CutremurDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Epicentrele cutremurelor de pe glob, 1963 - 1998
Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în
vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci.
Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o
activitatevulcanică.
În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor
tectonice care provoacă daune majore şi seismsau mişcări seismice pentru cele care
trec neobservate.
Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică , care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.
Cuprins
[ascunde]
1 Cutremurul de pământ
2 Cauzele producerii cutremurelor
3 Distribuţia cutremurelor
4 Producerea cutremurelor
5 Cutremure cunoscute
o 5.1 Europa
o 5.2 America de Nord
o 5.3 America Centrală
o 5.4 America de Sud
o 5.5 Asia
o 5.6 Africa
o 5.7 Cele mai intense cutremure înregistrate
6 Măsurarea cutremurelor
7 Imagini
8 Vezi şi
9 Note
10 Legături externe
Panorama foto San Francisco după cutremurul din 1906
Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcţii, clădiri, chiar
localităţi întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele
submarine pot declanşa formarea de valuri uriaşe până la 30 de m înăţime atingând
viteze neaşteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube
foarte mari materiale, cu pierderi de vieţi omeneşti. Ştiinţa care se ocupă cu studiul
cutremurului (mişcărilor seismice) se numeşte seismologie.
[modificare]Cutremurul de pământ
Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul
unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mişcări ale scoarţei
pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul
de la suprafaţă, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea
cutremurului este numitepicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu
numai de intensitatea şi direcţia de propagare a undelor, ci şi de
profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea
cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai
aproape de suprafaţă. La un cutremur se pot deosebi mişcări orizontale, verticale şi de
torsiune. În funcţie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice,
cutremure vulcanice şi cutremure de prăbuşire.
[modificare]Cauzele producerii cutremurelor
Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
1. Naturale:
deplasarea plăcilor tectonice
erupţii vulcanice
impactul cu meteoriţi
2. Antropice
mijloacele de transport(produc minicutremure)
explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear
subteran)
edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)
Anual se înregistrază circa 500.000 de mişcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot
provoca pagube.
Urmări ale mişcărilor seismice: energia eliberată declanşază avalanşe şi valuri seismice,
produce modificări ale mediului natural şi antropic în funcţie de intensitatea şi de modul
de propagare a undelor, cu pierderi umane şi economice.
[modificare]Distribuţia cutremurelor
Harta seismicităţii evidenţiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic şi
frecvent:
centura de foc a Pacificului, căreia îi revin circa 80% din
cutremurele puternice globale şi 90% din toată energia
seismică anuală
brâul Mediteranean-Himalaian, care cuprinde şi munţii
Carpaţi cu zona seismogenă Vrancea
Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul
Est-African ş.a. au o activitate seismică mai redusă.
Ţara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure
din România îşi au focarul în munţii Vrancei, fiind produse de mişcări ale scoarţei
terestre.
Există şi zone unde cutremurele nu se produc. Aceste zone, numite aseismice sunt
următoarele: scutul baltic, canadian, brazilian, african, australian, platforma
rusă, Groenlanda ş.a..
[modificare]Producerea cutremurelor
Undele P şi S
În momentul în care se declanşează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat
deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de şoc. Primele valuri care vor porni se
numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă
asemănător cu undele sonore: produc mişcări în sens înainte – înapoi, în direcţia de
propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul
acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcţia de mers. Al treilea tip de unde,
undele de suprafaţă, provoacă unduirea solului şi accentuează efectul distrugator al
undelor secundare.
1. Unda P :
este o undă longitudinală, de compresie
determină mişcarea particulelor solului paralel cu direcţia de
propagare
unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcţia de
mers
amplitudinea acestei unde este direct proporţională cu
magnitudinea (energia cutremurului)
este percepută la suprafaţă de către oameni ca pe o săltare,
un mic şoc în plan vertical
nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece
conţine (transportă) aproximativ 20% din energia totală a
cutremurului
2. Unda S :
este o undă transversală, de forfecare
determină mişcarea particulelor solului perpendicular
(transversal) faţă de direcţia de propagare
deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui
şarpe (mişcări ondulatorii stânga-dreapta faţă de direcţia de
înaintare)
este resimţită la suprafaţă sub forma unei mişcări de
forfecare, de balans în plan orizontal
este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din
energia totală a cutremurului
determină distrugeri proporţionale cu magnitudinea
cutremurului şi cu durata de oscilatie
clădirile cad datorită intrării în rezonanţă a frecvenţei proprii
de oscilaţie a structurii clădirii cu frecvenţa undei incidente,
în acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .
Cele trei tipuri de margini
Munţii Himalaya, un exemplu de munţi formaţi prin încreţire
Suprafaţa globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea
inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, îşi lovesc
şi îşi deformează marginile astfel:
1. Margini divergente
Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică şi care se
mişcă depărtându-se una de alta, în spaţiul care apare, iese la suprafaţă roca încinsă
din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răceşte în apa oceanului, se
întăreşte şi duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci
forţându-le să se depărteze ducând la apariţia cutremurelor în locul respectiv. Locul în
care acest fenomen apare se numeşte zonă de divergenţă.
2.Margini convergente
Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor
distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: -
daca se ciocneşte o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subţire
şi mai densă va fi forţată să intre sub cea continentală care este mai uşoară şi mai
groasă. Aici apare fenomenul de subducţie . Crăpătura scoarţei pe unde placa pătrunde
în manta se numeşte fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate
fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de
munţi pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreţi, se vor compresa şi vor fi
împinse la suprafaţă. Acesta este procesul formării munţilor prin încreţire (ex.:
Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numeşte zonă de convergenţă.
3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor
aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta ducând la
apariţia unei presiuni care va face ca plăcile să se
zdruncine, să se smucească formând cutremure.
[modificare]Cutremure cunoscute
[modificare]Europa
464 î.Hr., Cutremur Sparta, 20.000 morţi
1107, 5 noiembrie, Cutremur de gradul 6,2 în România
1126, 8 august, Cutremur de gradul 6,2 în România
1170, 1 aprilie, Cutremur de gradul 7 în România
1196, 13 februarie, Cutremur de gradul 7 în România
1230, 10 mai, Cutremur de gradul 7,1 în România
1268, Cutremur în CiliciaTurcia, 60.000 de morţi
1276, Cutremur în România
1327, Cutremur de gradul 7 în România
1356, 18 octombrie, Cutremur la Basel, Elveţia, până azi cel
mai puternic cutremur Europa centrală
1446, 10 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
1456, 5 decembrie, Cutremur distruge oraşul Napoli, 30.000
până la 40.000 morţi
1471, 29 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
1516, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 7,2 în România
1523, 19 noiembrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
1530, Cutremur de gradul 4,7 în România
1545, 19 iulie, Cutremur de gradul 6,7 în România
1550, 26 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
1558, 2 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
1569, 17 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
1571, 10 mai, Cutremur de gradul 6,5 în România
1590, 10 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
1599, 4 august, Cutremur de gradul 6,1 în România
1604, 3 mai, Cutremur de gradul 6,7 în România
1605, 24 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în România
1606, 13 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
1620, 8 octombrie, Cutremur în România
1637, 1 februarie, Cutremur de gradul 6,6 în România
1679, 9 august, Cutremur de gradul 6,8 în România
1681, 8 august, Cutremur de gradul 6,7 în România
1693, 11 ianuarie, Cutremur în Sicilia(Italia), 60.000 de
morţi
1701, 12 iunie, Cutremur de gradul 6,9 în România
1711, 11 octombrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
1738, 31 mai, Cutremur de gradul 7 în România
1746, 7 decembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
1750, Cutremur în România
1755, 1 noiembrie, (8,7 grade) Cutremurul din Lisabona,
circa 60.000 morţi, Cutremurul cel mai intens din
istorie Tsunami
1756, 18 februarie, Cutremur pe
Valea Rinului, Germania cu Epicentru în Düren, Cutremur
cel mai puternic din Germania de gradul VIII apreciat
pe Merc alli. Studii geologice ulterioare 6,2 grade Richter.
1778, 18 ianuarie, Cutremur în România
1783, 4 februarie, Cutremur în (Calabria) Italia, 50.000 de
morţi
1784, 18 martie, Cutremur de gradul 5,8 în România
1790, 6 aprilie, Cutremur de gradul 6,9 în România
1793, 8 decembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
1802, 26 octombrie, Cutremur de gradul 7,9 în România
1812, 5 martie, Cutremur de gradul 6,5 în România
1823, 5 ianuarie, Cutremur în România
1829, 26 noiembrie, Cutremur de gradul 7,3 în România
1832, 19 februarie, Cutremur de gradul 5,9 în România
1834, 15 octombrie, Cutremur de gradul 6,8 în România
1838, 23 ianuarie, Cutremur de gradul 7,5 în România
1847, 15 octombrie, Cutremur în România
1859, 17 octombrie, Cutremur în România
1865, 27 aprilie, Cutremur de gradul 6,4 în România
1868, 13 noiembrie, Cutremur în România
1868, 23 noiembrie, Cutremur de gradul 6,4 în România
1868, 27 noiembrie, Cutremur de gradul 6,1 în România
1879, 10 octombrie, Cutremur în România
1880, 3 octombrie, Cutremur de gradul 5,3 în România
1892, 14 octombrie, Cutremur în România
1894, 31 august, Cutremur de gradul 6,5 în România
1894, 2 septembrie, Cutremur în România
1908, 6 octombrie, Cutremur de gradul 7,1 în România
1908, 28 decembrie, (7,5 grade) Cutremurul
distruge Messina (Sicilia) şi Reggio Calabria (pe
peninsula Italiei) circa 84.000 morţi (70.000 in Messina,
15.000 in Reggio Calabria).
1912, 25 mai, Cutremur de gradul 6,3 în România
1915, 13 ianuarie, Cutremur în Avezzano Italia
1915, 9 octombrie, Cutremur de gradul 4,5 în România
1915, 19 octombrie, Cutremur de gradul 4,8 în România
1916, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 6,4 în România
1923, 3 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Rusia
1934, 29 martie, Cutremur de gradul 6,9 în România
1940, 10 noiembrie, Cutremur de gradul 7,4 în România,
circa 1.000 de morţi (vezi şi Cutremurul din 1940)
1945, 7 septembrie, Cutremur de gradul 6,5 în România
1952, 4 noiembrie, Cutremur de gradul 9 în Rusia
1959, 27 mai, Cutremur de gradul 5 în România
1977, 4 martie, Cutremur de gradul 7,2 în România (vezi
şi Cutremurul din 1977)
1978, 3 septembrie, Cutremur de gradul 5,7
in Albstadt, Schwäbische Alb, Germania Pagube în valoare
de milioane de mărci.
1986, 30 august, Cutremur de gradul 7,1 în România
1990, 30 mai, Cutremur de gradul 6,9 în România
1990, 31 mai, Cutremur de gradul 6,4 în România
1991, 12 iulie, Cutremur de gradul 5,7 în România
1991, 18 iulie, Cutremur de gradul 5,5 în România
1991, 2 decembrie, Cutremur de gradul 5,6 în România
1992, 13 aprilie, Cutremur de gradul 5,9
in Roermond graniţă cu Olanda şi Germania, 1 mort
1999, 17 august, Cutremur de gradul 7,4 în nord-
vestul Turciei, peste 20.000 de morţi
2004, 27 octombrie, Cutremur de gradul 6 în România
2006, 8 ianuarie, Cutremur de gradul 6,9
în Grecia , Epicentru circa 200 km sud-vest de Atena
2007, 21 februarie, Cutremur de gradul 6,2 în Norvegia;
este cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această
ţară
2008, 16 decembrie, Cutremur de gradul 4,7 în Suedia; Nu
s-au inregistrat victime; este cel mai puternic cutremur din
Suedia din ultimii 100 de ani.
2009, 6 aprilie 2009, cutremur de gradul 6,3 în Italia.
Cutremurul este considerat cel mai grav înregistrat
în Italia în ultimii zece ani. După cutremur au fost
înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de
moment 6,2 şi al căror hipocentru a fost localizat în
zona L'Aquila.
2009, 25 aprilie, Cutremur de gradul 5,02 (scara Richter) cu
epicentru la 95,80 km adâncime, în zona
Vrancea, România. Nu s-au înregistrat victime; a fost
resimţit în puţine localităţi.
2009, 5 august, Cutremur de gradul 5,5 (scara Richter) cu
epicentru la 6 km adâncime, în zona
Shabla, Bulgaria, Marea Neagră.
2009, 6 septembrie, Cutremur de gradul 5,2 (scara Richter)
în Peshkopia, nord-estul Albaniei. Seismul a produs pagube
materiale, dar nu şi victime.
[modificare]America de Nord
1957, 9 martie, cutremur de gradul 8,6 în Alaska
1964, 28 martie, cutremur de gradul 9,2 în Alaska
1965, 4 februarie, cutremur de gradul 8,7 în Alaska
1985, 19 septembrie, cutremur de gradul 8,1 în Ciudad de
Mexico
2007, 9 ianuarie, cutremur de gradul 5,6 în
provincia Columbia Britanică din Canada
[modificare]America Centrală
2010, 12 ianuarie, cutremur de gradul 7,0 în Haiti
[modificare]America de Sud
1906, 31 ianuarie, Cutremur de gradul 8,8 în Ecuador
1960, 22 mai, Cutremur de gradul 9,5 în Chile, cel mai
puternic seism înregistrat
1970, Cutremur în Peru, 66000 de morţi
2006, 13 noiembrie, Cutremur de gradul 6,7 în provincia
Santiago del Estero din Argentina
2010, 27 februarie, Cutremur de gradul 8,8 in Oceanul
Pacific cu efecte devastatoare pentru Chile
[modificare]Asia
856 î.Hr., 22 decembrie, Cutremur în Damghan (Iran), circa
200.000 de morţi
893 î.Hr., 23 martie, Cutremur în Ardabil (Iran), circa
150.000 de morţi
1138, 9 august, Cutremur în Aleppo (Siria), circa 230.000
de morţi
1290, septembrie, Cutremur în Chihli (China), circa 100000
de morţi
1556, 23 ianuarie, Cutremur în (Shansi) China, circa
830.000 de morţi
1667, Cutremur în Shamakha Azerbaijan, circa 80.000 de
morţi
1727, 18 noiembrie, Cutremur în (Tabriz) Iran, circa 77.000
de morţi
1737, 11 octombrie, Cutremur în Calcutta India, circa
300.000 de morţi
1923, 1 septembrie, Cutremur de gradul 8,3 în Regiunea
Kantō (Japonia), circa 143.000 de morţi
1927, 22 mai, Cutremur de gradul 8,3 în China, circa
200.000 de morţi
1929, 16 decembrie, Cutremur de gradul 8,6 în Gansu
(China), circa 200.000 de morţi
1932, 25 decembrie, Cutremur de gradul 7,6 în China, circa
70.000 de morţi
1935, 30 mai, Cutremur de gradul 7,5 în Quetta (Pakistan),
între 30.000 şi 60.000 de morţi
1938, 1 februarie, Cutremur de gradul 8,5 în Indonezia
1948, 5 octombrie, Cutremur de gradul 7,3 în Ashgabat
(Turkmenistan), circa 110.000 de morţi
1950, 15 august, Cutremur de gradul 8,6 în India
1976, 27 iulie, Cutremur în Tangshan (China), circa 255.000
de morţi
1990, 20 iunie, Cutremur de gradul 7,7 în Iran, circa 50.000
de morţi
1993, 30 septembrie, Cutremur de gradul 6,4 în Maharastra
(India), circa 7.600 de morţi
1995, 17 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Kobe-Osaka
(Japonia), circa 6.500 de morţi
1998, 22 mai, Cutremur de gradul 7,1 în Afganistan, circa
5.000 de morţi
2001, 26 ianuarie, Cutremur de gradul 7,9 în Gujarat India,
peste 20.000 de morţi
2003, 22 mai, Cutremur în Bam (Iran), circa 31.000 de morţi
2004, 26 decembrie, Cutremur de gradul 9,1
în Sumatra (Indonezia), peste 220.000 de morţi
2005, 28 martie, Cutremur de gradul 8,7
în Sumatra (Indonezia), circa 1.000 de morţi
2007, 21 ianuarie, Cutremur de gradul 7,2 în Indonezia
2008, 12 mai, Cutremur de gradul 7,5 în China, circa 55.000
morti
2011, 11 martie, Cutremur de gradul 8.9, (urmat
de tsunami), pe coasta de est a Japoniei, în apropierea
oraşului Sendai. [1] [2] [3] [4]
[modificare]Africa
236, Cutremur în Algeria
1856, 22 august, Cutremur de gradul 7,3 în Algeria
1910, 24 iunie, Cutremur de gradul 6,6 în Algeria
[modificare]Cele mai intense cutremure înregistrate
După datele furnizate de USGS; Gradul de intensitate pe scara Richter .
Nr.crt. denumire locul data intensitate menţiuni
1. Cutremur în Chile Chile 22.05.1960 9,51655 de morţi, 3000 de răniţi şi 2 milioane fără adăpost
2.Prince William Sund
Alaska 28.03.1964 9,2
3.Cutremur în Oceanul Indian
Sumatra 26.12.2004 9,1După noile interpretări a avut intensitatea de 10,1-11.3
4. Kamciatka Rusia 04.11.1952 9,0
5.Cutremurul din Sendai (2011)
Japonia 11.03.2011 9,0
6. Oceanul Pacific Chile 27.02.2010 8,8
7.Cutremur în Ecuador
Ecuador 31.01.1906 8,8
8. Rat Islands Alaska 04.02.1965 8,7
9.Cutremur în Nord-Sumatra
Nord-Sumatra
28.03.2005 8,6
10. Assam Tibet 15.08.1950 8,6
11. Andreanof Islands Alaska 09.03.1957 8,6După noi aprecieri mai puţin de 13
12.Cutremur în Bandasee
Indonezia 01.02.1938 8,5
13. Kamciatka Rusia 03.02.1923 8,5
14. Chile-Argentina Chile 11.11.1922 8,5După noi aprecieri mai mult de 8,3
15. Kuril IslandsInsulele Kurile
13.10.1963 8,5
16. Ningxia-Gansu China 16.12.1920 7,8După noi aprecieri mai puţin de 8,6
[modificare]Măsurarea cutremurelor
Există diferite aparate pentru măsurarea caracteristicelor cutremurelor. Dintre acestea
cele mai importante sunt accelerografele şi seismografele.
Cele mai cunoscute scări de măsurare sunt Scara Richter şi Scara Mercalli.
[modificare]Imagini
Cutremurul din Peru(2007)
Cutremurul din Northridge(1994)
Cutremurul din Haiti (2010)
Cutremurul din Chile (2010)
Cutremurul din provinciaSichuan (2008)
[modificare]Vezi şi
Scara Mercalli
Scara Richter
Vulcanism
Straturile pământului
Dinamica scoarţei terestre
[modificare]Note
1. ^ Prima zi a catastrofei din Japonia
2. ^ GFZ Magnitude: 8.8 (Mw) - Near East Coast of Honshu,
Japan Potsdam - Earthquake Bulletin (geofon.gfz-
potsdam.de/)
3. ^ Magnitude 8.9 - Near East Coast of Honshu,
Japan (earthquake.usgs.gov/)
4. ^ Magnitude Mw 8.9 - Near East Coast of Honshu,
Japan (emsc-csem.org/)
[modificare]Legături externe
Institutul Naţional pentru Fizica Pământului
Informaţii despre seismele care au loc în România, ce
trebuie făcut în caz de cutremur
Principiile unui cutremur şi sisteme de avertizare
Harta ultimelor cutremure din România
Cutremure în ultimele 24 de ore
Lista cutremurelor din lume pe ultimele 7 zile, cu
magnitudine mai mare de 4 grade pe scara Richter.
Localizare pe harta
[ascunde]v • d • m
Dezastre naturale
Pământ Avalanşă • Cutremur • Lahar • Erupţie vulcanică
Apă Inundaţie • Erupţie limnică • Tsunami
Meteo Viscol • Ciclon • Secetă • Grindină • Val de căldură • Tornadă
Foc Incendiu de pădure
În medicină Epidemie • Foamete
Spaţiul cosmic Erupţie solară • Furtună stelară • Impact astronomic • Supernovă • Hipernovă • Explozie de raze gamma
Categorie: Cutremure
Creare cont / Autentificare Articol Discuţie Lectură Modificare Istoric
Pagina principală Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriuParticipare Schimbări recente Proiectul săptămânii Ajutor Portalul comunităţii Donaţii
Trusa de unelteÎn alte limbi Afrikaans Alemannisch አማርኛ
Aragonés العربية Asturianu Azərbaycanca
Žemaitėška Bikol Central Беларуская Беларуская (тарашкевіца) Български Bahasa Banjar বাং��লা� Brezhoneg Bosanski Català Česky Чӑвашла Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Ελληνικά English Esperanto Español Eesti Euskara Estremeñu فارسی Suomi Võro Føroyskt Français Frysk Gaeilge 贛語 Gàidhlig Galego ગુ�જરા�તી� עברית हि�न्दी� Hrvatski Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Bahasa Indonesia Ido Íslenska Italiano /inuktitutᐃᓄᒃᑎᑐᑦ 日本語 Basa Jawa ქართული
Қазақша ಕನ್ನ�ಡ 한국어 Ripoarisch Kurdî Latina Lëtzebuergesch Limburgs Lietuvių Latviešu Македонски മലയാ�ളം� Монгол मरा�ठी Bahasa Melayu Mirandés မြ�န်��ဘသ Nāhuatl Plattdüütsch ने�पा�ली� Nederlands Norsk (nynorsk) Norsk (bokmål) Diné bizaad Occitan Oromoo Polski پنجابی Português Runa Simi Rumantsch Русский Sicilianu Srpskohrvatski / Српскохрватски සිං�හල Simple English Slovenčina Slovenščina Soomaaliga Shqip Српски / Srpski Sranantongo Basa Sunda Svenska Kiswahili Ślůnski தமி�ழ் తెలు�గు�
Тоҷикӣ ไทย Tagalog Türkçe Татарча/Tatarça Uyghurche / ئۇيغۇرچە Українська اردو O'zbek Vèneto Tiếng Việt West-Vlams Walon Winaray יִידיש 中文 Bân-lâm-gú 粵語
Ultima modificare efectuată la 06:24, 26 martie 2011.
Acest text este disponibil sub licenţa Creative Commons cu atribuire şi
distribuire în condiţii identice; pot exista şi clauze suplimentare. Vedeţi
detalii la Termenii de utilizare.