^ DR. SPOCK
Ilucnurul suclnuluiil n conrurtlr,
Edifia a 8-aDR.BENJAMINSPOCKReviziuti ;i adaptatii de
DRROBERTNEEDLMAN
Traducere:Ion Radu Emanuel siAndrei-Vlad Vasilescu
utl
CUPRINS
MuryumiriPrefafiAvefi incredere in dumneavoastriqi in copitul dumneavoastri
Aveqi incredere in dumneavoastrdCreqterea copiilor intr-o lume schimb[toareCare sunt scopurile dumneavoastr[ atunci
cdnd vI cregteli copilul?
$i pirinlii sunt oameniInstinct ;i educalieDragostea qi limiteleDiversitatea familiilor
SECPTJNEAI:COPILUL DI]MNEAVOASTRA, AN DIJPA AI\
inainte de naqterea copilului dumneavoastriCopiii se dezvoltd; la fel gi phrin{iiingxijtuite prenatale
Nagterea
Alegerea specialistului care v[ va ingriji copilulPreg[tind venfuea acasd
Ajutafi-v[ copiii sd se obiqnuiascd cu noua sarcindLucruri de care veli avea nevoie
VI)ofl
1
I3
5
68
t2t3
t7l72223.
26293l34
Copilul dumneavoastri, de la nastere sipAniinjurul v6rsteide3luni' --- r'Bucura{i_v5 de copilul dumneavoastrdAtingere gi conexiune emotionaHPrimele sentimente
!.ela{iile sexuale dupd naqtereingrijirea copiluluiHrana gi somnulPldnsul gi alinareaScuteceleScaunele copiluluiBaiaPdrtile corpuluiTemperatura, aerul curat gi lumina soareluiProbleme obiqnuite ale nou_nlsculilor
Primul an, intre 4 gi f2 hniO perioadi plinh de debuturiIngrdirea copiluluiIkdnitul qi creqtereaSomnulPldnsul qi colicileRdsfefulDezvoltarea fizicIInvdtand despre oameniHainele gi echipamentulProbleme fizice deosebite in primul an de viati
Copilut dumneavoastri, intre I gi 2 aniCe ii face sd se bucureAjuta{i-vn copilul sI exploreze in siguranllTemerile la vdrsta de un an o--._';-
Probleme de comportamentProbleme de somnAlimentalie qi nurri(ieDeprinderea folosirii toaletei
46464851
5455
.576t6670737681
84
9t91
93949698
103107113
115118
131131134t39142
t45146147
CUPRINS
Copilul in vfirsti de 2 aniAavea2aniTemerile in jurul v6rstei de2 niProbleme de comportamentDieti qi nutrigieDeprinderea folosirii toaletei
Preqcolarul, intre 3 qi 5 aniDevotamentul fa{d de pdrintiSentimentele de dragoste gi de competitivitateCuriozitate qi imaginalieProbleme legate de somnTemerile in jurul vdrstei de 3, 4 qi 5 aniTeama de rbnire gi de diferentele anatomice
Versta gcolari: intre 6 gi 11 aniAdaptarea la lumea exterioarlViala socialdAcasIProbleme comportamentale obiqnuite
Adolescen{a: intre 12 qi 18 aniO stradb cu doud sensuriPubertateaAlte probleme de sindtateProbleme psihologiceAdolescen{a timpurieAdolescen{a mijlocieAdolescen{a tArzieSfaturi pentru pdrinli
sEcTmNEAArr-AALIMENTATM$INUTRITM
Alimenta$atn primul an de viafiCe inseamnd alimentalia pentru un copil?Programul de mas[
150150
t52157160161
163163165169t70t7tr74
177r77180183
185
t9t191'
192t972012032A62102tl
219219220
Aportul alimentar suficient gi cdstigul ponderalSchimbiri qi provociriObiqnuirea bebeluqului si se hrineascd singurVitaminele, suplimentele qi dietele speciale
AliptatulBeneficiile al[ptiriiSentimentele faf6 de aldptareCum sd incerca{i cu adevlrat s[ aldptafiCondifia fizicl amamei care aldptiazdinceputul aliptdriiCum se stabileqte tiparul de aldptareBebelus,ul primeq0e sufi cient lapte?Mama carelucreazd,Probleme in timpul aldptnriiMulgerea gi pompele pentru s0niCombinafia intre aldptare qi hrdnirea cu biberonulInfdrcarea
Alimentafia la biberonAlegerea qi pregdtirea preparatelor de lapteSpdlarea gi sterilizareaPregdtirea preparatelor de laptePunerea preparatului in biberoanePlstrarea preparatelor de lapte la frigiderAdministrarea biberonuluiTrecerea de la biberon Ia ceascd
Introducerea alimentelor solideDietele sdnitoase incep din timpCdnd gi cum sd incepefiMesele la v6rsta de 6luni
Nutrifie;i sinitateCe inseamn[ nuni$e adecvati?Ca qi societatea, qi noi trebuie si ne schimbdmElementele nutritive
228232236239
2422422442452502s5262268271273276278280
285285288292294295296303
309309311319
325325326327
r
l
1
O dieti mai sdnitoasdAlegeri dietetice ratjonaleMesele simpleIndicaSi pentru o alimentafie fericitl
Probleme de hrinire gi tulburiride alimentafie
Cum debuteazl problemele de hrdnireCe este de fticut?Probleme specialeTulburdri de alimentatie
SECTIT]NEAAIII.AsA cnnqrnni copr sANAro$r DrN
PT]NCTDEVEDEREMINTALCare sunt nevoile copiilor
Primele relafii interumaneNevoile emolionalePhrinfii ca prieteniTatdl ca pirinteRespectul de sineDincolo de a fi pirinteCrescdnd copiii intr-o societate plind de probleme
Serviciul gi ingrijirea copiilorFamilia qi carieraTimpul petrecut cu copilul dumneavoastrdAlternative pentru ingrijfuea copiilorAlegerea tipului de ingrijireingrilirea copiilor dup[ qcoalS
Persoanele care au griji de copii la domiciliu
DisciplinaCe este disciplina?Pedeapsa
Sfaturi pentru stabilirea limitelorProblema sentimentelor p[rin{ilorManierele
337343348353
357357360364373
383383385389391394397401
4034034054074t3415416
418418425431435438
Bunicii
SexualitateaRealitd{ile vieliiDiscutf;nd cu adolescenfii despre sexModul in care se dezvolti sexualitateaDiferenfele dintre sexe qi homosexualitatea
Mass-mediaTrlind cu mass-mediaTeleviziuneaJocurile videoFilmeleRock and Roll-ul qi Rap-ulInternetul
Diferite tipuri de famitiiAdopliaPdrintele unicPdrin{ii vitregiP5rin[ii homosexuali sau lesbiene
Stresul qi traumeleSemnifica$a stresuluiTerorismul gi calamitdlileAbuzul fizicAbuzul sexualViolenta domesticXMoarteaSepararea de un p[rinteDivo4ul
SECTTIJNEAATV-A:PROBLEMELE OBI$NUITE LEGATE
DE DEZVOLTARE $r COMFORTAMENTRivalitatea dintre frafi
Gelozia dintre fratiAspectele multiple ale geloziei
441
446446452455459
465465466471472473475
480481490494497
502502504505507510511514515
,
j
i
1
s29529531
CUPRINS
Gelozia noului copilFrafii cu nevoi speciale
ComportamentulAccesele de furielnjurdturile gi r[spunsurile obrazniceMqcatulHiperactivitatea
Dezordinea, lenea qi smiorciialaDezordineaLeneaSmiorcbiala
ObiceiurileSuptul degetuluiAlte obiceiuri ale copiilor miciMiqcdri rinnice, repetitiveRosul unghiilorBdlb6iala
Deprinderea folosirii toaletei,rnurdiiritul,si udatul patului
Pregdtirea pentru deprinderea folosirii toaleteiAbordarea bmndd a pregbtirii pentru
deprinderea folosirii toaleteiControlul elimin[rii urineiPiedici in calea controlului micliunii Ei defecat'eiEliminarea involuntar[ de materii fecale
Urinatul involuntar in pat
()opiii cu nevoi specialeO cdldtorie neaqteptatl
Cum sd facetj fal6 dureriiAc{iona{iInterven{iile precoce gi educa{ia specialX
Retardul mintal
536540
542542545548550
557557559560
564564568569570571,
575575
580585588589592
597597
599603606608
CUPRINS
AutismulSindromul DownAlte necesitili speciale
Obfine$ajutorDe ce cautii oamenii ajutor?Primii paqiTipuri de terapieLucrdnd impreund
673617619
620620620624625
sEcTnJhrEAAV-A
" - $9OALA$TPROBLEMELTLEGATEDEhVVITATInvifatul qi creieruI '---
Neuroqtiin{aCum gdndesc copiiiInteligenfele multiple
Gata de qcoaliCititul cu voce tareGrtrdinifa
$coala gi problemele qcolareCare este scopul qcoliiInv5lAnd sd citeascdEduca.tia fizicdPdrin[ii gi qcoala
Temele pentru acasiProbleme la qcoaldTulburiri de invifareCopilul nepopularFobia qcolarE
Planuri pentru facultatePentru ce este facultateaAlegerea unei faculti{iExamenele de admitere la facultate"Economisind pentru facultate
629629633638
640640650
6596s9663664665668669673678679
j
683683683688690
CUPRINS xvil
' ^PffiY$A,HA*^lf rohleme medicale generale
Medicul copilului dumneavoastriVizitele regulate la medicConsultaliile prin telefonFebraDieta in timpul diverselor boliAdministrarea medicamentelorlzolarea in bolile contagioaseComportamentul fa!6 de un copil bolnavMersul la spital
VuccinirileCum ac{ioneaz['iraccinurileRiscurile vaccindrilorSchema de vaccinarePreglti{i-vi copilul pentru vaccinareSfat practic
6956956976987027087tt7147157r7
72272272472772973r
I'rcvenirea accidentelor 732A fine copilul in siguranli 732Cil6toria cu automobilul 735Strizile qi aleile 740Accidentele de bicicleti 742Accidentele la locul de joaci 744Siguranla in practicarea qpoffilui ;i in momentele de recrere 745Accidente provocate de wemea rece qi canicular[ 748ingrijirea fali de acfiunea razelor solare 75OPrevenirea muqciturilor de insecte 752Prevenirea muqciturilor de cAine 753Artificiile qi ,4e dali ori nu ne da{i" 755Pericole in casd 756inecul gi siguran{a in apd 756Focul, fumul qi arsurile 758Otrivirile 761
Plumbul qi mercurulAsfixiereaS ufocarea,si strangulareaArmele de foc in caslCdderileSiguranla jucdriilorEchipamrnte pentru o casi siguri
Urgenfele qi primul ajutorTlieturile qi zgdrieturile' AgchiiteMugclturileSdngeririleArsurileInfecliile pietiiCorpii strdini in nas gi in urechiCorpii strdini intraoculariEntorsele gi luxaliileFracturileTraumatismele coloanei vertebrale gi ale gdtuluiTraumatismele cranienetnghilirea unor obiecteIntoxicatiileReac$ile alergiceConvulsiileineculAsfixierea qi respiralia artificiallTrusa de prim-ajutor
Dezvoltarea dentisei pisinitatea bucali la copii
Dezvoltarea dinfilorEru4ia dentar{Ce face ca dingii sd fie buni?Vizjtgle la cabinetul stomatologicCariile dentarePerierea dinfilor qi folosirea a{ei dentare
764767768769770772773
77577577677677777978178278378378478578678778878979079079t799
801801
803805807807809
Sigilarea dentardTraumatismele dinlilorPrevenirea leziunilor traumatice ale gurii
(lcle mai obiqnuite boli ate copilirieiInfec$ile tractului respirator superior (ricelile)Infec{iile urechii (otitele)Amigdalele qi vegetat'ile adenoideDurerea fui g0t qi adenopatiaCrupul 9i epiglotitaGripa, brongita qi pneumoniaCefaleeaDureri abdominale si infectii intestinaleConstipaliaProbleme urinare qi genitaleAlergiileAsftnul bro4ickzemaAlte boli cutanateBolile infecfioase clasiceTuberculozaSindromul Reye
Oasele gi articula$ileSuflurile cardiaceHerniile qi afecfiunile testiculelorProbleme oculareProbleme neurologiceDezechilibrele hormonaleSindromul de moarte subiti a suganrluiSindromul de imunodeficienli dobdnditi (SIDA)VirusulWestNile
Glosar de termeni medicaliMedicamente foloite fu mod fr€cv€nt h oopii
Glosar de medicamente frecvent utilizateGhidut resurselorIndex
811
812813
81581582482682883083283583684484685085385585886286987287287487687787988r882884886
8879059089r7937
AVETI INCREDERE IN DUMNEAVOASTRAl^
tr rN coPrLUr DUMNEAVOASTRA&, (rt
AVETT iNCnrOrnE iru OUmNEAVOASTRA
$rlf mai mult decAt crede$ ci qtiS. tn curdnd veS avea un copil. Poate cd
rk'ia ave$ unul. DacX nu af, avut prea multii experienli, vd pute$ intrebarlircu vefi qti cum s6-l cregteli corespunz[tor. Chiar dacl vb sim$S binelirlll de modul in care v-agi crescut copilul, puteli avea totuqi intreblrillqspre provocarea viitoare, indiferent dacd aceasta este un nou copil,crlucarea copilului sb meargi la toaleti sau prima zi de gredini$.
Probabil cd a existat o perioadi in care pdringii qtiau exact cum si-qicrlrrcc copiii (sau cel pulin aqa aveau impresia), ins[ pentru majoritatearlirrtrc noi pur qi simplu nu existd reguli clare de urmat. Avem mai multecpliuni, dar acestea presupun mai multe alegeri pe care trebuie sI lelirt:cm. Este hrinitul la s6n neapdrat necesar? Ar trebui si luim copilul inhr;rlc intotdeauna dacd acesta pl6nge? Si ce s-ar intAmpla daci nu am
pnrccda astfel? Este in reguld sI ne reintoarcem la serviciu qi dacl da,
t'lind? Sunt cu adevirat bune pentu copilul meu emisiunile educat'onale
rlt: la televizor? Ca sb nu mai vorbim de toate acele imunizbri. Oriundev nli indrepta atenfia exist[ expe4i care vS spun ce avefi de f?icut.
llroblema este insd cb acegtia se contrazic reciproc!Nu luali foarte in serios tot ceea ce spun vecinii! Nu fi1i foarte uimiS
rlcr ceeace spun exper,tii! Nu vdtemeS sdave$ftrcredereinpropriul dumnea-
voastrd bun simt. Dacd aborda{i lucrurile treptat, dacl vd asculta,ti
irrstinctele qi dacd vd impdrtiqifl problemele cu prietenii, familia, medicul
AVF,N INCREDERE iN DUMNEAVOASTRA g iN COPIL
sau moaga, cre$terea copilului nu va fi o sarcini complicati. stim sigurci dragostea naturaH pe care plrinlii o au pentru copii lor este de sutqdeori mai importanti dec6t cunoaqterea precisd a tehnicii de schimbare ascutecului sau decdt cunoa$terea momenturui cdnd trebuie inffoduse inalimentalie alimentele soride. De fiecare datd c0nd vr luafi in bra,tecopilul, chiar dacd la inceput vi se va plrea ceva destul de ciudat, defiecare dati cdnd il schimba{i,.ii faceti baie, il henifi, ii zdmbifi, acesrava simli cd vi aparfine qi cd qi dumneavoastrd ii apar,tinefi.
Mulli oameni au studiat diverse metode de cregtere a co6filor gi auajuns la concluzia cd ceea ce mimicile $i trticii buni sirilt in modinstinctiv cd trebuie sd faci pentru copiii lor este de cele mai multe oricel mai bine. Tot' pdrinlii igi cresc copiii cel mai bine atunci cdnd au oincredere naturali in ei inqigi. Este mai bine sr fi,ti relaxali qi sb face{icdteva greqeli decdt siincercali din greu sd fif perfecS.
' ' .-
-'copiii invati atdt din lucrurile pe care pirintii lor le fac corect cat gi
din greqelile acestora. Dac[ nu dspunde{i intotdeauna imediat atuncicdnd copilul dumneavoastrd pl6nge, acesta va avea ocazia s[ inve{e sdse controleze. Atunci c6nd vd pierdeli rabdarea fald de copilaqul dumnea-voastri - gi la un moment dat acest lucru i se ?nt6mpl[ fiecirui pbrinte _acesta va invdla c[ ;i dumneavoastri avefi sentimente qi va avea gansasb observe cum vr redobandili controlul. copiii au o pornire instinctivdspre a explora, a experimenta, a invbla, a construi relalii cu alli oameni.o mare parte din a fi un bun pdrinte consti in a-i permite copilurui sd-giunneze pur qi simplu aceste instincte puternice. Asffel, in timp ce aveliincredere in dumneavoastri, este bine si vd amintili s[ aveli incredere giin copilul dumneavoastr[.
cum invifafi si fis prrinte. Titicii qi mrmicile nu invali cum s6 aibigrijd de copiii lor citind cdr,ti gi articole, deqi acestea pot fi valoroase qile pot oferi rdspunsuri la intrebiri gi probleme specffice. Mai degrabr eiinvali lucrurile de bazd in timpul propriei lor copildrii, in func1ie demodul in care au fost crescu$. Ei qtiu foarte bine lucrurile pe care le-aurepetat de nenumdrate ori atunci cand s-aujucat in c[su{e de remn sauqi-au ingrijit pipuqile. Dacd un copil este crescut inh-o manierd lejerd,probabil cd iqi va trata la fel copiii. in mod asemdndtor, un copil cBreeste
oRESJEREA COpilLOR iNrR-O LUME SCHMBATOARE
trrscut de p[rinti dupd reguli stricte este foarte probabil s[ devini la
r llntlul lui un p[rinte relativ strict. Cu tolii sfArqim prin a fi intr-o oarecare
rrrllsurX asem[nltori plrinlilor noqtri, in special in ceea ce priveqte modul
Irr enre ne creqtem copii. Fiecare p5rinte a descoperit - qi veli descoperi
1l rlurnneavoastrd (dacb nu ali fbcut-o deja) - cd uneori atunci cindrliserrt[ cu copilul slu aude vocea pdrin$lor s5i ieqind de pe propriilenrlt: buze, avind exact aceeaqi intonafe qi pronunldnd exact acelea$i
r'rrvinte.
Vtr puteli gdndi la modul ln care pirin{ii dumneavoastri v-au cr. escut.('ruc din acliunile lor vi se par acum a fi pozitive gi constructive? Derts(:lnenea, puteli lua in considerare acliunile lor pe care cu siguranli nurkrli(i s[ le repetafi. Atunci cdnd ave$ un copil avet' minunata oportu-
rrrtatc de a vi gdndi la lucrurile care v-au fbcut persoana care sunteli
lslilzi qi la ce tip de phrinte afi dori sd deveniS. Numai acest tip de
rrtrospecfie vI va ajuta s5 inlelege{i cum stau lucrurile qi s[ ave{i
rrrr:rcdere in propriile dumneavoastr[ instincte qi bineinleles sb devenilirrrr plrinte mai bun. VeS descoperi cd veli inv6,ta treptat cum si fi1i
pllrinte, experienla acumuldndu-se pe mdsur[ ce vd ingrijili copilul.Vcli dobAndi incredere qi dragoste atunci c6nd vefi descoperi cI v[prrlc{i hr[ni, schimba, imb[ia copilul foarte bine qi ci acesta rispunde lal()l ceea ce facefi. Aceste calit6{i vor deveni fundalia unei relalii solide
1i pline de incredere cu copilul dumneavoastrd. Totuqi, nu vi aqteptafi
sil v[ sim{i{i astfel chiar de la inceput.Toli pdrin{ii iqi influen,teazi copii, dar mulli dintre ei sunt surprinqi
sii descopere c[ influen{a poate fi exercitatii ln ambele sensuri qi cd au
inv[(at foarte multe despre ei inqiqi qi despre lume de la copiii lor. Puteli
rlcscoperi (la fel cum mul$ al,tii au descoperit la rdndul lor) cI a filrf,rinte reprezintd cel mai important pas pe care o persoand il face cdtre
lilaturitate.
CRE'TEREA COPIILORirurn-o LUME scHtMBAroARE
Cu to$ suntein imigranli inh-un fel sau alhrl Na$unea noastd (SUA-n. n )a fost imbogd(it6 de valuri repetate de imigranti. Experienla deplasXrii
intr-o Fre noul este una pe care mulli americani o implrtiqesc. Este