MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVAUniversitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea Ştiinţe EconomiceCatedra Management

Teză de licenţă

Tema ldquo Eficientizarea business- planificării icircn cadrul

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo rdquo

Autor Croitoru Ana Conducător ştiinţific Cernei Mihai

Chişinău 2009

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării activităţii icircntreprinderii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

13 Strategii economice de afaceri tipologie şi modele de elaborare

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL

lsquolsquoELASTICArsquorsquo

21 Caracteristica generală a icircntreprinderii

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL

bdquoELASTICArdquo

31 Sinteza planului de afaceri rsquorsquo Procurarea unui autocar marca Setra 315 HDrsquorsquo

32 Caracteristica generală a factorilor ce influențează proiectul

33 Prognozele financiare şi riscurile proiectului

CAPITOLUL IV EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII SRL bdquoELASTICArdquo

PRIN PRISMA PLANIFICĂRII

41 Rationamentul proiectului42 Descrierea proiectului43 Implimentarea proiectului

1

INTRODUCERE

ldquoAvacircnd un plan minuţios şi detaliat puteţi icircnvinge avacircnd un plan neglijent şi mai puţin detaliat s-

ar putea să nu icircnvingeţi Icircnsa eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc O victorie sau

o icircnfracircngere poate fi prevăzută pornind de la modul icircn care acţiunea a fost planificată icircn avans ldquo

Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H

Actualitatea temei de cercetare Statistica economică mondială a demonstrat că două treimi din

toate firmele icircşi icircncetează existenţa chiar din primul an de activitate După părerea specialiştilor

una dintre principalele cauze ale acestor insuccese constă icircn incapacitatea icircntreprinzătorilor de a-şi

planifica businessul Pentru ca businessul să supravieţuiască să se menţină la suprafaţă nu este

suficient să manifeşti iniţiativă icircn afaceri şi să faci rost de capitalul primar ci mai trebuie să poţi

calcula şi prevedea cum va fi folosit acest capital icircn fiecare etapă de activitate De aceea anume

planificarea este una din cele mai importante elemente ale unui business reuşit căci doar cu

ajutorul ei pot fi prognozate şi evitate eventualele riscuri

Acum cacircţiva ani o revistă de specialitate a publicat un studiu a 50 de companii care au fost

icircnfiinţate recent Jumătate dintre ele au cheltuit cacircteva luni pentru elaborarea unor planuri de

afaceri icircnainte de a-şi icircncepe activitatea pe piaţă Cealaltă jumătate a preferat să icircnceapă activitatea

fără planuri de afaceri şi s-a limitat la reacţii spontane icircn funcţie de necesitate Peste cacircţiva ani

analiştii s-au icircntors la aceste companii pentru a afla veniturile lor şi nivelul de dezvoltare

Companiile care şi-au icircnceput activitatea după elaborarea unor planuri minuţioase de activitate au

reuşit mult mai mult şi au avut venituri mult mai mari decacirct companiile care au mizat pe acţiuni

spontane Companiile care nu au avut timp să-şi elaboreze planuri de activitate practic erau icircn

pragul falimentului Multe dintre ele icircşi icircncetaseră demult activitatea

Icircn primul racircnd planificarea permite să fie identificat şi diminuat riscul intern care poate fi supus

apoi controlului din partea managementului firmei Acest risc ar putea fi condiţionat de calitatea

personalului de amplasamentul companiei de modul cum se aplică tehnologia adică de tot ce

constituie mediul interior al organizaţiei Icircn plus organizarea chibzuită a procesului planificării

permite să fie prevăzute şi riscurile din afara firmei care nu pot fi controlate de aceasta şi care sunt

condiţionate de starea icircntregii economii a ţării de asigurarea asistenţei juridice a businessului de

specificul naţional de situaţia politică etc Problema planificării necalitative a businessului este

2

proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii

autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate

ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel

experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de

intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa

din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn

organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a

dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii

Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor

oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea

exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe

ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate

pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine

imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste

motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea

icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi

găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu

Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc

partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar

cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn

acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare

detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă

3

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii

Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi

a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor

necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat

Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de

la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase

gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit

Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare

minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se

spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo

Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi

pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a

timpului banilor şi forţelor

Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii

companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru

a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care

sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de

succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci

compania dă faliment şi moare

Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a

managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a

naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii

locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor

individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele

generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu

managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate

nivelurile managementului

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

4

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]

bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor

bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate

planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]

A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care

raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta

Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -

scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite

Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a

scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit

Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al

acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea

ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi

eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată

icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii

Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este

proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul

organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile

organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de

planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)

indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia

structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia

Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un

ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător

anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan

Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de

plan a activităţii economico-sociale

Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă

reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator

şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane

5

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării activităţii icircntreprinderii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

13 Strategii economice de afaceri tipologie şi modele de elaborare

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL

lsquolsquoELASTICArsquorsquo

21 Caracteristica generală a icircntreprinderii

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL

bdquoELASTICArdquo

31 Sinteza planului de afaceri rsquorsquo Procurarea unui autocar marca Setra 315 HDrsquorsquo

32 Caracteristica generală a factorilor ce influențează proiectul

33 Prognozele financiare şi riscurile proiectului

CAPITOLUL IV EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII SRL bdquoELASTICArdquo

PRIN PRISMA PLANIFICĂRII

41 Rationamentul proiectului42 Descrierea proiectului43 Implimentarea proiectului

1

INTRODUCERE

ldquoAvacircnd un plan minuţios şi detaliat puteţi icircnvinge avacircnd un plan neglijent şi mai puţin detaliat s-

ar putea să nu icircnvingeţi Icircnsa eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc O victorie sau

o icircnfracircngere poate fi prevăzută pornind de la modul icircn care acţiunea a fost planificată icircn avans ldquo

Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H

Actualitatea temei de cercetare Statistica economică mondială a demonstrat că două treimi din

toate firmele icircşi icircncetează existenţa chiar din primul an de activitate După părerea specialiştilor

una dintre principalele cauze ale acestor insuccese constă icircn incapacitatea icircntreprinzătorilor de a-şi

planifica businessul Pentru ca businessul să supravieţuiască să se menţină la suprafaţă nu este

suficient să manifeşti iniţiativă icircn afaceri şi să faci rost de capitalul primar ci mai trebuie să poţi

calcula şi prevedea cum va fi folosit acest capital icircn fiecare etapă de activitate De aceea anume

planificarea este una din cele mai importante elemente ale unui business reuşit căci doar cu

ajutorul ei pot fi prognozate şi evitate eventualele riscuri

Acum cacircţiva ani o revistă de specialitate a publicat un studiu a 50 de companii care au fost

icircnfiinţate recent Jumătate dintre ele au cheltuit cacircteva luni pentru elaborarea unor planuri de

afaceri icircnainte de a-şi icircncepe activitatea pe piaţă Cealaltă jumătate a preferat să icircnceapă activitatea

fără planuri de afaceri şi s-a limitat la reacţii spontane icircn funcţie de necesitate Peste cacircţiva ani

analiştii s-au icircntors la aceste companii pentru a afla veniturile lor şi nivelul de dezvoltare

Companiile care şi-au icircnceput activitatea după elaborarea unor planuri minuţioase de activitate au

reuşit mult mai mult şi au avut venituri mult mai mari decacirct companiile care au mizat pe acţiuni

spontane Companiile care nu au avut timp să-şi elaboreze planuri de activitate practic erau icircn

pragul falimentului Multe dintre ele icircşi icircncetaseră demult activitatea

Icircn primul racircnd planificarea permite să fie identificat şi diminuat riscul intern care poate fi supus

apoi controlului din partea managementului firmei Acest risc ar putea fi condiţionat de calitatea

personalului de amplasamentul companiei de modul cum se aplică tehnologia adică de tot ce

constituie mediul interior al organizaţiei Icircn plus organizarea chibzuită a procesului planificării

permite să fie prevăzute şi riscurile din afara firmei care nu pot fi controlate de aceasta şi care sunt

condiţionate de starea icircntregii economii a ţării de asigurarea asistenţei juridice a businessului de

specificul naţional de situaţia politică etc Problema planificării necalitative a businessului este

2

proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii

autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate

ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel

experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de

intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa

din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn

organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a

dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii

Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor

oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea

exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe

ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate

pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine

imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste

motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea

icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi

găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu

Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc

partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar

cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn

acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare

detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă

3

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii

Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi

a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor

necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat

Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de

la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase

gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit

Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare

minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se

spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo

Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi

pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a

timpului banilor şi forţelor

Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii

companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru

a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care

sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de

succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci

compania dă faliment şi moare

Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a

managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a

naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii

locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor

individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele

generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu

managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate

nivelurile managementului

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

4

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]

bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor

bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate

planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]

A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care

raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta

Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -

scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite

Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a

scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit

Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al

acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea

ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi

eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată

icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii

Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este

proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul

organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile

organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de

planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)

indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia

structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia

Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un

ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător

anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan

Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de

plan a activităţii economico-sociale

Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă

reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator

şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane

5

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

INTRODUCERE

ldquoAvacircnd un plan minuţios şi detaliat puteţi icircnvinge avacircnd un plan neglijent şi mai puţin detaliat s-

ar putea să nu icircnvingeţi Icircnsa eşecul este şi mai previzibil dacă nu planificaţi deloc O victorie sau

o icircnfracircngere poate fi prevăzută pornind de la modul icircn care acţiunea a fost planificată icircn avans ldquo

Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H

Actualitatea temei de cercetare Statistica economică mondială a demonstrat că două treimi din

toate firmele icircşi icircncetează existenţa chiar din primul an de activitate După părerea specialiştilor

una dintre principalele cauze ale acestor insuccese constă icircn incapacitatea icircntreprinzătorilor de a-şi

planifica businessul Pentru ca businessul să supravieţuiască să se menţină la suprafaţă nu este

suficient să manifeşti iniţiativă icircn afaceri şi să faci rost de capitalul primar ci mai trebuie să poţi

calcula şi prevedea cum va fi folosit acest capital icircn fiecare etapă de activitate De aceea anume

planificarea este una din cele mai importante elemente ale unui business reuşit căci doar cu

ajutorul ei pot fi prognozate şi evitate eventualele riscuri

Acum cacircţiva ani o revistă de specialitate a publicat un studiu a 50 de companii care au fost

icircnfiinţate recent Jumătate dintre ele au cheltuit cacircteva luni pentru elaborarea unor planuri de

afaceri icircnainte de a-şi icircncepe activitatea pe piaţă Cealaltă jumătate a preferat să icircnceapă activitatea

fără planuri de afaceri şi s-a limitat la reacţii spontane icircn funcţie de necesitate Peste cacircţiva ani

analiştii s-au icircntors la aceste companii pentru a afla veniturile lor şi nivelul de dezvoltare

Companiile care şi-au icircnceput activitatea după elaborarea unor planuri minuţioase de activitate au

reuşit mult mai mult şi au avut venituri mult mai mari decacirct companiile care au mizat pe acţiuni

spontane Companiile care nu au avut timp să-şi elaboreze planuri de activitate practic erau icircn

pragul falimentului Multe dintre ele icircşi icircncetaseră demult activitatea

Icircn primul racircnd planificarea permite să fie identificat şi diminuat riscul intern care poate fi supus

apoi controlului din partea managementului firmei Acest risc ar putea fi condiţionat de calitatea

personalului de amplasamentul companiei de modul cum se aplică tehnologia adică de tot ce

constituie mediul interior al organizaţiei Icircn plus organizarea chibzuită a procesului planificării

permite să fie prevăzute şi riscurile din afara firmei care nu pot fi controlate de aceasta şi care sunt

condiţionate de starea icircntregii economii a ţării de asigurarea asistenţei juridice a businessului de

specificul naţional de situaţia politică etc Problema planificării necalitative a businessului este

2

proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii

autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate

ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel

experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de

intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa

din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn

organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a

dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii

Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor

oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea

exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe

ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate

pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine

imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste

motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea

icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi

găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu

Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc

partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar

cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn

acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare

detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă

3

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii

Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi

a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor

necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat

Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de

la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase

gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit

Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare

minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se

spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo

Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi

pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a

timpului banilor şi forţelor

Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii

companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru

a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care

sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de

succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci

compania dă faliment şi moare

Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a

managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a

naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii

locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor

individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele

generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu

managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate

nivelurile managementului

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

4

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]

bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor

bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate

planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]

A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care

raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta

Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -

scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite

Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a

scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit

Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al

acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea

ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi

eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată

icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii

Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este

proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul

organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile

organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de

planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)

indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia

structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia

Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un

ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător

anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan

Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de

plan a activităţii economico-sociale

Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă

reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator

şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane

5

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

proprie icircndeosebi icircntreprinderilor care activează pe pieţele icircn curs de dezvoltare Icircntreprinzătorii

autohtoni adesea icircşi motivează atitudinea nepăsătoare faţă de planificare prin instabilitatea din toate

ramurile economiei şi ca o consecinţă gradul redus de efectuare a calculelor prognozei De altfel

experienţa universală confirmă că tocmai icircn asemenea situaţii de fluctuaţie a pieţei şi de

intensificare a concurenţei importanţa planificării trebuie să crească Cu cacirct e mai mare nesiguranţa

din mediul exterior al activităţii de antreprenoriat cu atacirct mai multă ordine se cere asigurată icircn

organizarea internă a firmei cu atacirct mai multă atenţie trebuie acordată elaborării strategiei de piaţă a

dezvoltării şi acţiunilor icircn vederea realizării acestei strategii

Progresul rapid al tehnologiei continua complicare şi diversificare a produselor şi serviciilor

oferite scurtarea ciclului lor vital apariţia unui mare număr de firme competitive creşterea

exigenţei consumatorilor sporirea volumului şi vitezei de obţinere a informaţiei a noilor cunoştinţe

ndash toate acestea plus o seamă de alte transformări obligă companiile să caute metode adecvate

pentru o adaptare cacirct mai reuşită la noile condiţii Mai trebuie adăugată starea de incertitudine

imprevizibilitate şi instabilitate a mediului exterior din icircntreaga lume la momentul actual Din aceste

motive icircn prezent creşte şi mai mult rolul prevederii previziunii strategice icircn administrarea

icircntreprinderilor Actualmente metodele planificării pe termen lung sau planificării de afaceri nu-şi

găsesc utilizare permanentă decacirct icircn businessul mare şi icircn anumite domenii ale businessului mediu

Icircn ceea ce priveşte businessul mic şi icircntreprinderile nu prea mari adică cele mijlocii care alcătuiesc

partea majoritară a acestora acolo planificarea de afaceri sau nu se aplică deloc sau se aplică doar

cu un singur scop pentru a obţine mijloace din finanţările externe Foarte puţine firme există icircn

acest mediu care icircncearcă să efectueze o analiză minuţioasă a propriei dezvoltări şi o planificare

detaliată a viitoarei lor situaţii pe piaţă

3

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii

Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi

a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor

necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat

Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de

la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase

gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit

Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare

minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se

spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo

Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi

pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a

timpului banilor şi forţelor

Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii

companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru

a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care

sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de

succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci

compania dă faliment şi moare

Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a

managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a

naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii

locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor

individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele

generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu

managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate

nivelurile managementului

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

4

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]

bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor

bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate

planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]

A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care

raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta

Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -

scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite

Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a

scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit

Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al

acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea

ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi

eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată

icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii

Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este

proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul

organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile

organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de

planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)

indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia

structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia

Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un

ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător

anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan

Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de

plan a activităţii economico-sociale

Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă

reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator

şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane

5

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE BUSINESS-PLANIFICĂRII

11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii

Planificarea afacerilor este una din cheile succesului ce permit definirea exactă a scopurilor şi

a activităţilor ce trebuie făcute pentru atingerea lor precum şi repartizarea judicioasă a resurselor

necesare pentru obţinerea beneficiului aşteptat

Toţi oamenii de succes acţionează după un plan scris Toate realizările grandioase ale omenirii de

la măreţele piramide pacircnă la tehnologiile contemporane sunt rezultatul unor planuri minuţioase

gacircndite de la icircnceput pacircnă la sfacircrşit

Icircn esenţă un minut cheltuit pentru planificare economiseşte 10 minute de muncă reală Fiecare

minut te va ajuta să economiseşti timp forţe şi bani pentru atingerea scopului dorit De aceea se

spune bdquoUn plan nereuşit icircnseamnă planificarea eşeculuirdquo

Prima cauză a nereuşitei este acţiunea neplanificată Oamenii care afirmă că sunt prea ocupaţi

pentru a planifica trebuie să fie pregătiţi pentru greşeli suplimentare pentru cheltuirea icircn plus a

timpului banilor şi forţelor

Se spune că orice nouă afacere este o tentativă de a devansa timpul Din primele zile fondatorii

companiilor icircncearcă din răsputeri să găsească modalităţi pentru a cacircştiga cacirct mai mulţi bani pentru

a rămacircne icircn afaceri Şi dacă reuşesc să găsească bdquoformula profituluirdquo şi să primească venituri care

sunt mai mari decacirct cheltuielile atunci afacerea reuşeşte să supravieţuiască şi este considerată de

succes Dar dacă banii se termină icircnainte ca veniturile să fie mai mari decacirct cheltuielile atunci

compania dă faliment şi moare

Planificării i se acordă o atenţie deosebită odata cu dezvoltarea icircntreprinderilor şi a

managementului nevoia de planificare devine mai evidentă odată cu icircnțelegerea de către oameni a

naturii exacte a obiectivelor lor Planificarea se concentrează asupra estimării viitorului şi stabilirii

locului unde se iau deciziile Metoda prevede legătura care uneşte multitudinea deciziilor

individuale servind orientări pentru decizii şi asociind acţiunile individuale cu ţelurile şi obiectivele

generale ale icircntreprinderii De regulă planificarea şi metodele ei sunt discutate icircn legătură cu

managementul de vacircrf dar trebuie de subliniat că aceste concepţii sunt esenţiale pentru toate

nivelurile managementului

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

4

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]

bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor

bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate

planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]

A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care

raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta

Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -

scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite

Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a

scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit

Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al

acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea

ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi

eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată

icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii

Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este

proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul

organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile

organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de

planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)

indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia

structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia

Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un

ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător

anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan

Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de

plan a activităţii economico-sociale

Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă

reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator

şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane

5

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri[Emilian Radu]

bull Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

bull Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei şi a mijloacelor necesare atingerii lor

bull Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Efectuată la un nivel ştiinţific corespunzător folosind metode şi tehnici de lucru adecvate

planificarea reprezintă o funcţiune de bază a managementului[Startegii economice]

A planifica icircnseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face macircine Este activitatea prin care

raţional conştient toţi managerii determină ceea ce vor şi modul icircn care pot realiza aceasta

Planificarea răspunde la cacircteva icircntrebări de bază pentru orice tip de activitate şi anume Ce -

scopul Cacircnd - intervalul icircn care trebuie realizat Unde - locul icircn care planurile vor fi icircndeplinite

Cine - oamenii ce vor realiza activităţile Cum - fazele secvenţele şi metodele de atingere a

scopului Cacirct - resursele necesare pentru a atinge scopul urmărit

Majoritatea covărşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu-şi pot permite luxul icircncercării adică al

acţiunii fără un plan elaborat datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite Planificarea

ajută să se evite erorile pierderile şi icircntacircrzierile şi totodată face ca eforturile să devină eficace şi

eficiente Planificarea este prima funcţie a managerilor datorită faptului că ea trebuie exercitată

icircnaintea celorlalte Prin planificare sunt icircnfluenţate toate funcţiile managementului unei organizaţii

Structura organizatorică (felul locul legăturile şi sarcinile posturilor şi compartimentelor) este

proiectată astfel icircncacirct să susţină realizarea obiectivelor stabilite prin planificare Personalul

organizaţiei este selectat şi antrenat pentru a răspunde necesităţilor ce decurg din planurile

organizaţiei Comunicarea ca şi coordonarea salariaţilor rezultă din liniile directoare conturate de

planuri Planificarea introduce elementele de bază (sarcini norme indicatori termene etc)

indispensabile controlului Planificarea oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia

structural şi funcţional la mediul său exterior la modificările acestuia

Potrivit Marelui Dicţionar Economic planificarea reprezintă un concept teoretic ce exprimă un

ansamblu de acţiuni coerente prin care se urmăreşte dirijarea activităţii economice corespunzător

anticipărilor determinate ştiinţific icircn cadrul unui plan

Planificarea reprezinta activitatea de programare organizare coordonare şi conducere pe bază de

plan a activităţii economico-sociale

Ansamblu activităţilor prin care se studiază alternativele de urmat şi se alege varianta optimă

reprezintă procesul de planificare El se desfăşoară pe baza teoriei planificării de către planificator

şi se concretizează icircntr-un model teoretic-aplicativ pentru un domeniu sau altul al activităţii umane

5

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn economie planificarea vizează activităţi ce se desfăşoară la nivel micro mezo şi

macroeconomic Deasemeni din punct de vedere al economiei naţionale planificarea este un

subsistem reglator bazat pe decizii raţionale aflat icircnsa icircn concordanţă deplină cu regulile

funcţionării economiei de piaţă contemporane

A planifica icircnseamna a concretiza icircn documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei şi

politicii adoptate pentru o anumită periodă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi termenele

la care acestea trebuie realizate resursele ce trebuie alocate pentru icircndeplinirea lor sarcinile

concrete care revin executanţilor la nivel de conducere şi compartimente funcţionale măsurile ce

trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi control al felului cum

sunt icircndeplinite prevederile pe toate nivelele ierarhice

Icircn condiţiile economiei de piaţă planificarea urmăreşte să asigure o eficienţă tot mai ridicată a

concurenţei să dezvolte şi să perfecţioneze instrumentele tehnicile şi pacircrghiile pentru desfăşurarea

competiţiei de piaţă Proprietatea privată libertatea de acţiune şi concurenţa au nevoie de

planificare datorită imperfecţiunilor mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă care

generează

1 insuficienţa informaţiilor oferite de piaţă

2 imposibilitatea mecanismelor pieţei de a realiza icircntotdeauna o alocare optimă

3absolutizarea criteriului economic imediat şi direct icircn dauna criteriilor social-umane şi ecologice

pe termen mijlociu şi lung etc

O planificare ce face concurenţa şi competiţia de piaţă mai eficiente şi mai raţionale din punct de

vedere economic şi social-economic reglează icircmpreună cu piaţa sistemul economic care devine tot

mai complex icircn dinamica interdepenţelor sale crescacircnde Icircn economia de piaţă planificarea este

utilă numai icircn măsura icircn care ameliorează informaţia de care este nevoie reduce gradul de

incertidune asigură insrumentele de gestiune şi control icircn situaţiile de criză anticipează şi

orientează activităţi şi corelaţii esenţiale pentru viitorul competiţiei multiplică şansele prin

conştientizarea riscurilor nu icircnlătură mecanismele pieţei ci dimpotrivă icircntregeşte aceste

mecanisme cu instrumente şi pacircrghii care desemnează consecinţele negative ale imperfecțiunilor

rezultate din jocul liber al cererii şi ofertei

La nivel de unitate economică planificarea constă icircn formularea şi fundamentarea strategiei

dezvoltării viitoare a icircntrprinderii şi din elaborarea prognozelor planurilor şi programelor menite să

orienteze factorii implicaţi icircn direcţia transpunerii icircn viaţă a strategiei adoptate democratic şi

dimensionate realist

Icircn cadrul unei firme concrete planificarea reprezintă crearea unui sistem de planuri operative pe

termen lung pe termen mediu şi pe termen scurt prin care sunt determinate strategia şi tactica de

6

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

activitate a firmei obiectivele funcţionării acesteia prognoza evoluţiei mediului interior şi mediului

exterior precum şi alţi factori de constituire a sistemului dat

Planificarea are menirea de a coordona interacţiunile subdiviziunilor structurale ale firmei care

cuprind icircntregul ciclu tehnologic Această activitate se bazează pe relevarea şi prognozarea cererii

de consum pe analiza şi evaluarea resurselor existente şi perspectivelor evoluţiei pieţei

După cum demonstrează practica planificarea oferă companiei următoarele priorităţi importante

bull asigurarea pregătirii şi folosirii viitoarelor condiţii prielnice

bull elucidarea problemelor apărute

bull stimularea managerilor pentru a-şi realiza deciziile icircn cursul activităţii lor ulterioare

bull icircmbunătăţirea coordonării activităţilor din cadrul organizaţiei

bull crearea premiselor pentru ridicarea nivelului de instruire a managerilor

bull creşterea posibilităţilor pentru asigurarea firmei cu informaţia necesară

bull contribuirea la repartizarea cacirct mai raţională a resurselor

bull sporirea eficienţei controlului din cadrul organizaţiei

Planificare se prezintă sub mai multe forme şi anume

1) Planificare indicativă prin care statul indică ce trebuie de făcut pentru a atinge obiectivele

pentru care s-a optat dar nu intervine direct icircn viaţa economică statul nu face decacirct să explice

obiectivele şi să convingă agenţii economici să acţioneze icircn direcţia realizării lor

2) Planificare incitativă icircn care realizarea obiectivelor de plan stabilite democratic este

susţinută de puterea publică prin acordarea de avantaje acelor agenţi economici care realizează

planul şi prin penalizarea acelora dintre ei care nu se icircncadrează icircn indicatorii planului

3) Planificare imperativă icircn care statul icircntocmeşte şi ordonă realizarea planului

icircntreprinderea trebuie să eczecute ordinele statului De exemplu icircn unele ţări deşi nu se icircntocmesc

planuri la nivel naţional totuşi se realizează o stracircnsă coordonare a deciziilor adoptate separat de

administraţiile publice cu cele luate de icircntreprinderile private coordonarea respectivă fiind

denumită planificare informativă Icircn cadrul planificării informative se include planificarea

imperativă centralizată şi planificarea imperativă descentralizată

Prin planificare la nivelul icircntreprinderii se icircnţelege programarea organizarea coordonarea şi conducerea

pe bază de plan a activităţii economice

Planificarea economică se concretizează icircntr-un ansamblu de planuri care devin instrumente esenţiale icircn

activitatea de conducere şi organizare

Planificarea economică se face icircn funcţie de mai multe criterii[Strategii economice]

I Icircn funcţie cu gradul de instituţionalizare şi de formalizare se poate deosebi

a) planificare formală

7

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

b) planificare neformală sau informală

a) Planificarea formală se icircntacirclneşte la acele icircntreprinderi unde sunt create şi funcţionează compartimente de

planificare specializate se foloseşte un set sistematic de proceduri metodice şi se elaborează un ansamblu de

documente scrise sub formă de planuri agregate sau pe domenii de activitate

b) Planificarea neformală sau informală nu se bazează pe compartimente funcţionale de planificare şi nu

foloseşte metode tehnice şi proceduri bine stabilite de planificare avacircnd de multe ori caracter de

discontinuitate

II După orizontul de timp la care se referă planificarea poate fi

a) planificare pe termen lung sau perspectivă (de la 2 la 5 ani)

b) planificare curentă sau pe termen scurt (de la 3 luni la un an) sau foarte scurt (circa o săptămacircnă)

a) Planificarea pe termen lung conţine prevederi globale care se bazează pe estimările politicii comerciale

sau previziunile de vacircnzare

b) Planificarea curentă pe termen scurt- prevederile sunt mai precise pornind de la comenzi permiţacircndu-se

trecerea la icircntocmirea programelor de fabricaţie planificarea pe termen foarte scurt avacircnd ca obiect

comenzile lansate deja icircn fabricaţie

III Icircn raport cu gradul de importanţă a indicatorilor stabiliţi şi cu orizontul de timp la care se referă aceştia

se pot deosebi

a) planificare strategică

b) planificare tactică

a) Planificarea strategică se realizează la nivelul conducerii de vacircrf pe un termen lung concretizacircnd

obiectivele strategiei economice adoptate

b) Planificarea tactică concretizează acţiunile şi activităţile operative ce trebuie efectuate pe

perioade de timp mai scurte

La nivelul unităţilor pentru o mai bună elaborare a strategiilor economice şi icircn vederea

fundamentării şi estimării obiectivelor economice şi a indicatorilor economici de dezvoltare pe o

perioadă mai lungă de timp se elaborează prognoze economice pe termen lung privind evoluţia

cererii populaţiei pe diferite produse evoluţia tehnologiilor de fabricaţie privind mutaţiile ce vor

surveni pe plan intern şi internaţional icircn domeniul conducerii şi al organizării schimbările ce pot

surveni sub raportul conjuncturii economice politice şi sociale pe plan intern şi internaţional şa

Planificarea se concentrează asupra reglementăriii activităţilor economice icircn ceea ce priveşte

1 producţia -nivelul total al producţiei şi distribuirea pe diferite sectoare economice şi

schema de producţie referitoare la bunurile a căror producţie este prioritară

2 utilizarea -distribuţia materialelor a bunurilor finite pentru diferite sfere de folosinţă se

impun cote diferite pentru inputuri balanţe pentru alocarea resurselor prioritare

echilibrarea balanţei devine criteriu principal icircn evaluarea fiecărui plan

8

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

3 munca -se stabileşte cota de forţă de muncă şi nivelul de salarizare distribuit pe diferite

sfere ale activităţii economice

4 investiţii -se stabilesc cote diferite de investiţii pentru utilizarea capacităţii de construcţie

şi pentru importul de bunuri se realizează proiecte de investiţii prioritare

5 norme ale dezvoltării tehnice -noi tehnologii sfera icircn care se utilizează ce tip de produse

trebuie fabricate

6 comerţ internaţional şi relaţii economice internaţionale -se studiază cotele de import

pentru echilibrarea balanţei şi ţinte de export

7 probleme financiare - principalele intrări la buget decizii asupra politicii preţurilor

Toate aceste reglementări se fac de către mecanismele de coordonare ale sistemului socialist

referindu-se aici la controlul birocratic direct asupra economiei

Literatura de specialitate apreciază icircn unanimitate că eficienţa procesului de conducere a

organizaţiei depinde strict de acurateţea şi realismul cu care este realizată planificarea activităţii

Planificarea ca atribut central al conducerii are drept principale scopuri

Stabilirea condiţiilor care vor constitui cadrul obiectiv icircn care organizaţia icircşi va desfăşura

activitatea

Determinarea principalelor obiective ale organizaţiei și a mijloacelor necesare atingerii lor

Definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru realizarea obiectivelor fixate

Pentru realizarea planificării ndash ca atribut al conducerii ndash icircn condiţii de icircnaltă eficienţă a muncii

trebuie respectate o serie de cerinţe care vizează Emilian Radu Planificare

obiectivitate icircn aprecierea condiţiilor și a posibilităţilor prezente şi mai ales viitoare

supleţe icircn executarea planului Astfel orice modificare profundă a condiţiilor (externe

sau interne) care au fost avute icircn vedere la elaborarea planului trebuie să atragă după sine

ajustarea corespunzătoare a acestuia

stabilitate icircn executarea planului Există pericolul de a confunda suplețea cu instabilitatea

de a modifica planul ori de cacircte ori mediul ambiant icircn special nu evoluează la un moment dat

aşa cum s-a anticipat

antrenarea icircntregului colectiv interesat de planul care se elaborează la fixarea şi

fundamentarea obiectivelor a resurselor şi căilor de realizare a performanţelor de plan ce se vor

stabili Este o cerinţă care subliniază pregnant diferenţa icircntre managementul acestui icircnceput de

mileniu şi cel de la icircnceputurile ştiinţei conducerii

12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii

9

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Un business plan de succes este un document care conţine prospecte noi şi descrie potenţialul

companiei El reprezintă un set de proiecte specifice Spre exemplu un plan poate fi icircn căutarea

fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi marketing-ul unui produs nou

sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar pentru producerea unui echipament

Business planul la fel ca şi materialele promoţionale şi de reclamă ar trebui să aducă avantaje

firmei prin modul său de alcătuire ndash adică prin organizarea detalierea şi realismul lui

Pentru a atinge aceste scopuri business planul trebuie să prezinte următoarele caracteristici

să pună icircn discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

Dezvoltarea relaţiilor de piaţă din Republica Moldova a decurs preponderent icircn mod stihinic iar

necesitatea planificării de afaceri s-a manifestat destul de tacircrziu Primele planuri de afaceri icircn

cazuri extrem de rare au apărut abia la icircnceputul anilor rsquo90 (IHrișcev)

Există mai multe definiţii ale planului de afaceri deşi adesea autorii nu reflectă icircn această definiţie

a lor decacirct un număr limitat de obiective pentru care a fost elaborat planul Ca rezultat definiţia este

unilaterală imperfectă

Icircn sensul clasic planul de afaceri reprezintă un document care conţine descrierea detaliată a

businessului a scopurilor şi sarcinilor a mediului icircn care se va desfăşura afacerea precum şi

sistemul gestionar de care e nevoie pentru a fi realizate obiectivele trasate

Planul de afaceri constituie un instrument indispensabil icircntreprinzătorilor ce construiesc o afacere

sau caută parteneri managerilor ce propun proiecte noi altor persoane sau instituţii de finanţare

instituţiilor ce gestionează fonduri pentru proiecte de investiţii gestionarilor de proiecte icircn cadrul

aşa-numitelor incubatoare de afaceri etc Ele reflectă proiecte de investiţii din toate domeniile de

activitate

Planul de afaceri reprezintă un sistem complex bazat pe interdependenţă şi care reflectă de o

manieră accesibilă ideea de afaceri şi evoluţia acesteia icircn timp

Rolul său este nu de a demonstra că afacerea merită finanţată ci şi de a ghida icircntreprinzătorul

icircncepacircnd cu primul an de operare a afacerii Implementarea lui icircnseamnă control şi adaptare icircn

funcţie de evoluţia reală Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate

elementele critice ale entităţii economice (stocurile costurile de producţie controlul calităţii

vacircnzările plăţile efectuate etc)

Icircn forma sa scrisă planul de afaceri este un document de reflectare a activităţii companiei pe un

10

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

anumit interval de timp de regulă 12 luni luacircnd icircn calcul şi perioada următoare (2 pacircnă la 5 ani)

Puţine companii planifică activitatea pentru mai mult de cinci ani datorită nesiguranţei ce

caracterizează aceste previziuni

Planul de afaceri este deci un document scris care descrie natura afacerii piaţa-ţintă avantajele pe

care afacerea le va avea asupra competitorilor precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii Pentru icircntocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produseleserviciile

oferite competiţia resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale

Totodată planul de afaceri este un instrument de lucru ce se foloseşte pentru a icircncepe şi derula o

afacere care necesită resurse materiale financiare şi umane Prin intermediul său este valorificată

experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de

estimare şi aproximare

Elaborarea unui plan de afaceri are icircn vedere icircntotdeauna realizarea anumitor scopuri sau

obiective

1 determinarea profitabilităţii afacerii reprezentacircnd scopul primar urmărit prin elaborarea

planului de afaceri Dacă afacerea preconizată nu se conturează a fi rentabilă atunci toate

celelalte scopuri cad de la sine Pentru ca acest scop să fie realizat este necesară o corectă şi

riguroasă concepere şi realizare a analizelor astfel icircncacirct ele să fie realiste Tentaţia de a

icircnfrumuseţa planul de afaceri se dovedeşte icircntotdeauna contraproductivă generacircnd ulterior

greutăţi apreciabile care pot ajunge pacircnă la falimentul firmei respective

2 stabilirea principalelor elemente de natură economică financiară marketing producţie

management prin care se constituie afacerea icircn sine Absenţa sau superficiala cunoaştere a unor

elemente majore cum ar fi cele de marketing sau resurse umane pot pune icircn pericol viabilitatea

afacerii cu toate că oportunitatea economică respectivă este profitabilă Trebuie evitată tendinţa

relativ frecvent icircntacirclnită de concentrare numai asupra elementelor financiare consideracircnd că

după obţinerea resurselor necesare se vor pune la punct şi celelalte activităţi majore implicate

3 obţinerea finanţării este poate cel mai cunoscut şi considerat obiectiv icircn elaborarea planului

de afaceri Pentru a obţine un credit de la bancă planul de afaceri este necesar să demonstreze

că afacerea este profitabilă iar cash-flow-ul asigură returnarea ratelor de credit la termenele

convenite Esenţială este prevederea icircn planul de afaceri de garanţii acceptate pe piaţă şi icircn

mărime suficient de mare superioară icircn raport cu dimensiunea creditului Cu cacirct participarea

icircntreprinzătorului cu lichidităţi este mai mare cu atacirct sunt mai mari şansele de a primi creditul

solicitat şi cu o dobacircndă mai mică

11

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

4 perfectarea de alianţe strategice cu alte firme icircn vederea valorificării superioare a unor

oportunităţi economice de regulă de mare amploare Se pune accent icircn special pe mecanismul

de realizare a alianţei strategice ce va diminua resursele cheltuielile şi veniturile implicate

amplificacircndu-se profitabilitatea alianţei pe ansamblu şi pentru fiecare partener

Icircn RMoldova elaborarea de planuri de afaceri direcţionate asupra realizării acestui obiectiv

sunt foarte rare icircntrucacirct nu se prea apelează la alianţe strategice deşi ele reprezintă o importantă

oportunitate economică

Icircn literatura de specialitate se regăsesc principiile esenţiale care stau la baza elaborării planului de

afaceri

- stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri Icircn funcţie de scopuri se

stabilesc configuraţia planului elementele cărora li se vor acorda prioritate şi implicit

informaţiile specifice de cules analizat şi interpretat

- cunoaşterea şi luarea icircn considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale icircntreprinzătorului

faţă de afacere elementele furnizate de icircntreprinzător servind drept bază pentru personalizarea

planului de afaceri

- includerea obligatorie icircn planul de afaceri a elementelor de esenţă privitoare la afacerea

icircntreprinzătorul managerii şi organizaţia implicată icircn activitate şi performanţele lor precedente

Aceste elemente se referă icircn principal la piaţă realizarea vinderea produsului seviciului şi

profitabilitatea afacerii

- luarea icircn considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe planul de afaceri ţinacircnd cont

de scopurile urmărite asteptările şi cerinţele specifice ale icircntreprinzătorului concepţia şi know-

how-ul consultanţilor care elaborează planul resursele alocate şi perioada avută la dispoziţie

- manifestarea de creativitate icircn asamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri icircn

vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii obiectivelor stabilite

- realizarea unui plan de afaceri cacirct mai focalizat pe obiective şi mai concis Prin structură

conţinut şi mod de prezentare planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor

prestabilite

- individualizarea planului de afaceri prin reflectarea personalităţii organizaţiei şi a oamenilor

din cadrul său a ataşamentului şi icircncrederii lor icircn organizaţie şi avantajul său competitiv

evidenţiind specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri comparativ cu

concurenţii actuali şi viitori

- cuprinderea atacirct a aspectelor pozitive cacirct şi a celor negative pentru a asigura realismul şi

credibilitatea planului de afaceri

- redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2-3 săptămacircni pentru a putea

12

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza icircn mod aprofundat multiplele aspecte

necesare elaborării planului de afaceri

Spre deosebire de planurile strategice planul de afaceri indică modul concret de realizare a

obiectivelor stabilite de conducerea companiei sau cum poate fi icircndeplinită misiunea sa Acest plan

nu cuprinde detalieri amănunte care sunt proprii planului de activitate curentă deoarece icircn primul

racircnd elaborarea unui plan detaliat necesită un consum de muncă extrem de mare iar icircn al doilea

racircnd probabilitatea icircndeplinirii lui icircntocmai este foarte mică

Planul de afaceri icircn condiţiile economiei de piaţă stă la baza managementului strategic şi operativ

Acest plan este elaborat de icircntreprinzătorul icircnsuşi (cu concursul specialiştilor şi consultanţilor) sau

sub nemijlocita conducere a managerilor superiori ai companiei

Planul de afaceri se icircntocmeşte pentru

ndash a fundamenta oportunitatea organizării unei noi afaceri sau a lărgirii celei icircncepute deja

ţinacircnd cont de piaţa de desfacere existentă de costurile şi veniturile probabile precum şi

de eventualele riscuri

ndash a evalua raţionalitatea proiectului investiţional (investirile pe termen lung icircntr-o

construcţie nouă icircnsuşirea unui produs nou sau tehnologii noi etc) cu luarea icircn calcul a

riscurilor şi a perioadei de recuperare a mijloacelor investite

ndash argumentarea cererii de credit (la solicitarea băncii) sau unei noi emisiuni de hacircrtii de

valoare (la cererea potenţialilor investitori şi a organelor de control)

ndash argumentarea eficienţei reorganizării firmei (crearea unei icircntreprinderi mixte includerea

icircn componenţa unui grup financiar-industrial unirea cu alte firme transformarea icircntr-o

societate pe acţiuni holding etc)

Aşadar reeșind din necesitatea elaborarii planului de afaceribeneficiarii acestuia pot fi[ghid]

antreprenorii

managerii

proprietarii

bancherii

investitorii

partenerii de afaceri

Actualmente planul de afaceri ajunge să fie un document de o importanţă din ce icircn ce mai mare

Valoarea planului de afaceri este determinată de faptul că

oferă posibilitatea de a stabili cu mai multă siguranţă care este viabilitatea icircntreprinderii sau

a unui proiect inovaţional

13

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

conţine un reper punct de orientare adică descrierea obiectivelor şi a metodelor de realizare

a acestora

serveşte ca instrument de analiză a businessului atacirct pentru managementul companiei cacirct şi

pentru persoanele interesate din afara ei

Planul de afaceri ca instrument de planificare şi gestiune (administrare) poate icircndeplini cacircteva

funcţii icircn cadrul icircntreprinderii conform scopurilor urmărite de autorii lui Aceste scopuri pot fi

1 Determinarea stării icircntreprinderii icircntr-o perspectivă de durată medie

2 Determinarea oportunităţii implementării proiectului inovaţional compararea alternativelor

3 Estimarea costului businessului (afacerii) sau proiectului

4 Obţinerea unei finanţări externe

Anume scopurile sus-menţionate vor determina componenţa şi structura informaţiei precum şi

calculele şi argumentările necesare

EHriscev analizează mai icircn detaliu funcţiile acestor patru tipuri de planuri de afaceri [Planificarea

strategică ndash baza restructurării icircntreprinderilor Economica Nr 3-4 2002]

Tipul 1 Beneficiar al unui astfel de plan de afaceri este top-managementul companiei Icircn acest plan

se reflectă de regulă modul icircn care directorul icircşi imaginează cum va arăta icircntreprinderea sa peste o

anumită perioadă sunt determinate şi argumentate scopurile cantitative de perspectivă căile

posibile pentru realizarea acestor scopuri Planul de afaceri indicat oferă posibilitatea de a vedea

perspectivele businessului de a stabili care sunt părţile lui slabe de a icircmbunătăţi metodele de

control şi de a-i spori puterea de concurenţă Elaborarea planului de afaceri obligă managementul

companiei să efectueze o analiză minuţioasă şi obiectivă a propriei sale activităţi de parcă s-ar privi

de la o parte cu ochii critici ai investitorului Aceste planuri de afaceri de regulă de asemenea stau

la baza managementului operativ sunt utile pentru elaborarea planurilor curente

Tipul 2 Să ne imaginăm procesul evolutiv al icircntreprinderii sub forma unui set de proiecte

inovaţionale Pentru a determina oportunitatea implementării anumitor proiecte precum şi pentru a

le putea alege din portofoliu pe cele mai eficiente trebuie icircntocmite planurile de afaceri proiectelor

respective Acestea vor permite managementului sau acţionarilor să efectueze o alegere conştientă

şi adecvată icircn condiţiile insuficienţei de resurse financiare şi de alte resurse Icircn plus un asemenea

plan de afaceri poate fi utilizat pentru a evalua eventualul efect al reorganizării businessului al

aplicării procedurilor administrative automatizării şamd

Tipul 3 Acest scop este oarecum specific deşi icircn ultima vreme apare tot mai des icircn faţa

acţionarilor sau proprietarilor companiei Necesitatea elaborării unui astfel de plan de afaceri se

poate ivi din cauza unei eventuale vacircnzări a afacerii de către proprietarii acesteia sau din cauza unei

posibile fuzionări ori absorbiri a companiei De asemenea un plan de afaceri de acest tip poate fi

14

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

elaborat icircn condiţiile modificării statutului companiei pentru a evalua capitalizarea ei de exemplu

icircn legătură cu transformarea unei companii icircnchise icircntr-o companie publică (SAI icircn SAD) Icircn

plus acest scop permite de a calcula care va fi contribuţia unui anumit proiect inovaţional la

valoarea totală a companiei

Tipul 4 Acest scop este dintre cele mai frecvente Icircn calitate de beneficiar al planului de afaceri icircn

cazul dat apar potenţialii investitori sau creditori care vor să ştie cacircnd şi din care surse vor fi

rambursate mijloacele investite cacirct de riscante sunt aceste investiţii şi care ar putea fi venitul

scontat Iar icircntreprinderea obţine posibilitatea de a acoperi (anula) deficitul de resurse financiare şi

de a argumenta costul acceptabil al mijloacelor icircmprumutate Planul de afaceri al unui singur

proiect inovaţional nu cuprinde decacirct domeniul unei inovaţii concrete Totuşi acest plan se

caracterizează printr-un mare grad de detaliere şi aprofundare a analizei

Scopurile anterior enumerate sunt absolut aplicabile atacirct pentru planul de afaceri al icircntregii

icircntreprinderi cacirct şi pentru planul de afaceri doar al unui proiect separat

Icircn funcţie de scopurile elaborării planului de afaceri structura acestuia se modifică icircnsă evaluarea

pieţei de desfacere continuă să fie sarcina lui cea mai importantă şi cea mai dificilă Insuccesul

majorităţii businessmanilor care au investit icircn proiectele comerciale din Moldova a fost condiţionat

de studierea slabă a pieţei şi de supraevaluarea capacităţii acesteia de lipsa unor serioase

investigaţii de marketing Icircntreprinzătorii străini au posibilitate să obţină informaţia şi datele de care

au nevoie de la camerele de comerţ locale de la asociaţiile comerciale şi de ramură sau să comande

investigaţia necesară unor firme specializate

Autorii planului de afaceri urmează să comunice partenerilor lor şi investitorilor potenţiali datele

cele mai complete referitoare la concurenţa existentă pe segmentul pieţei pe care l-au ales Totodată

concurenţii trebuie evaluaţi cacirct mai corect şi obiectiv indicacircnd icircn acelaşi timp punctele nevralgice

din strategia lor sau lacunele din caracteristicile calitative ale mărfurilor lor care pot oferi şanse

reale pentru a realiza un succes Icircn acest compartiment urmează să se argumenteze strategia

marketingului să se explice potenţialilor parteneri şi investitori principalele elemente ale planului

de marketing (inclusiv organizarea vacircnzărilor) metodologia calculării preţului la mărfuri şi servicii

determinării nivelului rentabilităţii mijloacelor investite stimulării creşterii volumului de vacircnzări

etc

Icircntocmirea planului este un proces complicat care include atacirct compunerea propriu zisă a planului

de afaceri cacirct şi etapa de pregătire Pregătirea pentru elaborarea planului de afaceri presupune

parcurgerea a patru etape

1 Colectarea informaţiei

2 Determinarea tipului planului

15

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

3 Stabilirea structurii planului

4 Repartizarea responsabilităţilor

Valoarea planului de afaceri este determinat icircn mare măsură de calitatea informaţiei incluse icircn el şi

de fundamentarea propunerilor pe care se bazează Un rol important icirci revine procesului de

colectare a informaţiei care prevede lucrul atacirct cu sursele de date interne cacirct şi cu cele externe

Planurile de afaceri sunt efective sau nu icircn mare măsură datorită datelor pe care se bazează iar

datele trebuie să fie veridice şi obiective

Prelucracircnd sursele de date se obţin informaţii cu privire la piaţă clienţi concurenţi procesul de

producţie capacitatea de producţie echipa managerială resursele financiare şa

Icircn Tabelul 1 sunt prezentate sursele de date folosite icircn cadrul elaborării unui plan de afaceri

Tabelul 1

Surse de date

Surse de date interne Surse de date externe

Bilanţul contabil

Raportul privind rezultatele financiare

Raportul privind fluxul capitalului

propriu

Raportul privind fluxul mijloacelor

băneşti

Informaţia privind capacitatea de

producţie

Situaţia vacircnzărilor

Anuare şi buletine statistice

Programe de stat

Legi şi acte normative

Informaţii din sfera generală a afacerii

Ghiduri şi cataloage

Internet-ul

Studii privind piaţa unor produse

servicii

Icircn procesul icircntocmirii planului de afaceri este necesar de a determina tipul acestuia Icircn practică

există 3 tipuri de planuri de afaceri

Plan sumar ndash e utilizat de executivi icircn cazul dorinţei de redeschidere a unei linii de credit

pentru a obţine un nivel redus de fonduri Ex dacă sunt necesari $100000 pentru a

dezvolta un produs nou pe o piaţă existentă ndash se poate expune planul icircn 10-15 pagini Acest

tip de plan poate servi drept un plan de testare a mediului investiţional şi icircn cazul unei

16

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

situaţii favorabile poate fi compus un plan mult mai detaliat Planul dat trebuie mai mult să

arate potenţialilor finanţatori că firma și-a făcut temele şi icircntelege piaţa

Business Plan Complet ndash este compus din 20-40 de pagini şi descrie operaţiunile companiei

şi proiectele icircn detaliu Acest tip de plan este cerut icircn cazul icircn care cantitatea de fonduri

necesare e mult mai mare spre exemplu $ 5 mln pentru fondarea unei companii Hi-Tech de

producţie

Business Plan Operaţional ndasheste caracteristic pentru companiile bine fondate şi este un plan

care poate fi un ghid important pentru top-manageri El de asemenea asigură faptul ca

managerii să icircnţeleagă bine direcţia companiei şi rolul lor icircn atingerea scopului companiei

Din necesitate business planul operaţional trebuie să fie desfăşurat ndash 100 pagini Cu cacirct

conţine mai multe detalii cu atacirct e mai mult probabil ca managerii individuali să-şi icircnteleagă

rolul lor icircn atingerea scopurilor icircntreprinderii

Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate şi bine definite fiecare punacircnd icircn

discuţie un anumit gen de informaţie şi analiză De exemplu compartimentul rdquo Descrierea

icircntreprinderiirdquo include informaţii despre icircntreprindere ldquo Planul financiar rdquo vizează resursele

financiare pentru realizarea planului utilizarea acestora şi recuperarea etc

Tabelul 2

Modele de structuri de planuri de afaceri

Exemplu 1 Exemplu 2

1 Sinteza afacerii 1 Rezumat

2 Cuprins 2 Istoricul firmei

3 Scurt istoric 3 Descrierea afacerii

4 Definirea afacerii 4 Produsul

5 Definirea pieţei 5 Organizarea şi managementul

6 Descrierea produselor sau serviciilor 6 Piaţa şi strategia de marketing

7 Managementul firmei 7 Datele financiare

8 Scopuri şi obiective 8 Propunerea de icircmprumut

9 Planul financiar 9 Concluzii

10 Anexe 10 Anexe şi referinte

17

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Exemplu 3

1 Sponsorii proiectului 4 Piaţa

11 Experienţa 41 Sectorul de piaţă şi volumul vacircnzărilor

12 Situaţia financiară 42 Strategia preţurilor

13 Alţi acţionari 43 Distribuţia şi vacircnzările

2 Produsul 5 Managementul

3 Producţia 6 Analiza financiară şi performanţele

31 Amplasarea anticipate

32 Echipamentul şi clădirile 61 Capitalul

33 Procesul de fabricaţie 62 Icircmprumuturile

34 Necesarul de producţie şi costuri 63 Proiecţiile financiare

35 Forţa de muncă 7 Documente de justificare

Planul de afaceri este un instrument de management foarte important El icircmputerniceşte

managementul să planifice creşterea companiei şi să anticipeze schimbările icircntr-un mod bine

structurat El face ca managementul să analizeze business-ul icircn detaliu şi să-şi stabilească scopurile sale

icircn concordanţă cu planul de afaceri El de asemenea stabileşte anumite etaloane icircn baza cărora poate fi

monitorizată evoluţia firmei icircn timp

18

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de

elaborare

Din punct de vedere istoric se poate afirma că la nivelul icircntreprinderilor icircndeosebi a celor

profitabile a existat dintotdeauna o gacircndire strategică chiar dacă este vorba de o strategie implicită sau

cu alte cuvinte de o emanţie a conducătorilor acestora lipsită de formalism care nu se baza pe modele

de analiză şi nu avea o largă comunicare

Interesul pentru strategie manifestat icircn cadrul firmelor a fost provocat de faptul că mediul extern a

devenit din ce icircn ce mai dinamic şi imprevizibil aceasta permiţacircndu-i icircntreprinderii să influenţeze prin

anticipare evoluţia mediului său icircnconjurător [Ioan Popa]

Conceptul de strategie s-a impus icircn teoria şi practica managementului icircn cel de-al şaselea deceniu

al secolului al XX-lea cacircnd icircn condiţiile redresării economice după cel de-al doilea război mondial şi

apoi ale dezvoltării economice spectaculoase schimbările produse icircn mediile de afaceri au devenit tot

mai profunde iar răspunsurile firmelor la aceste schimbări tot mai importante Aceste răspunsuri s-au

cristalizat progresiv icircn sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept

elementul central al acestui sistem

Prima abordare temeinică şi de sine stătătoare a strategiei a aparţinut lui Alfred Chandler icircn

lucrarea Strategy and Structure publicată icircn anul 1962 Strategia este definită ca bdquodeterminarea pe

termen lung a scopurilor şi obiectivelor unei icircntreprinderi adoptarea cursurilor de acţiune şi alocarea

resurselor necesare pentru realizarea obiectivelorrdquo Principala deficienţă a acestei definiţii rezidă icircn

absenţa diferenţierii procesului de elaborare a strategiei de strategia icircnsăşi [Chandler A Strategy and

structure Boston 1962]

Primii specialişti care au realizat această diferenţiere au fost Kenneth Andrews şi Igor Ansoff

Andrews defineşte strategia ca fiind bdquostructura obiectivelor ţelurilor sau scopurilor politicile şi

planurile majore pentru realizarea lor astfel stabilite icircncacirct să definească obiectul actual sau viitor de

activitate al afacerii şi tipul de icircntreprindere prezent sau preconizatrdquo

Igor Ansoff tratează strategia ca axul comun al activităţii economice pe care organizaţia o

realizează sau prevede să o facă icircn viitor El identifică patru componente ale strategiei domeniul

produspiaţă vectorul de creştere avantajul competitiv şi sinergia De asemenea el precizează că

strategia este ansamblul criteriilor de decizie care ghidează comportamentul unui agent economic de

exemplu

1048633criterii ce permit măsurarea performanţelor actuale şi viitoare ale firmei Criteriile calitative sunt

denumite orientări iar cele cantitative obiective

19

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

1048633regulile care reglementează raporturile firmei cu mediul său ce tehnici de producţie trebuie puse la

punct unde şi cui vinde produsele şi cum icircşi asigură avantajul asupra concurenţilor Acest ansamblu de

reguli formează cuplul produs-piaţă sau strategia comercială

1048633regulile care guvernează raporturile interne şi procedurile din interiorul firmei cunoscute sub numele

de strategie administrativă

Abordarea lui Ansoff şi a grupului său a avut un mare impact ştiinţific şi pragmatic asupra

managementului firmei

O abordare complexă a conceptului de strategia a firmei este făcută de Raymond Alain Thieacutetart

care defineşte strategia ca bdquoansamblul de decizii şi de acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor şi

alocarea resurselor icircn vederea atingerii unui obiectivrdquo adăugacircnd că bdquostrategia firmei poate fi icircncă

definită printr-o serie de elemente cum ar fi misiunea sa portofoliul de activităţi sinergia mijloacele

de acţiune modul de dezvoltare (tactica) priorităţile şi pregătirea pentru neprevăzutrdquo

Ulterior alţi specialişti au abordat parţial diferit strategia după cum urmează

bdquoStrategia defineşte căile şi mijloacele ce permit icircntreprinderii să progreseze spre obiectivele

esenţiale icircn cele mai bune condiţii dezvoltarea armonioasă şi legătura stracircnsă cu mediul actual şi

viitorrdquo [Beretta Victor Politique et Strateacutegie de lrsquoEntreprise Eacutedition drsquoOrganisation 1975]

bdquoStrategia presupune supravieţuirea pe termen lung şi dezvoltarea activităţilor organizaţiei

Aceasta constă icircn alegerea obiectivelor căutarea căilor de dezvoltare care pot ajuta la atingerea

acestor obiective şi identificarea acelor dezvoltări care să fie compatibile cu resursele existente ale

organizaţieirdquo [Sutton C J Economics and Corporate Strategy Cambridge UP 1980 ]

bdquoStrategia icircnseamnă o alegere a criteriilor de decizie aşa numitelor ldquostrategicerdquo pentru că ele

vizează orientarea icircntr-o măsură determinată şi pe termen lung a activităţilor şi structurilor

organizaţieirdquo [Martinet Alain-Charles Strateacutegie Vuibert-Geacutestion 1983]

bdquoStrategia e un ansamblu de decizii şi acţiuni relative pentru alegerea mijloacelor şi pentru

articularea resurselor icircn vederea atingerii obiectivuluirdquo [McKinsey Strategic Management Prentince-

Hall 1984]

bdquoConceptul de bază a politicii generale strategia are două aspecte

minus alegerea dintre alternative orientări pe care icircntreprinderea vrea să le ia pentru viitorul său

minus asigurarea coerenţei acţiunilor deciserdquo [Horvitz Jaques Pilot-Belin Jean-Pierre Strateacutegie pour

PME McGraw-Hill 1984]

O Nicolescu şi I Verboncu definesc strategia drept bdquoansamblul obiectivelor majore ale

organizaţiei pe termen lung principalele modalităţi de realizare icircmpreună cu resursele alocate icircn

vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţieirdquo[ bdquoStrategii manageriale de

firmăldquo Editura Economică 1996]

20

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

La racircndul lor Tiberiu Zorlenţan Eugen Burduş şi Gheorghiţa Căprărescu definesc strategia ca

fiind bdquoştiinţa şi arta de a stabili obiectivele generale ale organizaţiei pe termen mediu şi lung şi de a

formula opţiunile de acţionare pentru atingerea acestora icircn vederea adaptării eficiente a organizaţiei

la cerinţele mediului ambiant icircn care acţioneazăldquo

O altă definiţie a strategiei este formulată de Corneliu Russu bdquoStrategia reprezintă un produs al

procesului managementului strategic ce constă icircntr-un plan cuprinzător unitar şi integrator de acţiune

managerială stabilită icircn vederea icircndeplinirii obiectivelor fixate care precizează cum va fi condusă

firma şi cum va acţiona precum şi ce acţiuni vor fi desfăşurate pentru a asigura firmei icircndeplinirea

misiunii asumaterdquo[ bdquoManagement strategicrdquo Editura ALL Beck Bucureşti 1999]

Pentru realizarea obiectivelor propuse firma trebuie să-şi desfăşoare activitatea pe baza unei

strategii economice proprii bine fundamentate sub raport tehnic şi economic

O strategie economică are rolul de a defini prin obiective cacirct mai precise directive de desfăşurare a

activităţii icircntreprinderii astfel icircncacirct aceasta să-şi menţină competitivitatea şi dacă este posibil să realizeze o

creştere a acesteia O bună strategie economică a icircntreprinderii trebuie să satisfacă următoarele exigenţe

să permită o confruntare eficientă a icircntreprinderii cu alte icircntreprinderi icircntr-un proces economic

concurenţial icircn condiţiile unui mediu icircn permanentă evoluţie

să facă faţă cu succes prin produse noi sau modernizate exigenţelor sporite ale

consumatorilor sub raportul calităţii şi al preţurilor

să realizeze o perfecţionare continuă a structurilor existente astfel icircncacirct acestea să fie cacirct mai bine

adaptate noilor exigenţe impuse de modificările care survin icircn tehnologii pe pieţele de desfacere şi

cerinţelor crescacircnde icircn continuă schimbare ale consumatorilor

Strategia economică reprezintă ansamblul obiectivelor economice pe care conducerea unei unităţi

economice icircşi propune să le realizeze obiective stabilite pe bază de studii cercetări ştiinţifice şi prognoze

acţiunile ce trebuie icircntreprinse pe diferite orizonturi de timp şi modul de alocare a resurselor icircn vederea

menţinerii competitivităţii şi a dezvoltării viitoare

Componentele majore ale strategiei organizaţionale sunt

1048633misiunea organizaţiei - Misiunea firmei constă icircn enunţarea cuprinzătoare a scopurilor fundamentale

şi a concepţiei (filosofiei) privind evoluţia şi desfăşurarea activităţilor firmei prin care se diferenţiază

de icircntreprinderile similare şi din care decurge sfera sau domeniul de activitate şi piaţa deservită

Necesitatea conceperii atente a misiunii este relevată de următoarele motive

1 Se asigură consensul de scop a membrilor organizaţiei

2 Se generează un mod unitar de alocare a resurselor

3 Se facilitează stabilirea setului de obiective şi transformarea acestora icircn sarcini la nivelul

individului

21

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

4 Se specifică scopurile organizaţiei şi translatarea acestora icircn obiective astfel icircncacirct costul

timpul şi parametrii performanţei să poată fi stabiliţi şi controlaţi

5 Se direcţionează climatul organizaţional

1048633obiectivele fundamentale ndash prin obiective fundamentale se desemnează acele obiective ce au icircn vedere

orizonturi icircndelungate de regulă 3-5 ani şi care se referă la ansamblul activităţilor firmei sau la

componente majore ale acesteia

Din punct de vedere al conţinutului obiectivele fundamentale se divizează icircn două categorii

1 economice

2 sociale

1 Obiectivele economice sintetizează şi cuantifică scopurile avute icircn vedere pe termen lung de

proprietar managementul superior şi alte categorii de stakeholders majori

2 Obiectivele sociale sunt mai puţin frecvente icircn strategiile firmelor dar cu tendinţa de creştere icircn

ultimul deceniu mai ales pentru firmele de dimensiuni mari şi mijlocii Aceste obiective se pot referi la

controlul poluării

cooperarea cu autorităţile

salarizarea şi condiţiile de muncă ale salariaţilor

satisfacerea clienţilor prin calitate durabilitate flexibilitate şi preţul produselor şi

serviciilor oferite

permanentizarea furnizorilor icircn schimbul oferirii de produse de calitate la preţuri

acceptabile şi la termenele convenite

1048633opţiunile strategice - Opţiunile strategice definesc abordările majore cu implicaţii asupra

conţinutului unei părţi apreciabile dintre activităţile firmei pe baza cărora se stabileşte cum este

posibilă şi raţională icircndeplinirea obiectivelor strategice

Cele mai cunoscute opţiuni strategice sunt

A Specializarea - procesul previzionat de restracircngere a gamei de produse fabricate sau a proceselor

tehnologice icircn vederea amplificării omogenităţii lor a reducerii costurilor acestora şi implicit a

creşterii profitului

B Cooperarea icircn producţie - reprezintă opţiunea strategică de stabilire icircn mod planificat de legături de

producţie de lungă durată icircntre o firmă parţial specializată care realizează un produs finit complex şi

22

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

celelalte icircntreprinderi de regulă specializate care concură cu subansamble piese sau repere la

obţinerea acestuia

C Diversificarea - constă icircn lărgirea gamei de produse fabricate ca modalitate principală de

valorificare superioară a potenţialului tehnic şi uman al unei firme

D Informatizarea activităţilor - reconceperea structurală şi funcţională a activităţilor firmei ca urmare

a situării pe primul plan a valorificării multiplelor valenţe ale informaţiilor icircn condiţiile apelării pe

scară largă la tehnica electronică de calcul

E Retehnologizarea - icircnlocuirea utilajelor şi tehnologiilor uzate fizic şi moral necompetitive cu

echipamente şi tehnologii cu performanţe tehnice şi economice superioare la nivelul de vacircrf al tehnicii

actuale

F Reproiectarea sistemului de management - constă icircn modificarea amplă a caracteristicilor

structurale şi funcţionale ale managementului unei firme icircn plan decizional informaţional structural-

organizatoric şi metodologic

1048633resursele ndash acest element al strategiei este reprezentat de resursele materiale umane financiare şi

informaţionale necesare pentru realizarea obiectivelor strategice şi transpunerea icircn practică a opţiunilor

strategice

1048633termenele - Strategia trebuie să precizeze şi termenele de declanşare intermediare şi finale pe

ansamblul perioadei strategice şi pe diferitele etape ale acesteia pentru realizarea obiectivelor aplicarea

modalităţilor strategice de acţiune şi alocarea resurselor necesare

1048633avantajul competitiv ndash prin avantaj competitiv se desemneaza realizarea de către o firmă a unor

produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori comparativ

cu ofertele de articole similare ale majorităţii concurenţilor

Scopul strategiei este crearea şi menţinerea avantajului strategic obţinut Pentru aceasta strategia

organizaţiei trebuie să se orienteze spre crearea unor noi avantaje care să conducă la creşterea

satisfacţiei clienţilor şi a asimetriei faţă de concurenţi Procedacircndu-se astfel se poate extinde avantajul

deţinut concomitent cu diminuarea sau eliminarea avantajelor concurenţilor

Potrivit renumitului specialist Michael Porter avantajul competitiv al unei firme se reduce icircn esenţă la

asigurarea unui cost redus sau a unui produs sau serviciu care se diferenţiază prin calităţile sale de

produsele similare oferite de ceilalţi sau majoritatea concurenţilor

Pentru punerea icircn aplicare a unei strategii economice se stabilesc anumite politici economice sau linii

de conduită Politica economică este acea componentă a strategiei prin care se precizează acţiunile care

trebuie icircntreprinse pentru punerea icircn aplicare a strategiei pe orizonturi de timp mai mici şi limitele icircn cadrul

cărora trebuie realizate obiectivele

O strategie economică trebuie să definească icircn mod clar patru componente de bază

23

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

1 sfera de aplicare

2 desfăşurarea resurselor

3 caracteristica distinctivă

4 sinergia

1 Sfera de aplicare a strategiei economice reprezintă domeniile sau direcţiile icircn care urmează să-şi

desfăşoare activitatea firma

2 Desfăşurarea resurselor reprezintă acea componentă a strategiei economice care precizează modul cum

firma icircşi va utiliza resursele de muncă materiale şi băneşti pentru realizarea obiectivelor propuse

3 Caracteristica distinctivă defineşte domeniul de activitate sau activităţile icircn care potrivit strategiei firma

trebuie să exceleze

4 Sinergia reprezintă acea componentă a strategiei economice care defineşte modalităţile de creştere a

capacităţii productive a fiecărei componente a unui ansamblu de activităţi printr-o judicioasă structurare şi

interacţiune a acestora Realizarea efectului de sinergie prin măsuri adecvate duce la apariţia unor calităţi

integrative superioare sumei aritmetice a calităţii elementelor componente

Strategiile economice se pot clasifica icircn funcţie de mai multe criterii

I Icircn raport cu nivelul de adaptare strategiile se pot clasifica

a) strategii la nivel de organizaţie superioară

b) strategii de afaceri la nivel de icircntreprindere

c) strategii funcţionale

a) Strategia la nivel de organizaţie superioară se stabileşte pentru ansamblul icircntreprinderilor care sunt sub

conducerea acesteia indiferent de ramura economică din care fac parte Prin această strategie se stabilesc

domeniile economice icircn care organizaţia icircşi va concentra activitatea evoluţia indicatorilor economici propuşi

pentru perioada considerată modul de alocare a resurselor acţiunile principale care urmează a fi icircntreprinse

şa

b) Strategia de afaceri la nivel de icircntreprindere defineşte modul de a intra icircn competiţie pentru o perioadă

dată

c) Strategiile funcţionale se elaborează pe diferite activităţi funcţionale ale icircntreprinderii de regulă pe termen

scurt Strategii funcţionale sunt strategiile de marketing de personal de finanţe de producţie

II Icircn raport cu dinamica obiectivelor propuse strategiile economice pot fi

a) de redresare

b) de consolidare

c) de dezvoltare

a) Strategiile de redresare se elaborează la nivelul acelor icircntreprinderi care sunt icircn prag de faliment

b) Strategia de consolidare se recomandă a fi utilizată icircn acele icircntreprinderi care au devenit viabile sau care

se menţin icircntr-o stare de echilibru fragil urmărindu-se prin obiective judicios stabilite ca aceste icircntreprinderi

să devină viabile şi eficiente

24

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

c) Strategiile de dezvoltare se elaborează de către icircntreprinderile viabile din punct de vedere economic care

dispun de condiţiile şi de capacitatea necesară pentru amplificarea viitoare a activităţii

III Icircn raport cu scopul urmărit se pot deosebi

a) strategii inovaţionale

b) strategii de piaţă

c) strategii pe produse

IV După sfera de cuprindere strategiile pot fi

a) strategii globale - au ca sferă de cuprindere ansamblul subsistemelor existente icircn cadrul

icircntreprinderii

b) strategii parţiale - au ca obiect numai un anumit subsistem al icircntreprinderii

V Icircn raport cu gradul de independenţă strategiile pot fi

a) strategii independente - organele de conducere icircşi fixează obiectivele de dezvoltare fără limitări

sau restricţii din partea altor organizaţii

b) strategii integrate - organul de conducere trebuie să ţină seama de liniile directoare ale strategiei

economice stabilite la nivelul organizaţiei superioare din care face parte

Icircn cadrul strategiilor economice un loc deosebit icircl au strategiile economice de dezvoltare datorită

complexităţii lor şi a efectelor asupra activităţii economice de perspective a icircntreprinderii

Strategiile de dezvoltare sunt cele caracterizate prin următoarele [Mng general Ioan Popa]

prevăd sporuri ale obiectivelor fixate pentru perioada următoare mai mari decacirct nivelurile

rezultate din extrapolarea obiectivelor din perioadele anterioare

orientează deciziile strategice ale managementului de vacircrf al firmei spre sporirea semnificativă a

performanţelor funcţionale-cheie ale acesteia

asigură satisfacerea cererilor pieţei icircn aceeaşi sferă de produseservicii ca icircn perioadele

anterioare sau pot prevede adăugarea la oferta firmei a noi sfere

Elaborarea unei strategii de dezvoltare reprezintă rezultatul unui proces de conducere strategică la nivelul

icircntreprinderii Acest proces diferă de la o icircntreprindere la alta prin

- gradul de formalizare

- gradul de instituţionalizare

- nivelul de aplicare

Procesul de conducere este ansamblul de activităţi desfăşurate la nivelul conducerii superioare a

icircntreprinderii care are ca obiect adoptarea unui set de decizii şi prevederi pe aceste baze a unor acţiuni pe

un orizont mai mare de timp prin care se asigură

fixarea misiunii icircntreprinderii

stabilirea obiectivelor de realizat

elaborarea strategiei de dezvoltare

25

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

corectarea operativă a obiectivelor şi acţiunilor icircn raport cu procesul evolutiv pe care icircl

icircnregistrează activitatea icircntreprinderii

Elaborarea unei strategii economice reprezintă un proces dinamic şi complex care necesită numeroase

analize cu caracter cantitativ şi calitativ o foarte bună cunoaştere a factorilor cu caracter intern şi extern care

pot influenţa activitatea icircntreprinderii

Icircn literatura de specialitate se prezintă mai multe modele de elaborare a unei strategii economice

Icircn figura 1 se prezintă un model de elaborare a unei strategii economice

Potrivit acestui model elaborarea unei strategii economice se face icircn patru etape la care se adaugă şi

activitatea finală de evaluare de control a strategiei

26

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

27

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Fig1

Prima etapă Analiza situaţiei curente necesită identificarea misiunii icircntreprinderii şi identificarea

strategiei prezente şi trecute respectiv o diagnoză a performanţei prezente şi trecute

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea măsurii icircn care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate dacă

ea corespunde noilor condiţii sau se impun anumite corecturi

Prin identificarea strategiei trecute şi prezente trebuie să se constate dacă acestea au fost aplicate corect şi

dacă au corespuns sau nu obiectivelor stabilite

A doua etapă Examinarea perspectivelor pentru viitor trebuie să permită stabilirea unui set de

obiective pe termen lung Icircn acest scop se face o analiză a situaţiei interne şi o analiză a factorilor din mediul

icircnconjurător care să ofere informaţiile necesare şi să se asigure pe această bază desprinderea setului de

obiective pe termen lung prin precizarea produselor care urmează a fi fabricate şi desfăcute pe pieţe a

costurilor şi preţurilor a produselor noi ce urmează a fi lansate pe piaţă şa

A treia etapă Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor şi alegerea strategiei de

urmat presupune elaborarea unui set de alternative strategice posibile compararea acestora cu obiectivele

prioritare fixate şi adoptarea strategiei economice de aplicat Elaborarea setului de alternative strategice

pentru viitor presupune elaborarea icircn prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizaţie

superioară şi a unor alternative strategice la nivel de icircntreprindere

Etapa a patra Punerea strategiei economice adoptate icircn funcţiunerdquo necesită stabilirea strategiilor

funcţionale ce urmează a fi adoptate şi precizarea măsurilor prin intermediul cărora să se acţioneze asupra

factorilor de natură organizatorică pentru a se crea condiţiile cele mai bune pentru punerea icircn funcţiune a

strategiei adoptate Evaluarea strategiei trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective care să stabilească

1 compatibilitatea

2 consonanţa

3 avantajul aplicării

4 fezabilitatea

1 Analiza compatibilităţii trebuie să arate că strategia adoptată corespunde cu misiunea şi scopurile definite

de către icircntreprindere

2 Consonanţa presupune existenţa unui acord icircntre cuprinsul strategiei şi tendinţele majore care se manifestă

icircn mediul icircnconjurător şi care pot afecta condiţiile economice ale ramurilor icircn care firma icircşi desfăşoară

activitatea

3 Analiza avantajului aplicării trebuie să demonstreze că aplicarea strategiei adoptate oferă avantaje

icircntreprinderii icircn raport cu celelalte icircntreprinderi concurente sub aspectul folosirii unor resurse superioare sub

aspectul material al existenţei unui personal cu o calificare superioară şi ocupării unei poziţii pe pieţele

prevăzute

4 Fezabilitatea strategiei economice presupune că firma poate să aplice cu succes strategia adoptată ca pe

lacircngă resursele de muncă materiale şi băneşti dispune de aptitudinile şi competenţele necesare de

28

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

capacitatea de coordonare şi integrare şi că stimulează şi motivează suficient personalul pentru realizarea

obiectivelor propuse

Importanţa şi necesitatea crescacircndă a adoptării unei strategii economice este determinată de

acţiunea puternică a unor factori dintre care cei mai importanţi sunt

1 accentuarea competiţiei icircntre firme pe pieţele interne şi externe competiţie icircn care intra şi firme

aparţinacircnd ţărilor icircn curs de dezvoltare

2 apariţia şi extinderea unor tehnologii moderne cum sunt sistemele flexibile şi robotizarea

sistemelor tehnologice care au dus la creşterea calităţii produselor reducerea costurilor şi la

scurtarea termenelor de punere pe piaţă a unor noi produse

3 creşterea considerabilă a calităţii produselor oferite pentru piaţă ceea ce a condus la ridicarea

exigenţelor consumatorilor icircn ceea ce priveşte calitatea

4 aplicarea de către unele icircntreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare ceea ce a condus la

creşterea productivităţii muncii şi la reducerea costurilor

5 extinderea folosirii calculatoarelor icircn cadrul managementului producţiei ceea ce a dus la

optimizarea deciziilor şi la creşterea performanţelor pe plan economic şi tehnic

Ţinacircnd seama de acţiunea tot mai puternică a acestor factori o strategie economică are rolul de a

defini prin obiective cacirct mai precise direcţiile de desfăşurare a activităţii firmei astfel icircncacirct aceasta

să realizeze o creştere a competitivităţii

29

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo

21 Caracteristica generală a Icircntreprinderii

Obiectul prezentei lucrări se referă la evaluarea societăţii cu răspundere limitată ldquoElasticardquo

SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată la 01091997 de către doi fondatori cu sediul icircn or Ungheni str

Ştefan ndash cel ndash Mare 265 A

Activitatea de bază a icircntreprinderii constă icircn prestarea serviciilor de transport de călători icircn folos

public pe ruta Ungheni-Moscova

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

călătorilor

Pentru prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor icircntreprinderea dispune de următoarele

licenţe şi autorizaţii

licenţă seria A MMII nr 011246 din 02 februarie 2009 valabilă pacircnă la 02 februarie 2014

permis de activitate pe rută nr 201248 din 27022009 valabil pacircnă la 27022014 cu orarul

de circulaţie internaţională (3135) Ungheni SA ndash Moscova GA Vama Otaci

orarul circulaţiei autocarului nr3135 din 04 iulie 2007 pe ruta internaţională Ungheni-

Moscova icircn colaborare cu SC bdquoEvroTrans-Turrdquo Rusia icircnregistrat icircn registrul rutelor

internaţionale din Federaţia Rusă

Conform actului de constituire SC bdquoElasticardquo SRL a fost creată icircn scopul obţinerii venitului icircn urma

activităţii de antreprenoriat şi poate practica următoarele genuri de activitate

Servicii de expediere şi transport

Comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase al materialelor de construcţie şi

echipamentului sanitar

Intermedieri pentru vacircnzarea unui asortiment larg de mărfuri

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate

Comerţul cu amănuntul icircn magazine nespecializate cu vacircnzare predominantă de produse

alimentare

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Icircn prezent activitatea de bază a icircntreprinderii este transportul auto de călători icircn folos public pe

ruta Ungheni-Moscova tur-retur

Deşi domeniul icircn care activează icircntreprinderea este relativ tacircnăr (dezvoltarea ramurii transporturilor

icircn sectorul privat a icircnceput o dată cu trecerea la economia de piaţă) analiza statistică prezentată de

30

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova atestă o dezvoltare continuă a

domeniului dat icircn cadrul economiei naţionale

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

La momentul dat capitalul social al icircntreprinderii constituie 2 330 650 lei şi structura sa este

prezentată icircn Tabelul 1 Asociaţii Icircntreprinderii după cum urmează

Tabelul 1

Asociaţii icircntreprinderii

Numele asociaţilor societăţii Aportul icircn capitalul

statutarlei

Aportul icircn capitalul

statutar

1 Croitoru Eugenia 2700 012

2 Croitoru Grigore 2 327 950 9988

TOTAL 2 330 650 100

Funcţia de Director General al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

Dl Croitoru Grigore s-a născut la 26 ianuarie 1963 icircn localitatea Todireşti raionul Ungheni

Icircn anul 1982 a absolvit colegiul de transport din or Chişinău specialitatea tehnic-mecanic

Experienţa profesională

1982-1987 a activat icircn funcţie de tehnic-mecanic la URECOOP

1987 ndash 1997 ndash tehnic mecanic la PMK-7 din or Ungheni

1997 ndash prezent ndash administrator SC bdquoElasticardquo SRL

Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt

organul superior de conducere a icircntreprinderii ndash Adunarea Generală a Asociaţilor

organul executiv - Director

Comisia de cenzori sau Cenzorul

Competenţa Adunării Generale este

1 modificarea Statutului majorarea sau micşorarea capitalului social

2 aprobarea raportului şi bilanţului anual repartizarea beneficiului

3 alegerea şi revocarea preşedintelui

4 alegerea şi revocarea cenzorului

5 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale preşedintelui şi

cenzorului

31

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

6 excluderea asociatului din societate

7 aprobarea contractelor icircncheiate pe sume ce depăşesc frac14 din mărimea capitalului social

precum şi a contractelor icircncheiate icircntre societate şi asociaţii ei

8 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a preşedintelui şi cenzorului

9 reorganizarea şi lichidarea societăţii etc

Activitatea curentă a societăţii este condusă de Preşedinte care

organizează activitatea societăţii ţinerea evidenţei contabile şi a lucrărilor de

secretariat angajarea lucrătorilor la societate şi eliberarea lor din funcţie

icircncheie tranzacţii icircn numele societăţii

icircntocmeşte darea de seamă şi bilanţul anual şi le prezintă Adunării Generale

organizează executarea hotăricircrilor Adunării Generale

Cenzorul are dreptul

1 să efecutuieze controlul asupra activităţii societăţii din iniţiativă proprie

2 să ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

explicaţiilor personale

3 să participe cu vot consultativ la şedinţele organului executiv

Cenzorul este obligat

1 să verifice darea de seamă şi bilanţul anual al societăţii precum şi bilanţul de lichidare să

raporteze privind revizia efectuată pe care o anexează la darea de seamă anuală

2 să controleze activitatea societăţii prin decizia Adunării Generale sau la cererea cel puţin a

unuia dintre asociaţi

3 să transmită Adunării Generale materialele cu rezultatele controlului efectuat

4 să nu divulge secretele comerciale privind activitatea societăţii

Icircn prezent personalul icircntreprinderii numără 20 angajaţi din care 13 sunt antrenaţi icircn activitatea de

bază a societăţii

Personalul administrativ al icircntreprinderii numără 7 angajaţi dintre care

1 administrator

2 contabil-şef

3 contabil-operator

4 jurist

5 medic

6 inginer ndash mecanic

7 responsabil de tehnica securităţii

Funcţia de administrator al Societăţii este icircndeplinită de dl Croitoru Grigore

32

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Funcţia de contabil ndash şef este icircndeplinită de Botnaru Aurel

Aurel Botnaru este născut la 01 ianuarie 1971 icircn s Cuhureştii de Jos r Camenca

Studii

1992-1997 icircşi face studiile la Academia de Studii Economice din Moldova facultatea bdquoFinanţerdquo

specialitatea contabil-economist

Experienţa de muncă

1998 (aprilie) ndash prezent auditor icircn cadrul firmei de audit ldquoNoema-B-Auditrdquo

Organigrama 1

Personalul Icircntreprinderii

Printre principalii furnizori ai icircntreprinderii putem enumera următoarele icircntreprinderi

Icircntreprinderea de furnizare a petrolului IcircCS bdquoPetrom-Moldovardquo SA de la care procură

motorină şi benzină

33

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircntreprinderea germană ldquoDaimler Chryslerrdquo de la care achiziţionează piese de schimb

Icircntreprinderea SC bdquoAledex-Infordquo SRL ce se ocupă de tipografie poligrafie imprimante

formulare tipărituri de cărţi reviste producţie de ziar rechizite de birotică

Compania icircşi desfăşoară activitatea icircn conformitate cu convenţiile şi reglementările existente icircn

domeniul transportului rutier internaţional ceea ce determină calitatea icircnaltă a serviciilor oferite

clienţilor

SRL bdquoElastica rdquo şi-a icircnceput activitatea icircn acest domeniu icircn luna august a anului 2002 şi atunci avea

icircn proprietatea sa doar un singur autocar şi doar o singură zi pe săptămacircnă icircn care icircşi desfăşura

activitatea miercuri autocarul pornea de la Ungheni la Moscova iar sacircmbătă icircnapoi de la Moscova

la Ungheni Icircnsă de-a lungul anilor odată cu creşterea cererii la serviciile icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo a fost impusă să se adapteze la noile schimbări să procure noi autocare să-şi lărgească

parcul de autobuse şi desigur să-şi modifice şi orarul de transportare a pasagerilor pe ruta Ungheni

ndashMoscova tur-retur Astfel icircn momentul de faţă SRL bdquoElastica rdquo activează icircn zilele de luni marţi

joi şi sacircmbătă a fiecărei săptămacircni de la Ungheni la Moscova şi după cum urmează icircn zilele de

miercuri vineri sacircmbătă şi marţi de la Moscova la Ungheni

Icircn prezent icircntreprinderea dispune de pămacircnt proprietate privată pe care au fost construite 5 garajuri

capitale Baza icircntreprinderii pe teritoriul căreia se află garaje depozit pentru metal ateliere de

reparaţie a maşinilor dotate cu necesarul de mijloace fixe pentru efectuarea reparaţilor maşinilor cacirct

şi spălatoria auto se află icircn raza oraşului Ungheni Baza icircntreprinderii este dotată cu electricitate

canalizare şi apă

Suprafaţa totală a clădirilor şi icircncăperilor aflate pe teritoriul bazei este de peste 300 mp

La moment icircntreprinderea deţine icircn proprietate privată 10 autocare care circulă regulat pe ruta

Ungheni Moscova după cum urmează

1 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN UO 001

2 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AP 555

3 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr C WZ 555

4 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN XX 555

5 Autocar Mercedes Daimler BENZ SF 0303 nr UN AU 887

6 Autocar NEOPLAN nr 116 nr UN AT 773

7 Autocar Setra S215HD nr UN SS 555

8 Autocar Setra S215HD nr UN AV 522

9 Autocar Setra S315 GTHD nr UN AW 007

10 Autocar Setra S315 GT nr UN AW 008

34

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Starea tehnică a autocarelor utilizate icircn procesul de transportare corespunde icircn totalitate normelor

existente icircn domeniul transportului internaţional şoferii dispunacircnd de toate actele necesare

Starea tehnică a mijloacelor de transport este icircn corespundere cu normele icircn vigoare de poluare a

mediului standard EURO 2

Pe parcursul anilor de activitate SC bdquoElasticardquo SRL a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor formacircndu-şi o clientelă relativ stabilă icircn domeniul dat

Potenţialii clienţi ai icircntreprinderii la serviciile de transport oferite de icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo

sunt atacirct locuitorii oraşului Ungheni şi satelor din icircmprejurimi cicirct şi locuitorii altor zone din

icircntreaga Republică

Icircn calitate de clienţi ai icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo pot fi enumeraţi atacirct comercianţii mici ce

practică procurarea mărfurilor la un preţ mai avantajos din Moscova pentru realizarea lor pe piaţa

locală şi alte centre raionale cicirct şi alte persoane ce se deplasează cu diferite interese icircn Ucraina şi

Rusia mai ales persoanele ce pleacă la muncă icircn Moscova Desigur că clienţii fideli rămacircn

persoanele ce pleacă la muncă sezonieră icircn Moscova Conform legislaţie Federaţiei Ruse cetăţenii

Republicii Moldova nu au dreptul de şedere pe teritoriul Rusiei mai mult de 3 luni Astfel

muncitorii sunt nevoiţi ca o dată la 3 luni de zile să se icircntoarcă icircn Moldova iar aceasta demonstrează

că SRL ldquo Elasticardquo dispune icircn permanenţă de clienţi

Compania icircşi promovează serviciile prin intermediul anunţurilor publicate icircn presa locală

televiziune prin cablu anunţuri afişate icircn incinta gărilor cu care are icircncheiate contracte de

colaborare

Principalul avantaj al societăţii este că SC bdquoElasticardquo SRL este unica icircntreprindere din Ungheni care

prestează servicii de transport călători pe ruta Ungheni-Moscova iar factorul concurenţă nu are un

impact decisiv asupra activităţii icircntreprinderii

Pe parcursul anilor de activitate SRL bdquoElasticardquo a reuşit să-şi formeze o poziţie fermă pe piaţa

serviciilor de transport a călătorilor şi deasemeni şi-a creat o imagine serioasă peste hotarele ţării

22 Analiza economico ndash financiară a icircntreprinderii

35

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Viabilitatea icircntreprinderii icircn condiţiile concurenţiale de piaţă performanţele acesteia obţinute icircn

procesul desfăşurării activităţii economico- financiare depind icircn mod esenţial de oportunitatea şi

argumentarea deciziilor manageriale

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a icircntreprinderii

la icircncheierea exerciţiului Atacirct analiza pe plan intern cacirct şi cea externă au ca obiectiv determinarea

rentabilităţii a riscului şi icircn final a valorii icircntreprinderii Sursa de date pentru analiza economico-

financiară o constituie documentele contabile de sinteză bilanţul contabil raportul privind

rezultatele financiare şi anexa la bilanţul contabil

Cifra de afaceri este indicatorul fundamental pe baza căruia se apreciază capacitatea unei

icircntreprinderi de a obţine venituri din operaţiunile comerciale curente Icircn termini concreţi ea face

parte din categoria indicatorilor de rezultate economico-financiare contribuind la diagnosticarea şi

evaluarea economică a icircntreprinderii la estimarea eficinţei managementului practicat

Cifra de afaceri exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente fiind unul

dintre cei mai importnţi indicatori de masurare a performanţelor economice ale unei icircntreprinderi

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi oferă informaţii

despre dinamica activităţii şansele de extindere a afacerii sau importanţa icircntreprinderii icircn cadrul

sectorului

Icircntreprinderea SRL ldquoElasticardquo are ca activitate de bază transportul de călători icircn folos public pe ruta

Ungheni-Moscova astfel venitul obţinut de icircntrepridere constituie acele venituri din prestări de

servicii aceasta şi reprezintă cifra de afaceri a icircntreprinderii

Icircn continuare vom calcula şi analiza şi alţi indicatori icircn care va fi icircncadrat şi analizat şi indicatorul

cifra de afaceri sau venit din vicircnzări

Icircn procesul analizei economico-financiare a icircntreprinderii o mare importanţă i se acordă studierii

rentabilităţii veniturilor din vicircnzări deoarece acesta reprezintă indicatorul principal de apreciere a

performanţelor activităţii operaţionale a unei icircntreprinderi

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări reflectă capacitatea icircntreprinderii de a obţine profit icircn urma

vicircnzării produselor finite mărfurilor şi prestării serviciilor adică caracterizează mărimea profitului

obţinut la un leu venituri din vicircnzări Rentabiltatea veniturilor din vicircnzări exprimă legătura care

există icircntre rezultatul financiar şi veniturile din vicircnzări obţinute de icircntreprindere şi se determină icircn

baza raportului dintre mărimea profitului şi valoarea veniturilor din vicircnzări

Formula generală de calcul al rentabilităţii veniturilor din vicircnzări este

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100

Icircn practica analitică pot fi aplicate mai multe variante de calul al rentabilităţii veniturilor din

36

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

vicircnzări

1 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut (pierderii globale)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100

Această rată caracterizează cicirct profit brut a generat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări care

poate fi icircndreptat aticirct la acoperipea cheltuielilor perioadei cicirct şi la formarea profitului din activitatea

operaţională

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se

efectuează icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea activităţii icircntreprinderii

Tabelul 1

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzărilei

2950 5472 7055 4105 1583

2 Profitul brut lei

233 2409 1149 916 -1260

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut rd2rd1100

789 4402 1629 840 -2773

Concluzii Reieşind din rezultatele obţinute icircn urma calculării rentabilităţii venitului din vicircnzări icircn

funcţie de profitul brut se poate afirma că nivelul acestui indicator nu a fost stabil pe parcursul

perioadelor studiate Icircn anul 2006 acest indicator a constituit 789 ulterior icircnsă a cunoscut o

ascendenţă bruscă icircn valoare de 4402 Oscilaţia neordinară a ratei rentabilităţii este dovedită de

valoarea acesteia icircn anul 2008 care a evoluat cu o abatere negativă faţă de anul 2007 de -2773

dar luicircnd icircn considerare că este pozitivă faţă de cea a anului 2006 + 840 se poate afirma că

37

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

situaţia icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo icircn perioada studiată nu a fost una stabilă icircnsă este una relativ

satisfăcătoare

2 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea

operaţională

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [profit (pierdere) din activitatea operaţională venit din

vicircnzări ] 100

Nivelul acestui indicator indică cacirct profit (pierdere) din activitatea operaţională a obţinut

icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări şi permite aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii

vicircnzărilor icircn urma activităţii de bază a icircntreprinderii

Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo calcularea rentabilităţii venitului din vicircnzări se efectuează

icircn baza datelor selectate din Raportul privind rezultatele financiare acest indicator oferă

posibilitatea de a aprecia rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza rezultatului din

activitatea operaţională

Tabelul 2

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul din activitatea operaţională lei

206 2178 604 398 -1574

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din activitatea operaţională rd2rd1100

699 3979 855 156 -3124

Concluzii Icircn cadrul SRL rdquoElasticardquo indicatorul rentabilitatea venitului din vicircnzări calculat icircn

baza rezultatului activităţii operaţionale a evoluat astfel icircncicirct s-a pronunţat o aceeaşi oscilare ca la

38

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

estimarea indicatorului precedent ascendenţă bruscă de la 699 icircn anul 2006 la 3979 icircn anul

2007 şi descendenţa la 855 icircn anul 2008

3 Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la

impozitare

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit (pierdere) picircnă la impozitare venit din vicircnzări ]

100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare caracterizează

corelaţia dintre mărimea profitului picircnă la impozitare şi veniturile din vicircnzări şi arată cicirct profit

contabil a cicircştigat icircntreprinderea la un leu venituri din vicircnzări Icircn comparaţie cu indicatorul

precedent (Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) din

activitatea operaţională) nivelul acestuia se modifică sub influenţa nu numai a veniturilor şi

cheltuielilor operaţionale dar şi sub influenţa veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii

financiară şi din evenimentele exepţionale

Tabelul 3

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profit picircnă la impozitare lei

206 2175 623 417 -1552

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare rd2rd1100

699 3974 883 184 -3091

Concluzii Rentabilitatea venitului din vicircnzări calculată icircn baza profitului picircnă la impozitare icircn

cadrul SRLrdquoElasticardquo a evoluat icircntr-un temp dezechilibrat abaterea profitului picircnă la impozitare

icircn anul 2008 faţă de anul 2007 este negativă şi esenţială de -1552 mii lei anume aceasta a

39

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

influenţat rezultatele obţinute ale ratei rentabilităţii care a marcat o abatere negativă icircn anul 2008

faţă de anul 2007 cu -3091

4Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) reprezintă

indicatorul final icircn sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vicircnzări şi arată cicirct profit net a

generat icircntreprinderea la un leu venit din vicircnzări Analiza icircncepe cu aprecierea generală a

dinamicii nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări Icircn calitate de surse informaţionale sunt

utilizate Raportul privind rezultatele financiare

Se va examina evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vicircnzări icircn comparaţie cu realizării

anului precedent

Tabelul 4

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)

Indicatori Anul 2006(Mii lei)

Anul 2007(Mii lei)

Anul 2008(Mii lei)

Abterea absolută a anului 2007 faţă de 2006(Mii lei)

Abaterea absolută a anului 2008 faţă de 2007(Mii lei)

A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1 Venitul din vănzări lei

2950 5472 7055 4105 1583

2Profitul net (pierdere netă) lei

202 1849 623 421 -1226

Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete rd2rd1100

684 3379 883 199 -2496

Concluzii Icircn conformitate cu calculele efectuate mai sus putem menţiona că icircn cadrul

icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquodevierea profitului net icircn fiecare dintre perioadele studiate au

40

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

influienţat indicatorul rentabilităţii Icircn anul 2006 acest indicator a atins nivelul cel mai jos

comparativ cu ceilalţi ani această valoare a constituit 684 cel mai icircnalt nivel al rentabilităţii

veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete) a fost icircnregistrat icircn anul 2007

cicircnd acesta a constituit 3379

Mai jos icircn Fig1 este prezentată evoluţia rentabilităţii venitului din vacircnzări icircn cadrul SRL

bdquoElasticardquo icircn decursul anilor 2006 2007 şi 2008 icircn funcţie de Profitul Brut Profitul pacircnă la

impozitare Rezultatul operaţional şi icircn funcţie de Profitul Net

Figura1

Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo evoluţia ratelor rentabilităţii formează o imagine

clară şi anume toatele ratele au cunoscut aceeşi tendinţă icircn timp - de creşte şi descreştere piscul

fiind atins icircn anul 2007 Studiind Rapoartele Financiare ale icircntreprinderii am constatat că această

situaţie se datorează faptului că costul vicircnzărilor este minim icircn anul 2007 icircn celelalte perioade icircnsă

41

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

acest indicator depăşind cu mult valoarea anului 2007 Costul vicircnzărilor a influienţat rezultatele

activităţii icircntreprinderii şi respectiv şi ratele rentabilităţii calculate

Icircn procesul desfăşurării activităţii economico-financiare icircntreprinderea utilizează şi consumă

resurse economice numite icircn bilanţul contabil- Active De eficienţa utilizării acestora depinde

capacitatea icircntreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar de a atrage mijloace băneşti de la

cumpărători şi de a achita icircn termenele stabilite datoriile acesteia Unul din cei mai importanţi

indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor care se determină conform

formulei

Rentabilitatea activelor = [ Profit (pierdere) pacircnă la impozitare Valoarea medie a

activelor ) 100

Valoarea medie a activelor se poate calcula ca media aritmetică simplă icircn baza datelor Bilanţului

contabil această modalitate poate fi utilizată icircn scopul simplificării calculelor icircnsă trebuie de

menţionat că calculul valorilor medii după media aritmetică simplă este icircntotdeauna aproximativ

Valoarea medie a activelor = (Valoarea activelor la icircnceputul perioadei + Valoarea activelor la

sfirşitul perioadei) 2

Rentabilitatea activelor icircn teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitatea economică

După conţinutul economic aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

mijloacelor investite icircn circuitul icircntreprinderii indiferent de sursa de finanţare a acestora

Actualmente acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită deoarece nivelul lui demonstrează

capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cicirct mai eficient activele sale

Icircn Tabelul 5 se examineză evoluţia nivelului rentabilităţii activelor icircn cadrul icircntreprinderei SRL

ldquoElasticardquo

Tabelul 5

Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Abaterea anului 2007 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Profit (pierd)picircnă la impozitare lei

206293 2175288 623155 1968995 -1552133

42

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

2Valoarea activelor la icircnceputul anului lei

486352 2182178 4535343 1695826 2353165

3Valoarea activelor la sficircrşitul anului lei

2182178 4535343 5489141 1253165 953798

4Valoarea medie a activelor lei (rd2+rd3) 2

1334265 33587605 5012242 20244955 16534815

5Rentabilitatea activelor (rd1 rd4 100 )

1546 6476 1243 493 -5233

Concluzii Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor icircn cadrul icircntreprinderii SRL

bdquoElasticardquo are o tendinţă de creştere continuă pe parcursul perioadelor de gestiune studiate

Indicatorul rentabilităţii activelor denotă o situaţie favorabilă la icircntreprindere şi totuşi analizicircnd icircn

dinamică acest indicator constatăm faptul că icircn anul 2007 acesta a atins poziţia maximă cu o

valoare de 6476 icircn anul 2008 icircnsă acesta reflectacircnd un rezultat satisfăcator de doar 1243

diminuacircndu-se aticirct faţă de valoarea acestuia icircn anul 2007 cicirct şi icircn anul 2006 acest fapt se datorează

diminuării Profitului pacircnă la impozitare şi creşterii considerabile a Valorii medii a activelor icircn anul

2008

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central icircn aprecierea situaţiei financiare a

firmei Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice icircn cadrul

echilibrului financiar capacitatea de plată lichiditatea solvabilitatea caracterizează una din cele mai

importante condiţii de existenţă a icircntreprinderii pe piaţă ndash posibilitatea de a-ţi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente

Din punct de vedere naţional problema lichidităţii solvabilităţii şi a capacităţii de plată este

suficient de complexă fiind tratată icircn mod diferit icircn lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici

43

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

practice

Figura 2

Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo

Lichiditatea se măsoară cu ajutorul ratelor de lichiditatea se cunosc mai multe rate de lichiditate şi

anume

1 Rata lichiditaţii imediate (lichiditatea absolută) Li - această rată permite să facem

pedicaţii asupra capacităţii de rambursare a datoriilor a plăţilor exigibile1

Rata lichidităţii imediate se calculează

Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt

Dacă această valoare se află icircntre 02-03 ce constituie nivelul admisibil situaţia este bună pentru

icircntreprindere dacă aceasta deţine stocuri creanţe ce pot fi uşor transformate icircn mijloace băneşti icircn

1

Capacitatea de plată

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi onora obiligaţiile de

plată

Lichiditatea Bilanţului contabil

Capacitatea icircntreprinderii de a-şi achita datoriile pe

termen scurt

Lichiditatea activelor

Proprietatea elementelor

patrimoniale de a se transforma icircn

mijloace băneşti

Solvabilitatea pe termen lungCapacitatea

icircntreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă

de timp

44

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

concordanţă cu termenele de plată a obigaţiunilor sale

2 Rata lichidităţii relative (Lr) evidenţiază capacitatea icircntreprinderii de a-şi achită datoriile

la scadenţă fără a fi obligată să-şi vicircndă stocurile

Lr = (Mijloace Băneşti + Creanţe pe Termen Scurt + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe

Termen Scurt lt 1

Nivelul coeficientului trebuie să fie de regulă inferioară lui 1 politica de creditare a mărfurilor icircn

termen de 90 de zile promovată de icircntreprindere precum şi starea financiară a clienţilor săi dă

posibilitatea icircntreprinderii de a avea un nivel admisibil mai mic decicirct 1

3 Rata lichidităţii curente (Lc) arată posibilităţile icircntreprinderii de a-şi transforma icircntr-un

termen scurt bunurile patrimoniale curente icircn mijloace băneşti pentru a efectua plăţi

exigibile

Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1

Acest indicator demonstrează calitatea bunurilor icircntreprinderii Nivelul admisibil trebuie să fie mai

mare ca 1 dacă acesta este egal cu 1 atunci icircntreprinderea se află la situaţia minimă Practica

internaţională arată că dacă rezultatul este cuprins icircntre (12-18) situaţia financiară a icircntreprinderii

este destul de favorabilă iar creditorii vor avea atitudine bună faţă de icircntreprindere Practica ţărilor

cu o economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la icircntreprindere a mijloacelor băneşti

icircn proporţie de (1-15) din totalul activelor este suficient pentru asigurarea plăţilor imediate

Tabelul 6

Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo

Denumirea

indicatorilor

Norma Formula Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Investiţii pe termen scurt 0 0 2678000

Mijloace baneşti 62272 1486489 9191

Datorii pe termen scurt 29818 485610 885828

Active Curente 202627 2438823 2954534

Creanţe pe termen scurt 90060 485252 264636

1Lichiditatea

Absolută

( 02 -

025)

La= ( ITS+MB) DTS 209 306 303

2Lichiditatea

Relativă

( 07 ndash

10)

Lr =

(MB+ITS+CTS)DTS

510 406 333

45

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

3Lichiditatea

Curentă

(12 ndash

20)

Lc = AC DTS 325 5022 333

Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo

putem afirma că nivelul acestui indicator este ridicat icircnsă acest nivel nu icircnseamnă şi peformanţă

icircncacirct nu s-a icircncadrat icircn normele recomandate Valoarea lichidităţii determinate permite

icircntreprinderii de a-şi efectua plăţile la scadenţă dar excesul acestei valori reflectă o structură

iraţională a activelor icircntreprinderii

Rata stabilităţii financiare (Rsf ) reflectă măsura icircn care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent faţă de totalul resurselor Preponderenţa capitalului permanent icircn resursele

financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii oferind un grad ridicat de siguranţă

prin stabilitate icircn finanţare Aceasta reflectă legatura dintre capitalul permanent de care unitatea

dispune icircn mod stabil (cel puţin un an) şi patrimoniul total al acesteia Valoarea minimă care oferă o

stabilitate aceptabilă pentru o firma industrială este de 05

Rata stabilităţii financiare se calculează conform formulei

Rsf = Capital Permanent Total Pasiv

Rata autonomiei financiare (RAf) ndash reflectă gradul icircn care capitalul propriu al icircntreprinderii

asigură autofinanţarea activităţii sale Acest indicator se apreciază pozitiv atunci cicircnd ponderea

capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (icircntre 07-10) Dacă mărimea acestuia este mult mai

mică atunci activele curente ale icircntreprinderii nu mai pot acoperi datoriile pe termen scurt

Rata autonomiei financiare se calculează conform formulei

RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu

Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu icircn finanţarea

tuturor elementelor patrimoniale ale icircntreprinderii Icircn condiţiile normale ale activităţii icircntreprinderii

mărimea acestui indicator este considerată suficientă cicircnd depăşeşte valoarea de 05 astfel riscul

creditorilor va fi redus la minimum icircntreprinderea avicircnd posibilitatea de a-şi achita datoriile din

contul mijloacelor proprii

Rata de autofinanţare a activelor totale se calculează conform formulei

RFa = Capital Propriu Total Activ

Rata solvabilitatii generale(RSg) reflectă capacitatea unei icircntreprinderi de a face faţă tuturor

46

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

scadenţelor sale atacirct pe termen scurt cicirct şi pe termen mediu şi lung Aceasta se determină ca raport

icircntre activele totale şi totalul datoriilor Acest indicator reflectă gradul de acoperire a datoriilor pe

seama activelor totale şi posibilitatea icircntreprinderii de a transforma activele icircn lichidităţi icircn vederea

onorării obligatiilor de plata

Rata solvabilitatii generale se calculează icircn baza formulei

RSg = Total Activ Datorii Totale

Icircn Tabelul 7 sunt efectuate calculele şi prezentate rezultatele indicatorilor stabilităţii financiare a

icircntreprinderii SRL ldquoElasticardquo

Tabelul 7

Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii

Indicatori Anul 2006Mii lei

Anul 2007Mii lei

Anul 2008Mii lei

Abaterea anului 2008 faţă de 2006

Abaterea anului 2008 faţă de 2007

1 2 3 4 5=3-2 6=4-3

1Capital propriu

1627 5932 5305 3638 -627

2Capital permanent

1627 5932 5305 3678 -627

3Total Activ 2082 6417 6191 4109 -226

4Total pasiv 2082 6417 6191 4109 -226

5 Datorii Totale

30 486 886 856 400

RSf rd2rd4 078 092 086 008 -006

RAf rd2rd1 1 1 1 0 0

RFa rd1rd3 078 092 086 008 -006

RSg rd1rd5 694 132 699 -6241 -621

47

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Concluzii Icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo valoarea capitalului propriu şi capitalului

permanent este identică pe parcursul a celor trei perioade analizate acest fapt se datorează lipsei

datoriilor pe termen lung Evoluţia acestor indicatori reflectă o ascendenţă bruscă icircn 2007 de la

1627 mii lei icircn 2006 la 5932 icircn 2007 şi o scădere uşoară icircn 2008 faţă de 2007 cu 627 mii lei

Analizicircnd rata stabilităţii financiare la icircntreprindere am constatat că situaţia la icircntreprindere este

favorabilă şi oferă siguranţa financiară a activităţii acesteia valoarea acestei rate depăşeşte bariera

minimului de 05

Rata autonomiei financiare icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo atingicircnd icircn toate cele trei

perioade valoarea maximă 1 se poate afirma că activele curente ale icircntreprinderii au capacitatea

deplină de acoperire a datoriilor pe termen scurt

Deoarece rata de autofinanţare a activelor proprii la icircntreprindere depăşeşte valorile pragului de 05

icircn toate cele trei perioade studiatea se poate afirma că situaţia icircn cadrul firmei este una pozitivă prin

faptul că permite achitarea datoriilor din contul mijloacelor proprii

Rata solvabilităţii generale la icircntreprindere icircn 2006 a atins o valoare exagerată de 694 icircnsă icircn

următoarele perioade acest indicator atinge o poziţie favorabilă icircnregistricircnd valori de 132 icircn 2007

şi respectiv 699 icircn 2008

Pentru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea

icircntreprinderii de a genera venituri din vicircnzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi

cheltuielilor şi formarea profitului

Icircn acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare ale icircntreprinderii cu veniturile din

vicircnzări pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea informaţiei din Raportul privind

rezultatele financiare

Rezultatele analizei permit apricierea suficienţiei veniturilor de vicircnzări icircn dinamică ( mai ales icircn

condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale) şi realizarea comparaţilor icircntre perioadele de gestiune

De exemplu icircn cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor perioade cu privire la cota

cheltuielilor comerciale sau generale şi administrative icircn totalul veniturilor din vicircnzări

Tabelul 8

Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)

Indicatorul Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Suma lei Cota Suma lei Cota Suma lei Cota

48

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

1 2 3 4 5 6 7 Venituri din vicircnzări 2949657 100 5472464 100 7054678 100 Costul vicircnzărilor

2716783 9210 3063449 5598 5905641 8371 Profit brut (pierderea globală) 232874 789 2409015 4402 1149037 1629 Alte venituri operaţionale 33244 112 - - - - Cheltuieli comerciale 85 0003 - - - - Cheltuieli generale şi administrative

32787 111 193914 354 317178 450

Alte cheltuieli operaţionale

26933 091 37431 068 228145 323RezultatulDin activitatea operaţionalăprofit (pierdere)

206293 699 2177670 3979 603714 856

Rezultatul din activitatea de icircnvestiţiiprofit (pierdere)

- -- -

- -

Rezultatul din activitatea financiarăprofit (pierdere)

- - -2382 - 19441 028

Rezultatul din activitate economico-financiarăprofit (pierdere)

206293 699 2175288 3975 623155 883

Rezultatul excepţional profit (pierdere)

- - - - - -

Profitul (pierdere) perioadei de gestiune picircnă la impozitare

206293 699 2175288 3975 623155 883

Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit

4403 015 326293 596 - -

Profit net (pierdere netă) 201890 684 1848995 3379 623155 883

49

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Concluzii Cercetarea indicatorilor pe trei perioade icircn cadrul icircntreprinderii SRL bdquoElasticardquo şi

anume raportarea acestora la venitul din vicircnzări ne oferă posibilitatea de a analiza icircn dinamică

evoluţia acestora Costul vicircnzărilor la această icircntreprindere a manifestat o abatere substanţială icircn

anul 2007 faţă de ceilalţi ani estimicircnd o pondere de doar 5598 din venitul din vicircnzări pe cicircnd icircn

2006 această cotă a constituit 9210 iar icircn 2008 8371 Icircncicirct ceilalţi indicatori nu au manifestat

o tendinţă aticirct de bdquobrutalărdquo putem afirma că anume influienţa acestui indicator icircn anul 2007 a

generat creşterea rezultatelor activităţii intreprinderii icircn raport cu ceilalţi ani cercetaţi

Pentru a desfăşura o activitate profitabilă orice unitate de producţie trebuie să dispună de un

potenţial tehnico-material bine argumentat

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant icircntre factorii de producţie deoarece este cel mai mobi

element al acestora

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre efectul obţinut şi mărimea

efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe

se concretizează icircn creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi nu icircn

reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie Icircn practica analitică eficienţa utilizării

mijloacelor fixe de producţie poate fi examinată cu ajutorul mai multor indicatori generalizatori

sintetici Icircnsă icircn cele mai dese cazuri se apelează la următorii indicatori calitativi

1 Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul

producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie

Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)

2 Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) este un indicator invers proporţional cu

randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie ce

revine la un leu producţie fabricată

Cmf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Volumul producţiei fabricate ) 100 (bani)

3 Icircnzestrareea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor

fixe de producţie ce revine la un muncitor icircn schimbul cu durată maximă

Imf = ( Valoarea medie a mijloacelor fixe Numărul total al muncitorilor icircn schimbul cu durată

maximă) 1000 (lei)

De regulă cu cicirct acest indicator este mai mare cu aticirct gradul de icircnzestrare a icircntreprinderii cu

mijloace fixe de producere este mai pronunţat

Tabelul 9

Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

50

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Ritmul (2006-2007)

Ritmul (2007-2008)

A 1 2 3 4=(31)100 5=(32)100

1Volumul producţiei fabricate (mii lei)

2950 5472 7055 23915 12893

2Numărul de muncitori icircn schimbul cu durată maximă (persoane)

5 9 17 340 18889

3Valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie (mii lei)

1197 2241 4606 38480 20553

4Icircnzestrarea muncii cu mijloace fixelei (rd3rd2)1000)

239400 249000 270941 11318 10881

5Capacitatea mijloacelor fixe bani (rd3rd1)100

4057 4095 6529 16093 15944

6 Randamentul mijloacelor fixe lei (rd1rd3)

246 244 153 6220 6270

Concluzii Examinacircnd datele tabelului se observă că icircncadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo

randamentul mijloacelor fixe a cunoscut un ritm negativ icircnsă capacitatea mijloacelor fixe a evoluat

pozitiv de la 4057 icircn 2006 la 4095 icircn 2007 şi 6529 bani la 1 leu producţie fabricată icircn 2008 la fel

şi icircnzestrarea muncii cu mijloacelor fixe a reflectat o tendinţă pozitivă astfel icircnregistricircnd un ritm

de creştere icircn anul 2008 de 16093 faţă de anul 2006 şi respectiv 15944 faţă de 2007 Icircn urma

analizei acestor inficatori calitativi putem afirma că activitatea icircntreprinderii este orientată spre o

ascendenţă icircn ceea ce priveşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie

51

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn condiţiile economiei de piaţă obţinerea veniturilor maxime cu cheltiuieli minime este scopul

de bază al fiecărui agent economic Cerinţele pieţei sunt destul de dure fapt ce necesită respectarea

unei concordanţe icircntemeiate cu preţurile la produsele finite şi eforturile depuse icircn activităţile

desfăşurate

Respectarea unei transparenţe justificate dintre consumurile şi cheltuielile pe care le suportă

icircntreprinderea icircn activitatea sa pe parcursul perioadei de gestiune icirci permit acesteia să efectueze un

control permanent asupra mecanismului de formare a costurilor inclusiv sub efortul propriu al

colectivului de muncă

Reducerea cheltuielilor şi consumurilor cu numai 1 contribuie la majorarea cu mult mai mare aticirct

a profitului brut cicirct şi a profitului perioadei de gestiune picircnă la impozitare decicirct majorarea cu 1 a

venitului din vicircnzări Icircn acest context este necesar a evidenţia sarcinile principale ale analizei sub

două aspecte

I Privind analiza consumurilor

II Privind analiza cheltuielilor

Aprecierea generală a icircntreprinderii pe feluri de ectivităţi

Aprecierea costului la 1 leu venituri din vicircnzări nete

Analiza cheltuielilor generale şi administrative

Analiza altor cheltuieli

Evidenţierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor icircntreprinderii pe viitor şi

elaborarea măsurilor concrete privind implimentarea acestora icircn practică

Icircn unităţile de producţie ca SRLrdquoElasticardquo costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv al serviciilor

prestate care constă din consumurile directe şi indirecte de producţie aferente acestora

La finele perioadei de gestiune costul vicircnzărilor reflectă costul efectiv icircn Raportul privind

rezultatele financiare şi se scade venitul obţinut din vicircnzări la determinarea profitului brut al

icircntreprinderii

Pe licircngă cheltuielile activităţii operaţionale icircn practica analitică se utilizează şi cheltuielile

activităţii neoperaţionale care după conţinut cuprind cheltuielile suportate de icircntreprindere la

desfăşurarea altor activităţi

- cheltuielile activităţii de investiţii

- cheltuielile activităţii financiare

- pierderile excepţionale

Pentru a efectua analiza la această etapăse utilizează datele din cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo din perioadele de gestiune 2006 2007 şi 2008 reflectate icircn Anexa la Raportul privind

rezultatele financiare

52

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Tabelul 10

Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică

2006 mii lei

2007mii lei

2008 mii lei

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2006

AbatereaAnului 2008 faţă de anul

2007 A 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total

2777 3294 6451 3674 3157

11 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906 3189 2843

12 Cheltuieli comerciale

- - - - -

13 Cheltuieli generale şi administrative

33 194 317 284 123

14 Alte cheltuieli operaţionale

27 37 228 201 191

2Cheltuieli ale activităţii de investiţii

- - - - -

3Cheltuieli ale activităţii financiare

- 9 - - -9

4 Pierderi excepţionale

- - - - -

Total cheltuieli (rd1+rd2+rd3+rd4)

2777 3303 6451 3674 3148

Concluzii Icircn baza datelor din cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo şi icircn urma calculelor efectuate

şi reflectate icircn tabel se constată că la icircntreprindere s-a icircnregistrat o tendinţă de majorare a

cheltuielilor totale icircn 2006 au fost icircnregistrate cheltuieli icircn valoare de 2777 mii lei icircn 2007 de

3303 mii lei iar icircn 2008 cheltuielile totale ale icircntreprinderii au constituit 6451 mii lei Această

tendinţă de creştere poate fi justificată şi prin faptul că o dată cu tendinţa de creştere a cheltuielilor

este prezentă şi o ascesiune a veniturilor din vicircnzări mii lei Abaterea este determinată de majorarea

costului vicircnzărilor fiind icircnregistrată o abatere a acestui indicator din 2008 faţă de 2006 de +3189

mii lei şi din 2008 faţă de 2007 de +2843 mii lei Icircn aceeaşi perioadă se constată şi o creştere

considerabilă a cheltuielilor generale şi administrative care icircn 2006 au fost estimate la o valoare de

33 mii lei iar icircn 2008 acest indicator a atins valoarea de 317 mii lei Icircn cadrul icircntreprinderii SRL

rdquoElasticardquo cheltuielile din activităţile financiare de investiţii precum şi pierderile excepţionale nu

53

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

au contribuit la influienţa generală a cheltuielilor icircntreprinderii icircncicirct acestea lipsesc ori acestea

icircnregistrează valori nesemnificative

Analiza costului la 1 leu venit din vicircnzări reprezintă următoarea etapă a analizei efectuate

icircn cadrul icircntreprinderii SRLrdquoElasticardquo aceasta se elaborează icircn baza datelor de la icircntreprindere

selectate din Raportul privind rezultatele financiare pentru anii respectivi

Tabelul 11

Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări

Indicatori Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

A 2 3 4

1Venitul din vicircnzări mii lei 2950 5472 7055

2 Costul vicircnzărilor 2717 3063 5906

3Costul la 1 leu venituri din vicircnzări

[ (rd2 rd1) 100 ] (bani)

9210 5598 8371

Concluzii Icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo venitul din vicircnzări precum şi costul vicircnzărilor au cunoscut o

ascensiune paralelă pe parcurrsul perioadei supuse analizei icircnsă nu este şi simetrică Astfel acest

fapt este vizibil la calcularea indicatorului Costul la 1 leu venituri din vicircnzări Rezultatele obţinute

dovedesc faptul că situaţia cea mai avantajoasă la icircntreprindere a fost icircnregistrată icircn anul 2007 cacircnd

costul la 1 leu venituri din vicircnzări a constituit 5598 bani acelaşi indicator icircn 2006 a fost estimat la

o valoare de 9210 bani iar icircn 2008 la 8371 bani Icircn Figura 3 de mai jos este reflectată imaginea

grafică a evoluţiei costului la 1leu venituri din vicircnzări

54

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Figura 3

Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări

Icircn urma procesului de cercetare şi analiză icircn cadrul SRL bdquo Elasticardquo se poate atesta situaţia la

icircntreprindere ca una bună icircnsă nu excelentă Această apreciere se datorează faptului că icircn urma

calculării şi analizei indicatorilor se constată o lipsă a echilibrului icircn tendinţa de dezvoltare

genearată de perturbările specifice ale valorilor indicatorilor calculaţi icircn anul 2007 faţă de ceilalţi

ani cercetaţi acest fapt este bine reflectat icircn figurile de mai sus Cu toate acestea activitatea

icircntreprinderii are o tendinţă de echilibrare şi stabilitate financiară fapt dovedit de indicatorii

stabilităşii financiare toţi marcicircnd un nivel optimist Indicatorii de lichiditate reflectă o situaţie mai

puţin avantajoasă dar nu prin lipsa de lichidităţi la icircntreprindere ci prin excesul acestora care dacă

ar fi puse icircn circulaţie ar putea aduce rezultate şi eficienţă sporită a activităţii icircmtreprinderii

Analizicircnd eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie am constatat că icircntreprinderea tinde spre

o ascendenţă ceea ce favorizează stabilităţii activităţii operţionale a icircntreprinderii Cheltuielile

icircntreprinderii reflectă o situaţie pozitivă icircnsă dezichilibrată fapt ce se datorează valorilor atinse de

costul vicircnzărilor icircn dinamică

55

• MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI A REPUBLICII MOLDOVA
• Universitatea de Stat din Republica Moldova
• Facultatea Ştiinţe Economice
• Catedra Management
• Autor Croitoru Ana
• Conducător ştiinţific Cernei Mihai
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL lsquolsquoELASTICArsquorsquo
• CAPITOLUL III BUSINESS-PLANIFICAREA IcircN CADRUL SRL bdquoELASTICArdquo
• INTRODUCERE
• Sun Tzu Arta Războiului sec 400 icirc H
• CAPITOLUL I FUNDAMENTELE TEORETICE ALE
• BUSINESS-PLANIFICĂRII
• 11 Definirea tipologia şi rolul planificării afacerii
• 12 Planul de afaceri ca instrument al planificării şi administrării afacerii
• Tabelul 1
• Surse de date
• Tabelul 2
• Modele de structuri de planuri de afaceri
• 13 Strategii economice de afaceri definire componente tipologie şi modele de elaborare
• CAPITOLUL II ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A SRL rdquoELASTICArdquo
• Tabelul 1
• Asociaţii icircntreprinderii
• Experienţa profesională
• Organele de conducere ale SC bdquoElasticardquo SRL sunt
• Organigrama 1
• Personalul Icircntreprinderii
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= [ Profit(pierdere) venit din vicircnzări ] 100
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări= (Profit brut venit din vicircnzări) 100
• Tabelul 1
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului brut
• Tabelul 2
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului din activitatea operaţională
• Tabelul 3
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului (pierderii) picircnă la impozitare
• Rentabilitatea venitului din vicircnzări = [ profit net (pierdere netă) venit din vicircnzări ] 100
• Tabelul 4
• Rentabilitatea veniturilor din vicircnzări calculată icircn baza profitului net (pierderii nete)
• Figura1
• Evoluţia rentabilităţii venitului din vicircnzări
• Tabelul 5
• Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor
• Figura 2
• Conexiunea noţiunilor ldquocapacitatea de platărdquo ldquolichiditateardquo şi ldquosolvabilitateardquo
• Li = ( Mijloace băneşti + Investiţii pe Termen Scurt) Datorii pe Termen Scurt
• Lc = Active Curente Datorii pe Termen Scurt gt 1
• Tabelul 6
• Analiza lichidităţii icircn icircntreprinderea SRL bdquoElasticardquo
• Concluzii Icircn urma efectuării calculelor indicatorilor lichidităţii icircn cadrul SRL bdquoElasticardquo
• RAf = Capitalul Permanent Capital Propriu
• RFa = Capital Propriu Total Activ
• RSg = Total Activ Datorii Totale
• Tabelul 7
• Indicatorii stabilităţii financiare a icircntreprinderii
• Tabelul 8
• Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare (lei)
• Rmf = Valoarea producţiei fabricate Valoarea medie a mijloacelor fixe (lei)
• Tabelul 9
• Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe
• Tabelul 10
• Analiza structurii cheltuielilor icircntreprinderii pe feluri de activităţi icircn dinamică
• Tabelul 11
• Analiza factorială a costului la 1 leu venituri din vicircnzări
• Figura 3
• Evoluţia costului la 1leu venituri din vicircnzări