|n ceea ce prive[te anul 2014, a[acum am promis nimeni nu-[i vapierde locul de muncã din cadrulCEO, nu avem în plan concedieri înviitorul apropiat.

pag. 2Suntem o familie mare

Bursele deExcelenþã seadreseazã copi-ilor, tinerilor [istuden]ilor carepot dovedii cãexceleazã într-unanumit domeniu,cum ar fi: \nvã]ã-mânt, arte, sport,culturã sau talentede excep]ie. pag. 2

Bursele deExcelen]` CEOpentru copiisalaria]ilor

Proiectul privind programul delucru 12/zi.

pag. 4Eforturi pentru p`strarealocurilorde munc`

MESAJ INFO OLTENIA INFO OLTENIA

Giusti:Avem cu ce s` ajungem \nEuropa League

Potrivit celor mai recente date publicate de Transelectrica, anul trecut produc]ia de energie s-a bazat \n propor]iede 43% pe c`rbuni. Chiar dac` \n 2013 consumul s-a redus cu peste 4%, c`rbunii tot au livrat mai mult`

electricitate \n sistem, pe fondul unui an hidro slab, dar [i datorit` faptului c` termocentralele a trebuit s` acopereo bun` parte din necesit`]ile de echilibrare ale sistemului \n fa]a varia]iilor induse de energie regenerabil`.

pag. 11SPORT

C~RBUNII AU APRINSUN BEC DIN DOU~

CCOOVVEERRSSTTOORRYY

pag. 6-7

Premiu pentruB`ile S`celu

pag. 12

O carte de vizit`,un barometru

EDITORIAL

INVESTI}II

CCEEOO DDaann LLaauurreenn]]iiuu CCiiuurreell

Aceastã publica]ie va fi cartea noas-trã de vizit`: un instrument care ne ajutãsã ar`t`m cã în spatele produc]iei deenergie electricã se aflã un num`r sem-nificativ de oameni cu competen]e.

ANIVERSARE

42 de ani deactivitate la Rovinari

Se lucreaz` la investi]ii importante [i complexe,cum sunt depozitele de zgur` [i cenu[`. pagina 8

FRONTURI DE LUCRU

REPORTAJ

Femeia de pecea mai \nalt`macara din CEO

„Pentru cel care [tie ce vrea [i are frica luiDumnezeu, lucrurile merg bine“. pagina 10

OAMENII DE L@NG~ NOI

RESURSE UMANE

Preg`tireaprofesional`continu`

Salaria]ii CEO au posibilitatea s` mai ob]in`\nc` o calificare prin acest program de preg`tire.

pagina 5

ORGANIZARE

pag. 2

Un PPaste ffericit cu ccredintã, ssperantã

si iizbandã!,

,

,

,

Directoratul Complexului Energetic Oltenia

ANUL 1 NR. 1 APRILIE 2014 SE DISTRIBUIE GRATUITPUBLICA}IE EDITAT~ DE COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

2 INFO EENERGIE

Acum energia electricã se vinde doarpe bursã, bursa este cea care fixeazãpre]ul, nu putem vinde la pre]ul la care amdori. Pre]ul bursei depinde de competitivi-tatea fiecãrui participant. Ca sã putemvinde trebuie sã producem ieftin, pentru aface fa]ã concuren]ei producãtorilor deenergie eolianã [i solarã. Ace[tia î[i potpermite sa vândã un mwh chiar cu 0,1 lei,practic pe gratis, pentru c` \n 2011 legis-la]ia s-a schimbat [i au primit subven]ii desute de lei pentru fiecare mwh produs.Aceste subven]ii le plãtim cu to]ii prin cer-tificatele verzi pe care le vede]i \n facturi.Dac` anul trecut nu s-ar fi reu[it modifi-care unor legi, ar fi fost cu mult mai grav.Din pãcate, anul trecut sindicatele noastrenu s-au alãturat celor de la ALRO sauMITTAL pentru a apãra locurile demunc`, iar situa]ia a fost în cele din urm`rezolvat` printr-o mãsur` luat` deGuvern.

Pentru a produce ieftin trebuie sãîncercãm cu to]ii sã ne concentrãm asupra

locului de muncã, sã fim eficien]i prin ceeace facem, sã aducem plus-valoare acolounde ne desfã[urãm activitatea.

Suntem 19 mii de oameni în cadrulCEO, putem spune o familie, [i nu oricefamilie, ci una foarte mare, care ar trebuisã fie puternicã. Asta încercãm [i noi acumprin mãsurile luate, încercãm sã rãmânemcei mai puternici pe pia]a de energie dinRom#nia.

Trebuie [tiut cã procesul de reorgani-zare a fost creat pentru a fluidiza decizia,ca decizia sã nu mai treacã prin multenivele, sã existe un singur centru decomandã, a[a cum se întâmplã în toatemarile corpora]ii din lume. La OMVPetrom, de exemplu, care este cea maimare companie româneascã, existã unsediu central în care câteva mii de oameniintrã în fiecare diminea]ã [i acolo se iaudeciziile, în departamentul comercial, eco-nomic, juridic [i resurse umane. |n rest, înteritoriu, exist` doar partea de produc]ie.A[a se întâmplã [i la noi, începând cudata de 1 aprilie, toatã activitatea desuport a fost mutatã într-un singur centru.Un alt motiv care a stat la baza acesteidecizii a fost [i faptul cã am fost foartemul]i în departamentul TESA [i cã foartemulte locuri de muncã din produc]ie eraudescoperite, în timp ce locuri de muncãindirect productive erau suprapopulate.Nu este o noutate cã existau birouri cu 15 -20de angaja]i, iar la câ]iva kilometri distan]ãaceea[i treabã o fãceau patru angaja]iîntr-un birou similar. În urma acestei reor-ganizãri nimeni nu-[i va pierde locul demuncã, to]i vor fi pu[i sã facã ceva util [iva trebui sã se ob]inã de la fiecare câteceva. Ceea ce trebuie [tiut este faptul cãvom sanc]iona drastic neseriozitatea [i peaceia care încã mai confundã companiacu un sat fãrã stãpâni [i încearcã sã sus-tragã din bunurile companiei.

De asemenea, în urma acestei reorga-nizãri se va face o economie la fondul desalarii, care nu va fi trecutã în buget la

profit, ci va fi canalizatã spre veniturilecelor din prima linie, mai exact spre veni-turile celor direct productivi. Se a[teaptãpentru ace[tia, într-o propor]ie de 20%-30% din angaja]i, o cre[tere a salariilor [io plasare într-o sferã mai atractivã. Un altaspect urmãrit de noi este [i actul de con-ducere, care va fi cu mult mai simplificat.Spre exemplu, serviciu comercial. Faptulcã exista în patru sau cinci sucursale a dusla situa]ia nu tocmai corectã ca în aceea[isãptãmânã sã se cumpere acela[i produsde cinci ori, sau de patru ori. O datã curegândirea actului de conducere totul seface centralizat având posibilitatea ob-]inerii unor discounturi datoritã cum-pãrãrii unor cantitã]i mari. De exemplu,sunt piese cerute de toate termocentralele,fie cã vorbim de Rovinari, Turceni sauCraiova.

|n ceea ce prive[te anul 2014, a[a cumam promis, nimeni nu-[i va pierde locul demuncã din cadrul CEO, nu avem în planconcedieri în viitorul apropiat. A[a cumam mai declarat, vor fi doar 600 de plecãridin sistem, însã vor fi plecãri naturale,oameni care se mutã cu serviciul. Esteinevitabil ca la 19.000 de locuri de muncãsã nu existe câteva zeci de astfel de situa]iisau ie[iri la pensie. Drept exemplu, numaipe prima lunã din anul 2014, au fost 21 decereri de pensionare anticipatã.

|n ceea ce prive[te salarizarea, vreausã vã asigur cã salariile vor rãmâne laacela[i nivel, o eventualã îmbunãtã]ire asitua]iei economice în a doua parte a anu-lui creând premisele unei negocieri sala-riale.

Cu speran]ã cã fiecare dinrte dum-neavoastrã, fie cã vorbim de salaria]i,parteneri sau colaboratori ve]i avea, înaceastã primãvarã, parte de sãrbãtoria[a cum vã dori]i, vã rog sã primi]i dinpartea mea cele mai bune gânduri. Pa[te fericite!

CCEEOO DDaann LLaauurreenn]]iiuu CCiiuurreell

CEO DDAN LLAUREN}IU CCIUREL

Ca [i un megawatt, produs [i trimis în Sistemul Energetic Na]ional,un ziar al Complexului Energetic Oltenia reprezintã un stadiu final alunui proces complex. În cazul CEOltenianews este un proces ce are \ncentru comunicarea internã [i externã, dorin]a de a construi un produseditorial care sã fie „vocea tuturor“. Rezultatele bune ob]inute în sec-torul energetic, politicile de sustenabilitate lansate, gradul de satisfacereal muncitorilor [i al clien]ilor pot continua sã creascã [i datoritã supor-tului acestui ziar care va ilustra „universul CEO“. Este spa]iul în carevom contribui cu to]ii, cu mãrturii, idei, sugestii [i evenimente care sãvinã din inima membrilor marii familii a Complexul Energetic Oltenia [ide ce nu, locul unde sã permitem colaboratorilor externi o abordaredeschisã a provocãrilor pie]ei. Acest lucru este modul în careCEOltenianews va asigura, pe de o parte, oportunitatea de a exploramai toate aspectele organiza]iei (de la modul de produc]ie a energieielectrice la cele mai inovatoare metode în domeniu) [i, pe de altãparte, o privire completã de ansamblu [i actualizatã constant aComplexului Energetic Oltenia. |n paginile publica]iei CEOltenianews,angajaþi sau colaboratori ai CEO vor avea posibilitatea sã-[iîmpãrtã[eascã pãrerile despre munca lor, din fiecare zi, inclusiv acti-vitã]i apropiate [i conectate la sustenabilitate.

Nu dorim s` ocupãm un spaþiu în care activeazã presa localã. Cuto]ii citim de multe ori ºtiri contradictorii, supuse tendinþei unor misti-ficãri sau exagerãri, pentru ca organizaþii economice sau politice sãaibã foloase. |n repetate rânduri am spus ca nu vor fi externalizateactivitãþile de mentenanþã, ci doar încercãm s` le rentabilizãm.Administraþia nu este un inamic al sindicatelor, este un partener. Darsindicatul trebuie s` redevinã o organizaþie transparentã, iar liderii tre-buie sã redevinã oameni obiºnuiþi, oameni ca dumneavoastrã, ºi nupatroni de firme sau de echipe de fotbal.

Producãtorii de energie – fie ei termo, hidro, nuclear – trec printr-operioadã dificilã. Legile nu ne permit sã facem export, iar puterea insta-latã a tuturor acestor producãtori este de trei ori mai mare decât con-sumul. Cu alte cuvinte, producem o marfã care nu se mai cautã.Aceasta este realitatea ºi trebuie ca fiecare dintre dumneavoastrã sã ocunoascã. Locul de muncã a ajuns bunul cel mai de preþ. Cu toategreutãþile anului 2013, am reuºit sã pãstrãm aceste locuri de muncã.Eforturile au fost însã uriaºe. Concurenþa pe piaþa de energie este enor-mã în acest moment ºi poate mulþi producãtori ºi-ar dori cota de piaþãpe care o ocupã acum C.E. Oltenia. Compania a fost supusã la atacuriexterne conjugate cu atacuri din interior, în momentele cele mai grele.Aceastã publicaþie are menirea sã vã arate adevãrul. Adevãr care sepoate verifica ºi care poate fi înþeles de orice angajat. Locul fiecãruia, înaceastã companie depinde de efortul comun, dar ºi individual, pentruca marfa pe care o producem sã fie vandabilã, iar veniturile sã fie maimari decât cheltuielile. Aceasta este filozofia simplã a oricãrei afaceri.

Aceastã publica]ie va fi cartea noastrã de vizit`: un instrument decomunicare, un instrument ce ne ajutã sã prezentãm pãr]ile interesante,pentru a arãta cã în spatele produc]iei de energie electricã se aflã omultitudine de abilitã]i, un num`r semnificativ de oameni cu compe-ten]e, lucruri care ne fac sã fim unici.

Suntem 19 mii de oameni în CEO, suntem o familie foarte mare

O carte de vizit` [i un barometru pentru „universul CEO“

OPORTUNITÃÞI

Internship pl`tit pentru tinerii ingineri

Pentru aa aatrage ttineri aabsolvenþi aai ffacultãþilor ccuspecializãri îîn ddomeniul ttermo-eenergetic, CComplexulEnergetic OOltenia ooferã pposibilitatea ttinerilor iinginerispecializaþi îîn ddomeniu, ssã aaplice ppentru iinternshipplãtit îîn ccadrul ccompaniei, ppe oo pperioadã ddetermi-natã dde 99 lluni, ccu uun vvenit dde 22.200 llei llunar.Programul sse vva ddesfãºura îîn ooricare ddin SSucursaleleElectrocentrale ((Rovinari, TTurceni ssau CCraiova). VVorfi ddisponibile zzece llocuri, iiar ccei ccare ssunt iinteresaþide aacest ddomeniu, ddau ddovada dde sseriozitate ººi aaudorinþa dde aa ddevenii pprofesioniºti vvor pputea ssemnaun ccontract dde mmuncã ppe pperioadã nnedeterminatã.Pentru aa ffi aadmiºi îîn ccadrul PProgramului, ccandidaºiitrebuie ssã îîndeplineascã ccumulativ uurmãtoarele ccri-terii dde eeligibilitate:

sã ddeþinã ccetãþenia rromânã; sã aaibã ccel mmult 225 dde aani; sã ffie sstudenþi oori ttineri aabsolvenþi aai ppro-

gramelor uuniversitare dde llicenþã; sã ccunoascã bbine ccel ppuþin oo llimbã sstrãinã dde

circulaþie iinternaþionalã; sã aaibã ccunoºtinþe dde bbazã îîn ddomeniul IIT.

Cei iinteresaþi ttrebuie ssã ttrimitã oo sscrisoare ddeintenþie îînsoþitã dde CCV, ddiplomele ººi oorice aalt ddocu-ment ccare ppoate ssã ssusþinã ccandidatura lla EEmail:internship@ceoltenia.roNu eexistã oo ddatã llimitã aa ddepunerilor ccandidaturilor.

Bursele de Excelen]` Complexul EnergeticOltenia pentru copii salaria]ilor

Bursele dde EExcelenþã CComplexul EEnergetic OOltenia sseadreseazã ccopiilor, ttinerilor [[i sstuden]ilor aai ccãrorpãrin]i llucreazã lla uuna ddin ssucursalele CComplexuluiEnergetic OOltenia [[i ccare ppot ddovedii ccã eexceleazã îîntr-un aanumit ddomeniu, ccum aar ffi: îînvã]ãmânt, aarte, ssport,culturã ssau ttalente dde eexcep]ie. SSprijinul sse aacordãpentru aaprofundarea ccuno[tin]elor, pparticipãri lla ccom-peti]ii îîn oorice ddomeniu, ppromovarea ttalentelor eetc. Cuantumul bbursei vva ffi sstabilit îîn ffunc]ie dde ccomplexi-tatea pproiectului, îînsã vva eexista oo llimitã aa ffinan]ãrii

Condiþiile dde îînscriere: Candidaþii ttrebuie ssã ffie eelevi ssau sstuden]i, iiar

unul ddintre ppãrin]i ssã ffie ssalariat aal CComplexuluiEnergetic OOltenia. Candidaþii ttrebuie ssã ddemonstreze ccã eexceleazã

într-uun aanumit ddomeniu.Numãrul dde bburse aacordate: mmaximum 55 BBurse ddeExcelenþã aadresate eelevilor [[i sstudenþilor.Perioada dde aacordare aa BBurselor dde EExcelenþã:Bursa sse aacordã oo ssingurã ddatã ppe pperioada uunui aancalendaristic, uurmând oo eevaluare aa bbursierului ººidecizia aasupra pprelungirii pperioadei dde aacordare aabursei. LLocurile rrãmase vvacante îîn uurma eevaluãrii ssescot ddin nnou lla cconcurs.Documentele nnecesare aaplicãrii: Scrisoare dde iintenþie ººi mmotivare; Curriculum VVitae; Alte ddiplome [[i ddocumente rrelevante ((în

copie); Premii oobþinute; Referinþe ddin ppartea îînvã]ãtorilor, pprofesorilor,

instructorilor ssau aa pprofesorilor uuniversitari; Foaia mmatricolã aa ffiecãrui aan dde sstudiu îîncheiat,

pentru aaplican]ii îîn ddomeniul îînvã]ãmântului; Orice ddocument ssau mmãrturie ccare ppoate ssus]ine

solicitarea.Perioada dde aaplicare: AAplicaþiile sse pprimesc \\n mmodcontinuu lla eemailul bburse@ceoltenia.ro. ÎÎn ffiecarean aau lloc ssesiuni dde aanalizã/evaluare aa aaplicaþiilor ººide sstabilire aa bbursierilor.

l:

wwwwww..oolltteenniiaanneewwss..rrooISSN 2359 - 9901

Publica]ie editat` deCOMPLEXULENERGETIC

OLTENIA

Contactstiri@oltenianews.ro

tel: 0743.062.001

Concept editorialMEDIA DAEA COM

Concept graficVIZUAL GRAFICANTE PUNCT RO

TiparPROD COM T#RGU-JIU

3INFO EENERGIE

Program de formare profesional`

SSoocciieettaatteeaa CCoommpplleexxuull EEnneerrggeettiicc OOlltteenniiaa SS..AAoorrggaanniizzeeaazzãã,, pprrooggrraammee ddee ccaalliiffiiccaarree îînn uurrmmaaccããrroorraa ssee ppooaattee ddoobbâânnddii cceerrttiiffiiccaatt ddee ccaalliiffiiccaarreerreeccuunnoossccuutt ddee ccããttrree MMiinniisstteerruull MMuunncciiii [[ii MMiinnii-sstteerruull EEdduuccaa]]iieeii ppeennttrruu mmeesseerriiaa ddee AAggeenntt ddeesseeccuurriittaattee,, ccoodd CCOORR 554411440011,, dduurraattaa pprrooggrraa-mmuulluuii ffiiiinndd ddee 336600 oorree,, ppee ppaarrccuurrssuull aa ttrreeii lluunnii..SSaallaarriiaa]]iiii ccaarree ddoorreesscc ssãã uurrmmeezzee aacceesstt pprrooggrraammddee ccaalliiffiiccaarree ppoott ddeeppuunnee cceerreerree llaa sseeddiiuull ssuuccuurr-ssaalleeii//ssuubbuunniittãã]]iiii uunnddee îî[[ii ddeessffãã[[ooaarrãã aaccttiivviittaa-tteeaa.. ÎÎnn ffuunncc]]iiee ddee ssoolliicciittããrrii,, ccuurrssuurriillee ssee ppoottoorrggaanniizzaa llaa sseeddiiuull ssuuccuurrssaalleeii//ssuubbuunniittãã]]iiii îînn ttiimmppuullpprrooggrraammuulluuii nnoorrmmaall ddee lluuccrruu,, ccuu ssccooaatteerreeaa ddiinn

pprroodduucc]]iiee.. ÎÎnn ppeerriiooaaddaa ppaarrttiicciippããrriiii llaa pprrooggrraa-mmuull ddee ffoorrmmaarree pprrooffeessiioonnaallãã,, ssaallaarriiaa]]iiii bbeenneeffii-cciiaazzãã ddee ddrreeppttuurriillee pprreevvããzzuuttee îînn CCCCMM..

CEO sus]ine înv`]`mântul profesional

DDoouu`̀ lliicceeee ddiinn TTuurrcceennii [[ii ddiinn TTâârrgguu JJiiuu aauu sseemmnnaattccoonnttrraaccttuull ccaaddrruu ccuu CCEEOO ppeennttrruu aa ddeessffãã[[uurraassttaaggiiuull ddee pprreeggããttiirree pprraaccttiiccãã îînn vveeddeerreeaaîînnvvãã]]ããrriiii llaa llooccuull ddee mmuunnccãã,, ccaa ppaarrttee aa pprrooggrraa-mmuulluuii ddee pprreeggããttiirree pprrooffeessiioonnaallãã.. EElleevviiii îînnssccrrii[[iiîînn nnoouull aann [[ccoollaarr pprrooffeessiioonnaall 22001144-22001155 ssuunnttpprriimmaa sseerriiee ddee eelleevvii ccaarree ssee vvoorr îînnssccrriiee îînnîînnvvãã]]ããmmâânnttuull pprrooffeessiioonnaall dduuppãã nnoouuaa lleeggee aaîînnvvãã]]ããmmâânnttuulluuii.. EEii vvoorr ddoobbâânnddii ccoommppeetteenn]]ee pprrooffee-

ssiioonnaallee îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu ssttaannddaarrdduull ddee pprreeggãã-ttiirree pprrooffeessiioonnaallãã [[ii ccuurrrriiccuulluummuull aapprroobbaatt pprriinnOOrrddiinn aall MMiinniissttrruulluuii EEdduuccaa]]iieeii NNaa]]iioonnaallee.. CCeelleeddoouuãã pprrooiieeccttee rreeaadduucc îînn aatteenn]]iiaa eelleevviilloorr ccaallii-ffiiccããrriillee ppee aannuummiittee mmeesseerriiii.. CCoonnttrraaccttuull nnuupprreevveeddee ccaa aabbssoollvveenn]]iiii ssãã ffiiee aannggaajjaa]]ii îînn ccaaddrruullCCEEOO,, îînnssãã nnuu eexxcclluuddee aannggaajjaarreeaa lloorr ddaaccãã ssee

ddoovveeddeesscc aa ffii eelleevvii ccuu ppeerrffoorrmmaann]]ee ppee ppaarrccuurrssuull[[ccoolliiii.. DDee aasseemmeenneeaa,, CCoommpplleexxuull EEnneerrggeettiiccOOlltteenniiaa eessttee iinntteerreessaatt ssãã pprreeggããtteeaassccãã ffoorr]]ãã ddeemmuunnccãã ccaalliiffiiccaattãã ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa uurrmmããttooaarree,,aavvâânndd îînn vveeddeerree nneevvooiiaa ddee ppeerrssoonnaall,, ddaattoorriittããppeennssiioonnããrriilloorr îînn uurrmmããttoorriiii aannii.. PPâânnãã îînn pprreezzeenntt,,ddooaarr ddoouuãã uunniittãã]]ii ddee îînnvvãã]]ããmmâânntt ddiinn GGoorrjj aauusseemmnnaatt aassttffeell ddee ccoonnttrraaccttee,, LLiicceeuull TTeehhnnoollooggiiccTTuurrcceennii,, ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa pprrooggrraammuulluuii ddeepprraaccttiiccãã llaa SSuuccuurrssaallaa EElleeccttrroocceennttrraallee TTuurrcceennii,, [[iiLLiicceeuull EEnneerrggeettiicc TTâârrgguu JJiiuu,, ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaapprrooggrraammuulluuii ddee pprraaccttiiccãã llaa SSuuccuurrssaallaa EElleeccttrroo-cceennttrraallee RRoovviinnaarrii.. AAddmmiinniissttrraa]]iiaa CCEEOO eessttee ddeess-cchhiissãã [[ii aallttoorr pprrooiieeccttee ddee ggeenn,, cchhiiaarr [[ii ppeennttrruuccaalliiffiiccããrrii îînn ddoommeenniiuull mmiinneerriittuulluuii..

UUnniitt`̀]]ii ddee pprroodduucc]]iiee rreetteehhnnoollooggiizzaattee |n cele patru sucursale de producere a

energiei electrice din cadrul CEO,incluz#nd Rovinari, Turceni, I[alni]a [iCraiova 2, exist` poten]ial destul de mare,iar Complexul Energetic Oltenia estepreg`tit \n orice moment s` furnizeze ocantitate mai mare de energie electric`dec#t se produce \n momentul de fa]`.

AAuurreell MMeeddiinn]]uu:: „De exemplu, la Rovi-nari ne baz`m pe blocurile 3, 5 [i 6, blocul4 fiind \ntr-o retehnologizare de lung`durat`, exist#nd premisele intr`rii \nfunc]iune \n cel de al doilea semestru alanului 2014. |n aceste condi]ii se creaz`premisele ca la Rovinari s` fie trei blocuri\n stare opera]ional`, retehnologizate cutoate investi]iile de mediu realizate [ifunc]ionale. Cel de-al patrulea bloc care \nmomentul de fa]` func]ioneaz` va intra\ntr-o perioad` de reabilitare, concomitentcu realizarea condi]iilor de mediu, astfel\nc#t la Sucursala Electrocentrale Rovinari,\ntr-o perioad` estimat` de 3 ani, s` nebaz`m pe trei blocuri de 330 de Mw. |nceea ce prive[te Sucursala ElectrocentraleTurceni, ne baz`m pe trei blocuri retehno-logizate care au inclusiv condi]iile demediu realizate, [i anume blocurile ener-

getice num`rul 3,4 [i 5. La blocul energeticnr. 1 nu s-au f`cut investi]ii de mediu,acesta av#nd ore de func]ionare destul depu]ine, aproximativ o mie de ore, dup`care se va intra \ntr-un proces de conser-vare \n prima etapa, iar dup` aceea va fidezafectat. Blocul energetic nr. 7 din cadrulSucursalei Electrocentrale Turceni se afl`\ntr-o situa]ie special`, mai are doar 500de ore de func]ionare, \ns`, cu investi]iiminime f`cute \n partea de gaze de ardere,\n partea de reabilitare a electrofiltrului, else poate racorda la instala]ia de desulfu-rare a blocului 6, instala]ie care este gata [icare poate fi opera]ional`. |n acestecondi]ii, s-a accesat un credit de la BancaJaponiei, exist#nd perspective ca \ntr-operioad` de \ntrerupere de patru luni, \nacest an, s` se fac` lucr`rile la acest bloc,iar blocul 7 s` fie racordat la instala]ia dedesulfurare a blocului nr. 6. La blocul ener-getic nr. 6 de la Turceni a ap`rut o situa]iedeosebit`, \n sensul c` a fost contractatcreditul de la Banca Japoniei pentru insta-la]ia de desulfurare, exist#nd premisele ca,o dat` cu instala]ia de desulfurare, s` serealizeze [i reabilitarea blocului 6 cu uncredit de la BERD. Accesarea acestui cre-dit a fost mult \nt#rziat`, \ns` \n momentulde fa]` contractul cu BERD este semnat,urm#nd ca \n viitorul apropiat s` se \ncheiecontractul de reabilitare, \n baza acestuicredit, pentru cazan [i instala]ii auxiliarecazan. Tot la Sucursala ElectrocentraleTurceni, urmeaz` o nou` procedur` pen-tru reabilitare \n a[a fel \nc#t, \ntr-o perioa-da de 4 ani, s` fie realizat blocul nr. 6 [iracordat la propria instala]ie de desulfu-rare. |n ceea ce prive[te blocul energetic nr.7 de la Turceni, acesta va r`m#ne un bloc

tampon, care poate fi folosit \n cazul \ncare este indisponibil blocul nr. 6. LaSucursala Electrocentrale I[alni]a suntdisponibile \n momentul de fa]` dou`blocuri energetice, 7 [i 8, care se fl` \ntr-ostare relativ bun` de func]ionare, eleav#nd \ns` un neajuns major. La I[alni]anu s-au f`cut lucr`ri de reabilitare profundela instala]iile de producere a energiei elec-trice, ci s-au f`cut numai repara]ii demen]inere a capacit`]ii. |n momentul defa]`, la I[alni]a, grupul nr. 7 este oprit, pro-fit#nd de faptul c` instala]ia de desulfurareeste \n faz` final`. Astfel, [i acest grup aintrat \ntr-un program de reabilitare care seva termina la jum`tatea lunii mai. |n aceas-ta perioad` se execut` o serie \ntreag` delucr`ri de reabilitare la toate instala]iileblocului. Blocul nr. 7 va deveni un blocsigur, cu investi]iile de mediu realizate,put#nd intra \n func]iune \n cazul \n carecererea de energie va cre[te. Grupul nr. 8 areinstala]ia de desulfurare \ntr-un stadiuavansat, urm#nd ca \n cursul acestui an s`fie conectat la instala]iile de desulfurare. LaCraiova 2 sunt blocuri \n cogenerare \ntr-ostare relativ bun`, f`r` a fi efectuate lucr`ride amploare pentru modernizare, cums-au realizat la Rovinari [i Turceni. |n aces-te condi]ii este programat` \n cursul anului2014 o oprire de trei luni la blocul nr. 1,pentru a aduce o serie \ntreag` de instala]iidin cadrul grupului \ntr-o stare normal` defunc]ionare. Toate blocurile energeticefunc]ionale din cadrul CEO sunt preg`titepentru o func]ionare \n stare de siguran]`.Capacitatea de produc]ie este relativ mare,\ns` func]ionarea grupurilor nu este pem`sura cerin]elor, din cauza faptului c` pro-duc]ia de energie nu poate fi contractat`“.

PPee pprriimmeellee ttrreeii lluunnii ddiinn 22001144 –– uunn tteerraawwaatttt-oorr`̀ ddee eenneerrggiiee eelleeccttrriicc`̀ vv##nndduutt`̀

Dac` la sf#r[itul anului 2013Complexul Energetic Oltenia avea o pro-duc]ie contractat` pe PCB la o puteremedie de 900 Mw, datorit` evolu]iilor \npia]a de energie o serie \ntreag` departeneri au renun]at la aceste contracte,prefer#nd PZU, de unde au putut s`cumpere energie la pre]uri mai mici dec#tla cele la care au fost \ncheiate contractelepe PCB. P#n` acum, pe cele trei luni, s-areu[it s` se realizeze un TWh de energieelectric` v#ndut`. Perioada urm`toare –aprilie, mai, iunie – este \n continuare operioad` grea, \ns` exist` speran]a ca, dina doua jum`tate a anului, ComplexulEnergetic Oltenia s` poat` func]iona lacapacitate mare, chiar dac` se \ntrevede opondere a energiei regenerabile fotovolta-ice mai mare fa]` de aceea[i perioad` aanilor anteriori.

CCeennttrraallaa ddee llaa BBrr`̀iillaa vvaa aassiigguurraa sseerrvviicciiiiddee ssiisstteemm

Centrala de la Br`ila este bugetat` \nacest an pentru a participa numai la ser-viciile de sistem, asigur#nd o parte din ser-viciile contractate cu Transelectrica, pen-tru rezerva ter]iar` lent`.

AAuurreell MMeeddiinn]]uu:: „|n condi]iileactuale ale anului 2014, din perspec-tiva pre]ului la gazele naturale [i adiscrimin`rii \ntre ceilal]i produc`toride energie electric` pe hidrocarburi [icei doi produc`tori avantaja]i prinreglement`rile care sunt valabile p#n`la sf#r[itul anului – Transgaz, cu cen-trala de la Iernut, [i OMV, cu centralade la Brazi – Br`ila deocamdat` nuare loc \n pia]`. A[tept`m perioadaurm`toare c#nd to]i consumatorii dehidrocarburi pentru producerea deenergie electric` se vor alinia laacela[i pre].“

O competi]ie atipic` pe pia]a de energie din Rom#nia

AAuurreell MMeeddiinn]]uu:: „Exist`, \n momentul de fa]`, discu]ii

cu anumi]i parteneri care propun otehnologie nou` [i o reconversie a unuigrup din cadrul Complexului Energetic

Oltenia. Noi ne-am orientat spre apli-carea la grupul nr. 2 din Br`ila (nere-tehnologizat p#n` acum) a acesteitehnologii noi, care nu aduce costurisuplimentare pentru CEO. Este vorbadespre o tehnologie care nu a mai fostfolosit` p#n` \n prezent. |n primul r#nd,proiectul prevede modificarea cazanu-lui, adaptarea sistemului de ardere [ifolosirea unei tehnologii prin preparareaprafului de c`rbune \n condi]ii specialecare ar asigura randamente mult maibune dec#t cele realizate \n momentul defa]`“.

UUNN MMAATTEERRIIAALL DDEE MMAARRIIUUSS DDAAEEAA

AurelMedin]u, Director Divizia Energie:

„Func]ionarea ComplexuluiEnergetic Oltenia, din punct devedere al producerii de energieelectric`, se desf`[oar` \ntr-uncontext deosebit de complicat\n condi]iile \n care pondereaenergiilor regenerabile au dep`-[it cote deosebit de \nalte. Neafl`m \ntr-o competi]ie atipic`,ce nu se reg`se[te \n nici unadin ]`rile UE. |ntr-o astfel desitua]ie Complexul EnergeticOltenia trebuie s` se adaptezecontinuu [i s` reseteze proce-durile care erau standard \nprivin]a ofert`rii, contract`riiproduc]iei de energie, \n a[a fel\nc#t s` asiguram o produc]iev#ndut` c#t mai mare“.

4 INFO MMINERIT

Lunile martie, aprilie [i mai sedovedesc a fi la fel de slabeca [i anul trecut \n ceea ceprive[te v#nzarea de energiela nivelul ComplexuluiEnergetic Oltenia. |n aceast`perioad` se produce foartemult` energie regenerabil`(eoliene) [i hidro datorit`hidraulicit`]ii ridicate, la care,dac` se adaug` pre]ul foartemic de pe burs` [i consumulredus de energie la nivelna]ional, rezult` imposibili-tatea producerii [i livr`riiunei cantit`]ii de energie pec`rbune suficient` men]ineriicompaniei pe profit.

|n acest sens, Conducerea Companieiface analize pentru reducerea cheltuielilor[i g`sirea de solu]ii pentru a putea dep`[iaceast` perioad` mai grea. O astfel deanaliz` este f`cut` [i la nivelul S.D.M. Tg-Jiu, unde, datorit` livr`rilor reduse dec`rbune, depozitele sunt \nc`rcate pestecapacitatea de stocare. |n aceast` situa]ie,activitatea Diviziei Miniere este blocat`, \nfond se genereaz` numai cheltuieli, f`r` s`se produc` venituri, neav#nd desfacere. |nplus, calitatea c`rbunelui din stocuri sedegradeaz` exist#nd posibilitatea auto-aprinderii.

La fel cum se \nt#mpl` [i la marilecompanii occidentale, personalul muncitora \n]eles c` p`strarea locurilor de munc`este cel mai important lucru, ori aceasta sepoate face prin m`suri punctuale, care s`asigure competitivitatea companiei. La oastfel de m`sur` s-au g#ndit [i salaria]ii dincarierele Lupoaia [i Ro[iu]a, care au sem-nat un protocol privind programul de lucrupe lunile aprilie [i mai 2014. Astfel, s-adecis c`, \n perioada 14-18 aprilie 2014 [i05-09 mai 2014, la nivelul celor dou`U.M.C-uri, s` fie \ntrerupt` activitatea.

PPrrooggrraammuull ddee lluuccrruu ddee 1122 oorree//zzii Acest proiect privind programul de

lucru de 12 ore/zi se poate implementa latoate carierele din cadrul SucursaleiDivizia Minier`, aceast` solu]ie oferind oserie de avantaje at#t salaria]ilor c#t [icompaniei. Programul a fost implemen-tat la cariera Husnicioara \nc` din anul2004 (\n primii 2 ani lucr#ndu-se numai\n sezon de var`) salaria]ii fiind foartemul]umi]i, nedorind s` se mai \ntoarc` laprogram de 8 ore/zi. Beneficiile sunturm[toarele: C#[tigarea a cca. 2 ore/zi la

programul de func]ionare prin elim-inarea efectu`rii unui proces de predare-primire utilaj (instala]ii) [i a deplas`rii la[i de la locul de munc`. Reducerea chel-tuielilor cu cca. 4.800.000 lei/an la acti-vitatea de transport personal la [i de lalocul de munc`. Men]inerea instala]iilor\n func]iune, rezult#nd o productivitatemai ridicat`. Pornirea grupurilor energe-tice duminic` seara la orele 19.00 ,pen-tru producerea celor 100 MW necesarconsumului S.D.M., constituie un avan-taj deoarece ziua de duminic` este foartedesc`rcat` din punct de vedere ener-getic. Prezentarea la serviciu \ntr-o starefizic` [i psihic` bun`, dup` o \ntreruperede 24 de ore. Acest program de 12 ore/zieste benefic [i pentru activitatea delivrare c`rbune, deoarece se suprapunecu programul de lucru al CFR Marf`(schimburile f`c#ndu-se la orele 07.00,respectiv orele 19.00), astfel \nc#tpredarea/primirea navetelor \n gar` numai este \nt#rziat` pe motivul efectu`riischimburilor la punctele de expedi]ie sau\n sta]iile CFR.

Divizia MMinier`

Eforturi comune pentru p`strarea locurilor de munc`

Achizi]ionareaterenurilor dinperimetreleminiere se

desf`[oar` cumari dificult`]i

|n vederea desf`[ur`rii activit`]ii deextrac]ie a lignitului este necesar`ocuparea definitiv` [i scoaterea dincircuitul economic a unor suprafe]ede terenuri agricole, silvice [i alte ca-tegorii de folosin]` aflate \n propri-etate privat`. Achizi]ia de terenuri serealizeaz` la aceast` dat` pe baz` denegociere cu proprietarii, \n conformi-tate cu prevederile regulamentuluielaborat de Ministerul Economiei [iComer]ului, intitulat Regulamentprivind \ntocmirea [i desf`[urareanegocierilor pentru dob#ndireafolosin]ei [i accesul la terenurile pecare se efectueaz` activit`]i miniere,aprobat prin Ordinul ministruluieconomiei [i comer]ului nr. 579\2005,care prevede modalit`]ile de achizi]iea terenurilor necesare activit`]ilorminiere, \n conformitate cu prevede-rile Legii Minelor nr. 85\2003.|n baza regulamentului, achizi]iona-rea terenurilor din perimetrele minierese desf`[oar` cu mari dificult`]i.Proprietarii au preten]ii exagerate,refuz` \nstr`inarea propriet`]ii sausolicit` angajarea unor membrii defamilie a c`ror preg`tire nu co-respunde cu activitatea desf`[urat` \ncompanie. De asemenea, problemedeosebite sunt generate de lipsaactelor de proprietate, de litigiileasupra propriet`]ii, de litigiile dintremo[tenitori privind succesiuneaasupra bunurilor de]inute \n comun.|n aceste condi]ii se \nregistreaz`sta]ion`ri ale utilajelor, careinfluen]eaz` negativ: - securitatea energetic`; siguran]ana]ional`; dezvoltarea durabil`;- competitivitatea;- pre]ul energiei pl`tite de c`tre con-sumatorul final;- dezvoltarea industriei din Rom#nia.|n acest context, pentru continuareaactivit`]ii \n scopul exploat`riira]ionale [i valorific`rii superioare az`c`m#ntului \n concordan]` cucererea de lignit [i energie la nivelna]ional, se impune aplicarea deurgen]` a prevederilor Legii nr.255/2010 privind exproprierea pen-tru cauz` de utilitate public`, nece-sar` realiz`rii unor obiective deinteres na]ional, jude]ean [i local,cu modific`rile [i complet`rile ulte-rioare.

Unitate mminier` Cauze Observa]ii

U.M.C. Jil] Nord Buse Elena Refuz` negocierea, solicit` pachet financiar (cas`+ teren) de 11,0 mild. (ROL) [i 3 angaj`ri

Cioclei I. Constantin |ntocmit pachet financiar; solicit` 1 angajare la S.C.E. Oltenia S.A., \ncheiat conven]ie v#nzare-cump`rare teren.

Staniloiu Maria Lips` succesiune, litigiu \ntre proprietari, \n instan]`.

U.M.C. Tismana Nebel IonTeren agricol extravilan 4.830 mp [i teren vegeta]ie forestier` S-a aprobat \n Directoratul C.E.O. dosarul propriet`]ii, refuz` s` semneze 50.000 mp conven]iile de v#nzare-cump`rare, av#nd alte preten]ii materiale.

U.M.C. Pinoasa Refuzul Prim`riei Comunei F`rc`[e[ti de a elibera acte S-au \ntocmit planuri parcelare de U.M.C. Pinoasa [i au fost de proprietate cet`]enilor ale c`ror terenuri se afl` \n avansul \naintate Prim`riei F`rc`[e[ti.excavatorului 1400-03, \n vederea \ncheierii cu ace[tia a contractelor de v#nzare-cump`rare.

U.M.C. Ro[ia Probleme \n achizi]ionarea terenului forestier mo[t. Pup`zan S-au \ntocmit documentele necesare aprob`rii proiect`rii lotiz`riiAna (V#lceanu Eugen, V#lceanu Ion [i D`escu Mioara) |n data de 13.03.2014 la Curtea de Apel Bucure[ti s-a solu]ionat\n suprafa]` de 3.25 ha. \n mod favorabil ac]iunea privind eliberarea deciziilor de scoatere din S-au achitat taxele de scoatere din circuitul silvic, I.T.R.S.V fond forestier, astfel I.T.R.S.V. Rm. -V#lcea urmeaz` s` emit` aceste Rm.- V#lcea refuz` eliberarea deciziilor de scoatere, fiind decizii. proces pe rol pentru emiterea acestor decizii de scoatere.

S-au achitat taxele de scoatere din circuitul silvic, I.T.R.S.V. |n data de 13.03.2014 la Curtea de Apel Bucure[ti s-a solu]ionat \n Rm.- V#lcea refuz` eliberarea deciziilor de scoatere din fondul mod favorabil ac]iunea privind eliberarea deciziilor de scoatere din forestier na]ional, fiind proces pe rol pentru emiterea acestor fond forestier, astfel I.T.R.S.V. Rm. -V#lcea urmeaz` s` emit` aceste decizii de scoatere. Pentru cele 6,6 ha teren forestier au fost decizii. depuse documenta]iile de scoatere la I.T.R.S.V. Rm-V#lcea.

CCaauuzzeellee ccaarree ggeenneerreeaazz`̀ bbllooccaarreeaa ffrroonnttuurriilloorr ddee lluuccrruu \\nn ccaaddrruull ccaarriieerreelloorr SSiittuuaa]]iiee llaa ddaattaa ddee 2200 mmaarrttiiee 22001144

Strategia dde ddezvoltare 22013-22020EExxttiinnddeerreeaa [[ii mmooddeerrnniizzaarreeaa ddeeppoozziittuulluuii ddee cc`̀rrbbuunnee

ddiinn zzoonnaa AArrddeerreeaa,, RReeaalliizzaarreeaa cciirrccuuiitteelloorr tteehhnnoollooggiiccee mmaaggiissttrraallee ddee

hhaalldd`̀,, rreessppeeccttiivv cc`̀rrbbuunnee,, \\nn zzoonnaa nnoorrddiicc`̀ aa ccaarriieerreeii PPiinnooaassaa,, CCoonnttiinnuuaarreeaa mmooddeerrnniizz`̀rriiii [[ii rreeaalliibbiitt`̀rriiii uuttiillaajjuulluuii

tteehhnnoollooggiicc [[ii aa lliinniiiilloorr tteehhnnoollooggiiccee ddee fflluuxx,, AAssiigguurraarreeaa tteerreennuurriilloorr nneecceessaarree aaccttiivviitt`̀]]iiii mmiinniieerree [[ii

eeccoollooggiizzaarreeaa zzoonneelloorr aaffeeccttaattee..

Ac]iuni dde vviitor RReeaalliizzaarreeaa uunneeii lliinniiii ddee bbrriicchheettaarree aa cc`̀rrbbuunneelluuii,, PPrroocceeddeeuu ddee ggaazzeeiiffiiccaarree aa cc`̀rrbbuunneelluuii ddiinn ssttrraatteellee rr`̀-

mmaassee nneeeexxppllooaattaattee ccaa uurrmmaarree aa \\nncchhiiddeerriiii eexxppllooaatt`̀rriilloorrmmiinniieerree ssuubbtteerraannee..

|n RRom#nia, \\n uultimii 550 dde aani, aau ffost ddeschise [[ipuse \\n eexploatare pprin llucr`ri lla ssuprafa]` zz`c`mintelede llignit ddin bbazinele RRovinari, MMotru, BBerbe[ti-AAlunuHusnicioara, JJil] [[i BBaraolt-CC`peni. PPeste 990% ddin\ntreaga rrezerv` dde llignit aa RRom#niei eeste ccantonat` \\nzona OOlteniei, mmotiv ppentru ccare aacestei zzone ii sseacord` oo aaten]ie ddeosebit` \\n aasigurarea rresurselor ddec`rbune aale ]]`rii. AAproximativ 990% ddin pproduc]iaanual` sse eextrage ddin ccele 117 ccariere, ccarefunc]ioneaz` \\n bbazinele RRovinari, MMotru, JJil],Mehedin]i [[i BBerbe[ti-AAlunu. ||n pperimetrele mminiereconcesionate \\n bbazinul OOlteniei, rrezervele dde llignitenergetic, tteritorial aadministrativ ssunt rrepartizate aastfel: Gorj - 882%, Mehedin]i -110%, V#lcea - 88%. Gradul dde aasigurare aa rresurselor/rezervelor eeste mmaimare dde 550 aani.

5RESURSE UUMANE

Cea de a doua etap` de reorga-nizare a fost declan[at` lasf#r[itul lunii februarie 2014 [iva fi implementat` pe etape, \na[a fel \nc#t activit`]ile suport,resurse umane, economic,investi]ii, comercial etc. s` fieconcentrate la nivelul com-paniei, iar \n sucursale r`m#-n#nd numai parte de produc]ie.|n acest fel se realizeaz` \n modcert o privire unitar` a tuturorprocedurilor de lucru pe unanume domeniu. De aici \naintemodul de lucru va fi la fel pentrutoata lumea, [i nu cu diferen]e\ntre sucursale, vor disp`reaanumite obiceiuri locale, anu-mite orgolii, care f`ceau ca apli-carea p#n` la urm` a unor reguli[i proceduri care erau stabilite lanivelul Complexului EnergeticOltenia sa fie „personalizate“ [ipractic s` devieze destul de pro-nun]at de la regulile fixate prinhot`r#ri ale directoratului.

Etapa a doua a reorganiz`rii a avutdeja un prim termen data de 31 martie, lacare obiectivele au fost atinse, respectiv \nacest moment sunt func]ionale toatedirec]iile ce includ activit`]ile suport. Acumexist` o direc]ie resurse umane, o direc]ieeconomic`, de dezvoltare etc. care concen-treaz` activit`]ile importante pe fiecaredomeniu, iar \n sucursale [i unit`]i fie numai exista nici un fel de structur` care s`desf`[oare activitatea respectiv` fie suntnuclee foarte restr#nse care asigur` doar ointerfa]` a activit`]ii respective cu perso-nalul din zon` [i cu celelalte activit`]i. Odat` cu atingerea acestei etape se rea-lizeaz` [i o optimizare, \n sensul c` pot fidesf`[urate activit`]ile integrate \n felulacesta cu un num`r mai redus de oameni.De exemplu, direc]ia de resurse umanerealizeaz` exact acelea[i activit`]ii, \nsa cu

jum`tate din personalul existent anterior.Pentru ceilal]i salaria]i a fost necesar`g`sirea de solu]ii care se vor materializaprin plasarea preponderent c`tre activi-tatea de produc]ie. Fiecare salariat care aplecat din activitatea suport va ajunge \nactivitatea de produc]ie, pe un post lanivelul de preg`tire avut anterior sau peposturi inferioare.

Se [tie destul de bine c` fiecare om\nainte de a absolvi o facultate, c#ndva aabsolvit un liceu \n care de regul` a ob]inuto calificare. Sunt c#teva situa]ii, dar foartepu]ine, \n care preg`tirea medie este \nacela[i domeniu cu cel al studiilor supe-rioare [i atunci aparent nuar putea s`desf`[oare o activitate \n produc]ie, \ns`

pentru astfel de situa]ii exist` un programamplu de preg`tire profesional` \n cadrulc`ruia se vor pl`ti cursuri de recalificare,vor exista consult`ri cu salaria]ii pentru ase stabilii planul personal de carier` alfiec`ruia. De aici se desprinde clar ideea c`nimeni nu va r`m#ne f`r` un loc demunc`. Exist` [i situa]ii \n care, \n modindependent, o parte dintre salaria]i solici-t` s` plece [i astfel profit` de programelede stimulare, fie a pension`rilor voluntare,fie a \ncet`rii contractului de munca prinacordul p`r]ilor, exist#nd solicit`ri \nambele cazuri. Iar pentru aceste situa]iioamenii vor primii stimulente \n cuantu-mul a [ase salarii de baz` pe care le au \nmomentul de fa]`. O mare parte dintre

salaria]ii care au fost promova]i pe posturiTESA \n ultimii ani, au provenit chiar dinr#ndul muncitorilor bine cota]i \nComplexul Energetic Oltenia [i prinre\ntoarcerea lor \n produc]ie se realizeaz`un lucru pozitiv, \n sensul c` dac` dintr-unelectrician bun s-a f`cut un economist maipu]in bun, acum va parcurge drumul invers[i dintr-un economist mai slab preg`tit vomavea un electrician bine preg`tit.

Va fi un lucru pozitiv at#t pentru com-panie c#t [i pentru salariat. Exist` un sis-tem de salarizare care face ca personalulTESA de pe nivel 4 si 5 o data trecut \ncategoria muncitorilor sa nu piard` lasalariu ba mai mult poate s` c#[tige bani\n plus.

A ddoua eetap` dde rreorganizare:

Activit`]ile suport au fost concentrate la nivelul companiei

PPuunncctteellee aanntteerriiooaarreeaallee rreeoorrggaanniizzããrriiiiO dat` cu reorganizareaComplexului Energetic Oltenia, afost \nfiin]at` [i noua direc]ie deresurse umane a companiei. Echipadin cadrul acestei direc]i a avut [iare \n continuare un rol important\n reg#ndirea [i rea[ezarea persona-lului din toate structurile CEO ast-fel \nc#t fiecare salariat s` fie util [ieficient la locul de munc`. O misi-une deloc u[oar` av#nd \n vederenum`rul mare de salaria]i, 19.000.La data de 01.01.2013, societateaera organizat` astfel: 4 sucursale, 5EMC- uri, 13 cariere, 2 mine [i 3subunit`]i cu activit`]i conex. |naceast` structur` ponderea perso-nalului de conducere era destul demare, structurile organizatorice neu-nitare pentru acela[i tip de activi-tate, cu multe niveluri ierarhice caregenerau fluxuri informa]ionale [idecizionale lungi, drept pentru cares-a reproiectat structura organiza]i-onal`.|n privin]a reorganiz`rii, at#t anul2013 c#t [i 2014 au fost marca]i deevenimente importante .|n anul 2013 \n luna aprilie, s-arealizat primul pas \n cadrul proce-sului de reorganizare a societ`]ii,care a avut \n vedere imple-mentarea unei idei prin care s-arealizat practic salarizarea postului[i nu a ocupantului postului – maiexact s-a realizat o ierarhizare atuturor structurilor unit`]ii – [i deasemenea o ierarhizare a posturilorde execu]ie \ntre ele. Astfel s-aajuns la ierarhizarea pe cinciniveluri at#t a structurilor organiza-torice direc]ie, departament, servi-ciu, birou , sec]ie sector. De aseme-nea, cinci niveluri de ierarhizare aleposturilor de execu]ie, inginerii dela nivelul 1 p#n` la nivelul cinci –nivelul unu fiind cel mai bine pl`tit– la fel [i pentru economi[ti, juri[ti[i toate posturile de execu]ie. Iarprincipiul pl`tirii postului [i nu aocupantului acestuia face ca atuncic#nd un salariat accede la un anu-mit post el s` primeasc` \n modautomat salariul postului respectiv,fiind mai pu]in important cevechime are salariatul, importantpentru ocuparea postului fiindistoricul profesional al celui caredore[te s` ocupe pozi]ia respectiv`.Dupa implementarea acestui modde organizare se observ` [i uninteres al salaria]ilor de \n ceea ceprive[te asumarearesponsabilit`]ilor. Trebuie amintit c` fostul sistem desalarizare nu era legat de atingereaunor obiective, salariile erau ob]i-nute prin diferite metode f`r` aexista un standard exact pentrupostul respectiv. Acum lucrurilesunt clare, cel care ocup` un anu-mit post prime[te veniturile pentrupostul respectiv.

Exist` un interes crescut al admi-nistra]iei CEO [i o preocupare con-tinu` pentru \mbun`t`]irea perma-nent` a cuno[tin]elor profesionale[i recalificare a salaria]ilor \n a[afel \nc#t competen]ele dob#ndites` asigure \ndeplinirea obiectivelorsociet`]ii. De exemplu, \n anul2013, au fost trecu]i prin diverseforme de preg`tire profesional`aproape 8.000 de salaria]i, dincare 300 \n baza unor programefinan]ate din fonduri europene. |n2014, sunt avute \n vedere cursuride formare profesional` la care vorparticipa aproximativ 10 mii desalaria]i.Trebuie subliniat faptul c`unitatea are printre angaja]ii s`ipeste 100 de speciali[ti care de]inatestate de formatori, practic for-

marea profesionala se poate facecu formatori interni, at#t \n s`liledin cadrul Sucursalelor CEO c#t [ibaza proprie de la S`celu. Av#nd\n vedere reorganizarea activit`]iide paz` la CEO este deja lansat unprograma de preg`tire de agen]i depaz`. Sunt prev`zute pe viitorc#teva etape \n care paza se varealiza prin dispozitive mixte cufirme specializate de paz` al`turide care vor fi integra]i [i salaria]iiCEO, dup` ce vor parcurgeperioadele de preg`tire. Practic,salaria]ii CEO au posibilitatea s`mai ob]in` \nc` o calificare prinacest program de preg`tite.|ntruc#t \n proiectarea structuriiorganizatorice actuale s-a introdus[i serviciul de management al

riscurilor, to]i salaria]ii care vor fialoca]i acestui serviciu vor facecursuri de management al risculuicare s` le confere competen]elenecesare \n evalu`ri de risc identi-ficarea, \nregistrarea [i tratareariscurilor. Permanent exist` foartemulte meserii, pentru care perso-nalul respectiv este supus auto-riz`rii [i reautoriz`rii, pentru ceicare au responsabilit`]i pe linie deISCIR, responsabilit`]i de lucrucu instala]ii electrice de \naltatensiune, mecanici de locomotiv`,etc. Aceste categorii de personaltrebuie sa fie permanent acomo-date cu cuno[tin]e noi astfel \nc#ts` fac` fa]` examin`rilor la caresunt supu[i pentru a ob]ine autor-iza]ia.

Preg`tirea profesional` continu`

Profil |n mmomentul dde ffa]` \\n ccadrulComplexului EEnergetic OOltenialucreaz` 55800 dde ssalaria]i \\n aactivi-tatea eenergetic` [[i 113 0000 dde ssalaria]i\n aactivitatea mminier`. VV#rsta mmedie aasalaria]ilor eeste dde 446 dde aani, aav#ndun ttrend ccresc`tor. ||n cceea cce pprive[tev#rsta mmedie aa ssalaria]ilor ppe cceledou` aactivit`]i pprincipale eenergie [[iminerit, \\n ssectorul eenergetic vv#rsta

medie aa ssalaria]ilor eeste dde 448 dde aani[i ppatru lluni iiar \\n ssectorul mminierpu]in mmai ssc`zut` lla 444 dde aani [[i 111luni. AAceste ddate aarat` cclar nnevoiaunui pprogram dde ppreg`tire [[i fformareprofesional` aa \\nlocuitorilor ppentrusalaria]ii ccare sse aafl` \\n ppragul ppen-sion`rii.Din ttotalul ssalaria]ilor ddin ccadrulCEO 115, 006% ssunt ffemei. CCel mmaimare nnum`r aal ffemeilor sse rreg`se[te\n ssectorul eenergetic uun pprocent dde

15% ddin ttotalul ffemeilor iiar 113%lucreaz` \\n ssectorul mminier.|n cceea cce pprive[te sstabilitatea pper-sonalului aaceasta eeste ddestul dde mmare,78, 55 %% ddin ttotalul ssalaria]ilor aau oovechime mmai mmare dde 220 dde aani ddintrecare 774, 55 %% \\n aactivitatea mminiera [[i87% \\n aactivitatea eenergetic` llucru cceface cca mmajoritatea ssalaria]ilor ssa ffieexperimenta]i ffiecare \\n mmeseria llorlucru cce ccu ggreu sse rreg`se[te \\n aalteunit`]i

6 INFO EENERGIE

Oltenianews.ro

|n contextul \n care oamenii dinpia]` spun c` nu se mai a[teapt` lainvesti]ii majore \n proiecte de energieregenerabil` [i \n absen]a unor investi]iinoi \n capacit`]i de echilibrare, loculc`rbunilor pare, cel pu]in pentru acestmoment, sigur. „Observ`m o tendin]` desc`dere pentru autoriza]iile privindproiectele eoliene [i solare. Unii aurenun]at complet la proiecte iar al]ii audecis s` am#ne investi]iile \n a[teptareaunei clarit`]i legislative“, a declarat{tefan Buc`taru, directorul general alTranselectrica, la anun]area rezultatelorpe anul trecut ale transportatorului deelectricitate.

MMaaii ppuu]]iinn sspprriijjiinn

Dup` explozia de proiecte regenera-bile, Guvernul a decis s` fr#neze dez-voltarea acestui sector, bazat` mai ales peun sistem de sprijin extrem de generos caremai departe se vedea \n factura pl`tit` deindustrie [i popula]ie. Cifrele publicate deEurostat arat` c` \n Rom#nia pre]ul final alenergiei pentru industrie, cu toate taxeleincluse, a crescut de la \nceputul lui 2009,cel mai greu an pentru economia local`dup` c`derea Lehman Brothers, [i p#n` \nprimul semestru al anului trecut cu circa38%, cea mai mare parte a acestei cre[terifiind \nregistrat` \n ultimul an. Principalulfactor de scumpire a fost chiar sistemul desprijin pentru energia verde. Tot Transe-lectrica mai spune ceva. |n primele trei luniale acestui an, declinul consumului deenergie s-a redus semnificativ, astfel c` dela o contrac]ie de peste 4% anul trecut, \nprimele trei luni ale anului sc`derea a fostde numai 1%. |n plus, exporturile deenergie ale Rom#niei au crescut cu 6-7%.

|n contextul \n care cre[terea energieiverzi a fost fr#nat` prin modificareaschemei de sprijin, revenirea consumuluide energie creaz` spa]iu de lucru pentrual]i produc`tori, inclusiv pentru cei pe

c`rbuni care se afl` la v#rful clasamenului\n ceea ce prive[te costurile. |n plus, lanivel European, sunt mai mul]i factori care„lucreaz`“ pentru reabilitarea c`rbuneluica surs` pentru produc]ia de energie.

MMooddeelluull ppoolloonneezz

Luna trecut`, Donald Tusk, premierulPoloniei, ]ar` a c`rei produc]ie de energiese bazeaz` aproape \n exclusivitate pec`rbuni, a declarat c` actuala criza ruso-urainean` arat` mai mult ca niciodat` c`Uniunea Europea` trebuie s` fie solidar`c#nd vine vorba de strategia sa energetic`.Potrivit oficialului polonez, acest lucru tre-buie s` includ` reabilitarea c`rbunelui casurs` de producere de energie, \n ciudacontroverselor legate de mediu, explo-atarea gazelor de [ist [i importurile de gaznatural lichefiat, potrivit thenews.pl.Polonia mai are rezerve de c`rbune pentru600 de ani la actualul ritm de extrac]ie [i85% din toat` produc]ia de energie sebazeaz` pe acest tip de combustibil,potrivit BBC. Mai mult, potrivit estim`rilorlansate de Agen]ia Interna]ional` deEnergie, la nivelul anului 2035 c`rbunii vorcontinua s` fie forma dominant` deenergie la nivel global. Mai mult, tot

Agen]ia Interna]ional` de Energie arat` c`cererea de lignit va cre[te cu 5,4% p#n` \n2020, potrivit Bloomberg. „Astfel, Poloniaspune c` identificarea unor politici pentrua cur`]a aceste combustibil este modali-tatea logic` de a ac]iona. |n acest sens, [icu sprijinul UE, Polonia tocmai a deschisun centru \n valoare de 45 de milioane deeuro pentru a dezvolta tehnologiile carevor duce la eliminarea emisiilor de dioxid

de carbon din material negra“, mai scriujurnali[tii de la BBC.

PPoolloonniiaa nnuu eessttee \\nnss`̀ ssiinngguurruull ssttaatt ccaarreeppuunnee cc`̀rrbbuunniiii ppee pprriimmuull lloocc.. GGeerrmmaanniieeii \\iippllaaccee vveerrddeellee,, ddaarr [[ii cc`̀rrbbuunniiii

„Foamea“ Germaniei pentru c`rbuneeste un fel de parte „\ntunecat`“ aambi]iilor cancelarului Merkel de a \nchidecapacit`]ile nucleare p#n` \n 2022 [i de a-i\ndrepta pe germani mai ales spre energiaverde. De fapt, anul trecut Germania a arsmai mult c`rbune ca niciodat` dup` 1990.Cu opt reactoare nucleare \nchise din 2011[i cu planurile privind energia regenerabil`\nc` \n faz` incipient`, ]ara are nevoie desurse pentru a-[i umple golurile create \nalimentarea cu energie. Acest lucru nu af`cut dec#t s` cresc` apetitul pentruc`rbuni al Germaniei, chiar dac` „dieta“ saenergetic` ar trebui s` se schimbe semni-ficativ“, scriu jurnali[tii de la The New YorkTimes. Vatenfall de exemplu au luatdecizia de a extinde trei din cele opt minede lignit pe care le de]ine, a[tept#nd apro-barea guvernului german \n acest sens.

Pace \ntre c`rbuni [i energia verde?

Potrivit celor mai recentedate publicate deTranselectrica, anul trecutproduc]ia de energie s-abazat \n propor]ie de 43%pe c`rbuni iar 10% a venitdin surse regenerabile. |n2012, produc]ia de energiepe baz` de c`rbuni a avuto pondere de 39,7% dintotal \n timp ce produc]iade energie regenerabil`avea un procent de numai3,5%. Chiar dac` \n 2013consumul s-a redus cupeste 4%, c`rbunii tot aulivrat mai mult` electricitate\n sistem pe fondul unuian hidro slab, dar [idatorit` faptului c` termo-centralele a trebuit s`acopere o bun` parte dinnecesit`]ile de echilibrareale sistemului \n fa]avaria]iilor induse de energieregenerabil`.

CC`̀rrbbuunniiii aauu aapprriinnss uunn bbeecc ddiinn ddoouu`̀

1 aprilie: Carburan]ii s-au scumpit cu 41de bani dup` ceGuvernul a introdusacciza de 7 cen]i pelitru. Rom#nia esteacum \n topulprimelor zece ]`ri lanivel european \nfunc]ie de pre]ul lamotorin`, iar benzinacost` aici mai multdec#t \n Austria sauLuxemburg.

1 aprilie: Rusia a crescut cu 44% pre]ul gazelor na-turale livrate Ucrainei, dup` expirarea unui discountacordat la sf#r[itul anului trecut, sporind presiunilefinanciare asupra autorit`]ilor de la Kiev, care a[teapt`un program de asisten]` financiar` interna]ional`,transmite Bloomberg. Gazprom a anun]at c` majo-rarea tarifului respect` contractul [i este necesar`\ntruc#t Ucraina datoreaz` peste 1,7 miliarde de dolaripentru gazele cump`rate de la \nceputul anului 2013.31 martie:: Grupul de utilit`]i CEZ, care are un busi-ness de peste 400 de milioane de euro \n Rom#nia, \ndistribu]ia [i furnizarea de energie, ar putea renun]a laun pachet minoritar din parcul eolian F#nt#nele-Cogealac (Constan]a), un proiect care a scos din

buzunarele cehilor 1,1 mld. euro, dar care acum ar`mas f`r` certificate verzi pentru jum`tate din capaci-tate. Este primul semnal de alarm` privind pia]a deenergie verde dat de un investitor de talia CEZ.31 martie: Guvernul a schimbat formula de calculal veniturilor suplimentare supuse impozit`riiob]inute de produc`tori ca urmare a liberaliz`riipre]ului la gaze, prin ordonan]` de urgen]` apro-bat` \n aceea[i zi \n care documentul a fost prezen-tat \n dezbatere public`, actul fiind publicat luni \nMonitor.31 martie: Fostul ministru al Economiei Codru] {ere[a fost condamnat de instan]a suprem`, la patru anide \nchisoare cu executare pentru complicitate la

abuz \n serviciu, \n dosarul „Hidroelectrica“, decizianefiind definitiv`.28 martie:Compania petroli-er` francez` Totaldiscut` un partene-riat cu Lukoil pen-tru dezvoltareaunor proiecte de[ist \n Rusia, guver-nul de la Moscovaorient#ndu-se c`tre surse neconven]ionale pentru acompensa sc`derea produc]iei la exploat`rile vechidin zona Siberiei, potrivit Financial Times (FT).

{TIRI DDIN EENERGIE GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddiinn ssuurrssee MMeeddiiaaffaaxx,, ZZFF

Structura mixului de produc]ie de energie \n 2013 (%)

Sursa:Transelectrica

Termo 43% Hidro 27%

Nucelar 20%

Regenarabile 10%

7INFO EENERGIE

„Am v`zut o cre[tere a cererii de lignit dec#nd Germania a decis s` renun]e la energianuclear` pentru c` ai nevoie de o alt` surs`pentru a \nlocui golul creat iar aceast` surs`este lignitul. Este ieftin, se g`se[te din abun-den]` [i este u[or de ajuns la el“, spune unpurtator de cuv#nt al companiei, citat de TheNew York Times. Potrivit informa]iilor exis-tente, costurile pe care Germania le are desuportat pentru a face tranzi]ia spre energiaverde se ridic` la 550 de miliarde de euro. |nacest moment, 23% din nevoia de energie acelei mai puternice economii europene esteacoperit` de surse regenerabile, dar ]elul estede 80% p#n` \n 2050, iar drumul pare totmai greu din cauza impactului pe care sche-mele de sprijin pentru sus]inerea energieiverzi \l au asupra facturilor. „Energia esteacum un bun de lux \n Germania. Sub-ven]iile mari pentru energia regenerabil`afecteaz` economia“, noteaz` Forbes.Astfel, \ntr-o mi[care nea[teptat`, Germaniaa aprobat deschiderea primei centrale pec`rbuni din ultimii opt ani de zile.„Compania german` Steag spune c` uni-tatea de 725 de MW este doar \nceputulrevenirii c`rbunelui \n Germania, \n contex-tul \n care ]ara deja a aprobat 10 noi cen-trale. Unit`]ile ar trebui s` intre \n func]iune\n urm`torii doi ani de zile, cresc#nd capa-citatea de produc]ie pe c`rbune a Germanieicu 33%“, se mai arat` \n materialul publicatla finalul anului trecut de Forbes.

{{ii CCeehhiiaa ttrreeccee pprriinn ffeebbrraa cc`̀rrbbuunneelluuii

Cehia a fost atins` [i ea de acest nousuflu care a \nconjurat produc]ia dec`rbuni, ]ara lu#nd \n calcul posibilitateade a relaxa anumite limite legate dedeschiderea minelor, potrivit Bloomberg.De altfel, jum`tate din produc]ia de elec-tricitate a CEZ, cea mai mare companieenergetic` din Cehia, controlat` de stat,se bazeaz` pe c`rbune, planurile fiind dea cre[te cu 6% extrac]ia de lignit anulacesta, p#n` la 24,1 milioane de tone.„Vor fi constr#ngeri \n cre[tere \n leg`tur`cu emisiile de dioxid de carbon \n viitor.Lignitul nu este \ns` o amenin]are laadresa regenerabilelor. Ar putea aveanevoie de ele \n contextul \n care emisiilecentralelor pe c`rbune trebuie balansatecumva“, spune Barry O'Flynn, un directordin cadrul echipei de tehnologii curate aErnst&Young, citat de Bloomberg. Maisunt c#]iva factori care \mping consumulde c`rbuni pentru produc]ia de energieelectric` \n detrimentul unor forme maicurate de energie, cum ar fi gazele. Pre]ulc`rbunilor este \n sc`dere \n contextul \ncare revolu]ia gazelor de [ist de din SUAa eliberat cantit`]i semnificative dec`rbuni \ndrept#ndu-le spre pia]a euro-pean`. „Centralele pe c`rbuni sunt porni-tre \n Europa iar cele pe gaze se opresc“,se arat` \ntr-o analiz` realizate d` Wall

Street Journal. Potrivit publica]iei,Germania se preg`te[te s` renun]e la cen-trale pe gaze cu o capacitate de 10 GWpentru a le \nlocui p#n` \n 2015 cu 7 GWde centrale pe c`rbuni.

CCaarree eessttee ssiittuuaa]]iiaa \\nn RRoomm##nniiaa

Pe de alt` parte, centralele pe c`rbuniechilibreaz` mai greu sistemele energetice\n fa]a caracterului variabil al energiilorverzi comparativ cu centralele pe gaze.„Astfel, combina]ia dintre cre[tereaproiectelor de energie regenerabil` [i pro-duc]ia de energie bazat` pe c`rbuni arputea reducere stabilitatea aliment`rii cuenergie“, mai arat` analiza Wall StreetJournal. Pe plan local, peste 30% din pro-duc]ia de energie electric` se bazeaz` pec`rbuni, iar din aceasta lignitul are cea maimare pondere. |n ultimii 50 de ani.Rom#nia a extras peste un miliard de tonede lignit, iar oamenii din domeniu spun c`subsolurile mai ascund rezerve \nc` peat#t. Cele mai mari z`c`minte de lignit seafl` \n jude]ul Gorj, circa 90% din rezerveleRom#niei fiind concentrate \n zonaOlteniei. Compania care reune[te cele maimari termocentrale pe lignit din Rom#nia,dar [i minele SNLO este ComplexulEnergetic Oltenia, structur` cu 19.000 deoameni, dar care mai departe sus]in indi-rect 200.000 de locuri de munc`. „Oferim

stabilitate oric`rui sistem energetic pe mul]iani de acum \nainte. \nc` nu se poate f`r`c`rbune. Minus 40 de grade sau plus 40 degrade, un an cu mult` ap` sau cu maipu]in`, nu conteaz`. Indiferent ce s-ar\nt#mpla, la ora aceasta industria ener-getic` rom#neasc` nu poate fi imaginat`f`r` c`rbune“, spunea recent Lauren]iuCiurel, directorul general al CE Oltenia, \ncadrul unui eveniment organizat de ZF.

NNoouull vvaall ddee iinnvveessttii]]iiii

Cert este c` pa[ii f`cu]i \n ultima vremede Rom#nia indic` schimbare de la sprijin-ul acordat energiei verzi, la sus]inereaindustriei [i a locurilor de munc`. De exem-plu, Complexul Energetic Hunedoara,companie \nfiin]at` \n vara anului trecut,are \n plan investi]ii de 355 de milioane deeuro pentru a moderniza termocentraleleMintia [i Paro[eni, dar [i cele patru mine dehuil` pe care le are \n portofoliu, potrivitZF. CE Oltenia la r#ndul s`u a demarat unproiect \n valoare de 220 de milioane deeuro, cea mai mare parte a sumei fiindacordat` de BERD, pentru modernizareaTurceni, cea mai mai termocentral` dinRom#nia. Sprijinul pentru energia verde s-aredus de anul acesta, lucru care a fr#natinvesti]iile. Cu toate acestea \ns`, Rom#niaare peste 4.000 de MW \n proiecte deenergie regenerabil`. |n plus, \n timp ce rez-ervele de lignit mai sunt suficiente pentru50 de ani, cele de gaze [i petrol sunt pe calede epuizare, la fel [i cele de uraniu.

|n acest context, protejarea mixuluide energie este singura carte pe care opoate juca Rom#nia, energia verde [i ceape c`rbuni fiind obligate s` cad` la pacepe termen lung. |n contextul \n carepre]ul tehnologiei pentru proiecteleregenerabile a sc`zut dramatic \n ultimiiani, iar subven]iile au fost t`iate, acestmoment ar putea fi mai aproape dec#t neimagin`m.

||nn RRoomm##nniiaa,, ppeessttee 3300%% ddiinn pprroo-dduucc]]iiaa ddee eenneerrggiiee eelleeccttrriicc`̀ sseebbaazzeeaazz`̀ ppee cc`̀rrbbuunnii,, iiaarr ddiinn aacceeaass-ttaa lliiggnniittuull aarree cceeaa mmaaii mmaarree ppoonn-ddeerree.. ||nn uullttiimmiiii 5500 ddee aannii.. RRoomm##nniiaaaa eexxttrraass ppeessttee uunn mmiilliiaarrdd ddee ttoonneeddee lliiggnniitt,, iiaarr ooaammeenniiii ddiinn ddoommeenniiuussppuunn cc`̀ ssuubbssoolluurriillee mmaaii aassccuunnddrreezzeerrvvee \\nncc`̀ ppee aatt##tt.. CCeellee mmaaiimmaarrii zz`̀cc`̀mmiinnttee ddee lliiggnniitt ssee aaffll`̀ \\nnjjuuddee]]uull GGoorrjj,, cciirrccaa 9900%% ddiinn rreezz-eerrvveellee RRoomm##nniieeii ffiiiinndd ccoonncceennttrraattee\\nn zzoonnaa OOlltteenniieeii..

PPoolloonniiaa,, ssttaatt \\nn ccaarree pprroodduucc]]iiaa ddeeeenneerrggiiee ppee bbaazz`̀ ddee cc`̀rrbbuunnii aarree ooppoonnddeerree ddee 8855%% ddiinn ttoottaall,, cceerreerreeaabbiilliittaarreeaa aacceessttuuii ccoommbbuussttiibbiill [[iissppuunnee cc`̀ eessttee uunnaa ddiinnttrree ppuu]]iinneelleecc`̀rr]]ii ppee ccaarree EEuurrooppaa llee aarree ddee jjuuccaatt\\nn rr`̀zzbbooiiuull ppeennttrruu cc##[[ttiiggaarreeaa iinnddee-ppeennddeenn]]eeii ffaa]]`̀ ddee ggaazzeellee rruussee[[ttii,,ccaarree aaccuumm aaccooppeerr`̀ cciirrccaa uunn ssffeerrttddiinn nneecceessaarruull ddee ccoonnssuumm aallUUnniiuunniiii EEuurrooppeennee.. ||nn GGeerrmmaanniiaa,,cceeaa mmaaii ppuutteerrnniicc`̀ eeccoonnoommiiee aa UUEE,,pprroodduucc]]iiaa ddee eenneerrggiiee bbaazzaatt`̀ ppeecc`̀rrbbuunnii aa aajjuunnss aannuull ttrreeccuutt llaa ooppoonnddeerree ddee 4455,,55%%,, cceell mmaaii mmaarreenniivveell aattiinnss ddiinn 11999900 \\nnccooaaccee,, cchhiiaarr[[ii \\nn cciiuuddaa pprrooggrraammuulluuii ddeemmaarraattddee ccaanncceellaarruull AAnnggeellaa MMeerrkkeellpprriivviinndd oorriieennttaarreeaa sspprree eenneerrggiiaarreeggeenneerraabbiill`̀.. CCeehhiiaa [[ii eeaa vvrreeaa ss`̀ccrreeaasscc`̀ pprroodduucc]]iiaa ddee cc`̀rrbbuunnii.. ||nnRRoomm##nniiaa,, \\nn ccoonntteexxttuull \\nn ccaarreebboooomm-uull eenneerrggiieeii vveerrzzii aalliimmeennttaattpprriinn ssuubbvveenn]]iiii ggeenneerrooaassee ppaarree aa sseeffii oopprriitt ddiinn ccaauuzzaa pprreessiiuunniilloorr vveenniitteeddiinn iinndduussttrriiee,, cc`̀rrbbuunniiii nnuu aauu ccuummss`̀ iiaass`̀ ddiinn ppeeiissaajj ]]iinn##nndd ccoonntt ddeerreezzeerrvveellee ccoonnssiisstteennttee [[ii ddee llooccuurriilleeddee mmuunncc`̀ ddiinn iinndduussttrriiee.. MMiixxuulleecchhiilliibbrraatt rr`̀mm##nnee aassttffeell cceeaa mmaaiibbuunn`̀ ssoolluu]]iiee,, iiaarr oo „„ccaassnniicciieerreeuu[[iitt`̀““ \\nnttrree cc`̀rrbbuunnii [[ii „„vveerrzzii““ddeevviinnee oobblliiggaattoorriiee..

C@nd se vor sus]ine singure? Evolu]ia investi]iei specifice pe MW (mil. euro)

TTiippuull IInnvveessttii]]iiee IInnvveessttii]]iiee VVaarriiaa]]iiee VVaallooaarreeaa ddee rreeffeerriinn]]`̀ VVaarriiaa]]iiee \\nn 22001133 tteehhnnoollooggiieeii ppee MMWW ppee MMWW 22001133-22001122 ((%%)) llaa aauuttoorriizzaarreeaa sscchheemmeeii ffaa]]`̀ ddee vvaallooaarreeaa

\\nn 22001122 \\nn 22001133 ddee sspprriijjiinn ddee rreeffeerriinn]]`̀Eoliene noi 1.46 1.48 -1.4% 1.57 -7.0%Centrale 2.2 2.4 -6.3% 3.7 -40.0%hidro noiCentrale hidro 2.1 2.3 -7.1% 1.7 23.5%retehnologizateBiomas` 3.1 3.4 -9.9% 4.7 -34.5%cogenerareSolar 1.3 1.9 -28.3% 3.5 -61.7%

27 martie: Spania, \n prezent una dintre ]`rile celmai dur lovite de criz` [i care-[i import` 99% dinnecesarul de hidrocarburi, ar putea ajunge p#n` \n2031 exportator de gaze naturale prin exploatareaunor c#mpuri de gaze conven]ionale noudescoperite [i a rezervelor de gaze de [ist, scrieThe Guardian, care citeaz` o analiz` a Deloitte.26 martie: Remus Borza, administratorul judiciaral Hidroelectrica, crede c` produc`torul de energieva ie[i din insolven]` peste 7-12 luni [i estimeaz`c` listarea unui pachet de 15% din ac]iuni la burs`va avea loc la jum`tatea anului 201526 martie: Gazoductul care va asigura interco-nectarea re]elelor de transport de gaze naturale ale

Rom#niei [iBulgariei va intraprobabil \nfunc]iune \n lunaiunie, mai t#rziudec#t se estima 26 martie:Compania american` Exxon negociaz` implicareaal`turi de produc`torul rus de petrol Rosneft, contro-lat de stat, \n proiecte de exploatare de petrol [i gazenaturale \n regiunea irakian` Kurdistan, potrivitBlomberg.din cauza dificult`]ilor de construc]ie, a declarat mi-nistrul Energiei de la Sofia, Dragomir Stoinev.

19 martie: Grupul anglo-olandez Shell a anun]atmiercuri c` \n luna ianuarie s-a retras dinnegocierile cu autorit`]ile ucrainene [i grupulamerican ExxonMobil privind exploatarea gazelornaturale \n nord-vestul M`rii Neagre, relateaz`AFP.13 martie: Pre[edintele Traian B`sescu a promul-gat Legea de aprobare a OUG privind certificateleverzi, men]ion#nd c` a[teapt` acum cu ner`bdaresc`derea pre]urilor la energie electric`. „Pentru al`muri lucrurile, am promulgat Legea de aprobarea OUG privind certificatele verzi, [i a[tept cuner`bdare ieftinirea pre]ului la energie electric`.Cred c` este [i un deziderat al popula]iei, dup`

declara]iile Guvernului“, a spus B`sescu.3 martie: R`zvan Nicolescu, director de afaceri cor-poratiste \n cadrul Petrom, cea mai mare companiedin Rom#nia, [i vicepre[edinte \n cadrul Agen]ieiEuropene pentru Energie, a fost numit \n func]ia deministru al Energiei.

{TIRI DDIN EENERGIE GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddiinn ssuurrssee MMeeddiiaaffaaxx,, ZZFF

Sursa: ANRE

8 INVESTI}II

MARIUS DAEA

|n prezent Sucursala Electrocentrale Rovinari estecomponenta Complexului Energetic Oltenia [i are oputere instalat` de 1320 MW. |n aceast` perioad`sunt \n exploatare 990 de MW, iar 330 MW suntretra[i la grupul nr 4, care \n luna august va fi repus\n func]ie dup` o repara]ie capital` cu moderniz`ri.

||nn 22001166 llaa RRoovviinnaarrii vvoorr ffii 44 ggrruuppuurrii eenneerrggeettiiccee mmooddeerrnniizzaattee

Dup` modernizare, grupul nr 4 va avea o durat` deexploatare de la data reintr`rii \n func]iune de 18-20 deani. Aceast` modernizare vine dup` ce grupurile 3 [i 6au fost modernizate \ntre timp. Dup` pornirea grupului4, grupul 5 va intra \n repara]ie capital` cu moderniz`ri,\nc#t \n 24-26 de luni din momentul opririi lui s` sepoat` intra din nou \n produc]ie, urm#nd ca \n anul2016 termocentrala Rovinari s` aib` 4 grupuri moderni-zate, care s` produc` energie electric` cel mai eficientdintre grupurile termo din Romania, cu respectareatuturor normelor [i cerin]elor UE.

SSttrraatteeggiiaa ppee tteerrmmeenn mmeeddiiuu|n urm`torii 15 ani, Termocentrala Rovinari va

avea \n componen]` [i \n exploatare cele patru grupuride 330 pe care le are la ora actual` [i o func]ionare cutrei grupuri \n continuu . Acest lucru este fezabil pentruc` grupurile de la Rovinari sunt cele mai eficiente dinpunct de vedere economic dintre toate grupurile termodin Rom#nia. Si asta datorit` ac]iunilor \ntreprinse \ndecursul timpului de a \mbun`t`]ii instala]iile carenecesitau interven]ii tehnologice pentru a cre[te randa-

mentul pe anumite linii de produc]ie . Nu este de negli-jat nici faptul c` termocentrala este amplasat` la guraminei ceea ce presupune c` nu sunt cheltuieli supli-mentare de transport. Importante sunt [i experien]a [iexpertiza de care d` dovad` colectivul de la Rovinari,care s-a format \n timp, un colectiv dornic de a-[i\mbun`t`]ii activitatea continuu, de a pune \n practic`proceduri noi.

RRee\\nnttiinneerriirreeaa rreessuurrsseelloorr uummaannee eessttee oobblliiggaattoorriiee\\nn uurrmm`̀ttoorriiii aannii

|n momentul de fa]`, dup` reorganizarea perso-nalului TESA la Rovinari mai lucreaz` aproape 1.700de oameni. Din punctul de vedere al unei structuriorganizatorice care ar fi pus` \n compara]ie cu centralesimilare din alte ]`ri care pot fi chiar concurente,except#nd personalul de \ntre]inere [i repara]ii, care laalte centrale nu face parte din structura centralei, ci esteo \ntreprindere de sine st`t`toare prestatoare de ser-vicii, la Rovinari exist` \n momentul de fa]` personalsub puterea instalat` a centralei. Aici lucreaz` oamenispecializa]i care s-au format \n timp la locul de munc`.Dac` la \nceputurile activit`]ilor la Rovinari existauoameni de la Paro[eni [i Craiova care \nv`]au oamenii,ei bine, acum putem spune c` cei de la Rovinari pot s`\nve]e oamenii de la alte termocentrale din ]ar` sauchiar din str`in`tate. V#rsta medie a personalului de laTermocentrala Rovinari este undeva la 44-46 de ani, a\mb`tr#nit \n ultimul timp personalul. Dar \n perioadaurm`toare 2015-2016, dintr-o analiz` a personalului,exist` un num`r important de oameni care \ndeplinesccondi]iile de pensionare, lucru ce face obligatoriu pro-cesul de re\ntinerire a personalului din cadrul centralei.

Datorit` moderniz`rii [i complexit`]i procesului tehno-logic de produc]ie, viitori angaja]i vor avea nevoie de operioad` mai lung` pentru formare.

MMeeddiiuull,, oo pprriioorriittaattee ººii iinnvveessttii]]iiii uurriiaa[[ee|n ceea ce prive[te conformarea la normele de

mediu impuse de Comisia European`, aceste norme aufost \nsu[ite, iar la ora actual` exist` blocul 3 [i blocul 6care corespund \n totalitate directivelor UE. Grupul 4 vacorespunde o dat` cu repornirea \n luna august, urm#ndca grupul 5 s` \ndeplineasc` cerin]ele de mediu la finelerepara]iei capitale care va \ncepe \n luna septembrie aanului curent. Acest lucru a fost posibil \n ultimii patruani cu un efort financiar destul de mare, peste 200 mili-oane de euro numai pentru grupurile care sunt acum \nexploatare Din punctul de vedere al mediului, tehnolo-gia este bine \nsu[it` [i aplicat` corect la grupurile ter-moenergetice din Rovinari. Acestea sunt principalelecondi]ii de a produce energie termo, condi]ii impuse deUE. To]i banii cheltui]i p#n` \n prezent \n investi]iile demediu, peste 200 milioane de euro, sunt investi]ii carenu contribuie la cre[terea de randament a instala]iilorpentru producerea energiei electrice. Sunt investi]ii nece-sare doar pentru a diminua impactul negativ alinstala]iilor asupra mediului \nconjur`tor.

IInnvveessttii]]iiiiSe lucreaz` la investi]ii importante [i complexe

cum ar fi depozitele de zgur` [i cenu[` la care exist`continuitate \n fiecare an pentru a se putea asiguravolumul necesar al depozit`rii rezidurilor din ardereac`rbunelui. Sub auspiciul CEO s-a realizat studiul deprefezabilitate pentru un parc fotovoltaic care se vadezvolta exact pe terenul unui depozit de zgur` [icenu[` \nchis [i redat circuitului agricol \n zona Cicani.Anul trecut, s-au plantat 10 ha cu o plant` energetic`numit` Miscantus. De asemenea, exist` un partene-riat cu universitatea Constantin Br#ncu[i din T#rguJiu [i cu Politehnica din Bucure[ti pentru a face unstudiu asupra aportului acestei plante energeticead`ug#nd-o \n combustibilul de baz`, c`rbunele, pen-tru a diminua emisiile de gaze cu efect de ser`, noxelede CO2, care ar duce \n final la mic[orarea num`ruluide certificate de CO2, certificate ce reprezint` un costdestul de important \n bugetul \ntreprinderii. |nmomentul de fa]` exist` o paritate de o ton` de CO2la un megawatt produs. Plantele energetice sunt plan-tate cu o durat` de via]` de aproximativ 25 de ani. |nfunc]ie de rezultatul studiilor realizat cu ajutorul uni-versit`]ilor, se dore[te s` se m`reasc` suprafe]ele cul-tivate cu aceste plante energetice.

42 de ani de activitate la Sucursala Electrocentrale Rovinari

PPee 2233 mmaarrttiiee 11997722,, oorraa 0033::2255 ((mmoommeennttuull zzeerroo)),, ss-aa rreeaalliizzaatt pprriimmuull „„ppaarraalleell““ aall bbllooccuulluuii II ddee220000MMWW ccuu SSiisstteemmuull EEnneerrggeettiicc NNaa]]iioonnaall.. AAcceesstt lluuccrruu iimmppoorrttaanntt aa aavvuutt lloocc llaa ppaattrruu aannii ddee llaa\\nncceeppeerreeaa ccoonnssttrruuiirriiii TTeerrmmoocceennttrraalleeii RRoovviinnaarrii.. PPrroommoovv##nndd ssppeecciiaallii[[ttiiii,, pprriinn TTeerrmmoocceennttrraallaaRRoovviinnaarrii aauu ttrreeccuutt mmiiii ddee ooaammeennii,, uurrmmaa]]ii ddee ffiiii lloorr [[ii aassttaa ppeennttrruu cc`̀,, \\nn ttiimmpp,, aauu ddeevveenniitt lleeggaa]]iiddee eeaa.. AAuu uurrmmaatt iinnvveessttii]]iiii,, iiaarr \\nn 11997766 ss-aa ddaatt \\nn eexxppllooaattaarree bbllooccuull eenneerrggeettiicc IIIIII,, \\nn 11997777 bbllooccuullVV,, \\nn 11997799 bbllooccuull VVII.. ||nn pprreezzeenntt,, ffoossttuull CCoommpplleexx EEnneerrggeettiicc RRoovviinnaarrii,, aaccttuuaallaa SSuuccuurrssaall`̀EElleeccttrroocceennttrraallee RRoovviinnaarrii ddiinn ccaaddrruull CCoommpplleexxuulluuii EEnneerrggeettiicc OOlltteenniiaa ooccuupp`̀ llooccuull ccee-ii rreevviinnee ddeeddrreepptt,, ffiiiinndd „„cceell mmaaii mmaarree pprroodduucc`̀ttoorr ddee lluummiinn`̀ aall ]]`̀rrii““.. DDuupp`̀ ppaattrruu ddeecceenniiii ddee aaccttiivviittaatteeiinntteennss`̀,, TTeerrmmoocceennttrraallaa RRoovviinnaarrii aa ppuullssaatt \\nn ssiisstteemmuull eenneerrggeettiicc nnaa]]iioonnaall 115555 mmiilliiooaannee MMWW//hh,, ccuuoo vvaallooaarree ffiinnaall`̀ ddee 77,,22 mmiilliiaarrddee eeuurroo.. CCoommppaarraattiivv ccuu aallttee ccoommppaanniiii ddiinn ssiisstteemmuull eenneerrggeettiicc,,TTeerrmmoocceennttrraallaa RRoovviinnaarrii aarree aavvaannttaajjuull cc`̀ pprroodduuccee MMWW-ttuull ccuu ddooaarr 4466 ddee eeuurroo [[ii aassttaa ccaa uurrmmaarreeaa ffaappttuulluuii cc`̀ mmaatteerriiaa pprriimm`̀,, cc`̀rrbbuunneellee,, eessttee aadduuss ddiirreecctt ddiinn ccaarriieerraa aaffllaatt`̀ \\nn aapprrooppiieerree.. CCoonnssttaannttiinn IIoonn DD..PPooppeessccuu,, IIoonn GGhheenneeaa,, IIoonn SSuurrdduu,, CCoonnssttaannttiinn VVii[[aann,, VVaassiillee GG##rrbbaacciiuu,, IIoonn PPiisscc,, IIoonnDDoonnddeerraa,, LLaauurreenn]]iiuu CCiiuurreell,, GGhheeoorrgghhee DDaavvii]]ooiiuu,, TTiibbeerriiuu TTrrootteeaa ssuunntt ddiirreeccttoorriiii ggeenneerraallii ccaarree ss-aauu aaffllaattllaa cc##rrmmaa TTeerrmmoocceennttrraalleeii RRoovviinnaarrii ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii.. ((ssuurrssaa:: ppaaggiinnaa ddee FFaacceebbooookk aa SS..EE.. RRoovviinnaarrii))

Ion Pisc directorul sucursalei Electrocentrale Rovinari:„Oamenii trebuie s` se implice s`-[i fac` treaba fiecare

c#t mai bine la locul de munc`. Eu le spun de foarte multtimp c` suntem \ntr-un lan] cinematic, pentru toateactivit`]ile dintr-o termocentral` fiecare om reprezint` c#teo verig` [i dac` veriga respectiv` nu-[i face la timp [i core-spunz`tor activit`]ile \l perturb` [i pe cel c`ruia trebuie s`-idistribuie ceea ce face el. Practic le cer tuturor salaria]ilorimplicare fiec`ruia la locul de munc` s`-[i fac` atribu]iile deserviciu [i normele din fi[a postului. Vor avea [i r`splata pem`sur`, prin r`splat` \nseamn` un loc de munc` sigur [icare este retribuit corespunz`tor . Vreau s` mai transmitsalaria]ilor de la Rovinari, c` tot ce au f`cut \n ultimii ani,din 1999, termocentrala Rovinari a ajuns din punct devedere al eficien]ei pe primul loc, av#nd costurile cele maimici \n sectorul termoenergetic rom#nesc. Acest statut a fostdob#ndit cu sprijinul [i cu implicarea \ntregului personal dela Rovinari de-a lungul anilor“

Investi]ie de 1 miliard de dolari

Exist` toate [ansele ca investi]ia noului grup deputere mare 600 MW s` fie realizat` de c`trechinezi. A[a cum prevede memorandumul dintreRom#nia [i China, tehnologia folosit` la constru-irea noului grup de putere mare va fi de ultim` ge-nera]ie. Se vor crea cel pu]in 120 de noi locuri demunc` [i alte c#teva mii pe orizontal. Pentru a livrac`rbune noului grup energetic este nevoie de celpu]in 2.000 de mineri care s` lucreze exclusiv pen-tru grupul chinezilor [i alte c#teva sute pentru

\ntre]inere [i repara]ii. |n momentul de fa]` parteachinez` a dorit s` refac` at#t studiul de prefezabi-litate cat [i studiul de fezabilitate, cu toate ca auexistat astfel de studii f`cute de partea rom#n`,\ns` din anul 2010. |n mod normal, decizia final`este posibil s` fie luat` aproape de sf#r[itul anului2014. La finele memorandumului se va \nfiin]a osocietate mixt` rom#no-chinez`. La acest proiectpartea rom#na urmeaz` s` vin` cu un aport doar \nnatur`, iar partea chinez` vine cu to]i banii, aproxi-mativ un miliard de dolari, c#t va costa grupul. Dinmomentul realiz`rii acestei investi]ii, 30-40 de anieste durata de via]` al acestui grup, tot at#]ia ani seva produce energie pe c`rbune la Rovinari. Toateprodusele [i materialele folosite pentru aceast`investi]ie trebuie s` poarte \nsemnul CE.

9MEDIU

|n vederea punerii de acord cu preve-derile Directivei CE 1999\31\CE privindevacuarea [i depozitarea de[eurilor rezul-tate din procesele de ardere din cazane,transpus` \n HG 349\2005 a fost necesar [ioportun s` se renun]e la sistemul de eva-cuare [i depozitare a de[eurilor cu ap` \nexces. Solu]ia avut` \n vedere este reprezen-tat` de tehnologia de evacuare a zgurii,cenu[ii [i gipsului \n [lam dens auto\n-t`ritor. Prin aceast` tehnologie se asigur`\mbun`t`]irea substan]ial` a parametrilorgeotehnici ai depunerii cu efecte beneficeasupra stabilit`]ii depozitului, reducereapermeabilit`]ii depunerilor, deci a infil-tra]iilor \n subteran [i prevenirea spulber`riicenu[ii de c`tre v#nt \n perioadele sece-toase.

Esen]a tehnologiei [lamului densconst` \n amestecarea continu` a zguriiumezite de sub cazan [i a cenu[ii uscate deelectrofiltru cu ap`, prin circula]ie hidraulic`intens`, \n raport solid/ lichid supraunitar,ce are ca efect activarea substan]elor chimi-ce de tip cimentoid aflate \n cenu[i [icrearea unui [lam dens omogen, care estepompat la depozit unde \n timp se \nt`re[te,rezult#nd o roc` de cenu[`.

Explica]ia fenomenului este urm`-toarea: Amestecarea intens` a resturilor deardere cu o cantitate de ap` mai mic` dec#tmasa lor duce la dizolvarea CaO [i MgO,solu]ia creat` activ#nd par]ial suprafa]aparticulelor de cenu[`. Hidroxidul de calciuformat (CaOH) intr` \n reac]ie cu compo-nentele minerale dizolvabile \n le[ie, respec-tiv bioxidul de siliciu (SiO2) [i oxidul dealuminiu (Al2O3), rezult#nd hidra]i de sili-cat de calciu [i/sau alumina]i de calciu,cunoscu]i din procesul de \nt`rire a cimen-tului. Tehnologia de evacuare [i depozitare\n [lam dens, reprezint` o tehnologie prie-tenoas` fa]` de mediu, conform c`reiade[eurile arderii c`rbunelui (zgur`, cenu[`,subprodusele desulfur`rii) sunt evacuate [idepozitate sub forma unui [lam (fluid)dens, omogen, f`r` ap` \n exces, cu o dilu]iemedie (solid\lichid) 1\1, prin care, \n urmareac]iilor chimice ce au loc \ntre componen-tele cenu[ii activate [i apa de transport,rezult` compu[i noi, insolubili, ce duc la\nt`rirea (consolidarea) [lamului la locul de

depunere, rezult#nd o roc` de cenu[` \ntoat` masa depozitului. Roca de cenu[`rezultat` este un material inert de naturamaterialelor de construc]ii, \n care sunt\nglobate [i re]inute toate substan]ele polu-ante.

Practic, tehnologia [lamului densreprezint` o tehnologie de transformare aunor de[euri nepericuloase cum suntzgura, cenu[a [i subprodusele desulfur`rii\ntr-un de[eu inert, respectiv roca de

cenu[`. Ca urmare a aplic`rii acesteitehnologii, la depozit, suprafa]a acestuiaeste \nt`rit` [i insensibil` la ac]iunea despulberare a v#ntului. Roca de cenu[`rezultat` \n depozit are o compactitateridicat` [i un grad de impermeabilizare\nalt, lucru ce reduce mult infiltra]ia. |naceast` variant` sunt prev`zute patru liniide preparare [i evacuare \n [lam dens,dou` \n func]iune [i dou` de rezerv`, pen-tru fiecare din cele dou` sta]ii de [lam

dens, sta]ii care deservesc c#te dou`cazane de 1035t\h.

Pentru siguran]` [i situa]ii de avarie semen]ine \n stare de func]ionare sistemulhidraulic clasic (existent) de evacuare azgurii [i cenu[ii p#n` la sta]iile pompeBagger. De asemenea, din acelea[i consi-derente se men]in \n stare de func]ionaredou` linii de pompare [i evacuare de lasta]ia pompe Bagger la depozitul nr.1 dinValea Ceplea, pentru fiecare grup energetic.

O tehnologie prietenoas` fa]` de mediul \nconjur`tor

{LAM DENSSolu]ii pprivind eevacuarea, ttransportul ººi ddepozitarea dde[eurilor rrezultate

\n pprocesul dde aardere aa cc`rbunelui îîn ccazanele ggrupurilor eenergetice dde lla CCTE TTurceni

PROIECTE DE EVACUAREZGUR~ {I CENU{~ |N {LAM DENSSSTTAADDIIUULL AACCTTUUAALL..

RRoovviinnaarrii ggrruuppuurriillee eenneerrggeettiiccee nnrr..33 [[ii 66,,

iinnssttaallaa]]iiee ffuunncc]]iioonnaall`̀ ddiinn 22000099ggrruuppuurriillee eenneerrggeettiiccee nnrr..44 [[ii 55,,

iinnssttaallaa]]iiee ffiinnaalliizzaatt`̀ \\nn 22001122

TTuurrcceennii ggrruuppuurriillee eenneerrggeettiiccee nnrr.. 33,, 44 [[ii

55,, \\nncceeppeerreeaa pprroobbeelloorr ddee ppuunneerree\\nn ffuunncc]]iiuunnee \\nn ttrriimmeessttrruull aall IIII-lleeaa22001133

ggrruuppuull eenneerrggeettiicc nnrr..66,, iinnssttaallaa]]iieeffiinnaalliizzaatt`̀

CCrraaiioovvaa IIII iinnssttaallaa]]iiee ffuunncc]]iioonnaall`̀ ddiinn 22001100

II[[aallnnii]]aaiinnssttaallaa]]iiee ffuunncc]]iioonnaall`̀ ddiinn 22001100..

TTEEHHNNOOLLOOGGIIEE:: EEvvaaccuuaarreeaa zzgguurriiii[[ii cceennuu[[iiii \\nn [[llaamm ddeennss aauuttoo\\nntt`̀rrii-ttoorr ssee rreeaalliizzeeaazz`̀ pprriinnttrr-uunn rraappoorrttmmaaxxiimm ooppttiimm ddee aammeesstteecclliicchhiidd//ssoolliidd ddee 11//11

IIMMPPAACCTT:: MM`̀rriirreeaa ccooeeffiicciieennttuulluuii ddeessttaabbiilliittaattee aa ddeeppoozziittuulluuii.. CCeennuu[[aaeessttee ffiixxaatt`̀ [[ii nnuu ssppuullbbeerraatt`̀ ddeevv##nntt.. AAppaa ddee iinnffiillttrraa]]iiee eessttee ffooaarrtteerreedduuss`̀ ccaannttiittaattiivv [[ii nneeppoolluuaanntt`̀..

ELENA ZAMFIR

CE Oltenia a derulat investi]ii pentru\ndeplinirea condi]iilor de mediu impuse delegisla]ia european` pentru emisiile depoluan]i \n aer, ap`, sol (modernizarea

electrofiltrelor, implementarea instala]iilorde desulfurare [i a celor de evacuare \n[lam dens a zgurii [i cenu[ii) [i re-construc]ia ecologic` prin redarea \n cir-cuitul silvic [i agricol a suprafe]elor de terenafectate de exploat`rile miniere.

PPrrooiieecctteellee ddeerruullaattee::Reducerea concentra]iei de pulberi –

prin modernizarea electrofiltrelor. Rezul-tatul ob]inut: emisia specific` de pulberi peunitatea de produs s-a redus de la cca. 1,25kg pulberi/MWh produs la 0,04 kg pul-beri/MWh produs.

Reducerea emisiilor de SO2 – prinimplementarea instala]iilor de desulfurare agazelor de ardere la toate grupurile ener-getice. Rezultatul ob]inut: emisia specific`de SO2 pe unitatea de produs s-a redus dela cca. 16 kg SO2/MWh produs la 0,610 kgSO2/MWh produs (cantitatea de SO2emis` \n atmosfer` pentru producerea unuiMWh a sc`zut de la 16 kg f`r` desulfurarela 620 grame cu desulfurare ).

Reducerea concentra]iei de NOx.Rezultatul ob]inut: Toate grupurile energe-tice respect` valorile limita de emisie pentruNOx ( 500 mg\Nmc )

Reducerea nivelului de zgomot – prinmontarea atenuatoarelor de zgomot [i apanourilor fonoabsorbante. Rezultatulob]inut: Calitatea aerului ambiental \nRegiunea SV Oltenia s-a \mbun`t`]itconsiderabil, fapt demonstrat de c`trecele 11 sta]ii fixe care fac parte din

re]eaua Na]ional` de Monitorizare aCalit`tii Aerului.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect deser` (CO2) – prin modernizarea grupurilorenergetice pentru cre[terea eficien]ei(sc`derea consumului specific). Rezultatulob]inut: Emisia specific` de CO2 pe uni-tatea de produs s-a redus de la cca. 1,07 tCO2 /MWh produs la 0,915 t CO2 /MWhprodus.

Depozite de deseuri – prin imple-mentarea tehnologiei de evacuare \n [lamdens (1 parte cenu[` / 1 parte ap`) a zgurii[i cenu[i rezultate din procesul de ardere ac`rbunelui, fa]` de tehnologia veche (1 par-te cenu[`/ 9 p`r]i ap`). Rezultatul ob]inut:Reducerea cantit`]ii de ap` consumat`, acheltuielilor de exploatare, a cantit`]ii deap` de infiltra]ie, a spulber`rilor de cenu[`[i cre[terea stabilit`]ii depozitelor.

Echipa GGreenpeace aa eefectu-at, lla CCraiova, mm`sur`tori aalenivelului ppolu`rii aaerului.Rezultatele aacestorm`sur`tori nnu aau ffost ff`cutepublice, \\n sschimb ssuntprezentate rrezultate aale uunorm`sur`tori ddin aanul 22009. LLaRovinari, eechipa GGREN-PEACE aa eefectuat mm`sur`torila 330 mm dde ddrumul rrutier,valorile ssuspensiilor ddin aaerfiind ccategoric iinfluen]ate ddetraficul rrutier. GGrupurile ccarefunc]ioneaza llaTermocentrala RRovinari ssuntgrupuri mmodernizate, ccuinstala]ii dde ddesulfurare [[i ccuemisii dde ppraf ssub 220mg/Nmc, llimita aadmis` ffiindde 550 mmg/Nmc.

CE Oltenia livreaz` energie curat`

10 OAMENII DDE LLÂNGÃ NNOI

UN REPORTAJ REALIZAT DEMARIUS DAEA

«Omul \[i alge via]a cum vrea», spuneElena R`ducanu, care \[i are locul demunc` la peste 130 de metri \n`l]ime.Lucreaz`, practic, pe cea mai \nalt`macra de la Sucursala ElectrocentraleTurceni, iar \n decursul timpului a ridi-cat piese importante care valorau mili-oane de euro. Este singura femeie carelucreaz` pe un astfel de post, cel pu]inla Sucursala Electrocentrale Turceni.

R`bdarea, precizia [i curajul, credem noi, artrebui s` fie principalele calit`]i ale unui astfelde om. |ns` doamna Elena R`ducan a ]inut s`precizeze c` trebuie s`-]i plac` ceea ce faci [i s`

te reg`se[ti. Dac` se uit` \n sus nu vede dec#tcerul, c#nd prive[te \n jos vede oamenii ca peni[te furnici, iar de jur \mprejur este un imensgol ce o \nconjoar`. At#t de \nalt` este o astfelde macara \nc#t [i la o mic` adiere de v#nt seclatin`. Nu oricine are t`ria de a lucra \ntr-unastfel de loc de munc`, nu oricine rezist` s` stea\ntr-o cabin` de 1,5 mp [i s` simt` cum seclatin` totul sub el. A[a cum este [i firesc, atuncic#nd realizezi un interviu, trebuie s` mergi lafa]a locului, s` vezi cum omul \[i desf`[oar`efectiv activitatea. Recunosc c` drumul meu careporter s-a oprit la cota 92 pe cazan, exact \nfa]a liftului. De acolo ar fi trebuit s` mergem\mpreun` pe sc`rile exterioare ale cazanuluip#n` s` ajungem la macara. Mai departe deaici nu am mai putut merge, aveam impresia c`totul se clatin` sub picioarele mele [i m` uitamcu invidie cum o femeie avea curajul nebun dea merge mai departe. De acolo de sus, se vedea

Turceniul, Plop[oru, Ione[tiul [i, dac` te uitaimai bine, se vedea chiar Filia[ul. Nu am avutt`ria de a m` uita \n jos, nu [tiu de ce aveamimpresia c` ame]esc. Am vrut s` descriu doar\n c#teva cuvinte mediul \n care Elena \[idesf`[oar` activitate.

3355 ddee aannii ddee sseerrvviicciiuu,, nniicciioo ssaanncc]]iiuunnee,, nniicciiuunnccoonncceeddiiuu mmeeddiiccaall

Totul a \nceput pentru Elena cu 35 de ani \nurm` c#nd, pe acela[i [antier din Turceni, s-auorganizat cursuri de macaragiu la care s-a \nscris[i a promovat toate examenele. De atunci [ip#n` acum a lucrat pe tot ceea ce \nseamn`macara \n termocentral`. De c#nd se [tie a avutcolegi de serviciu numai b`rba]i [i acest lucru nua \mpiedicat-o s` profeseze ceea ce i-a pl`cut,chiar dac` mul]i consider` c` o astfel de meserienu este pentru femei. Acum, dup` zeci de ani demunc`, se g#nde[te cu un soi de regret c` pesteun an sau doi va trebui s` se pensioneze.

Elena R`ducanu munce[te cu dragoste [ipasiune a[a cum a muncit de la \nceputuri. Nu sefere[te s` ne spun` c` a fost un muncitor devotat[antierului [i a f`cut totdeauna tot ceea ce i s-acerut, dar [i faptul c` \n 35 de ani de munc` nua avut nici m`car o or` de concediu medical sauvreo sanc]iune.

„Tot timpul mi-a pl`cut s` am un drum almeu. La un moment dat am fost nevoit` s` con-tinui, fiindc` so]ul meu a r`mas f`r` serviciu [iaveam nevoie de bani, pentru c` aveam dou`fete de crescut. Mi-a fost drag, am pus suflet \n cefac, fiindc` dac` nu pui suflet nu faci nimic.Dumnezeu m-a ajutat, am avut ajutor, am fost [is`n`toas` cu inima, nu am avut probleme. |miplace \n`l]imea, m` reg`sesc, e aerul curat, \miplace s` privesc toate lucrurile de acolo de sus.Am lucrat pe toate macaralele de la cota zerop#n` la macaralele de pe cazane. Nu \mi estefric` de nimic, fiindc` siguran]a mi-o asigur eu,numai eu a[ putea s` gre[esc ceva, numai eu a[fi cea care mi-a[ pune via]a \n pericol. Nu-i dejoac` cu macaralele, iar \n munca noastr` estenevoie de \ncredere [i solidaritate“

OO ffiirree ooppttiimmiisstt`̀

Elena este o fire optimist`, cu un caracter pu-ternic, vede via]a frumoas` chiar dac` pe alocurieste grea, a[a cum ne m`rturise[te. Optimismul eiporne[te poate [i din faptul c` provine dintr-ofamilie cu [apte fra]i, unde neajunsurile erau laordinea zile, iar solidaritatea s-a impregnat \n ca-

racter. Termocentrala Turceni a fost locul unde aputut s` se dezvolte profesional, unde meseria adevenit cu adev`rat o „br`]ar` de aur“ cu ajutorulc`reia a reu[it s` \ntre]in` o familie frumoas`, cudou` fete crescute bine, educate [i fiecare la case-le lor.

Elena R`ducan este m#ndr` c` \n 35 deani de munc` la Termocentrala Turceni, nu aavut nici-o zi de concediu medical [i c` nicio-dat` nu a fost sanc]ionat`. Crede cu t`rie c`„fiecare om \[i are crucea lui de dus“ [i c`fiecare este liber s`-[i aleag` via]a a[a cumvrea. Este mul]umit` de drumul ales \n via]` [i,dac` ar fi s` o ia de la \nceput, ar face acela[ilucru, \ns` recunoa[te c` pentru tinerii din ziuade azi este mult mai greu s`-[i g`seasc` dru-mul \n via]`. Am stat de vorb` [i cu colegii deserviciu ai Elenei R`ducan. A[a cum m` a[tep-tam, am \nt#lnit numai b`rba]i [i au avutnumai cuvinte de laud` despre Elena. MaistrulVictor Mitrea ne-a m`rturisit c` lucreaz` de anide zile al`turi de Elena R`ducan [i c` ea esteun adev`rat profesionist, c` are mare \ncredere\n ceea ce face. De fapt, to]i colegii au vorbitdespre Elena cu admira]ie. Acela[i lucru pot s`v` spun [i eu care am petrecut aproape o or`[i jum`tatea \n compania ei, iar, pe l#ng`calit`]ile profesionale [i respectul pentru ceeace face, am descoperit un om simplu cu unsuflet deschis [i frumos cum greu mai g`se[ti \nziua de azi.

„Pentru cel care [tie ce vrea [i are frica lui Dumnezeu,

lucrurile merg bine“

Elena R`ducanu, femeia de pe cea mai \nalt` macara din CEO

„„DDee ccooppiill aamm aavvuutt \\nnccllii-nnaa]]iiee,, ttaatt`̀ll mmeeuu aa ffoosstt ttrraacc-ttoorriisstt [[ii \\mmii eerraa ddrraagg ss`̀ aauuddcc##nndd ppoorrnneeaa ttrraaccttoorruull,, ddeemmiicc`̀ mmii-aauu ppll`̀ccuutt ffiiaarreellee..AAmm nnuummaaii zzeeccee ccllaassee,, ttrreeaapp-ttaa II ddee lliicceeuu,, aa[[aa ccuumm sseeff`̀cceeaa ppee vvrreemmuurrii [[ii pprroovviinnddiinnttrr-oo ffaammiilliiee mmooddeesstt`̀ ccuu[[aappttee ffrraa]]ii.. MM`̀ rreegg`̀sseessccaaccoolloo ssuuss,, \\mmii ppllaaccee.. DDeejjaappeennttrruu mmiinnee eessttee ccaa [[ii cc##nnddvvoorrbbeesscc ccuu ffiieerruull.. EEuu [[ttiiuu ttoott-ddeeaauunnaa ccee aamm \\nn cc##rrlliigg,, ssiimmttaassttaa ff`̀rr`̀ ss`̀-mmii ssppuunn`̀ccoolleeggiiii,, \\mmii ddaauu sseeaammaa dduupp`̀ccuumm ssee \\nncclliinnaa bbrraa]]uull mmaaccaarr-aalleeii,, dduupp`̀ ccuumm rr`̀ssppuunnddeemmaaccaarraauuaa““

„„PPeennttrruu cceell ccaarree [[ttiiee ccee vvrreeaa [[ii aarreeffrriiccaa lluuii DDuummnneezzeeuu,, lluuccrruurriillee mmeerrgg bbiinnee,,eeuu vv`̀dd vviiiittoorruull ffrruummooss,, vviiaa]]aa eessttee ffrruu-mmooaass`̀.. CCee-ii ddrreepptt aa ffoosstt ggrreeuu,, aa ffoosstt ddiinnttoottddeeaauunnaa,, ddaarr \\nn vviiaa]]`̀ ttrreebbuuiiee ss`̀lluupptt`̀mm.. TTiinneerriiii ddiinn zziiuuaa ddee aazzii nnuu sseerreegg`̀sseesscc.. SSuunntt ffeell [[ii ffeell ddee ttiinneerrii,, oo ppaarrtteeddiinnttrree eeii nnuu ssee rreegg`̀sseesscc ddiinn ccaauuzzaapp`̀rriinn]]iilloorr,, ccaarree llee-aauu ooffeerriitt pprreeaa mmuulltteelluuccrruurrii,, ddiinn ddoorriinn]]aa ddee aa nnuu llee lliippssii nniimmiicc,,[[ii aa[[aa ss-aa aajjuunnss ccaa ttoott bbiinneellee ff`̀ccuutt ss`̀ ssee\\nnttooaarrcc`̀ \\mmppoottrriivvaa lloorr““..

„„SSoo]]uull aa ffoosstt ffrreezzoorr,, ss-aa aammuuzzaatt llaa\\nncceeppuutt,, iiaarr ccuu ttiimmppuull aa lluuaatt-oo \\nn sseerriiooss..CChhiiaarr \\mmii ppaarree rr`̀uu cc`̀ \\nnttrr-oo zzii vvooii iiee[[ii llaappeennssiiee.. AAmm ddoouu`̀ ffeettee,, aamm##nnddoouu`̀lluuccrreeaazz`̀ \\nn TTiimmii[[ooaarraa,, aa mmaarree eesstteecc`̀ss`̀ttoorriitt`̀,, aarree uunn bb`̀iiee]]eell [[ii lluuccrreeaazz`̀ llaa ooffiirrmmaa rroomm##nnoo-aammeerriiccaannaa,, iiaarr cceeaa mmiiccaaeessttee aassiisstteenntt iinnssttrruummeennttaarr llaa ssppiittaalluullPP`̀dduurreeaa VVeerrddee,, llaa sseecc]]iiaa ddee ccaarrddiioollooggiiee..FFeetteellee ssuunntt bbiinnee,, ssuunntt ppee ppiicciiooaarreellee lloorr,,ssuunntt bb`̀tt`̀iiooaassee llaa ffeell ccaa mmiinnee““..

»

««

«

11SPORT

Pandurii Târgu Jiu, înt`riri pentru retur

PPoorrttaarr:: MMiicchhaall GGlliiwwaa ((2255 ddee aannii,, 11,,8888 mmeettrrii))- sosit de la Zaglebie Lubin din Polonia acolo unde aevoluat \ntre 2012 [i 2014 \n 44 de meciuri \n cam-pionat, 16 dintre care \n acest sezon- a mai jucat \ntre 2008 [i 2012 la Polonia Var[ovia\n 27 de meciuri de prima lig` polonez`- o selec]ie la na]ionala Poloniei (16.12.2011 \n ami-calul cu Bosnia Her]egovina) [i 3 selec]ii la na]ionalaunder 21- a semnat cu Pandurii pe 2 ani [i jum`tate [i poart`tricoul cu num`rul 1- a debutat la Pandurii \n meciul pierdut la Giurgiucu Astra, scor 0-2 [i a r`mas titular [i pentru par-tidele urm`toare: 0-1 cu Concordia Chiajna, 3-2 cuDinamo Bucure[ti [i 0-1 cu CFR Cluj, meciuri \n carea avut evolu]ii de apreciat [i \n care nu poate fi con-siderat vinovat la niciunul dintre golurile \ncasate

FFuunnddaa[[:: DDoorruu BBrraattuu ((2244 ddee aannii,, 11,,8811 mmeettrrii))- a mai jucat la Rapid Bucure[ti , Juventus Bucure[ti,FC Snagov, Concordia Chiajna [i Steaua Bucure[ti- sosit liber de contract de la Steaua, poate evoluaat#t ca funda[ central c#t [i ca funda[ st#nga- se lupt` pentru un loc de titular cu Christou, Ericoda Silva sau Mamele [i poart` tricoul cu num`rul 23- a debutat oficial la Pandurii \n meciul cu ConcordiaChiajna [i apoi contra celor de la Dinamo a avutparte de un moment nefericit, fiind eliminate din pos-tura de rezerv` la semnalizarea asistentului Octa-vian {ovre.

MMiijjllooccaa[[:: DDaann NNiissttoorr ((2255 ddee aannii,, 11,,8800 mmeettrrii))- a revenit la Pandurii sub form` de \mprumut p#n`la finele sezonului de la gruparea francez` de prim`lig` Evian- a mai jucat la Pandurii \n perioada 2010-2013dup` transferul de la Interna]ional Curtea de Arge[\n 98 de meciuri \n Liga 1 (9 goluri [i 16 pase de gol),7 meciuri \n Cupa Rom#niei (o pas` de gol) [i 4meciuri \n preliminariile Europa League (un go l [i opas` de gol)- 3 selec]ii \n na]ionala Rom#niei- poart` tricoul cu num`rul 10 l`sat liber de Eric deOliveira dup` plecarea brazilianului la Al Ahli \nArabia Saudit`- de 3 ori titular de la revenire (cu Astra, Ceahl`ul [iChiajna) [i de ori a intrat din postura de rezerv` (cuO]elul, Dinamo [i CFR Cluj)- a oferit pasa de gol la reu[ita lui Elton da Silva dinmeciul cu Dinamo, reu[ita de 3-2 care a consfiin]itvictoria pandurilor pe terenul celor de la Dinamo

AAttaaccaann]]ii::CCrriissttii BBuudd ((2288 ddee aannii,, 11,,8855 mmeettrrii))

- sosit liber de contract de la Gaz Metan Media[ acolo

unde a marcat 17 goluri \n 62 de meciuri de Liga 1- a mai evoluat la CFR Cluj (9 goluri \n 39 de meciuri\n Liga 1) [i la FC Bihor Oradea (7 goluri \n 10 me-ciuri \n Liga a II-a)- a semnat cu Pandurii p#n` la finalul sezonului cuposibilitate de prelungire pe 2 ani- lucreaz` pentru a treia oar` cu antrenorul CristiPustai, dup` dou` perioade anterioare la Gaz MetanMedia[ (2008-2009 [i 2011-2012)- joac` la Pandurii cu num`rul 85 pe spate, anulna[terii sale- folosit ca titular \n primele 3 meciuri din 2014 [iapoi introdus din postura de rezerv` \nurm`toarele 3, nu a reu[it \nc` s` \nscrie pentrunoua sa echip`

MMaaxxiimmiilliiaannoo GGiiuussttii ((2233 ddee aannii,, 11,,8800 mmeettrrii))- ultima achizi]ie a Pandurilor din aceast` iarn`,argentinianul a sosit liber de contract dup` ce a jucatultima oar` \n Peru, la Universidad San Martin dePorres (8 goluri \n 32 de meciuri)- a mai jucat \n Chile la Audax Italiano [i \nArgentina la Club Atletico Velez Sarsfield, clubul lacare s-a [i format- al doilea argentinian din lotul pandurilor pentruacest sezon, dup` David Distefano, Giusti e la primaaventur` pe continentul european- a semnat cu Pandurii p#n` la finele sezonului, cuposibilitate de prelungire pe 3 ani- a debutat \n meciul cu Concordia Chiajna, meci \ncare doar ghinionul l-a \mpiedicat s` \nscrie primuls`u gol la Pandurii. S-a revan[at cu Dinamo, partid`\n care a marcat un gol \n minutul 5 [i a deschis dru-mul echipei sale spre o victorie cu 3-2.PPAAGGIINN~~ RREEAALLIIZZAATT~~ DDEE DDAAVVIIDD CCOONNSSTTAANNTTIINNEESSCCUU

RReeppoorrtteerr:: CCuumm aaii gg`̀ssiitt eecchhiippaaddiinn TT##rrgguu JJiiuu??

MMaaxx GGiiuussttii:: Foarte bine, credc` este un grup bun aici, un grupunit.

RReepp..:: CCee [[ttiiaaii ddeesspprree PPaanndduurriiii\\nnaaiinnttee ss`̀ vviiii aaiiccii??

MM..GG..:: Nu [tiam foarte multdespre liga din România, [tiamc` este vorba despre o lig` com-petitiv` [i mai [tiam [i c` Pan-durii a jucat \n cupele europene.

RReepp..:: CCee eecchhiippee rroommâânnee[[ttii [[iiccee jjuucc`̀ttoorrii rroomm##nnii ccuunnoo[[tteeaaii??

MM..GG..:: Auzisem de echipelemari rom#ne[ti, dar [i de juc`toriiromâni care au fost la CupaMondial` din 1994.

RReepp..:: CCrreezzii cc`̀ PPaanndduurriiii ppooaatteeaajjuunnggee ddiinn nnoouu \\nn EEuurrooppaaLLeeaagguuee??

MM..GG..:: Da, clar. Avem echip`bun ,̀ avem cu ce s ̀ajungem acolo.

RReepp..:: FFiizziicc ccuumm ttee ssiimm]]ii,, ccuupprreegg`̀ttiirreeaa??

MM..GG..:: Sunt bine, de la meci lameci, de la antrenament la antre-nament, din ce \n ce mai bine. Os` fie din ce \n ce mai bine pentrumine.

RReepp..:: CCâânndd aaii mmaarrccaatt ccuuDDiinnaammoo aaii aarr`̀ttaatt uunn sseemmnn sspprreemmâânn`̀,, ccee aa sseemmnniiffiiccaatt??

MM..GG..:: Este vorba de un tatuajpentru fratele meu.

RReepp..:: AAii mmaarrccaatt ddeejjaa ppeennttrruuPPaanndduurriiii,, ccââttee ggoolluurrii vvrreeii ss`̀ ddaaiippâânn`̀ llaa ffiinnaalluull sseezzoonnuulluuii??

MM..GG..:: Nu mi-am propus unnum`r anume de goluri, voimarca cât se poate de mult, vreaus` profit de [ansele pe care le voiavea.

Giusti: Avemechip` bun`,avem cu ce s` ajungem \n Europa League !

AAttaaccaannttuull aarrggeennttiinniiaann,, MMaaxxiimmiilliiaannoo GGiiuussttiiaarree ppaarrttee ddee uunn ddeebbuutt eexxcceelleenntt llaa PPaanndduurriiii..VV##rrffuull ddee 2233 ddee aannii aa ffoosstt ppeennttrruu pprriimmaa ooaarr`̀ttiittuullaarr \\nn mmeecciiuull ccuu CCoonnccoorrddiiaa CChhiiaajjnnaa,, mmeeccii\\nn ccaarree [[ii-aa ccrreeaatt cc##tteevvaa ooccaazziiii iimmppoorrttaannttee ddeeggooll pprriinnttrree ccaarree [[ii uunn [[uutt \\nn bbaarraa ttrraannssvveerrssaall`̀,,\\nn mmiinnuuttuull 8844,, llaa ssccoorruull ddee 00-00.. GGhhiinniioonnuull ss`̀uuss-aa ssppaarrtt \\nn mmeecciiuull ccuu DDiinnaammoo,, \\nn ccaarree aaddeesscchhiiss ssccoorruull ccuu uunn [[uutt ppllaassaatt,, \\nn mmiinnuuttuull 55,,[[ii aa ccoonnttrriibbuuiitt ddeecciissiivv llaa vviiccttoorriiaa ppaanndduurriilloorrccuu 33-22.. SSuudd-aammeerriiccaannuull ppuutteeaa ss`̀-[[ii ttrreeaacc`̀ \\nnccoonntt uunn nnoouu ggooll ddeecciissiivv,, ddaarr aa rraattaatt \\nn mmeecciiuullccuu CCFFRR CClluujj oo ooccaazziiee mmaarree ddee ggooll llaa ssccoorruull ddee00-00 \\nn pprriimmaa rreepprriizz`̀,, ddiinn ppoozzii]]iiee ddee uunnuu llaauunnuu ccuu ppoorrttaarruull MMaarriioo FFeellgguueeiirraass.. GGiiuussttii aarreeccoonnttrraacctt ccuu PPaanndduurriiii pp##nn`̀ llaa 3300 iiuunniiee,, ccuuddrreepptt ddee pprreelluunnggiirree ppee 33 sseezzooaannee..

Pentru Pandurii [i pentru echipele clubului Energia,efortul financiar din partea Complexului EnergeticOltenia, chiar dac` cifrele par mari, un milion - dou`de euro, la o cifr` de afaceri de peste 900 milioaneeuro, nu este un efort foarte mare. Este normal c`trebuie s` dam \napoi comunit`]ii cel pu]in o partedin ce am luat. Adic` s` fim suporteri ai sportului, s`sus]inem via]a social`, cultural`, teatru, filarmonic`,s` sponsoriz`m [coli [i l`ca[e de cult. Aceasta activi-tate sportiv` intr` \n categoria de activit`]i de dez-voltare durabil` \n armonie cu comunit`]ile locale. Laechipa de fotbal Pandurii lucrurile merg prost da-

torit` unui management absolut necompetent de-alungul timpului. Dup` cum [tim, \n ultimii [apte aniechipa Pandurii a retrogradat de dou` ori, chiar dac`atunci c@nd a retrogradat avea un buget aproape egalcu al campioanei din anul respectiv. De exemplu,c@nd campioan` era Unirea Urziceni, bugetul echipeiPandurii a fost mai mare dec@t al echipei UnireaUrziceni. La fel, c@nd a c@[tigat campionatul echipaO]elul Gala]i, bugetul echipei Pandurii a fost egal cual campioanei, dar [i atunci a retrogradat. Anul tre-cut, bugetul echipei a fost \n jur de 10 milioane euro[i aceasta a terminat pe locul pe locul 2. Echipa

Steaua, cu un buget mai mic dec@t Pandurii, a ie[itcampioan`. O explica]ie ar fi achizi]iile halucinantef`cute de club, care a investit banii \n terenuri agri-cole [i p`[uni, \n foraje, \n renov`ri de cl`diri, \n\nchirieri de ma[ini de lux, \n achizi]ia unui parc autode peste 1 milion de euro, automobile cu care acumnu [tim ce s` facem, fiindc` sunt at@t de scumpe\nc@t nu le cump`r` nimeni. F`r` a mai socoti c`sunt mari consumatoare de combustibil [i completneperformante. |ns` vom trece peste aceste lucruri,vom reconstrui [i sper s` ajungem \napoi pe podiumfoarte repede.

Lauren]iu Ciurel: SSppeerr ccaa PPaanndduurriiii ssãã aajjuunnggãã ccââtt mmaaii rreeppeeddee ppee ppooddiiuumm

« »

Gorjenii au reintrat\n competi]ia pentruEuropa LeaguePandurii Târgu Jiu e o echip` specia-lizat` în meciurile din deplasare. Dup`victoria cu Dinamo din "{tefan celMare" cu scorul de 3-2, elevii lui CristianPustai s-au impus [i la Media[ cu 1-0.Primul marcator din meciul cu Dinamo,Maximiliano Giusti, a recidivat [i înmeciul cu Gaz Metan [i a înscris uniculgol al partidei în minutul 46, imediatdup` pauz`, dup` o pas` a lui Buleic`[i un [ut demn de un atacant cu instinctde golgeter. Argentinianul de 23 de ani aajuns deja la 2 goluri pentru Pandurii înnumai 4 meciuri [i se dovede[te a fi oachizi]ie foarte bun`. Meciul de laMedia[ a consemnat o premier` [i pen-tru antrenorul pandurilor, CristianPustai. Acesta e n`scut în Media[, ajucat o bun` perioad` acolo pe postulde atacant [i a antrenat echipa local`între 2007 [i 2013, dar luni s-a aflatpentru prima oar` în Media[ul natal dinpostura de adversar. Pandurii s-au întorscu toate cele 3 puncte din Ardeal.Succesul cu Media[, coroborat cu e[eculcelor de la FC Vaslui pe teren propriu cuFC Viitorul, i-a adus pe gorjeni maiaproape de locul 4, ultimul care duce înpreliminariile Europa League. Dinamo, care s-a impus cu 3-1 în me-ciul cu O]elul Gala]i, a urcat acum pelocul 4, având 43 de puncte, cu unulmai mult ca Vaslui [i cu dou` mai multedecât Pandurii. Pân` la finalul sezonu-lui au mai r`mas de disputat opt etape,iar lupta aceasta dus` în trei va fi unaextrem de disputat`.

12 INVESTI}II

Sta]iunea este situat` \nzona Subcarpaþilor Meridio-nali, la o altitudine de 340 m,\ntre dealuri acoperite depomi fructiferi, pãduri de fagºi stejar, la o distanþã de 30km de Tg. Jiu ºi 25 km de Tg.Cãrbuneºti. Cel care a pusbazele staþiunii S`celu deastãzi a fost boierul Dumi-trache Seceleanu, care acump`rat în anul 1840pãmânturile din zonã ºi aridicat un stabiliment. Ceicare au cercetat istoria loculuispun cã în zonã au fost ridi-cate mici încãperi cu câte

douã cãzi din lemn de brad încare stãteau cei care doreausã se trateze. Boierul a avutaceastã idee dup` ce el însuºis-a tratat de o boalã reumati-cã. Dupã moartea boierului,care nu a avut urmaºi, staþi-unea a trecut în proprietateaboierului ªtefan Sadoveanuprin cãsãtoria acestuia cu onepoatã a lui Seceleanu.Boierul Sadoveanu ºi-a aduspropria contribuþie la dez-voltarea staþiunii, moderni-zând ºi extinzând stabilimen-tul ridicat de predecesorulsãu. În 1886, Sãcelu a fost

declarat staþiune de stat ºi aintrat în posesia Ministeruluide Interne, iar o sutã de animai târziu a început constru-irea Bãilor S`celu în formaactualã, cu bazine, bazã detratament, cantinã ºi spaþii decazare.

Situate în SubcarpaþiiOlteniei, pe unul dintre ceimai vestici sâmburi de saredin Subcarpaþi, Bãile Sãceluse constitue într-un veritabilloc de relaxare pentru cei dinzona Olteniei.

Apele sunt recomandatepentru afecþiuni reumatice, iar

izvoarele, situate nu departede bazine, pentru afecþiuniale ficatului ºi ochilor. Înalbia râului Blahnita se potgãsi cu uºurinþã fosile.

Oamenii ospitalieri, liniºteaunei staþiuni puþin cunoscute,pensiuni atrãgãtoare, vã facsã vã simþiþi bine pentru unsejur de câteva zile.

INDICA}II TERAPEUTICE S~CELU:

- afec]iuni reumatismale degenera-tive (spondiloz` cervical`, dorsal`[i lombar`, artroze, poliartroze);- afec]iuni reumatismale inflama-torii (st`ri algice articulare);- afec]iuni reumatismale abarticu-lare (tendinoze, tendomioze, ten-doperiostoze, periartrit` scapulo-humeral`)- afec]iuni posttraumatice (redoriarticulare posttraumatice, st`ridupa opera]ii pe articula]ii, st`ridup` fracturi, entorse, luxa]ii);- afec]iuni neurologice periferice [icentrale (parapareze la 2 ani de ladebut); - afec]iuni ginecologice(metroanexite cronice, insuficien]`ovarian`);- afec]iuni respiratorii (persoaneexpuse la noxe respiratorii, per-soane cu frecvente pneumopatiimicrobiene [i virotice); - afec]iuni otorinolaringologice(rinosinuzite cronice, laringite cro-nice); - afec]iuni asociate (afec]iuni aletubului digestiv, hepato -biliare,renale [i ale c`ilor urinare).

INSTALA}II DE TRATAMENT S~CELU:

- instala]ii pentru b`i la cad` cuape minerale;- instala]ii pentru ungeri cu n`mol[i b`i \n bazinele cu ap` mineral`;- buvete pentru cur` intern` cu apeminerale;- instala]ii pentru electroterapie;- [trand pentru aerohelioterapie.

|n cadrul Galei de Premierededicat` exclusivrecunoa[terii activit`]ilor deResponsabilitate Social` alecompaniilor din România(proiecte desf`[urate \n anul2013), care a avut loc înseara zilei de 2 aprilie 2014,Complexul Energetic Olteniaa ob]inut locul III, la catego-ria „S`n`tate“, pentru proiec-tul „Amenajare unitate bal-neoclimateric` S`celu“. Întotal, în cadrul competi]iei,au intrat 100 de proiecte. Ceiprezen]i în sal` au fostdeosebit de încânta]i s` con-state prezen]a unei companiide stat în mijlocul lor, iarmomentul decern`rii premi-ului CE Oltenia a fost cel maiaplaudat.

RReelleevvaann]]aa.. Localitatea S`celu esterecunoscut` la nivel na]ional [i inter-

na]ional prin propriet`]ile curative aleapelor minerale terapeutice dinaceast` zon`. Aici func]ioneaz` obaz` de tratament permanent`,CRPFM S`celu (Centrul de Recuperaresi Perfec]ionare a For]ei de Munc`S`celu) care apar]ine CE Oltenia [icuprinde hotelul, sala de mese, bazade tratament [i plaja cu 3 bazine \n aerliber. Plaja a beneficiat de investi]ii demodernizare \n anul 2013, alocate deCE Oltenia: nisip fin, 200 de[ezlonguri, umbrele, du[uri, grupurisanitare noi, punct de prim ajutor [i oteras` unde pot fi consumate produsealimentare [i b`uturi racoritoarediverse. |n 2014, se au \n vedere lucr`ride modernizare a spa]iilor de cazare [iBazei de Tratament, astfel \nc#t sta]i-unea s` poat` fi deschis` [i pe timpuliernii. Deasemenea, un factor impor-tant de care beneficiaz` localitatea este[i climatul bl#nd, cu aer curat, perfectpentru recreere. Hotelul dispune de150 de locuri in camere cu dou` paturi

dotate cu televizor, frigider [i grup sa-nitar propriu. Sala de mese are ocapacitate de 100 de locuri. Baza detratament este dotat` cu sali ce con]inaparatur` de ultim` tehnologie pentruterapie cu unde scurte, electroterapie,b`i galvanice, tratamentul afec]iunilorreumatismale, afec]iuni neurologice,afec]iuni ginecologice, afec]iuni aleaparatului respirator, afec]iuni aletubului digestiv.

OObbiieeccttiivvuull pprrooiieeccttuulluuii.. Prin imple-mentarea acestui proiect s-a urm`rit:Utilizarea optim` a resurselor izvoa-relor minerale din localitatea S`celu;Cre[terea gradului de confort \n spa]iiledestinate tratamentelor; O mai bun`calitate a ofertei de agrement [i serviciiprofesionale din partea personaluluimedical din Baza de Tratament;Atragerea unui segment diversificat declien]i; Asigurarea condi]iilor pentruorganizarea cursurilor de preg`tireprofesional` pentru angaja]ii societ`]ii[i pentru agen]ii economici din regiune.

To]i pacien]ii care au avut bilet de

tratament la CRPFM S`celu \n anul2013 au fost mul]umi]i sau foartemul]umi]i de serviciile de care au be-neficiat, conform op]iunilor din ches-tionarele puse la dispozi]ie de c`treorganizatori.

NNuumm`̀rruull ddee bbeenneeffiicciiaarrii.. |n anul2013, num`rul de pacien]i de laCRPFM S`celu a fost 912, iar num`rulde persoane care au participat la cur-suri de formare profesional` a fost 933.

NNuumm`̀rruull ddee aannggaajjaaþþii aaii ccoommppaanniieeiicare au fost implica]i ca voluntari \nproiect: 20.

AAccttiivviittããþþiillee pprrooiieeccttuulluuii.. Proiectulcuprinde mai multe sec]iuni: „Ame-najare plaj`, bazine [i utilit`]i laCRPFM S`celu“ - sec]iune contractat`[i executat` \n anul 2013; „Finalizarelucr`ri, fluxuri tehnologice [i dot`riCantina - Restaurant CRPFM Sacelu- sec]iune aflat` \n faza de contractare;„Modernizare Baz` de Tratament“ -sec]iune nedemarat`; „Modernizarespa]ii de cazare - hotel Minerul“ -sec]iune nedemarat`.

BBuuggeett.. Bugetul alocat pentru primasec]iune a proiectului executat` \n2013, respectiv „Amenajare plaj`,bazine [i utilit`]i la CRPFM S`celu“, afost de 350000 euro.

RReezzuullttaattee.. Pe întregul an 2013, s-au\nregistrat venituri \n valoare de475.000 euro, \n cre[tere cu 7,5% fa]`de veniturile \ncasate \n anul 2012. Înperioada de sezon 2013, veniturile aucrescut de 4 ori faþã de veniturile înre-gistrate în perioada similarã din 2012;suma de cca 50 000 euro a fost încasa-tã numai din taxa de acces pe plajã(pentru salariaþii CE Oltenia, accesulpe plajã este gratuit). În urma investiþi-ilor, au fost zile (în weekend-uri) cu2.500 de persoane pe plaj`.

Dezvoltarea par]ial` a Proiectuluide la CRPFM S`celu a avut un impactpozitiv at#t asupra angaja]ilor soci-etatii care au beneficiat de bilete detratament [i cursuri, c#t [i asupracomunit`]ii, prin dezvoltarea comer-]ului sezonier, cre[terea veniturilor dintaxele locale, etc.

PAGIN~ RREALIZATÃ DDE EELENA ZZAMFIR

Unitatea balneoclimaterica S`celudispune de factori naturali terapeutici,de izvoare de ape minerale clorurate,iodurate, bromurate, calcice [i den`mol slab sulfuros. Efectuarea diferi-telor tipuri de tratament care valorific`factorii naturali se face \n func]ie descopul curativ sau recuperator [i reco-mandarea medicului de specialitate.Centrul de Recuperare [i Pefec]ionare aFor]ei de Munc` S`celu cuprinde ho-telul cu 152 de locuri, sala de mese cuo capacitate de 100 de locuri, baza detratament [i plaja cu 3 bazine \n aerliber. Plaja a beneficiat de investi]ii demodernizare \n anul 2013, alocate deCE Oltenia, put#nd oferi un cadru mo-dern [i dot`rile necesare unui sejurpl`cut: nisip fin, [ezlonguri, umbrele,du[uri. Baza de tratament este dotat`cu aparatur` de ultim` tehnologie pen-tru terapie cu unde scurte, electroter-apie, b`i galvanice, tratamentulafec]iunilor reumatismale, afec]iunineurologice, afec]iuni ginecologice,afec]iuni ale aparatului respirator,afec]iuni ale tubului digestiv. Dup`\ncheierea sezonului estival, CEOltenia va relua investi]iile urm#nd ca,din 2014, sta]iunea s` fie deschis` [i petimpul iernii.

B`ile S`celuSINGURA COMPANIE DE STAT PREMIATÃ LA

GALA ROMANIAN CSR AWARDS® - 2014

ATRAC}II TTURISTICE ||N ZZON~ :: MMãnãstirea CCrasna MMãnãstirea PPolovragi PPe[tera PPolovragi PPe[tera MMuierii

DDiinn iissttoorriiaa ssttaa]]iiuunniiii SS`̀cceelluu