MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVAUniversitatea de Stat din Republica Moldova
Facultatea Ştiinţe EconomiceCatedra Management
Teză de licenţă
Tema ldquo Eficientizarea business- planificării icircn cadrul
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo rdquo
Autor Croitoru Ana Conducător ştiinţific Cernei Mihai
Chişinău 2009
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării activităţii icircntreprinderii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
13 Strategii economice de afaceri tipologie şi modele de elaborare
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL
lsquolsquoELASTICArsquorsquo
21 Caracteristica generală a icircntreprinderii
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL
bdquoELASTICArdquo
31 Sinteza planului de afaceri rsquorsquo Procurarea unui autocar marca Setra 315 HDrsquorsquo
32 Caracteristica generală a factorilor ce influențează proiectul
33 Prognozele financiare şi riscurile proiectului
CAPITOLUL IV EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII SRL bdquoELASTICArdquo
PRIN PRISMA PLANIFICĂRII
41 Rationamentul proiectului42 Descrierea proiectului43 Implimentarea proiectului
1
INTRODUCERE
ldquoAvacircnd un plan minuţios şi detaliat puteţi icircnvinge avacircnd un plan neglijent şi mai puţin detaliat s-
ar putea să nu icircnvingeţi Icircnsa eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc O victorie sau
o icircnfracircngere poate fi prevăzută pornind de la modul icircn care acţiunea a fost planificată icircn avans ldquo
Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
Actualitatea temei de cercetare Statistica economică mondială a demonstrat că două treimi din
toate firmele icircşi icircncetează existenţa chiar din primul an de activitate După părerea specialiştilor
una dintre principalele cauze ale acestor insuccese constă icircn incapacitatea icircntreprinzătorilor de a-şi
planifica businessul Pentru ca businessul să supravieţuiască să se menţină la suprafaţă nu este
suficient să manifeşti iniţiativă icircn afaceri şi să faci rost de capitalul primar ci mai trebuie să poţi
calcula şi prevedea cum va fi folosit acest capital icircn fiecare etapă de activitate De aceea anume
planificarea este una din cele mai importante elemente ale unui business reuşit căci doar cu
ajutorul ei pot fi prognozate şi evitate eventualele riscuri
Acum cacircţiva ani o revistă de specialitate a publicat un studiu a 50 de companii care au fost
icircnfiinţate recent Jumătate dintre ele au cheltuit cacircteva luni pentru elaborarea unor planuri de
afaceri icircnainte de a-şi icircncepe activitatea pe piaţă Cealaltă jumătate a preferat să icircnceapă activitatea
fără planuri de afaceri şi s-a limitat la reacţii spontane icircn funcţie de necesitate Peste cacircţiva ani
analiştii s-au icircntors la aceste companii pentru a afla veniturile lor şi nivelul de dezvoltare
Companiile care şi-au icircnceput activitatea după elaborarea unor planuri minuţioase de activitate au
reuşit mult mai mult şi au avut venituri mult mai mari decacirct companiile care au mizat pe acţiuni
spontane Companiile care nu au avut timp să-şi elaboreze planuri de activitate practic erau icircn
pragul falimentului Multe dintre ele icircşi icircncetaseră demult activitatea
Icircn primul racircnd planificarea permite să fie identificat şi diminuat riscul intern care poate fi supus
apoi controlului din partea managementului firmei Acest risc ar putea fi condiţionat de calitatea
personalului de amplasamentul companiei de modul cum se aplică tehnologia adică de tot ce
constituie mediul interior al organizaţiei Icircn plus organizarea chibzuită a procesului planificării
permite să fie prevăzute şi riscurile din afara firmei care nu pot fi controlate de aceasta şi care sunt
condiţionate de starea icircntregii economii a ţării de asigurarea asistenţei juridice a businessului de
specificul naţional de situaţia politică etc Problema planificării necalitative a businessului este
2
proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii
autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate
ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel
experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de
intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa
din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn
organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a
dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii
Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor
oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea
exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe
ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate
pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine
imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste
motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea
icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi
găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu
Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc
partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar
cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn
acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare
detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă
3
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi
a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor
necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat
Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de
la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase
gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit
Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare
minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se
spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo
Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi
pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a
timpului banilor şi forţelor
Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii
companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru
a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care
sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de
succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci
compania dă faliment şi moare
Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a
managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a
naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii
locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor
individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele
generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu
managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate
nivelurile managementului
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
4
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]
bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor
bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate
planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]
A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care
raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta
Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -
scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite
Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a
scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit
Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al
acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea
ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi
eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată
icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii
Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este
proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul
organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile
organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de
planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)
indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia
structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia
Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un
ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător
anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan
Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de
plan a activităţii economico-sociale
Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă
reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator
şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane
5
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării activităţii icircntreprinderii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
13 Strategii economice de afaceri tipologie şi modele de elaborare
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL
lsquolsquoELASTICArsquorsquo
21 Caracteristica generală a icircntreprinderii
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL
bdquoELASTICArdquo
31 Sinteza planului de afaceri rsquorsquo Procurarea unui autocar marca Setra 315 HDrsquorsquo
32 Caracteristica generală a factorilor ce influențează proiectul
33 Prognozele financiare şi riscurile proiectului
CAPITOLUL IV EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII SRL bdquoELASTICArdquo
PRIN PRISMA PLANIFICĂRII
41 Rationamentul proiectului42 Descrierea proiectului43 Implimentarea proiectului
1
INTRODUCERE
ldquoAvacircnd un plan minuţios şi detaliat puteţi icircnvinge avacircnd un plan neglijent şi mai puţin detaliat s-
ar putea să nu icircnvingeţi Icircnsa eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc O victorie sau
o icircnfracircngere poate fi prevăzută pornind de la modul icircn care acţiunea a fost planificată icircn avans ldquo
Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
Actualitatea temei de cercetare Statistica economică mondială a demonstrat că două treimi din
toate firmele icircşi icircncetează existenţa chiar din primul an de activitate După părerea specialiştilor
una dintre principalele cauze ale acestor insuccese constă icircn incapacitatea icircntreprinzătorilor de a-şi
planifica businessul Pentru ca businessul să supravieţuiască să se menţină la suprafaţă nu este
suficient să manifeşti iniţiativă icircn afaceri şi să faci rost de capitalul primar ci mai trebuie să poţi
calcula şi prevedea cum va fi folosit acest capital icircn fiecare etapă de activitate De aceea anume
planificarea este una din cele mai importante elemente ale unui business reuşit căci doar cu
ajutorul ei pot fi prognozate şi evitate eventualele riscuri
Acum cacircţiva ani o revistă de specialitate a publicat un studiu a 50 de companii care au fost
icircnfiinţate recent Jumătate dintre ele au cheltuit cacircteva luni pentru elaborarea unor planuri de
afaceri icircnainte de a-şi icircncepe activitatea pe piaţă Cealaltă jumătate a preferat să icircnceapă activitatea
fără planuri de afaceri şi s-a limitat la reacţii spontane icircn funcţie de necesitate Peste cacircţiva ani
analiştii s-au icircntors la aceste companii pentru a afla veniturile lor şi nivelul de dezvoltare
Companiile care şi-au icircnceput activitatea după elaborarea unor planuri minuţioase de activitate au
reuşit mult mai mult şi au avut venituri mult mai mari decacirct companiile care au mizat pe acţiuni
spontane Companiile care nu au avut timp să-şi elaboreze planuri de activitate practic erau icircn
pragul falimentului Multe dintre ele icircşi icircncetaseră demult activitatea
Icircn primul racircnd planificarea permite să fie identificat şi diminuat riscul intern care poate fi supus
apoi controlului din partea managementului firmei Acest risc ar putea fi condiţionat de calitatea
personalului de amplasamentul companiei de modul cum se aplică tehnologia adică de tot ce
constituie mediul interior al organizaţiei Icircn plus organizarea chibzuită a procesului planificării
permite să fie prevăzute şi riscurile din afara firmei care nu pot fi controlate de aceasta şi care sunt
condiţionate de starea icircntregii economii a ţării de asigurarea asistenţei juridice a businessului de
specificul naţional de situaţia politică etc Problema planificării necalitative a businessului este
2
proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii
autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate
ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel
experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de
intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa
din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn
organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a
dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii
Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor
oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea
exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe
ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate
pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine
imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste
motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea
icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi
găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu
Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc
partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar
cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn
acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare
detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă
3
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi
a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor
necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat
Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de
la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase
gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit
Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare
minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se
spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo
Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi
pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a
timpului banilor şi forţelor
Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii
companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru
a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care
sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de
succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci
compania dă faliment şi moare
Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a
managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a
naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii
locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor
individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele
generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu
managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate
nivelurile managementului
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
4
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]
bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor
bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate
planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]
A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care
raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta
Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -
scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite
Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a
scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit
Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al
acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea
ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi
eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată
icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii
Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este
proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul
organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile
organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de
planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)
indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia
structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia
Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un
ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător
anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan
Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de
plan a activităţii economico-sociale
Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă
reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator
şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane
5
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
INTRODUCERE
ldquoAvacircnd un plan minuţios şi detaliat puteţi icircnvinge avacircnd un plan neglijent şi mai puţin detaliat s-
ar putea să nu icircnvingeţi Icircnsa eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc O victorie sau
o icircnfracircngere poate fi prevăzută pornind de la modul icircn care acţiunea a fost planificată icircn avans ldquo
Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
Actualitatea temei de cercetare Statistica economică mondială a demonstrat că două treimi din
toate firmele icircşi icircncetează existenţa chiar din primul an de activitate După părerea specialiştilor
una dintre principalele cauze ale acestor insuccese constă icircn incapacitatea icircntreprinzătorilor de a-şi
planifica businessul Pentru ca businessul să supravieţuiască să se menţină la suprafaţă nu este
suficient să manifeşti iniţiativă icircn afaceri şi să faci rost de capitalul primar ci mai trebuie să poţi
calcula şi prevedea cum va fi folosit acest capital icircn fiecare etapă de activitate De aceea anume
planificarea este una din cele mai importante elemente ale unui business reuşit căci doar cu
ajutorul ei pot fi prognozate şi evitate eventualele riscuri
Acum cacircţiva ani o revistă de specialitate a publicat un studiu a 50 de companii care au fost
icircnfiinţate recent Jumătate dintre ele au cheltuit cacircteva luni pentru elaborarea unor planuri de
afaceri icircnainte de a-şi icircncepe activitatea pe piaţă Cealaltă jumătate a preferat să icircnceapă activitatea
fără planuri de afaceri şi s-a limitat la reacţii spontane icircn funcţie de necesitate Peste cacircţiva ani
analiştii s-au icircntors la aceste companii pentru a afla veniturile lor şi nivelul de dezvoltare
Companiile care şi-au icircnceput activitatea după elaborarea unor planuri minuţioase de activitate au
reuşit mult mai mult şi au avut venituri mult mai mari decacirct companiile care au mizat pe acţiuni
spontane Companiile care nu au avut timp să-şi elaboreze planuri de activitate practic erau icircn
pragul falimentului Multe dintre ele icircşi icircncetaseră demult activitatea
Icircn primul racircnd planificarea permite să fie identificat şi diminuat riscul intern care poate fi supus
apoi controlului din partea managementului firmei Acest risc ar putea fi condiţionat de calitatea
personalului de amplasamentul companiei de modul cum se aplică tehnologia adică de tot ce
constituie mediul interior al organizaţiei Icircn plus organizarea chibzuită a procesului planificării
permite să fie prevăzute şi riscurile din afara firmei care nu pot fi controlate de aceasta şi care sunt
condiţionate de starea icircntregii economii a ţării de asigurarea asistenţei juridice a businessului de
specificul naţional de situaţia politică etc Problema planificării necalitative a businessului este
2
proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii
autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate
ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel
experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de
intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa
din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn
organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a
dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii
Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor
oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea
exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe
ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate
pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine
imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste
motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea
icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi
găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu
Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc
partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar
cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn
acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare
detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă
3
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi
a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor
necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat
Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de
la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase
gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit
Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare
minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se
spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo
Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi
pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a
timpului banilor şi forţelor
Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii
companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru
a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care
sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de
succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci
compania dă faliment şi moare
Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a
managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a
naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii
locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor
individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele
generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu
managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate
nivelurile managementului
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
4
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]
bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor
bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate
planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]
A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care
raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta
Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -
scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite
Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a
scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit
Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al
acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea
ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi
eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată
icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii
Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este
proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul
organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile
organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de
planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)
indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia
structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia
Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un
ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător
anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan
Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de
plan a activităţii economico-sociale
Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă
reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator
şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane
5
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii
autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate
ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel
experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de
intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa
din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn
organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a
dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii
Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor
oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea
exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe
ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate
pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine
imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste
motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea
icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi
găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu
Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc
partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar
cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn
acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare
detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă
3
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi
a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor
necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat
Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de
la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase
gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit
Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare
minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se
spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo
Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi
pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a
timpului banilor şi forţelor
Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii
companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru
a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care
sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de
succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci
compania dă faliment şi moare
Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a
managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a
naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii
locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor
individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele
generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu
managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate
nivelurile managementului
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
4
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]
bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor
bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate
planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]
A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care
raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta
Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -
scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite
Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a
scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit
Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al
acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea
ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi
eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată
icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii
Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este
proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul
organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile
organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de
planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)
indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia
structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia
Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un
ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător
anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan
Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de
plan a activităţii economico-sociale
Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă
reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator
şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane
5
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII
11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi
a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor
necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat
Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de
la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase
gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit
Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare
minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se
spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo
Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi
pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a
timpului banilor şi forţelor
Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii
companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru
a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care
sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de
succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci
compania dă faliment şi moare
Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a
managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a
naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii
locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor
individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele
generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu
managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate
nivelurile managementului
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
4
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]
bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor
bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate
planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]
A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care
raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta
Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -
scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite
Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a
scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit
Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al
acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea
ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi
eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată
icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii
Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este
proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul
organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile
organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de
planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)
indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia
structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia
Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un
ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător
anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan
Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de
plan a activităţii economico-sociale
Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă
reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator
şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane
5
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]
bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor
bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate
planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]
A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care
raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta
Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -
scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite
Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a
scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit
Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al
acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea
ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi
eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată
icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii
Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este
proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul
organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile
organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de
planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)
indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia
structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia
Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un
ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător
anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan
Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de
plan a activităţii economico-sociale
Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă
reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator
şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane
5
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi
macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un
subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile
funcţionării economiei de piaţă contemporane
A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi
politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele
la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile
concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum
sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice
Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a
concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea
competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de
planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care
generează
1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă
2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă
3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice
pe termen mijlociu şi lung etc
O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de
vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot
mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este
utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de
incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi
orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin
conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste
mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor
rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei
La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei
dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să
orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi
dimensionate realist
Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe
termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de
6
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului
exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat
Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care
cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii
de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei
După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante
bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice
bull elucidarea problemelor apărute
bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare
bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei
bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor
bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară
bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor
bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei
Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume
1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele
pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice
obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor
2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este
susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează
planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului
3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului
icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc
planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de
administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind
denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea
imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată
Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea
pe bază de plan a activităţii economice
Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn
activitatea de conducere şi organizare
Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]
I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi
a) planificare formală
7
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
b) planificare neformală sau informală
a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de
planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de
documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate
b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu
foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de
discontinuitate
II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi
a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)
b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)
a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale
sau previziunile de vacircnzare
b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se
trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect
comenzile lansate deja icircn fabricaţie
III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia
se pot deosebi
a) planificare strategică
b) planificare tactică
a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd
obiectivele strategiei economice adoptate
b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe
perioade de timp mai scurte
La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea
fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o
perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia
cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor
surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot
surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa
Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte
1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi
schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară
2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se
impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare
echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan
8
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite
sfere ale activităţii economice
4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie
şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare
5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse
trebuie fabricate
6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import
pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export
7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor
Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist
referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei
Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a
organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii
Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri
Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura
activitatea
Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor
Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate
Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii
trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare
obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare
supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe
sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine
ajustarea corespunzătoare a acestuia
stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea
de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat
aşa cum s-a anticipat
antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi
fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor
stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de
mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii
12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
9
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul
companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea
fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou
sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament
Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje
firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui
Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici
să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată
să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse
să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului
Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar
necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn
cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)
Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie
a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este
unilaterală imperfectă
Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a
businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi
sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate
Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere
sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare
instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul
aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de
activitate
Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o
manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp
Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul
icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn
funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate
elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii
vacircnzările plăţile efectuate etc)
Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un
10
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)
Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce
caracterizează aceste previziuni
Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe
care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun
proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile
oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale
Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o
afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată
experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de
estimare şi aproximare
Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau
obiective
1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea
planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate
celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi
riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a
icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior
greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective
2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie
management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor
elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea
afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa
relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că
după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate
3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului
de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze
că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele
convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn
mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea
icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul
solicitat şi cu o dobacircndă mai mică
11
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor
oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul
de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate
amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener
Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv
sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă
oportunitate economică
Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de
afaceri
- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se
stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit
informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat
- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului
faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea
planului de afaceri
- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea
icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente
Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi
profitabilitatea afacerii
- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont
de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-
how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie
- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn
vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite
- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură
conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor
prestabilite
- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor
din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv
evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu
concurenţii actuali şi viitori
- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi
credibilitatea planului de afaceri
- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea
12
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte
necesare elaborării planului de afaceri
Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a
obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan
nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul
racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea
racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică
Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ
Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau
sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei
Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru
ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja
ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi
de eventualele riscuri
ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o
construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a
riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite
ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de
valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)
ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea
icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o
societate pe acţiuni holding etc)
Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]
antreprenorii
managerii
proprietarii
bancherii
investitorii
partenerii de afaceri
Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare
Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că
oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau
a unui proiect inovaţional
13
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare
a acestora
serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi
pentru persoanele interesate din afara ei
Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva
funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi
1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie
2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor
3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului
4 Obţinerea unei finanţări externe
Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi
calculele şi argumentările necesare
EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea
strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]
Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan
se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o
anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile
posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea
perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de
control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul
companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi
de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau
la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente
Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte
inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a
le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor
respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă
şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea
plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al
aplicării procedurilor administrative automatizării şamd
Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa
acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se
poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei
posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi
14
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu
icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn
plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la
valoarea totală a companiei
Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn
cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi
rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul
scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi
de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur
proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se
caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei
Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii
icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat
Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea
pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul
majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat
de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase
investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care
au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande
investigaţia necesară unor firme specializate
Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele
cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată
concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice
din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse
reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia
marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului
de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii
determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări
etc
Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului
de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune
parcurgerea a patru etape
1 Colectarea informaţiei
2 Determinarea tipului planului
15
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
3 Stabilirea structurii planului
4 Repartizarea responsabilităţilor
Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi
de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de
colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe
Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar
datele trebuie să fie veridice şi obiective
Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de
producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa
Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri
Tabelul 1
Surse de date
Surse de date interne Surse de date externe
Bilanţul contabil
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind fluxul capitalului
propriu
Raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti
Informaţia privind capacitatea de
producţie
Situaţia vacircnzărilor
Anuare şi buletine statistice
Programe de stat
Legi şi acte normative
Informaţii din sfera generală a afacerii
Ghiduri şi cataloage
Internet-ul
Studii privind piaţa unor produse
servicii
Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică
există 3 tipuri de planuri de afaceri
Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit
pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a
dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest
tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei
16
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să
arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa
Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei
şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri
necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de
producţie
Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan
care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca
managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei
Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct
conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă
rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn
discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea
icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele
financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc
Tabelul 2
Modele de structuri de planuri de afaceri
Exemplu 1 Exemplu 2
1 Sinteza afacerii 1 Rezumat
2 Cuprins 2 Istoricul firmei
3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii
4 Definirea afacerii 4 Produsul
5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul
6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing
7 Managementul firmei 7 Datele financiare
8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut
9 Planul financiar 9 Concluzii
10 Anexe 10 Anexe şi referinte
17
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Exemplu 3
1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa
11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor
12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor
13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările
2 Produsul 5 Managementul
3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele
31 Amplasarea anticipate
32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul
33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile
34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare
35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare
Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte
managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine
structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale
icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi
monitorizată evoluţia firmei icircn timp
18
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de
elaborare
Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor
profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau
cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele
de analiză şi nu avea o largă comunicare
Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a
devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin
anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]
Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu
al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi
apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot
mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au
cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept
elementul central al acestui sistem
Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn
lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe
termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea
resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn
absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and
structure Boston 1962]
Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff
Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi
planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de
activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo
Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o
realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul
produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că
strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de
exemplu
1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt
denumite orientări iar cele cantitative obiective
19
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la
punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de
reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială
1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele
de strategie administrativă
Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra
managementului firmei
O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart
care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi
alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă
definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele
de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo
Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează
bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele
esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi
viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]
bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei
Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea
acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale
organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]
bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele
vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor
organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]
bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru
articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-
Hall 1984]
bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte
minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său
minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour
PME McGraw-Hill 1984]
O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale
organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn
vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de
firmăldquo Editura Economică 1996]
20
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca
fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a
formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei
la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo
O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al
procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune
managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă
firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea
misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]
Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei
strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic
O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a
activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o
creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe
să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic
concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie
să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale
consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor
să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine
adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi
cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor
Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi
economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze
acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea
menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare
Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt
1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale
şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază
de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită
Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive
1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei
2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor
3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul
individului
21
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul
timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi
5 Se direcţionează climatul organizaţional
1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere
orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la
componente majore ale acesteia
Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii
1 economice
2 sociale
1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de
proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori
2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn
ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la
controlul poluării
cooperarea cu autorităţile
salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor
satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi
serviciilor oferite
permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri
acceptabile şi la termenele convenite
1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra
conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este
posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice
Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt
A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor
tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a
creşterii profitului
B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de
producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi
22
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la
obţinerea acestuia
C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de
valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme
D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare
a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe
scară largă la tehnica electronică de calcul
E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu
echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii
actuale
F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor
structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-
organizatoric şi metodologic
1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi
informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor
strategice
1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe
ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea
modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare
1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor
produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ
cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor
Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia
organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea
satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul
deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor
Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la
asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de
produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor
Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii
de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care
trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul
cărora trebuie realizate obiectivele
O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază
23
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
1 sfera de aplicare
2 desfăşurarea resurselor
3 caracteristica distinctivă
4 sinergia
1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi
desfăşoare activitatea firma
2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum
firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse
3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma
trebuie să exceleze
4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a
capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi
interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi
integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente
Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii
I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica
a) strategii la nivel de organizaţie superioară
b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere
c) strategii funcţionale
a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub
conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc
domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi
pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse
şa
b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă
dată
c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen
scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie
II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi
a) de redresare
b) de consolidare
c) de dezvoltare
a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment
b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care
se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi
să devină viabile şi eficiente
24
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care
dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii
III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi
a) strategii inovaţionale
b) strategii de piaţă
c) strategii pe produse
IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi
a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul
icircntreprinderii
b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii
V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi
a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări
sau restricţii din partea altor organizaţii
b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei
economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte
Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită
complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii
Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]
prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile
rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare
orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a
performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia
asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele
anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere
Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul
icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin
- gradul de formalizare
- gradul de instituţionalizare
- nivelul de aplicare
Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a
icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe
un orizont mai mare de timp prin care se asigură
fixarea misiunii icircntreprinderii
stabilirea obiectivelor de realizat
elaborarea strategiei de dezvoltare
25
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl
icircnregistrează activitatea icircntreprinderii
Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase
analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care
pot influenţa activitatea icircntreprinderii
Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice
Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice
Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi
activitatea finală de evaluare de control a strategiei
26
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
27
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Fig1
Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea
strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă
ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi
Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi
dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite
A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de
obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul
icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a
costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa
A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de
urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele
prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice
pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie
superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere
Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor
funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra
factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a
strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească
1 compatibilitatea
2 consonanţa
3 avantajul aplicării
4 fezabilitatea
1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite
de către icircntreprindere
2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă
icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară
activitatea
3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje
icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub
aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele
prevăzute
4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe
lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de
28
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea
obiectivelor propuse
Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de
acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt
1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme
aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare
2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea
sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la
scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse
3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea
exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea
4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la
creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor
5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la
optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic
Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a
defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta
să realizeze o creştere a competitivităţii
29
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii
Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo
SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str
Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A
Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos
public pe ruta Ungheni-Moscova
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
călătorilor
Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele
licenţe şi autorizaţii
licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014
permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul
de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci
orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-
Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor
internaţionale din Federaţia Rusă
Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma
activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate
Servicii de expediere şi transport
Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi
echipamentului sanitar
Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate
Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse
alimentare
Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi
Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun
Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe
ruta Ungheni-Moscova tur-retur
Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor
icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de
30
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a
domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este
prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează
Tabelul 1
Asociaţii icircntreprinderii
Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul
statutarlei
Aportul icircn capitalul
statutar
1 Croitoru Eugenia 2700 012
2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988
TOTAL 2 330 650 100
Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni
Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic
Experienţa profesională
1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP
1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni
1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL
Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor
organul executiv - Director
Comisia de cenzori sau Cenzorul
Competenţa Adunării Generale este
1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social
2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului
3 alegerea şi revocarea preşedintelui
4 alegerea şi revocarea cenzorului
5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi
cenzorului
31
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
6 excluderea asociatului din societate
7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social
precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei
8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului
9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc
Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care
organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de
secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie
icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii
icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale
organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale
Cenzorul are dreptul
1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie
2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a
explicaţiilor personale
3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv
Cenzorul este obligat
1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să
raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală
2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a
unuia dintre asociaţi
3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat
4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii
Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de
bază a societăţii
Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care
1 administrator
2 contabil-şef
3 contabil-operator
4 jurist
5 medic
6 inginer ndash mecanic
7 responsabil de tehnica securităţii
Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore
32
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel
Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca
Studii
1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo
specialitatea contabil-economist
Experienţa de muncă
1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo
Organigrama 1
Personalul Icircntreprinderii
Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi
Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură
motorină şi benzină
33
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb
Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante
formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică
Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn
domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite
clienţilor
SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea
icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura
activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova
la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească
parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni
ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi
joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de
miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni
Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri
capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de
reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct
şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate
canalizare şi apă
Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp
La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta
Ungheni Moscova după cum urmează
1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001
2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555
3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555
4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555
5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887
6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773
7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555
8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522
9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007
10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008
34
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor
existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare
Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a
mediului standard EURO 2
Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat
Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo
sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din
icircntreaga Republică
Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce
practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa
locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi
Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn
persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii
Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel
muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează
că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi
Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală
televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de
colaborare
Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care
prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un
impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii
Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa
serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării
22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii
35
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn
procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi
argumentarea deciziilor manageriale
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii
la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-
financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind
rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil
Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei
icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face
parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi
evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul
dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi
Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii
despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul
sectorului
Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta
Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de
servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii
Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul
cifra de afaceri sau venit din vicircnzări
Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii
rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a
performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma
vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului
obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care
există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn
baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări
Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din
36
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
vicircnzări
1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care
poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea
operaţională
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se
efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii
Tabelul 1
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzărilei
2950 5472 7055 4105 1583
2 Profitul brut lei
233 2409 1149 916 -1260
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100
789 4402 1629 840 -2773
Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn
funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul
perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o
ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de
valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773
dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că
37
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ
satisfăcătoare
2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea
operaţională
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din
vicircnzări ] 100
Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut
icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii
vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii
Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează
icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă
posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din
activitatea operaţională
Tabelul 2
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul din activitatea operaţională lei
206 2178 604 398 -1574
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100
699 3979 855 156 -3124
Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn
baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la
38
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul
2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008
3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la
impozitare
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]
100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează
corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit
contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul
precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi
cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii
financiară şi din evenimentele exepţionale
Tabelul 3
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profit picircnă la impozitare lei
206 2175 623 417 -1552
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100
699 3974 883 184 -3091
Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn
cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare
icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a
39
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008
faţă de anul 2007 cu -3091
4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă
indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a
generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a
dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt
utilizate Raportul privind rezultatele financiare
Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării
anului precedent
Tabelul 4
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
Indicatori Anul 2006(Mii lei)
Anul 2007(Mii lei)
Anul 2008(Mii lei)
Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)
Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1 Venitul din vănzări lei
2950 5472 7055 4105 1583
2Profitul net (pierdere netă) lei
202 1849 623 421 -1226
Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100
684 3379 883 199 -2496
Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul
icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au
40
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos
comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii
veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007
cicircnd acesta a constituit 3379
Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL
bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la
impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net
Figura1
Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine
clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul
fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această
situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă
41
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele
activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate
Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă
resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform
formulei
Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a
activelor ) 100
Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului
contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de
menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ
Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la
sfirşitul perioadei) 2
Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică
După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al
mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora
Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale
Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL
ldquoElasticardquo
Tabelul 5
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei
206293 2175288 623155 1968995 -1552133
42
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei
486352 2182178 4535343 1695826 2353165
3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei
2182178 4535343 5489141 1253165 953798
4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2
1334265 33587605 5012242 20244955 16534815
5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )
1546 6476 1243 493 -5233
Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL
bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate
Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn
dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o
valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243
diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează
diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul
2008
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a
firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de
plată la termenele scadente
Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este
suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici
43
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
practice
Figura 2
Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi
anume
1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem
pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1
Rata lichidităţii imediate se calculează
Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru
icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn
1
Capacitatea de plată
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de
plată
Lichiditatea Bilanţului contabil
Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe
termen scurt
Lichiditatea activelor
Proprietatea elementelor
patrimoniale de a se transforma icircn
mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea
icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă
de timp
44
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale
2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile
la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile
Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe
Termen Scurt lt 1
Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn
termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă
posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1
3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un
termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi
exigibile
Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai
mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica
internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii
este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor
cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti
icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate
Tabelul 6
Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
Denumirea
indicatorilor
Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000
Mijloace baneşti 62272 1486489 9191
Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828
Active Curente 202627 2438823 2954534
Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636
1Lichiditatea
Absolută
( 02 -
025)
La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303
2Lichiditatea
Relativă
( 07 ndash
10)
Lr =
(MB+ITS+CTS)DTS
510 406 333
45
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
3Lichiditatea
Curentă
(12 ndash
20)
Lc = AC DTS 325 5022 333
Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă
icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite
icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură
iraţională a activelor icircntreprinderii
Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele
financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă
prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea
dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o
stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05
Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei
Rsf = Capital Permanent Total Pasiv
Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea
capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai
mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt
Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei
RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea
tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii
mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul
creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din
contul mijloacelor proprii
Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei
RFa = Capital Propriu Total Activ
Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor
46
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport
icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe
seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea
onorării obligatiilor de plata
Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei
RSg = Total Activ Datorii Totale
Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a
icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo
Tabelul 7
Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
Indicatori Anul 2006Mii lei
Anul 2007Mii lei
Anul 2008Mii lei
Abaterea anului 2008 faţă de 2006
Abaterea anului 2008 faţă de 2007
1 2 3 4 5=3-2 6=4-3
1Capital propriu
1627 5932 5305 3638 -627
2Capital permanent
1627 5932 5305 3678 -627
3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226
4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226
5 Datorii Totale
30 486 886 856 400
RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006
RAf rd2rd1 1 1 1 0 0
RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006
RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621
47
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului
permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei
datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la
1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei
Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este
favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera
minimului de 05
Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei
perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea
deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt
Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05
icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin
faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii
Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn
următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007
şi respectiv 699 icircn 2008
Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea
icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi
cheltuielilor şi formarea profitului
Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din
vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind
rezultatele financiare
Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn
condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune
De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota
cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări
Tabelul 8
Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota
48
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor
2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative
32787 111 193914 354 317178 450
Alte cheltuieli operaţionale
26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)
206293 699 2177670 3979 603714 856
Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)
- -- -
- -
Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)
- - -2382 - 19441 028
Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)
206293 699 2175288 3975 623155 883
Rezultatul excepţional profit (pierdere)
- - - - - -
Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare
206293 699 2175288 3975 623155 883
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
4403 015 326293 596 - -
Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883
49
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi
anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică
evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn
anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn
2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat
o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a
generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi
Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un
potenţial tehnico-material bine argumentat
Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi
element al acestora
Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea
efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe
se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn
reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării
mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori
sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi
1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie
Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu
randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce
revine la un leu producţie fabricată
Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)
3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă
Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată
maximă) 1000 (lei)
De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu
mijloace fixe de producere este mai pronunţat
Tabelul 9
Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
50
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)
Ritmul (2007-2008)
A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100
1Volumul producţiei fabricate (mii lei)
2950 5472 7055 23915 12893
2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)
5 9 17 340 18889
3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)
1197 2241 4606 38480 20553
4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)
239400 249000 270941 11318 10881
5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100
4057 4095 6529 16093 15944
6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)
246 244 153 6220 6270
Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo
randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat
pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel
şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm
de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma
analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o
ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie
51
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul
de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea
unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile
desfăşurate
Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă
icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un
control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al
colectivului de muncă
Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct
a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a
venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub
două aspecte
I Privind analiza consumurilor
II Privind analiza cheltuielilor
Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi
Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete
Analiza cheltuielilor generale şi administrative
Analiza altor cheltuieli
Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi
elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică
Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor
prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora
La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind
rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al
icircntreprinderii
Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile
activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la
desfăşurarea altor activităţi
- cheltuielile activităţii de investiţii
- cheltuielile activităţii financiare
- pierderile excepţionale
Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind
rezultatele financiare
52
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Tabelul 10
Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
2006 mii lei
2007mii lei
2008 mii lei
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2006
AbatereaAnului 2008 faţă de anul
2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total
2777 3294 6451 3674 3157
11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843
12 Cheltuieli comerciale
- - - - -
13 Cheltuieli generale şi administrative
33 194 317 284 123
14 Alte cheltuieli operaţionale
27 37 228 201 191
2Cheltuieli ale activităţii de investiţii
- - - - -
3Cheltuieli ale activităţii financiare
- 9 - - -9
4 Pierderi excepţionale
- - - - -
Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)
2777 3303 6451 3674 3148
Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate
şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a
cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de
3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această
tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor
este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea
costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189
mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere
considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de
33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL
rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu
53
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea
icircnregistrează valori nesemnificative
Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate
icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere
selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi
Tabelul 11
Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
A 2 3 4
1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055
2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906
3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări
[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)
9210 5598 8371
Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o
ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest
fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute
dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd
costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la
o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea
grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări
54
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55
Figura 3
Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări
Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la
icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma
calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare
genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi
ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea
icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii
stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai
puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă
ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii
Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre
o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile
icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de
costul vicircnzărilor icircn dinamică
55