

se vor implica în securizarea conductelor ºi depozitelor

162163

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



din Orientul M

ijlociu ºi Africa, aºadar com

petiþia pentruhidrocarburile din E

urasia nu este un joc cu sumã nulã.

În acest context, importanþa geostrategicã a statelor tranzitate

de conducte, cu rol de „punþi” sau „porþi” energetice între Est ºi

Vest (Turcia, Ucraina, B

elarus, dar ºi Rom

ânia, Bulgaria), nu

are nevoie de explicaþii suplimentare. P

rincipalii beneficiari airesurselor de energie se vor strãdui sã atragã sau sã m

enþinãaceste þãri în aria lor de influenþã, spre a-ºi asigura continuitateafluxurilor de aprovizionare. G

eopolitica trasãrii conductelor esteadesea denum

itã în studiile de specialitate the great game,

expresie ce sugereazã miza foarte înaltã a acestor proiecte pe

care statele cele mai puternice vor sã le transform

e în realitate.

strategic mondial. M

ai mult chiar, R

usia se doreºte intermediarul

obligatoriu al statelor care nu au ieºire directã la alte mãri. Pe

de altã parte, guvernanþii ruºi dezmint aceste acuzaþii ºi afirm

ãcã au cele m

ai bune intenþii faþã de partenerii lor europeni, însãnu pot accepta unele clauze cuprinse în C

arta Europeanã a

Energiei care ar dezavantaja grav firm

ele ruseºti exportatoarede hidrocarburi.

Com

petiþia între statele industrializate pentru resurseleenergetice ale E

urasiei dateazã de peste un secol, însã dezvoltareasectoarelor industriale de vârf ºi a serviciilor, precum

ºi per-spectiva epuizãrii acestor resurse pare sã fi înteþit percepþiilede rivalitate ºi înfruntare. D

acã pentru statele producãtoare dehidrocarburi din C

aucaz ºi Asia C

entralã marea problem

ã estefelul în care îºi pot exporta fãrã restricþii aceste produse cãtrepieþele occidentale, þãrile consum

atoare vor sã gãseascã sursede aprovizionare stabile din punct de vedere politic, econom

ic ºidin punctul de vedere al securitãþii. Perspectivele creºterii eco-nom

ice pentru statele mem

bre ale UE

sunt strâns legate deaccesul la hidrocarburile din im

port, iar zona Mãrii N

egre-Caspica

ocupã un loc esenþial pe agenda economicã a U

niunii. Interesuldeosebit pentru protejarea coridoarelor de transport faþã deîntreruperile accidentale sau voluntare, cauzate de ºantaj politic,sabotaje, acte teroriste, se m

anifestã ºi în cazul NAT

O, care a

decis la summ

itul de la Riga din 2006 sã creeze un plan de

securizare a acestor rute considerate de interes strategic decãtre statele m

embre. N

u existã nicio fatalitate în acest domeniu,

iar epuizarea rezervelor, blocarea lor din motive politico-m

ilitareîn zone tulburi, sau m

onopolizarea de cãtre unele centre deputere nu vor conduce în m

od obligatoriu la crize ºi conflictem

ilitare. Între timp, se vor valorifica resurse alternative (eoliene,

nucleare, hidraulice etc.), se vor stabili noi parteneriate cu state

164165

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



13 Ibidem.

14 Ibidem.

15 Gas rem

oval begins at Shah Deniz, 18 D

ecember 2006, w

ww

.today.az.16 R

ovshan Ismayilov, A

zerbaijan: Russia to B

lame for D

elayed Gas

Deliveries to G

eorgia?, 18.10.2006, ww

w.eurasianet.org/departm

ents/insight/articles/eav101806.shtm

l.17 D

iana Petriashvili, Gazprom

Makes the G

eorgian Governm

ent Pay,1.09.200

7, w

ww

.eurasianet.org/dep

artmen

ts/insigh

t/articles/eav010907.shtm

l.18 T

iberiu Troncotã, Geopolitica resurselor energetice. Potenþialul M

ãriiC

aspice, Geopolitica, an IV, nr. 19, 2006, p. 133-149.

19 Khadija Ism

ayilova, Pipeline Politics in the Caspian B

asin Makes for

Strange Political Bedfellow

s, 13.09.2006, ww

w.eurasianet.org.

20 Vladim

ir Socor, New

complications in U

kraine’s Energy Situation,

14 Decem

ber 2006, ww

w.jam

estown.org.

21 Mevlut K

atik, Russian P

ipeline Play Poses D

ilemm

a for Turkey,27.09.2006, w

ww

.eurasianet.org/departments/insigh

t/articles/eav092706a.shtm

l.22 Ibidem

.23 Federico B

ordonaro, The B

lue Stream G

as Pipeline, 22 N

ovember

2005, ww

w.pinr.com

.24 M

arian Rizea, M

area Neagrã – epicentrul elipsei strategice europea-

no-arabo-asiatice. Geopolitica þiþeiului, în a 11-a sesiune de com

unicãriºtiinþifice a A

cademiei N

aþionale de Informaþii, secþiunea securitate ºi

siguranþã naþionalã, vol. 2, 8 aprilie 2005, Editura A

cademiei N

aþionale deInform

aþii, p. 76.25 Igor M

unteanu, Iulian Chifu, Iulian F

runtaºu, Nicolae C

hirtoacã,Valeriu Prohniþchi, D

an Dungaciu, Ion N

aval, Radu G

orincioi, Boris A

sarov,M

oldova pe calea democraþiei ºi stabilitãþii, din spaþiul postsovietic în lum

eavalorilor dem

ocratice, Editura C

artier, 2005.26 Iranul exportã deja petrol m

ultor state europene, mem

bre ale UE

,G

ermania, Italia, F

ranþa, Spania, Austria, O

landa etc.27 N

abucco schimbã R

usia cu Iranul, „Cotidianul”, 9 februarie 2006,

ww

w.cotidianul.ro/index.php?id=3961&

art=9100&cH

ash=fe84d5bb95.

1 Stelian Fizeºan, C

ooperarea UE

-Rusia ºi siguranþa aprovizionãrii cu

petrol ºi gaze naturale, „Monitor Strategic”, nr. 3-4, 2006, p. 37.

2 Nick B

utler, Energy Security. A

New

Agenda for E

urope, Oct-N

ov2004, „C

ER

Bulletin”, Issue 38, w

ww

.cer.org.uk.3 O

lexander Pavliuk, Ivanna Klim

push-Tsintadze (eds), The B

lack SeaR

egion. Cooperation and Security B

uilding, East W

est Institute, 2004,p. 134.

4 Ioannis Michaletos, E

nergy Developm

ents in South Eastern E

urope,16 februarie 2007, w

ww

.isn-ethz.ch.5 B

urgas-Alexandropolis pipeline im

portant for European consum

ers ofoil, 2 February 2007, Interfax N

ews A

gency Via T

homson D

ialog New

sEdge,

ww

w.tm

cnet.com.

6 Rusia ºi K

azahstan au o capacitate de producþie de 180 de milioane de

tone de petrol zilnic, cu mult peste capacitatea de tranzitare a B

osforului,de m

axim 130 de m

ilioane de tone. Ioannis Michaletos, E

nergyD

evelopments in South E

astern Europe, 16 februarie 2007, w

ww

isn-ethz.ch.7 M

arian Rizea, M

area Neagrã – epicentrul elipsei strategice europea-

no-arabo-asiatice. Geopolitica þiþeiului, în a 11-a sesiune de com

unicãriºtiinþifice a A

cademiei N

aþionale de Informaþii, secþiunea securitate ºi

siguranþã naþionalã, vol. 2, 8 aprilie 2005, Editura A

cademiei N

aþionale deInform

aþii, p. 72-77.8 V

ladimir Socor, First R

ussian-Operated Pipeline O

n European U

nionTerritory R

ears Its Head, M

arch 2, 2007, ww

w.jam

estown.org/edm

/article.php?article_id=2371965.

9 Andrew

Rettm

an, EU

unfazed by Putin’s ’gas OPE

C idea, 01.02.2007,

ww

w.euobserver.com

.10 A

lexandros Petersen, BT

C Security Q

uestions Persist, 7.11.06,w

ww

.eurasianet.org.11 H

asene Karasac, A

ctors of the New

Great G

ame, C

aspian Oil Politics,

„Journal of Southern Europe and the B

alkans”, vol. 4, no. 1, 2002, p. 18-19.12 M

arat Yermukanov, K

azakhstan Dow

nplays Political Risks of

Energy C

orridor to Europe, http://jam

estown.org/edm

article.-php?article_id=2371904, February 12, 2007.

NOTE

166167

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



39 A se vedea H

asene Karasac, A

ctors of the new G

reat Gam

e, Caspian

Oil Politics, „Journal of Southern E

urope and the Balkans”, vol. 4, no. 1,

2002.40 ww

w.eia.doe.gov/em

eu/cabs/Caspian/Links.htm

l.41 M

arcel de Haas, C

urrent Geostrategy in the South C

aucasus,w

ww

.cfr.org/publication/12268/pinr.html, 19 D

ecember 2006.

42 Chietigj B

ajpaee, Asia’s C

oming W

ater Wars, 22 A

ugust 2006,w

ww

.pinr.com.

43 A se vedea T

iberiu Troncotã, Geopolitica resurselor energetice.

Potenþialul Mãrii C

aspice, în „Geopolitica”, an IV, nr. 19, 2006, B

ucureºti,p. 133-142.

44 George V. G

eorgiev, Gas-O

il Potential and Exploration O

pportunitiesof the B

lack Sea Region, D

epartment of G

eology, Sofia University, http:/

/aapg.confex.com/aapg/barcelona/techprogram

/paper_83671.htm.

45 Russia hinders cheap Azeri natural gas, 20.11.2006, w

ww

.today.az.46 R

ovshan Ismayilov, B

aku Banks on Independent E

nergy Policy,13.12.2006, w

ww

.eurasianet.org.47 Svante C

ornell, Anna Jonsson, N

iklas Nilsson, Per H

aggstrom, T

heW

ider Black Sea R

egion: An E

merging H

ub in European Security, C

entralA

sia Caucasus Institute and Silk R

oad Studies Program, A

Joint TransatlanticR

esearch and Policy Center, 2006, w

ww

.silkroadstudies.org, p. 79.48 http://europipelines.blogspot.com

/2006/01/planned-iran-armenia-gas-

pipeline-very.html.

49 Oskanian: Yerevan R

eady to Exploit Iran-A

rmenia G

as Pipeline,

ww

w.panarm

enian.net/news/eng/?nid=20551&

folder=1&attr=16.

50 Em

il Danielyan, R

ussia Set to Expand E

conomic Presence in Arm

enia,February 6, 2007, w

ww

.jamestow

n.org/edm/article.php?article_id=2371879.

51 Unii analiºti anticipeazã cã relaþiile prea strânse ale K

ievului cuopozanþii turkm

eni vor determina guvernul de la A

shgabat sã mãreascã

tarifele pentru gazul natural livrat Ucrainei. A

se vedea Pavel K

orduban,Turkm

en Opposition Invite M

ay Spoil Career of U

krainian Minister, Janua-

ry 31, 2007, ww

w.jam

estown.org/edm

/article.php?article_id=2371858.52 V

ladimir Socor, U

krainian-Turkmen G

as Agreem

ent Brings R

adicalChange, June 27, 2005, http://jam

estown.org/edm


28 Marat Yerm

ukanov, Kazakh Foreign M

inister Shifts Priorities fromSuperpow

ers to Next-D

oor Neighbors, January 30, 2007, w

ww

.jamestow

n.org/edm

/article.php?article_id=2371854.29 V

ladimir Socor, K

azakhstan Oil O

utput and Export D

ata Dram

atizeN

eed for Trans-Caspian O

utlets, January 19, 2007, ww

w.jam

estown.org/

edm/article.php?article_id=2371821.

30 A se vedea R

oman K

upchinsky, Moscow

Extends Its P

ipeline Web,

June 23, 2006, ww

w.rferl.org.

31 Ibidem.

32 Ibidem.

33 Vladim

ir Socor, Discussions Intensify w

ith Kazakhstan on Trans-C

as-pian G

as Pipeline, M

arch 2, 2007, w

ww

.jamestow

n.org/edm


34 Sergei Blagov, R

ussia Tries to Scuttle Proposed Trans-C

aspianPipeline, 28.03.2006, w

ww

.eurasianet.org. De m

enþionat semnarea de cãtre

preºedinþii Rusiei, K

azahstanului ºi Turkmenistanului, în m

ai 2007, a unuiacord privind construirea unui gazoduct transcaspic prin care gazelenaturale din A

sia Centralã vor fi dirijate spre R

usia. Aceastã înþelegere a

provocat iritare la Bruxelles ºi W

ashington, deoarece este evidentã dorinþaM

oscovei de a monopoliza accesul la resursele energetice din R

egiuneaE

xtinsã a Mãrii N

egre ºi Asia C

entralã.35 V

ladimir Socor, Trans-B

lack Sea Pipeline Can B

ring Caspian G

as toE

urope, „Eurasia D

aily Monitor”, D

ecember 7, 2006, vol. 3, Issue 226.

36 Stephen Blank, Turkm

enistan and the Azerbaijani C

onnection,29.01.2007, w

ww

.eurasianet.org/departments/insigh

t/articles/eav012907a.shtm

l.37 A

lte evaluãri se referã la 250-270 de miliarde de barili, dintre care

circa 10-12 miliarde sunt în posesia A

zerbaidjanului, ca rezerve dovedite (ºi32 m

iliarde de barili rezerve posibile), iar Kazahstan are 13-17 m

iliarde debarili cantitate sigurã ºi 90 m

iliarde de barili cantitate posibilã. A se vedea

Kam

er Kasim

, The Transportation of C

aspian Oil and R

egional Stability,„Journal of Southern E

urope and the Balkans”, vol. 4, no. 1, 2002, p. 38-39.

38 Sau 60 de miliarde de barili de petrol. A

se vedea J. Robinson W

est,Julia N

anay, Caspian Sea infrastructure projects, „M

iddle East Policy”,

VII (3), June 2000, p. 113.

168169

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



?_RID

=det&tb=date&

id=7863&_PR

ID. ªeful statului a criticat m

onopolulG

azprom în dom

eniul importurilor de gaze dinspre R

usia ºi CSI ºi a m

ilitatpentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. B

ãsescu aprecizat clar cã R

omânia prom

oveazã douã mari proiecte: conducta

Constanþa-Trieste ºi proiectul N

abucco. El a m

enþionat ºi de proiectul uneiconducte de LP

G dinspre Q

atar cãtre Constanþa, soluþie de care ar putea

profita ºi Ucraina spre a-ºi reduce nivelul de dependenþã energeticã faþã

de Rusia.

65 Strategia de securitate naþionalã a Rom

âniei, Preºedinþia R

omâniei,

Bucureºti, 2006, p. 22, w

ww

.presidency.ro.66 A

. Necdet Pam

ir, Energy and Pipeline Security in the B

lack Sea andC

aspian Sea Regions, p. 125-126.

67 A se vedea ºi analiza fãcutã de dr. M

ihail E. Ionescu Regiunea E

xtinsãa M

ãrii Negre: privire istoricã ºi dinam

ici contemporane în acest volum

,p. 27-80.

68 ww

w.inogate.org/en/resources/m

ap_oil.69 http://ec.europa.eu/com

m/external_relations/energy/baku_initiative/

index.htm.

70 Svante Cornell, A

nna Jonsson, Niklas N

ilsson, Per Haggstrom

, The

Wider B

lack Sea Region: A

n Em

erging Hub in E

uropean Security, Central

Asia C

aucasus Institute and Silk Road Studies Program

, A Joint Transatlantic

Research and Policy C

enter, 2006, ww

w.silkroadstudies.org, p. 112-113.

71 Panagiota M

anoli, Director of Studies and R

esearch, ICB

SS at The

European N

eighbourhood Policy – Energy and Transport C

ooperationA

round the Black Sea, C

onference in Athens organized by E

KE

M,

20-21 April 2005, w

ww

.ekem.gr/archives/2005/04/speech_by_dr_pa.htm

l.72 M

arcel de Haas, C

urrent Geostrategy in the South C

aucasus,7 January 2007, w

ww

.eurasianet.org.73 http://w

ww

.evz.ro/article.php?artid=287127.74 P

iebalgs: „Cred cã R

usia ºi-a pierdut din credibilitatea de furnizordupã ultim

ele întreruperi în furnizarea de petrol. Pagubele provocate vor figreu de reparat, dar sperãm

cã ºi Rusia va încerca sã schim

be aceastãsituaþie, pentru cã are interesul sã fie în continuare un furnizor al U

niuniiE

uropene.” A se vedea articolul C

omisarul E

nergiei: Iniþiativa Rom

âniei la

53 A. N

ecdet Pamir, E

nergy and Pipeline Security in the Black Sea and

Caspian Sea R

egions, în Olexander P

avliuk, Ivanna Klim

push-Tsintadze(eds), T

he Black Sea R

egion. Cooperation and Security B

uilding, East

West Institute, 2004, p. 129.

54 Dom

inuþ Pãdurean, Insula ªerpilor, E

ditura Muntenia, C

onstanþa,2004.55 G

areth M. W

inrow, E

nergy Security in the Black Sea-C

aspian Region,

„Perceptions”, Autum

n 2005, p. 85-98.56 A

. Necdet Pam

ir, Energy and Pipeline Security in the B

lack Sea andC

aspian Sea Regions, în O

lexander Pavliuk, Ivanna K

limpush-Tsintadze

(eds), The B

lack Sea Region. C

ooperation and Security Building, E

astW

est Institute, 2004, p. 123-155.57 Stelian Fizeºan, C

ooperarea UE

-Rusia ºi siguranþa aprovizionãrii cu

petrol ºi gaze naturale, „Monitor Strategic”, anul V

II, nr. 3-4, 2006, p. 36-47.58 Ibidem

, p. 38.59 E

ste vorba de unul dintre cele mai m

ari depozite de gaz natural dinE

urasia, cantitatea atestatã fiind de 1,9 mii de m

iliarde de metri cubi de gaz

ºi 115 milioane de tone de gaz condensat. T

NK

-BP

are o cotã parte de62.4%

din Rusia Petroleum

, compania care gestioneazã exploatarea de la

Kovytka. A

lþi participanþi în cadrul Russia Petroleum

sunt Interros, firmã

ruseascã ce are 25.8%, precum

ºi Adm

inistraþia Regiunii Irkutsk cu 11.2%

.60 H

oria C. M

atei, Silviu Neguþ, Ion N

icolae, Statele lumii de la A

la Z,E

ditura Meronia, B

ucureºti, 2000, p. 468.61 P

roiect – Politica energeticã a Rom

âniei în perioada 2006-2009,19.10.2006, w

ww

.minind.ro/foaie/PE

N_19_10_2006.pdf.

62 Interviu cu Iulian Iancu, deputat PSD

– Laurenþiu G

heorghe,N

aþionalism vs privatizare, „R

evista Bilanþ 27-28”, nr. 28, decem

brie 2006.63 A

ncuþa Bãlan, S-au descoperit gaze naturale în judeþ, „Ziarul de Iaºi”,

19.08.2006.64 A

se vedea în acest sens discursul preºedintelui Rom

âniei, TraianB

ãsescu, susþinut pe 28 iulie 2006, în deschiderea conferinþei „Energia

caspicã ºi coridorul Mãrii N

egre”, organizatã de Jamestow

n Foundationdin SU

A. „R

omânia o poartã energeticã cãtre E

uropa de Est”, com

unicat,D

epartamentul de relaþii publice al Preºedinþiei R

omâniei, w

ww

.presidency.ro/

170171

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERI

BD

N – C

onducta Baku-D

aghestan-Novorossiisk

BE

I – Banca E

uropeanã de Investiþii (European Investm

ent Bank)

BE

RD

– Banca E

uropeanã pentru Reconstrucþie ºi D

ezvoltare (Euro-

pean Bank for R

econstruction and Developm

ent)B

IRD

– Banca Internaþionalã pentru R

econstrucþie ºi Dezvoltare

(International Bank for R

econstruction and Developm

ent)B

LAC

KSE

AF

OR

– Grupul de C

ooperare Navalã din M

area Neagrã

BSE

C – O

rganizaþia pentru Cooperare E

conomicã la M

area Neagrã

( Organization of the B

lack Sea Econom

ic Co-operation)

BSFO

CS – Sistem

ul de cabluri de fibrã opticã al Mãrii N

egre (Black Sea

Fibre Optic C

able System)

BST

DB

– Banca de C

omerþ ºi D

ezvoltare a Mãrii N

egre (Black Sea

Trade and Developm

ent Bank)

BT

C – C

onducta Baku-T

bilisi-Ceyhan

CD

C – C

omunitatea O

pþiunii Dem

ocratice ( Com

munity of D

emocratic

Choice)

CFE

– Tratatul privind Forþele Arm

ate Convenþionale din E

uropa ( Treatyon C

onventional Arm

ed Forces in Europe)

CIJ – C

urtea Internaþionalã de JustiþieC

PC

– Consorþiul C

onductei Caspice (C

aspian Pipeline Consortium

)

Marea N

eagrã este esenþialã pentru Uniunea E

uropeanã, 15 January 2007,w

ww

.euractiv.ro/uniunea europeana/articles|displayArticle/articleID

_9146/C

omisarul-E

nergiei-Initiativa-Rom

aniei-la-Marea-N

eagra-este-esentiala-pentru-U

niunea-Europeana.htm

l.75 R

omânia cere oficial o politicã U

E pentru M

area Neagrã, 24 ianuarie

2007, ww

w.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayA

rticle/articleID

_9243/Rom

ania-cere-oficial-o-politica-UE

-pentru-Marea-

Neagra.htm

l.76 V

ladimir Socor, C

aspian-Black Sea R

egion: Key to D

iversifying Europe

s Energy Supplies, în „E

uropean Energy Security. W

hat should it mean?

What to do?”, W

orking Paper 23, European Securitz Forum

, 30 October

2006, ww

w.ceps.be.

77 Riga Sum

mit D

eclaration, sued by the Heads of State and G

overnment

participating in the meeting of the N

orth Atlantic C

ouncil in Riga on

29 Novem

ber 2006, ww

w.nato.int/docu/pr/2006/p06-150e.htm

.78 N

AT

O ar putea deschide reþeaua sa pentru com

bustibil din timpul

Rãzboiului R

ece, „Adevãrul”, 28 februarie 2007.

79 Ibidem, p. 26.

80 Le Kazakhstan s’ém

ancipe de la Russie avec un nouvel oléoduc, „Le

Monde”, 15.12.2005.

172173

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



MA

P – P

lan de Acþiune pentru A

derare (Mem

bership Action Plan)

MF

PSE

E – Forþa M

ultinaþionalã de Menþinere a P

ãcii din Sud-Estul

Europei ( M

ultinational Peace Force South-Eastern E

urope)N

ATO

– Organizaþia Tratatului A

tlanticului de Nord (N

orth Atlantic

Treaty Organization )

NIS – N

oile State Independente (New

ly Independent States)N

PS – Sistem

ul de conducte al NA

TO

(NA

TO

Pipeline System)

NU

C – C

omisia N

AT

O-U

craina ( NA

TO

-Ukraine C

omm

ission)O

AE

– Operation A

ctive Endeavour

OC

C – C

onceptul Capabilitãþilor O

peraþionale (Operational C

apabilitiesC

oncept )O

EC

D – O

rganizaþia pentru Cooperare ºi D

ezvoltare Econom

icã

(Organisation for E

conomic C

o-operation and Developm

ent)O

NU

– Organizaþia N

aþiunilor Unite

OSC

E – O

rganizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în E

uropa ( Orga-

nization for Security and Co-operation in E

urope)PA

BSE

C – A

dunarea Parlamentarã a O

rganizaþiei pentru Cooperare

Econom

icã la Marea N

eagrã ( Parliamentary A

ssembly of the B

lack SeaE

conomic C

o-operation )PA

P-DIB

– Parteneriatul privind construirea instituþiilor de apãrare(Partnership A

ction Plan on Defence Institution B

uilding)PA

RP

– Procesul de P

lanificare ºi Analizã al P

arteneriatului ( Planningand R

eview Process)

PC

A – A

corduri de Parteneriat ºi C

ooperare (Partnership and C

o-operation A

greements )

PER

MIS – Secretariatul Internaþional Perm

anent al Organizaþiei pentru

Cooperare E

conomicã la M

area Neagrã (Perm

anent InternationalSecretariat of the O

rganization of the Black Sea E

conomic C

o-operation )P

ESA

– Politica Europeanã de Securitate ºi de A

pãrare

CSC

E – C

onferinþa pentru Securitate ºi Cooperare în E

uropa(C

onference for Security and Co-operation in E

urope)C

SI – Com

unitatea Statelor Independente

DO

KA

P – P

roiectul de Telecomunicaþii din E

stul Mãrii N

egre (Eastern

Black Sea Telecom

munications Project )

EA

PC

– Consiliul P

arteneriatului Euroatlantic (E

uro-Atlantic

Partnership Council)

EN

P – Politica E

uropeanã de Vecinãtate ( European N

eighbourhoodPolicy)

FM

I – Fondul Monetar Internaþional (International M

onetary Fund)F

YRO

M – Fosta R

epublicã Iugoslavã a Macedoniei ( Form

er YugoslavR

epublic of Macedonia)

GB

SA-W

G – G

rupul de lucru privind Regiunea E

xtinsã a Mãrii N

egre( G

reater Black Sea A

rea – Working G

roup)G

UA

M – O

rganizaþie de cooperare compusã din G

eorgia, Ucraina,

Azerbaidjan ºi R

epublica Moldova

GU

EU

– gazoductul Georgia-U

craina-UE

ICB

SS – Centrul Internaþional pentru Studii asupra M

ãrii Negre

( International Centre for B

lack Sea Studies)IC

E – Iniþiativa C

entral Europeanã (C

entral European Initiative)

INO

GA

TE

– program finanþat de U

niunea Europeanã privind

Transportul Interstatal de Petrol ºi Gaze (Interstate O

il and Gas Transport

to Europe)IPA

P – P

lan Individual de Acþiune (Individual Partnership A

ction Plan)IP

P – P

lan Individual al Parteneriatului ( Individual P

artnershipProgram

me)

ISAF

– Forþa Internaþionalã de Asistenþã pentru Securitate din

Afganistan (International Security A

ssistance Force)K

FO

R – K

osovo Force

174175

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10



PE

SC – Politica E

xternã ºi de Securitate Com

unã a Uniunii E

uropeneP

ET

RA

– Zona de Transport Paneuropean ( Pan-European Transport

Area)P

fP – Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace)

PSE

SE – P

actul de Stabilitate pentru Europa de Sud-E

stR

EM

N – R


ãrii Negre

SAC

– Senior Advisory C

ouncilSE

CI – Iniþiativa de C

ooperare în Sud-Estul E

uropei (Southeast European

Co-operative Initiative)

SED

M – R

euniunea Miniºtrilor A

pãrãrii din Þãrile E

uropei de Sud-Est

( South East D

efense Ministerial Process)

SEE

– Strategia Europeanã a E

nergiei

SEE

BR

IG – B

rigada Multinaþionalã de P

ace din Sud-Estul E

uropei( South-E

astern Europe B

rigade)SE

EC

AP

– Docum

ent comun privind evaluarea riscurilor de securitate

pentru Europa de Sud (South E

ast Europe C

omm

on Assessm

ent Paper onR

egional Security Challenges and O

pportunities )SE

EC

P – Procesul de Cooperare în E

uropa de Sud-Est (South-E

ast Euro-

pean Co-operation Process )

SEE

GR

OU

P – G

rupul director pentru cooperare în probleme de

securitate în Europa de Sud-E

st (South East E

urope Security Co-operation

Steering Group )

SEE

SIM – R

eþeaua de Simulare din Sud-E

stul Europei (Southeastern

Europe Sim

ulation)SIM

IHO

– Reþeaua de C

onectare prin Satelit a Spitalelor Militare

( Satellite Interconnection of Military H

ospitals)SP

PD

– Strategic Pipeline Protection Departm

entST

AR

T – T

ratatul privind Reducerea A

rmelor Strategice (Strategic

Arm

s Reduction Treaty)

TA

CIS – A

sistenþã tehnicã pentru Com

unitatea Statelor Independente(Technical A

id to the Com

monw

ealth of Independent States)T

AE

– Reþeaua internaþionalã de com

unicaþii prin fibrã opticã Trans

Asia-E

uropaT

EN

– Reþeaua T

ranseuropeanã de Transport ( Trans-E

uropeanN

etworks)

TE

T – Telecom

unicaþii Transeuropene (Trans-European Telecom

-m

unications )T

RA

CE

CA

– Coridorul de Transport E

uropa-Caucaz-A

sia (TransportC

orridor Europe-C

aucasus-Asia)

UE

– Uniunea E

uropeanãU

NO

MIG

– Misiunea de O

bservare din Georgia a O

rganizaþiei Naþiunilor

Unite ( U

nited Nations O

bserver Mission in G

eorgia)U

SDE

– Departam

entul pentru Energie al Statelor U

nite ( United States

Deparm

ent of Energy)

WC

O – O

rganizaþia Mondialã a V

ãmilor (W

orld Custom

s Organization)

176

OC

CA

SIO

NA

L PAPE

RS

, 6th year, 2007, N

o. 10

Redactor: D

ana-Irina Voicu

Layout: Maria D

umitru

Tiparul executat de Tipografia SEMN

E ’94

Date post:	21-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	18 times
Download:	0 times

EDITURA MILITAR|, BUCURE{TI, 2007 dr. Mihail E. Ionescu … · 2015-10-01 · ocazii, în luãrile...

Documents