În spiritul Constituþiei României din 1991,sintagma cetãþenii români, între care nu esteadmisã niciun fel de discriminare, este alcãtuitãdin douã tipuri de „materii prime“, de o partepoporul român cu identitate etnicã unitarã ºi decealaltã parte persoane cu identitate etnicã mi -no ritarã. Articolul 54, alin. 1 din Constituþieimpune tuturor cetãþenilor „fidelitatea faþã deþarã“ ca pe o datorie „sacrã“, în timp ce respec -ta rea legii fundamentale este obligatorie.

Aºa cum rezultã din documentele istorice,ucrainenii din România - este vorba despre ceidin nordul ºi nord-estul þãrii - trãiesc în mijlo -cul poporului român de aproape 700 de ani,fiind buni cetãþeni. Ataºamentul la idea lu -rile cele mai înalte ale þãrii a fost ºi este ocon stantã a lor. Ei au fost prezenþi în toateac þiu nile politice ºi sociale care au vizatcreº terea, dezvoltarea, lupta pentru inde -pen denþã a statului român. Remarcabilã afost prezenþa ucrainenilor ca luptãtori înRãz boiul de Independenþã din 1877, iar maitârziu, în cele douã rãzboaie mondiale. Mi -li tarii români de naþionalitate ucrai nea nã ºi-au fãcut datoria faþã de þarã „fãrã murmur ºifãrã ºovãire“, iar elita ucrai neanã, puþin nu -meroasã faþã de populaþia majoritarã, ºi-aadus contribuþia la civilizaþia ºi cultura ro -mâ neascã. Prin umare, România, în toatepe rioadele ei de înflo rire, în toate perioade -le cruciale de afirmare ca stat naþional, chiarºi în cea interbelicã, a numãrat printre ceimai merituoºi fii ai þãrii ºi pe ucrainenii ro mâni.Iatã de ce ei au câºtigat, în Ro mânia, un dreptinalienabil de cetãþeni egali cu toþi cei lalþi.

ªi astãzi, în mod cert, ucrainenii care trãiescîn România sunt cetãþeni loiali întru totul þãriiºi statului unitar naþional român, iar întreaga lorviaþã se dedicã respectãrii a tot ceea ce estebine pentru poporul român ºi, bineînþeles, pen-tru comunitatea ucraineanã. Ei sunt încrezãtoricã se vor bucura în continuare de înþelegereanecesarã pentru a desfãºura o viaþã etnicã aunei minoritãþi naþionale în deplin respect faþãde Constituþia þãrii ºi legile ei ºi cã vor puteaprogresa odatã cu dezvoltarea pe care o va în -registra România, poporul român în ansamblu,mai cu seamã acum când cetãþenii români suntºi cetãþeni europeni.

2013 este Anul european al cetãþenilor, fiindconsacrat drepturilor care decurg din statutulde cetãþean al UE. Aceste drepturi sunt înscriseîn Tratatul UE ºi vin în completarea drepturilornaþionale. De valorificarea lor beneficiazã, pede o parte cetãþenii ºi, pe de altã parte, UE îngeneral, atât din punct de vedere economic, câtºi din punctul de vedere al sprijinului manifes-tat de populaþie faþã de proiectul european.

Raportul Comisiei Europene privind cetãþe-

nia UE indicã faptul cã cetãþenii europeni nuprofitã din plin de drepturile lor, întrucât nu lecunosc. Scopul desemnãrii Anului european al

cetãþenilor 2013 este de a relansa dezbaterileprivind cetãþenia UE ºi de a-i informa pe cetã -þenii Uniunii despre drepturile care le revin.

În calitatea lor de cetãþeni ai UE, cetãþeniiromâni beneficiazã de un set de drepturi supli-mentare.

Dreptul la liberã circulaþie ºi ºedere pe te -ritoriul statelor membre ºi dreptul de a nu fidiscriminat pe motiv de cetãþenie. Cetãþenii UEau dreptul de a circula ºi de a locui oriunde peteritoriul Uniunii Europene. Trebuie, însã, sãrespecte unele condiþii. De exemplu, la intrareaîn altã þarã a UE, li se poate cere sã arate un actde identitate.

Dreptul de a alege ºi de a candida la ale -geri. Când locuieºte cineva în altã þarã din UE,are dreptul sã voteze ºi sã candideze la alegerile

locale ºi pentru Parlamentul European organi-zate în þara respectivã.

Dreptul de a adresa petiþii. În virtutea aces-tui drept se pot transmite Parlamentului Euro -pean preocupãrile ºi nemulþumirile cetãþenilorUE.

Dreptul de a se bucura de protecþie dinpartea auto ritãþilor consulare ale oricãrui statmembru, în cazul în care statul al cãrui resor-tisant este nu e reprezentat în þara respectivã.

Dreptul de a solicita Comisiei Europene sãpropunã noi acte legislative.

Servicii medicale în strãinãtate. Potrivit le -gislaþiei UE, cetãþenii Uniunii Europene audreptul la servicii medicale în alte þãri dinUE ºi, în anumite condiþii, dreptul de a soli -cita rambursarea costurilor de la casa naþio -nalã de asigurãri de sãnãtate.

Studii în strãinãtate. Cetãþenii UniuniiEuro pene au dreptul de a studia într-o altãþarã europeanã, în aceleaºi condiþii ca ºicetãþenii acesteia.

Preþuri mai mici la convorbirile pe tele-fonul mobil. Valoarea facturii unui cetãþeaneuropean pentru servicii de roaming pe du -rata ºederii în altã þarã din UE nu poatedepãºi un anumit plafon decât dacã se soli -citã operatorului acest lucru.

Pentru a marca Anul european al cetãþe-nilor 2013, în þara noastrã, la nivelul Re -prezentanþei Comisiei Europene în Ro -mânia, a fost organizatã, la 26 septembrie

a.c., o cafenea literarã interculturalã, intitulatã„Cetãþenie europeanã ºi dialog intercultural“.La eveniment au participat scriitori din diversecomunitãþi etnice care au citit bilingv din ope -rele lor. A fost una dintre cele mai im por tantereuniuni literare la care ºi-au adus contribuþiaºapte poeþi ºi prozatori minoritari din þaranoastrã.

Din partea comunitãþii ucrainene, cunoscu-tul prozator Corneliu Irod a citit în ucraineanãºi românã un emoþionant fragment din po -ves tirea „Frunza mea, muceda mea“, o prozãsen sibilã, de atmosferã ce amintea de can-doarea ºi simplitatea „Moromeþilor“ lui MarinPreda.

Ion ROBCIUC

Serie nouå, nr. 251-252 / noiembrie 2013

AA nn uu ll ee uu rr oo pp ee aa nn aa ll cc ee tt åå ÆÆ ee nn ii ll oo rr 22 00 11 33

Sediul Parlametului European din Bruxelles

2 Curierul UCRAINEAN

UUR cere sprijin românesc ºi european pentrusemnarea Acordului de asociere între Ucraina ºi UE

Domnului TRAIAN BÃSESCU,Preºedinte al României

Stimate Domnule Preºedinte,

În calitate de deputat al minoritãþii ucrai ne -ne în Parlamentul României, am apreciat din-totdeauna eforturile pe care le-aþi întreprinsprivind aderarea în spaþiul Schengen a þãrilornoi membre. În acest sens, demersurile susþi -nute de dumneavoastrã au un rol important înviitoarea aderare a Ucrainei în Uniunea Eu ro -peanã. Integrarea în spaþiul politic, economicºi juridic european este o prioritate a ei. Carepre zentant al minoritãþii ucrainene, vã trans-mit aceastã scrisoare cu rugãmintea de a spri-jini, pe cãi diplomatice, Ucraina în demersulsãu de asociere cu Uniunea Europeanã.

Opþiunea europeanã a devenit esenþialãpentru politica extemã a Ucrainei, iar valorileeu ro pene reprezintã baza dezvoltãrii sale.Ucrai na a depus ºi depune în continuare efor-turi foarte mari pentru a îndeplini criteriileprivind semnarea Acordului de asociere ºi azo nei de liber schimb cu Uniunea Europeanã.Aºa cum a dec1arat ºi preºedintele Viktor Ia -nu kovyci, Ucraina acordã o mare semnificaþiedialogului cu Uniunea Europeanã ºi conso -lidãrii relaþiilor cu aceastã importantã organi-zaþie.

Ucraina aºteaptã aprobarea unei deciziipozitive la Summitul „Parteneriatului Estic“care va avea loc la Vilnius, în luna noiembrie aacestui an. La 10 decembrie 2012, Consiliulpentru Afaceri Exteme al UE a aprobat un do -cu ment referitor la Ucraina în care ºi-a expri-mat dispo ni bilitatea de a semna Acordul deaso ciere cu Ucraina la Summitul „Parten e -riatului Estic“ de la Vilnius în noiembrie 2013,cu con diþia ca partea ucraineanã sã demon-streze o acþiune de ci sivã ºi progrese concreteîn ceea ce pri veº te reformarea legislaþiei elec -to rale, solu þionarea problemei legate de aplica -rea se lec tivã a justi þiei ºi continuarea refor -melor prevãzute în Agenda de asociere.

Intrarea în Uniunea Europeanã rãmâneprio ritarã ºi suntem convinºi cã România vaspri ji ni, ca stat membru al Uniunii Europene,de mer sul Ucrainei de aderare la UE.

Va mulþumesc!

Cu deosebitã consideraþie,

Deputat Ion MAROCICO,Uniunea Ucrainenilor din România

Domnului preºedinte ªtefan BuciutaDomnului prim-vicepreºedinte Ion Robciuc

Stimate Domnule Preºedinte,Stimate Domnule Prim-vicepreºedinte,

Vã mulþumesc pentru scrisoarea pe care mi-aþi adresat-o cu privire la apropiatul summit dela Vilnius în cadrul cãruia Ucraina, alãturi deRe publica Moldova ºi Georgia, urmeazã sãpara feze Acordul pentru Crearea Zonei de Li -ber Schimb cu Uniunea Europeanã.

Împãrtãºind aspiraþiile europene ale Ucrai -nei, îmi exprim, ºi pe aceastã cale, încre dereacã în cadrul Summitului „Parteneriatului Es tic“se vor întruni toate condiþiile care sã per mitãsemnarea, într-un viitor cât mai apropiat, ºi a

Acordului de asociere între Ucrai na ºi Uniu neaEuropeanã, la fel ºi în cazul celorlalte douãstate. De asemenea, sunt convins cã Uniu neaEuropeanã îºi va manifesta întreaga sa deschi -dere în vederea adoptãrii unei decizii pozitive.

Stimaþi Domni,

Mã folosesc de acest prilej pentru a vã asi - gu ra cã în calitatea mea de deputat europeandin România, dar ºi ca reprezentant al comu -nitã þii maghiare din România în ParlamentulEu ro pean, am fost ºi voi fi un susþinãtor alaspira þii lor europene ale Ucrainei ºi implicit alpa ra fã rii Acordului de asociere cu UniuneaEuropeanã.

Cu stimã,

Pentru a sprijini semnarea Acordului deasociere cu UE, Uniunea Ucrainenilor dinRomânia a lansat un apel de susþinere a de -mer sului Ucrainei în aceastã di rec þie, ex pli -când cã au fost îndeplinite crite rii le necesare.Aºa cum a arãtat preºedintele Ucrainei ViktorIanukovyci, în Ucraina s-au realizat ºi se reali -zeazã transformãri fãrã precedent, ca dimensi-une ºi profunzime, în toate sferele vieþii so -ciale. Se modificã în mod radical sistemul judi-ciar ºi sistemul de ordine publicã, se dezvoltãinstituþiile statului de drept (în acest context seînscriu ºi drepturile minoritãþilor naþionale),se îmbu nã tãþesc condiþiile pentru mediul de

afa ceri, se modernizeazã sectorul energetic.Apelul UUR a fost trimis Domnilor Martin

Schulz, preºedintele Parlamentului European,ºi José Manuel Barroso, preºedintele ComisieiEuropene, precum ºi celor 33 de membri aiParlamentului European din partea României.

Iniþiativa Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia s-a înscris pe linia demersurilor Congre -sului Mon dial al Ucrainenilor ºi al unor ONGcare, împreunã, susþin sem narea Acordului deasociere dintre Ucraina ºi UE la Summitul dela Vilnius.

Ion ROBCIUC

Deputatului din partea României în Parlamentul european

Stimate Domnule Deputat,

În contextul pregãtirilor pentru semnareaAcordului de asociere ºi crearea zonei de liberschimb dintre Ucraina ºi Uniunea Europeanãîn timpul Summitului „Parteneriatului Estic“,la Vilnius, în noiembrie 2013, comunitateaucraineanã din România vã aduce la cunoºtinþãcã integrarea europeanã este consideratã deUcraina, stat vecin ºi prieten al României, cafiind o prio ritate strategicã a politicii saleexterne.

Încã de la începutul negocierilor privindAcordul de asociere dintre Ucraina ºi UE, careva deveni un punct de reper important în isto-ria relaþiilor Uniunii Europene cu Ucraina ºi înrealizarea aspiraþiilor de integrare europeanã acelui mai mare vecin al României, pãrþile auefectuat ample lucrãri privind apropiereaUcrainei de Europa unitã. Rezultatul acestuilucru îl constituie, în special, parafarea, la 30martie 2012, a Acordului de asociere ºi creareazonei de liber schimb aprofundate ºi cuprinzã-toare.

Partea ucraineanã sperã cã, în cadrulSummitului „Parteneriatului Estic“, UniuneaEuropeanã va lua o decizie pozitivã privindîncheierea Acordului amintit mai sus.

Noi, ucrainenii din România, suntem mân-dri de succesele Ucrainei, patria noastrã etnicã,ºi de progresele sale privind integrarea euro -pea nã.

Totodatã, suntem recunoscãtori României,patriei noastre, pentru sprijinul consistent acor-dat procesului de apropiere a Ucrainei deUniunea Europeanã.

ªtiind cã România, stat prieten al Ucrainei,se numãrã printre susþinãtorii activi ai semnãriiAcordului menþionat în cadrul Summitului dela Vilnius al UE, ne adresãm Dvs., stimateDomnule Deputat, cu rugãmintea de a susþine,în numele României, semnarea Acordului deasociere între Ucraina ºi UE la nivelul Parla -mentului European.

Suntem siguri cã semnarea Acordului deasociere între Ucraina ºi Uniunea Europeanãva da un impuls în plus amplei extinderi acooperãrii între Ucraina, ca posibil viitor mem-bru al UE, cu România ca stat membru alUniunii Europene.

În numele comunitãþii ucrainene dinRomânia,

Cu respect,

Apelul de susÆinere ademersului Ucrainei

PreºedinteleUniunii Ucrainenilordin România,

ªtefan BUCIUtA

Prim-vicepreºedinteleUniunii Ucrainenilordin România,

Ion ROBCIUC

Cãtre Uniunea Ucrainenilordin România

Cãtre PReªeDInÞIA ROMÂnIeI

Iuliu WInkleR

La 23 noiembrie a.c., poporul ucraineanmarcheazã Ziua memoriei victimelor Holodo mo -rului din Ucraina, o crimã de neimaginat, unicã înistoria umanitãþii, care a avut loc în inima Europeiîn anii 1932-1933. Acum 80 de ani, Holodomorula fost provocat de Stalin, care a ordonat colec-tivizarea forþatã a agriculturii ºi i-a lipsit pe þãranide orice ajutor, fiindu-le confiscate grânele ºi toateprodusele de consum din gospo dãrii. Se estimeazãcã în perioada Holodo morului mureau în fiecare zi25.000 de oameni. Adevãrata dimensiune a dezas-trului a fost întotdeauna ascunsã în perioadaUniunii Sovietice, fiind adusã în atenþia opinieipublice abia dupã ce Ucraina a obþinut indepen-denþa, în 1991.

La 15 mai 2003, Rada Supremã a Ucrainei avotat o rezoluþie prin care Holodomorul a fostdeclarat genocid organizat deliberat de autoritãþilecentrale sovietice împotriva naþiunii ucrainene.Guvernele ºi parlamentele mai multor þãri au re -cunoscut în mod oficial Holodomorul drept geno-cid. Din pãcate, mai existã oameni în Ucraina ºi înlume care neagã Holodomorul ca act de genocid.

Dupã cum informeazã agenþia UNIAN, pebaza rezultatelor sondajului realizat în lunaoctombrie 2013 de grupul de studii sociologice„Rating“, majoritatea ucrainenilor (66%) susþinafir maþia potrivit cãreia Holodomorul din anii1932-1933 a fost un genocid al poporului ucrai -nean. 22% dintre persoanele chestionate nu suntde acord cu aceastã afirmaþie, iar 12% dintrerespondenþi încã nu ºi-au clarificat opinia.

Anul acesta s-a înregistrat cel mai mare pro-cent, din ultimii patru ani, de respondenþi carecon siderã Holodomorul drept genocid. Potrivitson dajului grupului „Rating“, în 2010 acest pro-cent era de 61%, în 2011 - 58%, în 2012 - 59%, iaranul acesta de 66%. Numãrul acelora care respingrecunoaºterea Holodomorului drept genocid ascãzut, în perioada 2010-2013, de la 25% la 22%.

Teza referitoare la genocid este împãrtãºitã de

peste 80% dintre locuitorii vestului, centrului ºinordului Ucrainei, precum ºi de peste 50% dintrerespondenþi din estul ºi aproape 40% din sudulþãrii ºi din Donbas.

Creºteri ale acestui parametru s-au înregistratîn toate regiunile, cu excepþia celor din sudul þãrii.

Teza privind genocidul este împãrtãºitã deaproape 90% dintre alegãtorii liderului „Svo -boda“, Oleh Teahnybok, ai ex-premierului IuliaTymoºenko ºi ai liderului fracþiunii „Batkivºcina“,Arseni Iaþyniuk, de aproape 80% dintre alegãtoriiliderului partidului „UDAR“ al lui Vitali Klyciko,ºi ai deputatului Petro Poroºenko, de peste 50%dintre alegãtorii preºedintelui Ucrainei, ViktorIanu kovyci, ºi peste 40% ai liderului PartiduluiComunist, Petro Symonenko.

Nu s-a înregistrat în cadrul electoratului nici-unui lider mai mulþi adversari, decât adepþi aiaces tei teze, menþioneazã autorii studiului. Dease menea, ea este acceptatã de toate categoriile devârstã ale populaþiei, indiferent de nivelul de edu-caþie sau de sex, cele mai multe persoane indeciseînregistrându-se în rândul tinerilor.

Locuitorii satelor sunt cei care îmbrãþiºeazãmai mult teza privind Holodomorul ca genocidcom parativ cu locuitorii oraºelor (79% faþãde 60%).

Dintre respondenþii care considerã limba ucrai -neanã drept limbã maternã, aproape 90% sunt deacord cu faptul cã Holodomorul din anii 1932-1933 a fost genocid al poporului ucrainean.

În acelaºi timp, împãrtãºesc aceastã tezã 60%dintre respondenþii care considerã cã limba lormaternã este atât ucraineana, cât ºi rusa, iar dintrecei care considerã cã limba lor maternã este rusa,doar aproape 40%.

Sondajul s-a realizat în perioada 26 septembrie- 6 octombrie 2013 pe un eºantion de douã mii derespondenþi.

Ion ROBCIUC

53Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat la

Tipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

A intrat în bunul obicei al organizaþiilor lo ca -le, judeþene ºi municipale ale Uniunii noastre, caîn aceastã perioadã, de sfârºit de an calen da ris -tic, sã întocmeascã planuri de activitãþi cul turalepe anul urmãtor. Comisia de specialitate a Uniu -nii Ucrainenilor prezintã Radei pentru dez ba tereºi aprobare proiectul Programului de acti vitãþi.

Referitor la întocmirea planului de acþiuniculturale pe 2014 sugerez:

2014 este anul Taras ªevcenko. Activitãþilededicate acestui eveniment sã fie planificate peîn treaga perioadã a anului. Sã nu fie sufocatãluna martie.

Organizarea mai multor activitãþi la sate, cucheltuieli minime. Spre exemplu: „Întâlnirea cumuzica ºi poezia“ la care sã fie invitaþi 2-3 poeþi,2-3 grupuri vocal-instrumentale. Durata mani-festãrii sã nu depãºeascã o orã ºi jumãtate. La oasemenea manifestare pot fi invitaþi ºi 2-3 recita-tori de excepþie.

Stabilirea manifestãrilor emblematice, spreexemplu: „Convieþuiri“ în judeþul Suceava, „Fes - tivalul colindelor“ de la Sighetu Marmaþiei ºialtele, cu condiþia ca programul sã nu depã ºeas -cã 3-4 ore într-o zi. Îmi vine în minte des fã ºu - rarea „Festivalului Minoritãþilor“ din 15-16 iu lie,la Ulma, ce a depãºit ºase ore din care o trei mevorbãrie, exceptând prezentatorul, Euse bieFraseniuc, care s-a achitat onorabil de misiu neace i s-a încredinþat. Sã stai ºase ore pe scaun esteextrem de greu, mai cu seamã în cãldura verii.

La o întrunire organizatã de organizaþiajudeþeanã Suceava a UUR s-a discutat aceastã

chestiune. Unii au fost de pãrere cã programulformaþiilor uneori este prea lung, extinzându-sela zeci de minute, alþii sunt de pãrere cã la festi-valuri trebuie sã participe numai formaþii me -rituoase. Programul artistic sã nu depãºeascã treiore. Participarea unui numãr cât mai mare deformaþii duce la creºterea cheltuielilor, iar pre -zen tarea lor în faþa publicului, timp de 3-5 minu -te, nu e tocmai recomandabilã, deoarece scadecalitatea ºi creºte cheltuielile.

Acordarea atenþiei cuvenite personalitãþilorucrai nene din România: scriitori, oameni deºtiin þã, culturã, educaþie ºi învãþãmânt, cerce tare,administraþie, creaþie plasticã ºi popularã etc.

La anul, dacã trãia, scriitorul Ivan Negriuc arfi împlinit 60 de ani. De aceea, este de dorit, cadata de 15 noiembrie, ziua de naºtere a scrii -torului, sã fie marcatã de UUR.

Organizarea unor excursii de cunoaºtere aucrai nenilor din localitãþile Sucevei, Mara mu re -ºu lui, Banatului, Deltei, pe bazã de parte neriat:azi te primesc, mâine îþi întorc vizita, iar Uniu -nea sã achite numai transportul.

În organizarea unor activitãþi ale UUR sã fieatrase primãriile pentru asigurarea fondurilor.

UUR sã includã în bugetul pentru anul 2014sume pentru procurarea costumelor pentru for-maþii de perspectivã.

Stimularea conducãtorilor (instructorilor)formaþiilor artistice. Exclud premierea cu bani,ci alte forme legale de stimulare.

Gheorghe CeGA

Elevii liceelor din municipiul Rãdãuþi carestudiazã limba ucraineanã, ca limba maternã,s-au întâlnit marþi, 29 octombrie 2013, cudom nii ing. Boreslaw Petraºuc, noul preºe din - te al organizaþiei judeþene Suceava a UUR ºiprofesorul Ilie Sauciuc, noul inspector ºco larpentru minoritatea ucraineanã a judeþuluiSuceava. Dumnealor au fost însoþiþi de Ni co -lae Cramar, fost profesor de muzicã la Co le -giul Naþional „Mihai Eminescu“ din Su cea va,care, de-a lun gul anilor, a instruit mai mul tegeneraþii, as tãzi profesori sau învãþãtori înjudeþul Sucea va sau în alte pãrþi. De aseme-nea, la întâlnire a participat ºi domnul VasilePas caru, preºe din tele organizaþiei UUR dinRãdãuþi.

Dupã cum am înþeles, Domniile lor erauinteresate de studiul limbii materne ucraineneîn municipiul Rãdãuþi ºi ne-au oferit ocazia dea face ºi unele propuneri pentru derularea acti -vi tãþilor extraºcolare sprijinite de UUR. Dom -nul insp. Ilie Sauciuc ne-a informat cã ºi înacest an ºcolar sunt planificate cam aceleaºiactivitãþi ca ºi în anul ºcolar trecut.

Atât preºedintele filialei Suceava a UUR,ing. Boreslaw Petraºuc, cât ºi domnul Sauciucne-au asigurat sprijin permanent ºi maximãreceptivitate la solicitãrile elevilor.

Alexandra CeGA,elevã a Colegiului naþional

„eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex -pri mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþianu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinu-tul materia lelor ºi nu retur neazã arti-colele nepublicate.

Sperãm în mai bine

Planificarea activitåÆilor cultural-educative

Ucraina nu uitå Holodomorul din anii 1932-1933

Curierul UCRAINEAN4

Dupã o vacanþã bine-meritatã, sfârºitul luniiseptembrie a coincis cuo invitaþie primitã dinpartea Uniunii Elenedin România prin careeram solicitaþi sã repre -zentãm minoritatea ucraineanã la Festivalulintercomunitar „Alfabetul convieþuirii“, festivalce s-a desfãºurat în perioada 26-29 septembrie2013 în oraºul Ploieºti.

Deºi invitaþia a venit în ultimul moment, cueforturi susþinute, am reuºit sã pregãtim un pro-gram artistic adecvat constituit din cântece ºidansuri ucrainene, pe care l-am prezentat în ziuaa doua a festivalului pe scena Casei de Culturãdin oraº.

Manifestarea a debutat cu parada delegaþiilorîn costume tradiþionale, defilarea desfãºurân du-seîn centrul oraºului, dupã care participanþii la fes-tival s-au întâlnit în sala de spectacole a Casei deCulturã unde preºedintele comunitãþii Elene dinRomânia, dl Gabriel Zisopol, în alocuþiunea desalut, ne-a mulþumit, ne-a urat succes ºi ne-aprovocat ca asemenea manifestãri de amploaresã se desfãºoare în cadrul fiecãrei comunitãþi.

Începând din dupã-amiaza zilei de 26 septem-brie echipa logisticã formatã din dnele MariaReva, Tudosia Butiri, Paula Condrat ºi VioletaTodie, a depus eforturi pentru amenajarea stan-dului minoritãþii ucrainene, alãturi de celelalteminoritãþi, stand în care vizitatorii au putut vedeaºi admira, pe lângã costumele tradiþionale ucrai -nene, ºi produse artizanale fãurite de meºterul

artizan Gheorghe Toader, cãrþi, manuale ºcolare,dicþionare bilingve, ziare ºi reviste aparþinândminoritãþii noastre.

Expoziþia noastrã a fost foarte bine primitã depublicul vizitator, dovadã fiind numãrul mare depersoane, fotografiile efectuate lângã standulnos tru, precum ºi informaþiile oferite de prezen -ta toarele noastre (senioarele din grupul „Za du -naiska Sici“).

Programul nostru artistic a debutat cu un scurtcuvânt de salut rostit de preºedintele DumitruCer nencu, în limbile greacã, ucraineanã ºi româ -nã, urmat de interpretarea a câtorva melodiitradiþionale ucrainene, iar solista noastrã LauraDoroftei a interpretat cântecul „Palala“.

Am încheiat evoluþia noastrã pe scenã cu o

suitã de dansuri tradiþionale, echipa noastrã dedansatori formatã din Laura Doroftei, MariaPocora, Theodora Burta, Loredana Ivanov, Mi -no dora Lisovencu, Raluca Colesnicencu, care

împreunã cu DavidNichiforov, MarianNicolov, AdrianStoica ºi LaurenþiuSoare, au demon-strat originalitatea,esteticul ºi forþaîmpletitã cu graþiafigurilor de dansprezentate.

Þin sã subliniezefortul deosebit pecare l-au depus ti -ne rii noºtri în rea -lizarea programuluiartistic, efort cuatât mai mare pen-

tru cã am fost nevoiþi sa recurgem la mai multeimprovizaþii din cauza absenþelor din echipã,datorate faptului cã o parte dintre tinerii noºtri numai pot participa laproiectele noastredin motive obiecti -ve, tineri cã rora þinsã le mul þumescîncã o datã pentrupar ticiparea susþi -nu tã în cadrul pro -iec telor comuni -tãþii.

Dupã îndelungiaplauze, organiza -to rii ne-au mulþu-mit în mod specialpentru momentuldeo sebit cu care ne-am prezentat pescenã afirmând cã„le-am oferit unmo ment original de excepþie ºi cã a fost o realã

bucurie sã ne aibã alã-turi“.

În dimineaþa zileide sâmbãtã, dupã pre -zen tarea programelorminoritãþilor, în jurulprânzului, preºedinteleUniunii Elene din Ro -mâ nia, dl Gabriel Ziso -pol, ne-a înmânat me -da lii ºi diplome de par-ticipare mulþumindîncã o datã tuturor pen-tru efortul depus încadrul Festivalului„Al fa betul convie -þuirii“.

În dupã-amiaza zi -lei de 28 septembrie,în treg

convoiul de participanþi - apro -ximativ 400 de persoane - ne-am deplasat la Tâncãbeºti, undeorganizatorii au fost din nou laînãlþime, oferind o cinã derãmas bun, în care, pe lângãbucatele alese, s-au legat prie -tenii, s-au schimbat adrese ºinu mere de telefoane, iar muzicaºi dansurile româneºti, gre ceºti,ucrainene, ruseºti, bulgãreºti aufost la ele acasã.

În dimineaþa zilei de du -minicã, 29 septembrie, am par-ticipat la ºedinþa Comisiei deCulturã a CMN, sub coor-

donarea doamnei Rodi -ca Precupeþu, la care amreprezentat UUR în ca -li tate de vicepreºedinte.În ca drul ºedinþei aufost apre cieri la adresamanifestãrii „Alfabetul

convieþuirii“ fiind trecute în revistã realizãrile,pro blemele de care ne-am lovit ºi care ne pre-ocupã la nivel de minoritate. Ca element de nou-tate, gre cii au informat cã pentru copiii care vorînvãþa limba greacã, se vor face demersurile ne -ce sare în vederea achiziþionãrii de tablete iPadpentru a facilita învãþarea limbii materne în ca -drul minoritãþii ºi, evident, pentru a stimula co -piii în acest proces instructiv-educativ.

De asemenea, a fost reiteratã doleanþa ºi do -rinþa tuturor minoritãþilor privind proiectarea ºirealizarea unui institut multicultural care sã devi -nã un „sumum“ reprezentativ al minoritãþiloretnice trãitoare în România.

Totodatã, a fost evidenþiatã dorinþa din ce înce mai puternicã în vederea depunerii eforturilornecesare realizãrii ºi redactãrii unei istorii aminoritãþilor.

Doamna Rodica Precupeþu a arãtat cã încã nuavem specialiºti pentru desfãºurarea activitãþilorprofesioniste în vederea întocmirii ºi accesãrii depro iecte comune ºi nu numai cu fonduri euro -pene.

Un alt element de noutate a fost acela prin

care s-a înaintat propunerea ca minoritãþile sãaibã acces la internetul de bandã largã în cadrulS.C. Romtelecom SA, în urma cãruia s-ar realizacomunicarea ºi socializarea mult mai facilã.

În încheiere, consider prezenþa noastrã laFestivalul „Alfabetul convieþuirii“ o experienþãreuºitã datoritã faptului cã am arãtat celorlalteminoritãþi cã ºi noi, ucrainenii, avem un cuvântde spus în acest concept de interculturalitate,con cept care nu ar avea importanþã dacã nu arcontribui la dezvoltarea tinerei generaþii, care încontext european ºi nu numai trebuie sã ducã maideparte ceea ce bunii ºi strãbunii noºtri au adusdin Ucraina ºi au pãstrat pânã azi în þinutul nord-dobrogean ºi trãiesc mai departe alãturi de cele-lalte minoritãþi într-un climat de toleranþã ºiarmonie.

Dumitru CeRnenCU,preºedintele filialei UUR tulcea

„ALFABETUL CONVIEŢUIRII“

Ansamblul „Zadunaiska Sici“ pe scena festivalului

Maria Reva - prezentarea portului popular ucrainean

Curierul UCRAINEAN 5

Sâmbãtã,2 noiembrie2013, la se -diul filialeiArad a UUR,a avut loc uneveniment deosebit sub genericul „Meº te ºu guriºi tradiþii ale ucrainenilor“.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Româ niaau fost prezenþi dl Ion Marocico - deputat alUniunii Ucrainenilor din România în Parla -mentul României, precum ºi dl Iura Hleba, prim-vicepreºedite al UUR ºi preºedinte al filialeiTimiº a UUR, a cãror prezenþã de fiecare datãcreeazã o atmosferã plãcutã.

Alãturi de ucraineni s-au aflat ºi viceprimarullocalitãþii, dl Dorel Jiva, precum ºi cadre didac-tice.

Gazda manifestãrii, dl Gavrilã Miculaiciuc,preºedintele UUR filiala Arad, a rostit un cuvântde deschidere dupã care a prezentat programul

manifestãrii ºi a mulþumit participanþilor pentruprezenþã.

A urmat la cuvânt dl Iura Hleba care a subli -niat importanþa acestui eveniment, exprimându-ºi dorinþa de a se întâlni mai des la astfel de ma -nifestãri.

În cuvântul sãu, dl Ion Marocico a vorbitcelor prezenþi despre rolul UUR în viaþa comu-nitãþii ucrainene ºi a subliniat cã este deschissã-i sprijine în demersurile lor.

A fost prezentatã o expoziþie de carte, publi-caþii, obiecte de uz gospodãresc tradiþionale,cos tu me populare ucrainene, a cãror diversitateºi colorit au încântat ochii spectatorilor.

A urmat o scenetã cu tema „ªezãtoarea“, pre -zentatã de elevii claselor V-VIII ºi grupul vocal„Lileia“ din localitate, pregãtiþi de dna prof.

Anna Hanþig care a þinut sã precizeze cã: „Ori -ginalitatea fiecã rui popor se caracterizeazã prinpotenþialul creator, care îºi gãseºte expresia încultura materialã ºi spi ritualã, iar un loc aparte înaceastã culturã îl ocupã meºteºu gu -rile po pulare.

Din cele mai vechi timpuri, alã-turi de agriculturã ºi pãstorit, popu-laþia sãteascã avea un ºir de îndelet-niciri practice, care formeazã aºa-numita „industrie casni cã“, bazatãpe materia primã localã, uneltele lu -crate în gospodãrie, bra þele de mun -cã ale membrilor ca sei în vedereasatisfacerii necesitãþilor func þio nale

ºi estetice ale familiei.Uneltele de muncã,

mij loacele de transport,utilajul tehnic folosit laprelucrarea cerealelor,plan telor textile, confec -þio narea ºi finisarea þesãturilor popu-lare, precum ºi îm brãcãmintea, obiec -tele de uz casnic ºi mobilierul þãrã-nesc, atributele de ritual folo sitela celebrarea cãsãtoriei, cumã -tri ei, la ritualul funerar, la sãrbã -to ri le calendaristice etc. demon -s trea zã un mare registru deobiec te - mãrturie a talentului ºiînþe lepciunii poporului nostru.

Pentru a satisface cerinþele gos po -dãreºti ºi ale vieþii rurale s-a dezvoltat unºir de meºteºuguri, unde meºterii pro-duceau ºi realizau produsele lor la co man -dã ºi pentru piaþã.

Astãzi, meºteºugurile populare meritãsã devinã noi direcþii economice strânslega te de materia primã localã obþinutã dinagri cul turã, pãstorit º.a., folosind resurse-le na tu rale, braþele de muncã libere pentrua în des tula cerinþele ºi gusturile pieþii con-temporane.

Marele interes faþã de meºteºugurile populareeste motivat nu numai de aprecierea obiectivã avalorilor vitale, estetice ºi etice, dar ºi din cauzaunei crize ecologice legate de pierde rea capaci -tãþilor de creaþie, de valorificare a bunurilor

materiale, deslã birea conti -nui tãþii în trege ne ra þii ºi des -trãma rea patri-moniului teh -

nico-cultural ºi etnic al poporului. De faptul cumvom reveni la valorile etnoculturale, depindeviitorul ºi continuitatea neamului, destinul cul-turii etnice“.

În încheiere, dl Miculaiciuc a mulþumit par-ticipanþilor ºi i-a invitat la o masã prieteneascãoferitã de organizatori unde muzica ºi voia bunãau fost prezente pe tot parcursul evenimentului.

Suntem o comunitate micã, dar cu multetradiþii, obiceiuri ºi datini. Acestea au fost doarcâteva secvenþe din tradiþiile petrecerii unei ºezã-tori.

Anna HAnÞIG,UUR Arad

Manifestare culturalã ucraineanã la Tîrnova

Dl Gavrilã Miculaiciuc, dl Ion Marocico, dl Dorel Jiva ºi dl Gheorghe Hleba

Duminicã, 27 octombrie 2013, înfrumoasa localitate Crasna Viºeuluia avut loc „Sãrbãtoarea cântecului ºidansului ucrainean“, ediþia a IV-a.Organizatã de Uniu nea Ucrai ne -nilor din România împreunã cu or -ga nizaþia localã a UUR din Cras naViºeu lui, manifestarea a adu nat for-maþii artistice din loca litã þile ucrai -nene ale jude þului: Ruscova, Ro nade Sus, Repedea, Bistra, Poienile deSub Munte, Crã -ciu neºti ºi Cras naVi ºeului.

La sosirea în lo -calitate formaþii leartistice ºi invi ta þiiau fost întâm pi naþide Gheor ghe Mo -cer neac, pre ºedin -te le organizaþieilo cale a UUR. Lades chi derea mani-festãrii cultu raleau fost in vitaþi pesce nã prof. Mi ro -slav Pe treþchi,prim - vicepreºedintele UUR ºi pre -ºedintele filialei Maramureº, la felpreºedinþii organizaþiilor UUR dinlocalitãþile participante, care au

adresat salutul lor publiculuiºi formaþiilor artistice. Dinpartea preºedintelui UUR,ªtefan Buciuta, a citit me sa -jul consilierul economicNico lae M. Petreþchi.

Programul artistic a fostdeschis de grupul vocal „Kras nean -ka“ din localitatea gazdã Cras naViºeului. A urmat deja cunoscutulcor mixt pe patru voci „Vocile Ro -

nei“ din Rona de Sus, care va împli-ni anul viitor 65 de ani de activitatecontinuã. Sub bagheta dirijoareiGeta Petreþchi, corul a interpretat un

buchet de cântece ucrainene pepatru voci. În limba românã auinterpretat prelucrarea „Suita mara-mureºeanã“. De data aceasta, corul

a fost însoþit de formaþiade dans a elevilor „Soko -leata“, pre gãtitã tot deprof. Geta Petreþchi care aprezentat un dans popularlocal. Gru pul vocal de fete„Rusceanka“ din Ruscovaa interpretat câteva cân-tece populare, sub con-ducerea prof. MihaelaMicu lai ciuc, fiind acom-paniat de taraful local. Aurmat gru pul vocal „Krev -lean ka“ din Repe dea, con-dus de Ana Þudic. Dupãun timp de absenþã de pescenã a reapãrut corul

mixt pe patru voci din Poienile desub Munte, de la a cãrui înfiinþareau trecut 65 de ani. Sub conducereaprof. Stela Songot, corul a interpre-

tat cântece ucrainene ºi prelucrãri.Tot cântece ucrainene, dar pe douãvoci, a interpretat ºi grupul vocal deeleve „Veselka“ din Bistra, pregãtitde prof. Lucia Glo dean. Cu acom-paniament in stru mental a evoluat pescenã ºi gru pul local „Barvinok“din Crã ciuneºti, având ºi solist vo -cal. Ei au fost pre gãtiþi de înv. Ioanªerban. Pro gra mul artistic a fost în -cheiat de solista vocalã de muzicãpopularã mara mure ºeanã Ani ºoaraTopac din Crasna Viºeu lui. Artiº tiiau fost rãsplatiþi cu aplauze, iar con-ducãtorii formaþiilor cu diplome ºiflori.

În încheiere, preºedintele or ga ni - za þiei locale a UUR, GheorgheMocer neac, a mulþumit formaþiilorartisti ce, oaspeþilor ºi publicului.Sãr bã toarea s-a încheiat cu o masãfesti vã, la care au continuat fru-moasele cântece ucrainene.

Ileana DAn

SÃRBÃTOAREA CÂNTECULUI ªI DANSULUIUCRAINEAN LA CRASNA VIªEULUI

Curierul UCRAINEAN6

An de an, în dulceleoctombrie, clopotele bise -ricilor (ºi nu sunt puþine înIaºi) cântã Iaºului o bine -cuvântatã odã a bucu riei,ce pãtrunde în sufle telezecilor de mii de pele rinive niþi sã se închine sfin te -lor moaºte ale Cuvioasei Parascheva. Sãrbã -torile Iaºului readuc oraºului emoþia regãsiriiînaltelor trãiri spirituale, pictând vechile zidiri

ale cetãþii în culorile veseliei ºi puritãþii sufle -teºti. În acest an, manifestãrile coordonate ºifinanþate de Primãria municipiului Iaºi s-audesfãºurat pe parcursul întregii luni octombrieîn peste 50 de localuri diferite din Iaºi.

Gazdã ospitalierã a numeroºilor musafiri dinþarã ºi strãinãtate, Primãria municipiului Iaºi le-aoferit un amplu program de manifestãri me nitea cinsti cum se cuvine spiritul sãrbãtoresc.Printre multele evenimente programate înaceastã perioadã, s-au numãrat concerte ale fan-farei militare în cartierele ieºene, tradiþiona laNoapte Albã a Iaºului, Seara Valorilor, retra ge -rea cu torþe pe traseul Muzeul Uniri - Pie to nalulªtefan cel Mare, marele concert ani versar înso -þit de spectaculoasele fo curi de arti fi cii. La 14octombrie, pelerinii au pri mit tra di -þionala masã cu bucate de sãr bãtoare,iar Sfânta Liturghie de Sãr bã toareaSfintei Cu vioa se Paras che va a fostoficiatã, în premierã, pe Pietonalulªtefan cel Mare.

Sãrbãtorile Iaºului reprezintã oocazie unicã de a trãi o atmosferãpas to ralã în capitala culturalã a Ro -mâniei, un oraº nãscut din belºugulde înþelepciune ºi bunãtate pe caredoar pãmântul Moldovei îl poatezãmisli.

La sãrbãtorile Iaºului a fost invi-tatã ºi o delegaþie din partea Admi -nistraþiei oraºului Cernãuþi, cu careexis tã strânse relaþii de colaborare.Con form programului pregãtit de Primãriamuni cipiului Iaºi, delegaþia Primãriei Cernãuþicondusã de viceprimarul Rotar Petro, a fostînsoþitã pe parcursul ºederii în municipiul Iaºi,de subsemnatul ºi de vicepreºedintele filialei, dlDaniel Serdenciuc.

Ca în fiecare an, de Zilele Iaºului, auto ri -tãþile locale i-au rãsplãtit pe cei care au promo-vat oraºul, la Seara Valorilor. Premierul VictorPonta, Liviu Dragnea ºi Mircea Geoanã suntdoar câþiva dintre politicienii prezenþi la eveni-mentul de la Iaºi. Au fost acordate premii pen-tru noii cetãþeni de onoare ai oraºului, dar ºipentru curaj, excelenþã în educaþie sau în afa -ceri, ºi nu au lipsit nici momentele artistice.

Seara Valorilor a fost organizatã sub formaunui spectacol de operã, structurat în douã acte.Primarul Gheorghe Nichita a deschis primul actprintr-un discurs ºi a fost urmat apoi de Înalt-

preasfinþitul Teofan, mitropolitul Moldovei ºiBucovinei ºi de premierul Victor Ponta. „Eucred cu adevãrat cã elitele Ia ºului sunt mai mult

decât elitele Iaºului, mai multdecât valorile Moldovei, suntvalori ale României ºi dejamult mai mult decât credemnoi, valoarea Europei“, a spuspremierul.

Primul premiu acordat a fostcel de excelenþã în educaþie,pentru Universitatea Tehnicã,la împlinirea a 200 de ani deactivitate. Au fost decernateapoi premiul Pogor ºi cel deexcelenþã în domeniul cultural-artistic. Iar la sfârºitul primuluiact, au fostanunþaþi ceicare au pri -mit titlul decetãþeni deonoare aiI a º u l u i :

aca de micia nul Bogdan Si -mio nes cu, mana ge rul Ope -rei Naþionale, Bea trice Ran -cea, ºi se cre tarul de stat înMinisterul Sãnãtãþii, RaedArafat.

Au fost premiaþi, deasemenea, olimpici inter-naþionali ai Iaºului, iar pre-miul pentru curaj ºi spirit ci -vic a revenit decanului Fa -cul tãþii de Electronicã ºi Telecomunicaþii,Bogdan Ion, ºi celor doi studenþi care au reuºitsã opreascã un atentat cu bombã la Univer -sitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaºi, laînceputul lunii iulie.

Seara Valorilor a devenit deja un evenimentcu tradiþie, organizat în fiecare an la SãrbãtorileIaºului. „Înseamnã un gest de normalitate pen-tru un oraº care are valori ºi care are respectulfaþã de valori ºi care îºi doreºte foarte mult sãtrãiascã mult mai efervescent, nu doar în trecut,ci în prezent ºi, de ce nu, în viitor, un oraº carevrea sã devinã cu adevãrat european“, a spusGheorghe Nichita, primarul Iaºului.

În acest an, Seara Valorilor a adus pentruprima datã pe aceeaºi scenã cele trei coruriemblematice ale Iaºului - cel al Filarmonicii, alConservatorului ºi al Operei Naþionale Românedin Iaºi.

Sâmbãtã, 12 octombrie, a avut loc „Paradaportului tradiþional“, care s-a desfãºurat petraseul Palatul Culturii - Piaþa Unirii - Casa deCulturã a Studenþilor (CSS), urmatã de specta-colul de deschidere la CCS Iaºi a festivalului

interetnic de folclor tra -di þional „Convieþuiri -2013“, la care fiecaregrup participant a sus -þinut un program artisticliber cu o duratã de 15 -20 minute ºi o masãrotundã cu tema „Mino -

ri tari în Europa“.Desfãºurarea spectacolului sincretic s-a

fãcut dupã un scenariu inedit propus de regi-zorul Aurelian Bãlãiþã (conf. univ. dr. la Uni -versitatea „G. Enescu“ din Iaºi) ºi de coregrafulPetre ªuºu (responsabil al acþiunii de tineret).Spectacolul a inclus muzicã tradiþionalã, danstradiþional ºi elemente specifice filmului docu-mentar de scurt metraj, pro iec þii video. Spec ta -colul a fost susþinut de cele zece grupuri cultu -ral-artistice invitate (ar me ni, germani, rromi,ruºi-lipoveni, tur ci, tãtari, ucraineni, unguri,greci, italieni), împreunã cu un grup de studenþide la Departamentul Teatru al Univer sitãþii „G.Enescu“ din Iaºi.

Proiectul a propus tinerilor din judeþul Iaºi,pasionaþi de artele spectacolului, un produs

intercultural, unitar ºi atractiv, care a fost reali -zat de colegii lor de generaþie, reprezentanþi aicâtorva etnii din România. Toate activitãþile auavut ca scop ideea de valorificare a potenþialu-lui multicultural care existã în zona Moldovei

cu adresabilitate minoritãþilor, destulde numeroase în aceastã parte deþarã. În judeþul Iaºi trãiesc peste 15etnii din cele 20 existente înRomânia.

În cadrul festivalului a fost orga-nizatã ºi o expoziþie de fotografie,postere, publicisticã ºi obiecte tra -diþionale, cu tema „Aspecte din viaþaculturalã ºi socialã a etniilor“, careau fost expuse în holul Casei deCulturã a Studenþilor.

Programul prezentat de ansam-blul filialei Iaºi a UUR, „Veselka“s-a bucurat de un real succes fiindîndelung aplaudat de numerosul pu -blic spectator. La spectacol au parti -

ci pat ºi copiii ªcolii de Artã „Vy ºenka“ dinVinnyþea, care în aceastã perioadã se aflau înschimb de experienþã la ansamblul nostru ºi auparticipat la cursuri de master class organizatela Colegiul Naþional de Artã „Octav Bãncilã“din Iaºi cu care filiala noastrã are încheiat unprotocol de colaborare.

La finalul manifestãrilor, atât membrii dele -ga þiei Administraþiei de Stat Regionale Cer nã -uþi, cât ºi directoarea ªcolii de Artã din Vinny -þea au avut cuvinte de mulþumire la adresaUniunii Ucrainenilor din România ºi, respectiv,filialei Iaºi pentru profesionalismul ºi dãruireade care am dat dovadã în coordonarea acþiunilorºi folosirea timpului la dispoziþie cât mai prac-tic ºi util pentru oaspeþii din Ucraina.

Victor HRIHORCIUC, preºedintele filialei Iaºi a UUR

SÃRBÃTORILE IAªULUI 2013

Curierul UCRAINEAN 7

În perioada 29 august -1 septembrie 2013,pe strãzile înguste ale Cetãþii Sighiºoara a fostmare aglomeraþie. Plãcutã ºi coloratã. Pe subghirlandele festive treceau fete cu obraji îmbu-joraþi ºi flori prinse în pãr, bãieþi cu pãlãriiîmpo dobite cu pene ºi mãrgele. S-a vorbitucrai neanã, turcã, polonezã, maghiarã, cehã,italianã, germanã sau orice altã limbã aminoritãþilor etnice din România.

Din cei aproximativ 28.100 de locuitori aiSighiºoarei, aproape 19% sunt etnicimaghiari, saºi, germani, rromi, bul-gari, italieni ºi ceangãi. Asta în modnormal. Festivalul Intercultural Pro -Etnica face însã ca, anual, timp decâteva zile, cetatea sã se transformeîntr-o reuniune a minoritãþilor dinRomânia.

Cea de-a XI-a ediþie a evenimen-tului a adus în oraºul de pe TârnavaMare peste 800 de participanþi din20 de comunitãþi etnice din întreagaþarã: ucraineni, turci, tãtari, slovaci,sârbi, ruºi-lipoveni, rromi, polonezi,maghiari, macedoneni, italieni,greci, germani, evrei, croaþi, cehi,bulgari, armeni, albanezi, aromâni ºi români,care au susþinut 45 de spectacole pe scena prin-cipalã ºi 30 de spectacole pe scena interactivã,precum ºi concertele extraordinare ale formaþii -lor Desperado, Role (Rock progresiv maghiar),Zuralia Orchestra ºi Ina cu Fanfara de laCozmeºti încântând publicul pe parcursul celorpatru zile ale Festivalului Intercultural, consi -derat a fi cel mai important punct de întâlnire acomunitãþilor etnoculturale din România, oadevãratã sãrbãtoare a multiculturalismului.

Programul festivalului a fost bogat, variat ºibine structurat pe patru arii tematice: Aria ºti-inþifico-culturalã care se desfãºura între orele11:00 ºi 13:00 ºi între 15:00 ºi 17:00 în fiecarezi a celor 9 zile de festival, în care au fost orga-nizate, pe de o parte, prelegeri, mese rotunde,simpozioane etc., iar, pe de altã parte, lansãri decarte, spectacole de teatru ºi acte culturale carenu se adreseazã unei audienþe largi; Programulartelor spectacolului care s-a desfãºurat zilnicîntre orele 17:00 ºi 23:00 ºi a constat în specta-cole tradiþionale de dansuri, muzicã ºi cor,derulate pe scena principalã din Piaþa Cetãþii aSighi ºoa rei; un principiu de bazã al ProEtnica afost stimularea interacþiunii între reprezentanþiicomunitãþilor etnice ºi publicul pe scena inter-activã din Piaþa Muzeului, precum ºi între

diferitele ansambluri ale organizaþiilor partici-pante; între orele 21:00 ºi 22:00 au fost organi-zate spectacole comune cross-culturale aleminoritãþilor ºi un bal intercultural, unde comu-nitãþile au avut posibilitatea de a-ºi repeta pro-gramul, de a interacþiona cu vizitatorii într-uncontext nonformal; Programul artelor cine-matografice se desfãºura zilnic între orele20:30-22:30 în cadrul acestuia difuzându-sefilme documentare ºi artistice despre comu-

nitãþi etnice ºi convieþuire interculturalã; Expo -ziþii din aria artelor vizuale ale artiºtilor con-temporani din rândul minoritãþilor au fost orga-nizate în diferite locuri din Cetatea Sighiºoara,strãduþele cetãþii medievale gãzduind un târg almeºtesugarilor, fiecare comunitate având câteun stand de prezentare.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia au fost prezenþi preºedintele UUR, ªte -fan Buciuta, prim-vicepreºedintele UUR,Miroslav Petreþchi, consilierul economic alUUR, Nicolae Petreþchi.

Totodatã, din partea filialei Maramureº aUUR au participat la festival grupul vocal-instrumental „Cervona kalyna“, corul „VocileRonei“, înfiinþat acum mai bine de 65 de ani,precum ºi ansamblul de dansuri „Sokoly“ subcoor donarea doamnei profesoare GetaPetreþchi.

La standurile meºteºugãreºti, UniuneaUcrainenilor din România a fost reprezentatãde Iasinovschi Petronela ºi Vereha Elena,ambele din localitatea Paltinu, judeþul Suceava,care au prezentat meºteºugul încondeieriiouãlor, obicei care, de-a lungul veacului, s-acons tituit într-o particularizare, prin ornamen -tare ºi co lorit, a mai multor zone identificabilecu uºurinþã de orice cunoscãtor.

În Bucovina, meºtesugul încondeierii ouãloreste astãzi în plinã înflorire, dãruindu-ne celemai frumoase ouã încondeiate din câte se fac înþarã, iar în mâinile trudite ale femeilor, oulprinde viaþã rezultând o adevãratã bijuterie.

În ceea ce priveºte prezentarea etnieiucrainene, învãþãtoarea Petrovai Liliana Dina, aprezentat sighiºorenilor, turiºtilor, dar ºi celor-lalþi reprezentanþi ai organizaþiilor aparþinândminoritãþilor naþionale, cultura ºi tradiþiile

ucrainenilor din România.Spre finalul festivalului, mai

exact la 1 septembrie, domnul Ro -man Petraºuc, a þinut o prelegereprin care a informat publicul cuprivire la intelectualitatea ucrainea -nã din România ºi contribuþia aces-teia la pãstrarea identitãþii etnice ºiculturale a etniei ucrainene ºi aprezentat ultimele apariþii ale publi-caþiilor Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

„Scopul principal al FestivaluluiProEtnica este promovarea inter -acþiu nii. Dorim sã contribuim lapacea socialã prin cunoaºtere, prin

interacþiune... Sã înveþi sã-l apreciezi pe cel delângã tine“, a explicat Volker Reiter, directorulexecutiv al Asociaþiei Centrul EducaþionalInteretnic pentru Tineret ºi organizatorul festi-valului. De asemenea, acesta a mai menþionatcã „Pentru fie care comunitate etnicã din þarã,participarea la acest festival este deja o ches -tiune de imagi ne. La prima ediþie nu au venitdecât 14 astfel de ansambluri. Ulterior au înþe-les cã este im por tant sã-ºi trimitã reprezentanþii.Acum ne sim þim oarecum obligaþi sã orga-nizãm festivalul“.

Un lucru este cert, de la prima ediþie din anul2000, evenimentul s-a dezvoltat treptat, adu -când alãturi din ce în ce mai mulþi participanþi,reprezentanþi ai comunitãþilor etnice de pe teri-toriul României. În plus, Festivalul ProEtnicaºi-a îndreptat atenþia ºi asupra emigranþilor dinþara noastrã, la ediþia din 2009 participând ºiOrganizaþia Femeilor Refugiate din România,iar pe viitor se doreºte sã se introducã în festi-val grupuri din China ºi din Arabia Sauditã.

Festivalul Intercultural ProEtnica s-a în -cheiat duminicã seara (1 septembrie) cu un con-cert al formaþiei „Desperado“.

nicolae Miroslav PetReÞCHI,consilier economic al UUR

Festivalul Intercultural ProEtnica Festivalul Intercultural ProEtnica a ajuns la a XI-a ediþiea ajuns la a XI-a ediþie

Muntele vecin (1.282 m) care-mi gãz-duieºte o rela xare fizicã ºi psihicã pentru a dapuþin „frâu liber“ stresului zilnic, de care nuduc lipsã prin asaltarea sa, acum, prin covorulfrunze lor fãrã viaþã, mi-a oferit o întâlnireneaºteptatã ºi chiar emoþionantã. Contem -plând, ca de obicei, peisajul împrejurimilorsale predominat de pante cu cãsuþe cocoþateprintre pâlcuri de molizi sau mesteceni numaice auzisem o voce. Iar de îndatã apãruse prin -tre ºirurile de copaci vãduviþi de confraþii lormai vajnici un moºnegel cu o traistã în mânã.

- Nu mi-ai vãzut calul? mã ºi întrebase. - Aaa, mata eºti? Nu. Nu l-am observat cã

nu sunt de multã vreme pe aici.Îl recunoscusem pe octogenarul Dumitru

Char care îºi vâra animalele pe terenul arendatde fiul regretatei mãtuºe Ervina, fost brigadier,acum pensionar. Eram cu bãtrânul cunoºtinþemai vechi. ªi bucuros cã am, aici pe vârf de

munte, cu cine schimba o vorbã îl însoþisemcâþiva paºi. Fusese cam 10 ani îngrijitor de caila herghelia Lucina, lucrase ºi la pãdure avândo pensie de 500 lei, dar o bunã parte din viaþãse ocupase de vitele din propria gospodãrie,soþia lui, Frozinca ajutându-l la îngrijitul lor.ªi ea având pe umeri vreo 79 de ani.

- ªi ce faci cu traista, bag seama, cã fluturãvântul prin ea...

- Apãi, cãutându-mi cãluþul m-am gândit laniºte hribi. Am gãsit doi cam piperniciþi.

- Cam e pe termina te vremea lor. ª-apoi, nuaici în poia nã, mai prin adânc de codru.

- ªtiu asta însã um blu ºi eu pe unde ambãnuieli ca-mi gãsesc „prietenul“.

- Prietenul?- Da, ºi la vârsta mea mã folosesc de el în

gospodãrie. Aº trãi mai greu altfel. Iubesc caii.Tot discutând din mers, pe nesimþite, ne-am

trezit cu murgul la câþiva paºi de noi. Ronþãiaiarba galben-arãmie.

Mã despãrþisem de Dumitru Char cu senza-þia cã fusesem împreunã personajele uneineuitate întâlniri, dintr-un fragment de basm,dãruit de mama naturã!

Decebal Alexandru SeUl

Întâlnirea de pe Rosohata

Curierul UCRAINEAN8

Se spune cã toamna este cel mai bogatanotimp. Aºa este. Toate roadele pãmântului seculeg toamna. Omul harnic munceºte în toatezilele lucrãtoare ºi se odihneºte în zilele de sãr-bãtoare ºi duminica. Toamna este bogatã ºi însãrbãtori creºtine, începând cu Sf. Maria Micã,Acoperãmântul Maicii Domnului, Sf.Paras che va ºi am ajuns cu ajutorul Bunu -lui Dum nezeu la Sf. Mare MucenicDimitrie - Izvorâtorul de Mir - „sãrbã-toarea bisericii din satul Negostina“.

Cu prilejul acestei mari sãrbãtori reli-gioase, la Negostina, judeþul Suceava estemare hram. Mai întâi oamenii merg la bi -se ricã, la Sf. Litur ghie. Vin oaspeþi mulþi,din localitãþile înve cinate sau mai de de -parte. Anul acesta au oficiat Sf. Liturghienouã preoþi. Pãrintele paroh al bisericii dinNegostina, Daniel Petra ºuc, a invitat pre-oþi din mai multe parohii, care au rãspunscu multã plãcere invitaþiei. La Sf. Litur -ghie a fost prezent ºi preºedintele UUR - filialaSuceava, dl Bo reslaw Petraºuc. Era multã lume,iar slujba s-a desfãºurat bilingv - în limba ro -mâ nã, dar ºi în limba ucraineanã - care estelimba maternã a satului nostru. Sf. MareMucenic Dimitrie este patronul bisericii, cât ºiocrotitorul satului Ne gostina.

Dupã Sf. Liturghie oamenii au mers acasã,au hrãmuit ºi apoi s-au adunat la Cãminul Cul -tu ral, unde s-a desfãºurat un frumos programartistic pregãtit de Primãria Bãlcãuþi, CãminulCultural Negostina ºi Organizaþia lo ca lã a UURdin Negostina. Înainte de începerea spectacolu-lui, fanfara din Negostina a interpretat cele maicu noscute hore, sârbe ºi cântece ucrainene,timp de mai bine de douã ore.

Spectacolul s-a desfãºurat în sala CãminuluiCultural. Prezentatorii manifestãrii au fost doitineri îmbrãcaþi în costume populare ucrainene,Andreea Grigoraº, elevã în clasa a XI-a laLiceul din Siret ºi Mugurel Muha, student laSu cea va. Pentru început au fost invitaþi pescenã organizatorii: dl primar Vasile Ursachicare a transmis un salut prietenesc, un hramplãcut ºi multã sãnãtate tuturor celor prezenþi însalã, dl profesor Ioan Chideºciuc din parteaUniu nii Ucrai ne nilor care, de ase me nea, a uratmult succes celor ce vor evo lua pe scenã ºi toategândurile bune.

La serbarea satului Negostina au participaturmãtoarele formaþii artistice ºi soliºti vocali aiBucovinei: Grupul vocal „Vocile Negostinei“împreunã cu pãrintele paroh din Dãrmãneºti,Mihai Cobziuc, Ansamblul „Cervona kalyna“

din Negostina, Ansamblul „Kozaciok“ dinBãlcãuþi, Ansamblul „Plaiurile Soloneþului“,Ansamblul „Kolomyika“ din Siret, Ansamblul„Nadiia zamku“ din Siret, Ansamblul „Ciutura“din Cornu Luncii ºi soliºti vocali FeliciaOblezniuc, ucraineancã din Moldoviþa, Florin

Zuzeac, ucrai nean din ªerbãuþi, Rodica Ole -niuc, Cãlin Brãteanu, Alexandru Recolciuc ºinegostineanul Radu Malanciuc.

Spectacolul a fost deschis cu un momentcreºtin interpretat de „Vocile Negostinei“ îm -preunã cu pãrintele Mihai Cob ziuc. S-au inter-pretat douã cân te ce bisericeºti: „O, Marie MatyBoja“ în limba ucrai neanã ºi „Am venit,Mãicuþã“ în limba românã. Dupã obicei, amîntâmpinat oaspeþii cu pâine ºi sare împreunãcu cântecul „Zelene jyto, zelene“. Pãrintele M.Cobziuc a interpretat ºi Aria „Ave Maria“, iardupã aceea s-a cântat „Mnohaia lita“ pentru toþisãrbãtoriþii evenimentului.

În continuare am asistat la evoluþia An sam -blu lui „Cervona kalyna“ tot din Negostina, carea uimit publicul prin interpretare, primindmulte ºi meritate aplauze.

Doamna Felicia Oblez -niuc ne-a cântat ºi ne-a în -cân tat cu câteva melodiiucrai nene ºi ro mâneºti: „Aºagrãieºte Dom nul sla vei“,cân tec bise ri cesc, „Za plakalamoia mam ka“, „Teper syuveselyla“, cântece ucrai ne -ne de nun tã, „Joc din Moldo -viþa“, „Huþãnelul meu“, cân-tece din zona de munte.

Domnul Florin Zuzeac ainterpretat cântece ucrainene„Doºcik ide, snijok trise“,„De ty, dube, ris, ris“, „Hei,sad-vy no h rad“, iar doamna

Felicia Ole niuc ne-a cântat cele mai frumoasecântece de pe CD-ul ei.

A urmat evoluþia formaþiei de dansuri„Plaiurile Soloneþului“ din Soloneþ.

Am avut bucuria sã aplaudãm Ansamblul decântece ºi dansuri „Kozaciok“ din Bãlcãuþi, îm -

pre unã cu dl prof. ªoiman Petru, care auîncheiat evoluþia lor cu cântecul „Hei,nalyvaite povni ceary“.

De la vecinii noºtri din Siret au evoluatformaþiile „Kolomyika“, cunoscutã ºipeste hotare, condusã de dna prof. ZircaIa noº ºi „Nadiia zamku“, condusã de dlBog dan Popovici, care a asigurat ºi sono -ri zarea întregului spectacol.

Pentru prima datã am avut ocazia sãadmirãm formaþia artisticã „Ciutura“ dinCornu Luncii, care ne-a uimit prin origi-nalitatea interpretãrii cântecelor. Felicitãrituturor formaþiilor artistice care s-au ridi-cat la standarde înalte de interpretare.

La finalul spectacolului au evoluat oaspeþiinoºtri mari, soliºti ai Bucovinei ºi nu numai: dlCãlin Brãteanu ºi Alexandru Recol ciuc care auîncântat întreaga Negostinã cu douã piese forteale muzicii populare româneºti bucovinene.

În încheiere, a urcat pe scenã solistul nostruRadu Malanciuc, care este din Negostina, darlocuieºte undeva prin Capitalã. A învãþat sãcânte de mic de la mama sa care cunoaºte multecântece locale.

Vremea din ziua hramului a fost superbã,mult soare ºi multã cãldurã în atmosferã ºi îninimile tuturor negostinenilor. Sala a fost plinã,au fost multe ºi meritate aplauze.

Câteva imagini din ziua respectivã vorbescmai mult decât o mie de cuvinte.

Felicia GRIGORAª

Sãrbãtoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie

Recitalul de cântece din repertoriul doamneiFelicia Oblezniuc din Moldo viþa, la cei 44 deani ai dumneaei, a fost viu aplaudat de ceiprezenþi - cadre didactice, profesori ºi elevi,unii gospodari - la cea de-a IV-a ediþie a Târ -gului de toam nã al fruc telor de pãdure (iniþia-torul pri mei manifestãri - prof. Ion Aflo rei).Cântã reaþa, oaspete de onoare, a des chis pro-gramele cultural-artistice ale ele vilor. Îndrãgitaartistã a zonei de unde provine ºi-a câºtigatpopularitatea, mai întâi, la serbãrile ºcolare.Provine dintr-o familie cu 11 copii ºi dragosteapentru cântec a deprins-o de la bunici (avea 11

ani). A urmat cursurile Liceuluidin Moldoviþa, apoi a absolvitFacultatea de Psiho logie dinIaºi. Însã acti vea zã ca bibliote-carã.

- Cum se împacã profesiunea, de altfel,foarte frumoasã, cu cântecul?

- Foarte bine. Se îmbinã armonios.- Mai exact...- Vreau sã spun cã înlocuirea permanentã a

bibliotecii cu scena îmi creeazã o stare de mul -þumire sufleteascã. Iubesc deopotrivã cartea ºicântecul. De aici multe momente de fericire.

- Totuºi... alte prezenþe.- Serbãrile ºcolare au fost un fel de „rampã

de lansare“ a repertoriului local. Deci, nu amavut apariþii la TV, dar am trãit o altã satisfac -þie. Am fost la Festivalul de folclor de la Lavan

(Franþa) în 2008. Am cântat în Biserica ucrai -neanã din Suceava, cu hramul Sf. ApostoliPetru ºi Pavel, cântece religioa se. Am fost invi-tatã de dl Petru ªoi man, instructor cultural alAnsam blului „Ko za ciok“, pe scenã, la Bãl -cãuþi, tot în acest an. La Târgul de toamnã alfructelor de pãdure de la dumneavoastrã m-aþiascultat cu un grupaj de cântece în graiul huþulºi în românã.

- Gânduri de viitor pentru doamna Oblez -niuc?

- E vorba de realizarea primului CD princare am cucerit aprecierile publicului.

- Frumos. De altfel, aºa s-a întâmplat ºi lanoi.

Decebal Alexandru SeUl

Cântãreaþa din Moldoviþa

Curierul UCRAINEAN 9

În noaptea aceea, un vânt aspru adusesepeste pãmântul îngheþat al Bucovinei hoardezbuciumate de nori grei, prelungind întunericulpeste zi ºi vestind omenirii o iarnã maºterã. Dela rãsãrit se apropia canonada „frãþeascã“,scrâºnet nemilos de ºenile ºi urletul sinistru alfiarei cu nenumãrate capete pe care stãpânul-balaur o botezase cu numele de Katiuºa. Subo astfel de negurã venea pe lume în ziua de16 brumar 1943, la Mãriþeia, VichentieNicolai ciuc, fiul lui Dimitrie ºi al Mariei,cãruia Depãnãtoarea, plãcându-i copilul, s-aoferit pe loc sã-i facã un ghem de-un veac.Nu se ºtie ce-a fãcut Curmãtoarea, oricum înmomentul acela era cu zâmbetul pe buze…

Neastâmpãrat, voinicul, când i s-a aºezatdinainte, la vremea potrivitã, o tablã cu maimulte lucruri, a pus mâna pe un capãt de cre -ion ºi l-a dus la gurã, fãcând-o pe naºã sã-iprevesteascã o cale întru luminã: „Cop chi -luþu ista, crescând, o sã fie om de carte“, ceeace avea sã se adevereascã. Pânã atunci însãfamilia va fi nãpãditã de mari greutãþi. Tatãl,cu un alt fecior ºi douã surori ale acestuia,vor muri de tifos pânã la isprãvirea rãzboiului,iar fratele cel mai mare al lui Vichentie, care arfi putut sã devinã cap de familie, îºi va sfârºizilele cam în aceeaºi perioadã într-un lagãr dinDonbas, fiind capturat prizonier în Moldova, pealiniamentul de apãrare Iaºi-Paºcani-TârguNeamþ. Foametea cumplitã ºi apoi greutãþileinerente n-au descurajat familia, mezinul deatunci, Ghenyk, cum era numit de cei apropiaþi,îndrãgostindu-se de carte, a urmat traseul obiº -nuit al ºcolaritãþii, încheindu-l cu foartebune rezultate la Univesitatea „Al. I. Cuza“din Iaºi.

Dascãl pentru scurtã vreme de limba rusãºi apoi, vreo patruzeci de ani, de limbaromânã, la Horodnicul de Sus ºi Rãdãuþi,alãturi de Tatiana, profesoarã de desen, cu orecunoscutã sensibilitate, ºi-a dedicat viaþaprofesiei, împletind pregãtirea de speciali-tate cu o exemplarã dãruire, ceea ce i-a adussatisfacþii precum gradul I, funcþiile dedirector sau director educativ. Memoriaafectivã îi e tulburatã de omniprezenþa ºiomnipotenþa activiºtilor de partid de altãdatãcare îi fugãresc într-o primã zi de Paºti, pro-fesori ºi elevi de la ªcoala 3 Rãdãuþi, lamãturat strada, fãcându-l sã exclame ºi sã seîntrebe, plin de amãrãciune: … cât de adânc ne-au umilit ca oameni! Pânã unde putea sã ajungãîndobitocirea umanã? Având spirit de dreptateînnãscut ºi iubind copiii, nu s-a putut despãrþide ºcoalã ºi, dupã ce i-a venit sorocul pensio -nãrii, a plecat ºi a lucrat în Delta Dunãrii, unde,spre surprinderea lui, la nivelul anului 2000, agãsit o stare intolerabilã, o educatoare fiindmenþinutã pe post de director, în ciuda faptuluicã în unitatea ºcolarã respectivã func þiona oprofesoarã cu gradul I. Nu s-a descurajat, chitcã a strãbãtut zilnic mulþi kilometri pe jos, adormit pe o lejancã (pat de cãrãmidã) ºi ºi-agãtit singur. Având un spirit de dreptate înnãs-cut ºi observând ºi alte flagrante nereguli, s-aîntors în Bucovina cu o enormã suferinþã, maiales cã, între timp, vizitase cumplitul spaþiu dela Periprava, numit Gulagul românesc. Mu gurGeu avea sã numeascã inspirat perioada aceas-ta a profesorului „un apostolat ºi un misiona -rism exercitate fãrã false compensaþii introspec-tiv-militantiste“, iar V. Nicolaiciuc avea sã sedestãinuie cândva, cu obidã: „Dom nule, e oadevãratã crimã sã laºi învãþãmântul de izbe-liºte ºi doar sã mimezi cã te interesezi de starea

acestuia. Atâta vreme cât sistemul ºcolar vamerge prost, toatã societatea va funcþionaanapoda“. Suferinþa îi era dublã. Ar fi vrut sãîndrepte unele aspecte, a ºi fãcut-o la un mo -ment dat, însã i-au rãmas destule ologite, fãcân-du-l, copleºit de durere, sã se retragã în spaþiulscrisului. A revenit totuºi pe meleagurile miri-

fice ale deltei în anul ºcolar 2008/2009 pe aripi -le unei mari satisfacþii. Reuºise, datoritã entu -zias mu lui sãu incurabil, împreunã cu alþi colegidestoinici, sã punã pe picioare revista „Lotus“(premiul întâi la faza judeþeanã a concursuluirevistelor ºcolare), pe care a apreciat-o profeso -rul ºi scriitorul George ªovu în „Limba ºi lite -ra tura românã“. Constatând cã, între timp,multe neajunsuri au fost înlãturate, profesorulbuco vinean ºi-a exprimat regretul, cu ocazia

împlinirii a 130 de ani de administraþie româ -neascã în Dobrogea, cã cei care lucreazã îndomeniul învãþãmântului nu se întorc la ºcolilelor (…) ca profesori, instituþia vizatã fiindnevoitã, pentru un învãþãmânt de calitate, sãapeleze la pensionari, ceea ce, în treacãt fiespus, se întâmplã ºi prin alte pãrþi ale þãrii.

„Om cu douã inimi, una românã ºi altaucraineanã“, cum l-a numit scriitorul Paul Sâr -bu, V. Nicolaiciuc aparþine deopotrivã am belorculturi, slujindu-le cu aceeaºi tenacitate.Periodicul „Exod“, organ al Societãþii Culturale„Traian Chelariu“, l-a avut, pentru primeledouã numere, redactor-ºef, cu aceeaºi funcþie ºirãspundere se evidenþiazã în cadrul revistei bi -lingve (româno-ucraineanã) „Verchovyna“, cuo treaptã mai jos, însã cu aceeaºi abnegaþie acti -vea zã în cadrul periodicului, tot bilingv,„Clopotul Bucovinei“, din care au ieºit 88 denumere, apare ca secretar de redacþie al revisteirãdãuþene (serie nouã) „Iconaru“, este prezentîn redacþia revistei trimestriale de culturã „Ob -cini literare“, tipãritã în condiþii grafice foartebune, cu 14 numere.

În calitate de cercetãtor, participã la Con -

gresul al IV-lea ºi al V-leaal Filologilor Români cudouã comunicãri ºtiinþi-fice: 1992-Paralela dintreMioriþa ºi Mai am un sin-gur dor (Ti mi ºoara);1994-Paisie Velicikovski,personalitate exemplarãîn ortodoxia universalã asecolului al XVIII-lea(Iaºi - Chiºinãu). De re þi -nut cã, aºa cum aflãm dincomunicare, monahulucrai nean fiind sfetnicul lui vodã Gri gorieGhica, l-a sfãtuit sã nu dea curs invitaþiei de a

se prezenta la sediul capuchehaiei imperiu-lui turcesc din Iaºi. (…) Dom nitorul, dindem nitate, n-a þinut cont“, s-a dus ºi i s-atãiat capul.

Nu poate fi trecutã cu vederea nici boga-ta activitate publicisticã a profesoruluirãdãuþean, acoperind o paletã largã de temeºi personalitãþi, de la Taras ªevcenko laMihail Eminescu, de la reprezentanþii gru -pului „Iconar“ la eminescologul MihaiDrãgan, reprezentând articole, reportaje,evocãri, studii ori discursuri. O bunã partedin aceste texte au fost adunate în volumulRepere culturale ºi umane, EdituraFlondor, Rãdãuþi, 2005 (probabil, îi vaurma altul), la adresa cãruia a avut cuvintede apreciere omul de culturã Dumitru

Covalciuc, notând în „Zorile Bucovinei“ din 11februarie 2006: „Pledoaria lui Vichentie D.Nicolaiciuc pentru convieþuire interetnicãarmonioasã în spaþiul Bucovinei istorice estesincerã, caldã, pornitã din inimã“, cartea fiindscrisã de „un om ce-ºi iubeºte fierbinte neamulsãu, dar care respectã cu sfinþenie aspiraþiilecelorlalte neamuri conlocuitoare“, pentru ca sãadauge cuvinte memorabile: „V. Nicolaiciuceste pentru Cernãuþi ceea ce reprezintã Eugen

Dimitriu pentru Fãl ticeni.“ De adãugat cãacest om harnic ºi de un proverbial altruisma îngrijit editarea cãrþilor Umbra partizanu-lui de Victor Maco veiciuc ºi Poveºtineºtiute. Povestea mamei mele de ValentinaHriºcã.

Dintre toate, când îi aduci aminte cã atrecut ºi prin experienþa parlamentului, pri -virea i se înnegureazã, iar fruntea prindecreþi, semn cã cei patru ani (1996 - 2000) aufost mai mult de zbucium ºi mai puþin desatisfacþii. S-a zbãtut, uneori ca peºtele peuscat, sã-ºi onoreze mandatul, ca reprezen-tant al ucrainenilor. Probabil cã cea maimare mulþumire este aceea cã s-a lãsat lavatrã cu nici un ban mai bogat decât când afost legitimat ca deputat. A ajutat în dreapta

ºi în stânga, întotdeauna dezinteresat, fã când-ope publicista Mãlina Aniþoaei sã afirme cã V. N.„vocaþie de frate are în toatã puterea cuvântu-lui“, iar Mihai Pânzaru-Buco vina adevereºte cã„a donat bani din salariul sãu de parlamentarunor ºcoli, biserici, unor familii ucrainenenecãjite sau unor elevi proveniþi din familiinumeroase“. De pe aceastã atât de onorabilãpoziþie ºi cea de deputat a ajutat (prin pro -punere ºi alergãturã pe la ministere) transferulunei clãdiri în construcþie de la Direcþia SilvicãSuceava la Universitatea „ªtefan cel Mare“.

La 70 de ani, V. Nicolaiciuc munceºte cuspor. E optimist, uneori hâtru ºi, vorba psalmis-tului, a învãþat sã socoteascã bine zilele, ca sã-ºi îndrepte „inimile (cele douã!) spre înþelep -ciune“. Mai presus de orice, iubeºte oamenii ºiBiserica lui Hristos, trãind cu intensitate pre -zentul, gândind la veºnicie. Dumnezeu sã vãrãsplãteascã dragostea ºi credinþa, iubite Vi -chentie, ºi, la împlinirea celor ºapte decenii deviaþã, sã vã socoteascã între aleºii Sãi, împre-unã cu Tatiana, cea care v-a stat alãturi la bineºi la greu!

Ioan ÞICAlO

Vichentie Nicolaiciuc lavârsta psalmistului

10 Curierul UCRAINEAN

Istoria uni ver - salã con sem nea zãas pec te din via þapo poa re lor, acor -dând o deo se bitãatenþie evenimentelor majore care sunt le gate deanumite perioade de dezvoltare a acestora.

În acest sens stau mãrturie evenimentele con-semnate pe larg ºi care ne înfãþiºeazã dezvoltareaculturalã, economicã ºi statalã a popoareloreuropene. Cele mai elocvente aspecte sunt legatede dezvoltarea civilizaþiilor greacã, romanã, egip -teanã etc. care au marcat în mod hotãrâtor dez-voltarea ulterioarã a multor popoare din toatãEuropa ºi nu numai.

Dezvoltarea ºtiinþelor, artelor ºi puterniculavânt cultural a avut o influenþã beneficã ºi a con-tribuit la o puternicã afirmare a elitelor ºtiinþificeºi culturale ale multor popoare.

Pe linia valorificãrii bogatei sale moºteniriistorice ºi culturale se înscrie ºi preocuparea con-stantã a naþiunii ucrainene de a-ºi cinsti ºi omagiapersonalitãþile istorice ºi elitele culturale ºi ºti-inþifice care au contribuit în mod hotãrâtor la afir-marea identitãþii sale.

Opera marelui cobzar ªevcenko stã mãrturievie ºi constituie un reper proeminent al valori-ficãrii la cea mai înaltã cotã a contribuþiei acesteiala îmbogãþirea patrimoniului cultural naþional.

Marile poeme politice, istorice ºi filosofice alelui ªevcenko constituie o contribuþie elocventã acuvântului scris la renaºterea naþionalã, conºtientde demersul sãu militant în desfãºurarea acestuiproces.

În limitele unor posibilitãþi relative mesajuloperei ºevcenkiene a fost adus la cunoºtinþa pu -blicului românesc prin traduceri mai mult sau maipuþin izbutite, dar cea mai apropiatã de realitatese înscrie la loc de cinste cea a poetului suceveanIon Cozmei.

Pentru a cunoaºte mai bine contribuþia lui ªev-cenko la îmbogãþirea patrimoniului culturalnaþional ºi a celui universal, conducerea UniuniiUcrainenilor din România a organizat excursii laKiev ºi Kaniv, locul de veºnicã odihnã a mareluibard al poporului ucrainean.

Excursiile finanþate de UUR constituie unstimulent pentru munca depusã de toþi cei carecontribuie la afirmarea cât mai puternicã a etnieiucrainene în viaþa cotidianã a României.

Din Suceava au plecat activiºti culturali, pro-fesori de limba ucraineanã, instructori de formaþiiartistice, ºefi ai organizaþiilor locale, membri aicomitetului judeþean etc. Grupului de suceveni lis-au mai adãugat ºi pelerini de la Tulcea, Iaºi ºiBotoºani, dornici de a cunoaºte pe viu valorileculturii spirituale ºi artistice ale Ucrainei: com -ple xul mãnãstiresc Pecerska Lavra, Kievul ºi lo -cul de veºnicã odihnã a marelui cobzar din loca -litatea Kaniv.

În timpul cãlãtoriei în autocar a domnit o de -pli nã armonie ºi o tonicã dispoziþie susþinutã decântecele ucrainene fredonate cu multã plãcere deîntreg grupul, predominând cântecele de petrece -re, satirice, de cãtãnie ºi lirice, precum ºi melo diidis tractive din folclorul autohton actual atât înlimba ucraineanã, cât ºi în românã, glumele ºi ban -curile bune au fost unanim apreciate, contri bu indla menþinerea unei plãcute ambianþe colective.

Primul popas l-am fãcut în oraºul-cetateKamianeþ-Podilskyi unde am vizitat cetatea carestrãjuie ca un adevãrat bastion de apãrare a împre-jurimilor. Oraºul întreg se bucurã ºi de o protecþienaturalã oferitã de un adevãrat canion de stâncicare înconjoarã localitatea.

S-au fãcut multe poze, am vizitat sumar oraºulºi, apoi, din nou la drum.

Din goana maºinii am putut vedea câmpurileroditoare ale Ucrainei cu vaste întinderi arate,pregãtite pentru viitoarele recolte, lanurile nes-fârºite de porumb care stau mãrturie unui uriaºpotenþial agricol ce contravin parcã urmãrilornefaste ale Holodomorului provocat de comu -nismul sovietic ºi cãruia i-au cãzut milioane devictime. Tristã ºi pioasã aducere aminte care se vaface în curând ºi în þara noastrã, marcând acesteveniment.

Odatã cu lãsarea serii, luminile multicolore alemarii metropole ne-au întâmpinat de la mare dis-tanþã, cãlãuzindu-ne apoi printr-un neîntreruptfluviu de maºini de tot felul pânã la hotelul carene-a fost rezervat pe timpul ºederii noastre.

Dupã ce ne-am cazat cu toþii, am servit cina larestaurantul aflat chiar la parterul hotelului, dupãcare ne-am retras la odihnã binemeritatã dupã ocãlãtorie obositoare de aproape 12 ore.

Dimineaþa a debutat cu pelerinajul la comple -xul mãnãstiresc Pecerska Lavra. Aici am benefi-ciat de serviciile competente ale unui ghid experi -mentat care ne-a explicat în detaliu istoria fiecãreiconstrucþii mãnãstireºti în parte, ne-a însoþit apoiprin peºterile cu sfinþi ºi martiri ai ortodoxiei careodihnesc în racle zidite în pereþii peºterilor,oprindu-se în locuri mai importante care necesi-tau explicaþii mai amãnunþite.

Am fost cuprinºi cu toþii de evlavie ºi de opace sufleteascã nemãrginitã.

Dupã ce am ieºit la suprafaþã am fost conduºispre o altã secþiune de peºteri unde ne-am întregitstarea de pace interioarã ºi liniºte evlavioasã, ie -ºind apoi spre a ne potoli setea de la izvoarelesfinþilor Antoniu ºi Varvara aproape de malul le -gen darului Nipru.

Am fãcut zeci de poze, am dat acatiste, amcum pãrat diferite suveniruri, ne-am relaxat într-un pãrculeþ al luptãtorilor veterani ai rãzboiuluidin Afganistan, am servit masa de prânz, apoi ampornit sã cunoaºtem oraºul.

Cea de-a doua zi a excursiei a fost consacratãîn principal pelerinajului la mormântul marelui ºislãvitului cozbar al Ucrainei, Taras ªevcenko, dinoraºul Kaniv.

Dacã despre Neapole se spune cã dupã ce îlvizitezi poþi sã mori, despre Kaniv se zice cã esteo adevãratã Mecca a spiritualitãþii ucrainene, iarcel care încã nu a vizitat mãcar o datã acest loc,nu se poate considera un adevãrat ucrainean.

Oraºul Kaniv se aflã la o distanþã de aproxi-mativ 150 de km de Kiev. Pânã acolo ne-a însoþitdistinsa doamnã Alla Kendzera care deþine unimportant post guvernamental privind ucraineniidin Diaspora. Tot parcursul pânã la Kaniv, dnaKendzera s-a întreþinut cu unii dintre noi pe carene ºtia din România, de la unele evenimente cul-turale ale etniei ucrainene, ca cele din Suceava,Tul cea, Iaºi, Botoºani prilejuite în special deomagierea poetului Taras ªevcenko, precum ºi dela multe alte evenimente.

Ajunºi la Kaniv am luat-o pe drumul ce urcã înpantã spre movila denumitã Muntele lui ªev -cenko. Drumul trecea printr-o tânãrã pãdurice defãget. Pe aici se mai auzea ciripitul vesel al pãsã -relelor care n-au apucat sã pãrãseascã sãlaºul lordeºi ne aflam în luna septembrie.

Autocarul a oprit la oarecare distanþã de Mau -so leul marelui poet, astfel cã am strãbãtut pe josun povârniº lin în trepte ºi dintr-odatã am zãritsclipind în soarele amiezii undele Niprului pre-cum ºi movila pe care se profila mausoleul.

Cuprinºi de emoþie, pãtrunºi de pioase gânduriam început sã urcãm treptele mausoleului cubuchete omagiale. De peste tot parcã ºi de nicãierine însoþea paºii o melodie divinã pe versurilemarelui poet. Ajunºi la baza mausoleului melodiaa început sã se estompeze din ce în ce, iar noi amdepus buchetele de flori, ne-am aºezat în semi-cerc ºi am intonat cântecul „Gândurile mele“ careconstituie un adevãrat testament lãsat urmaºilorsãi spre a-i rândui locul de veci pe o movilã cuve dere spre nesfârºitele câmpii ale Ucrainei ºilegendarul Nipru la pragurile cãruia se adãposteaSicea Zaporojeanã care lansa aprige atacuriasupra turcilor ºi tãtarilor. Am fãcut nenumãratefotografii pentru a imortaliza acest eveniment deneuitat.

Dupã câteva cli pe de odihnã pe esplanadamau soleului sau pe bãncile din apro pierea Ni pru -

lui am pã truns înclãdirea mu zeu -lui din apro pie -rea mausoleuluicare cuprinde as -

pec te din viaþa ºi opera marelui poet. În primasalã am putut admira galeria de autoportrete, amascultat cu atenþie explicaþiile legate de locul ºipe rioadele istorice în care au fost create. Per - sonal, am rãmas nedumerit de cele douã autopor -tre te care îl înfãþiºau pe autor cu o cuºmã mol do -ve neascã pe cap ºi tot eu mi-am zis cã poateaceasta constituie un gest de respect pentru inte -lectualitatea moldavã cu care sigur s-a aflat înrelaþii pe linie intelectualã!?

Marea salã cu autoportrete era luminatã într-aºa fel, încât îþi crea impresia cã te afli în mijloculacþiunii unui film ce se derula, mai ales cã pe ta -va nul sãlii se proiecta trecerea necontenitã a unornori ca pe o boltã cereascã.

Am admirat în continuare desene ºi picturi cupersonaje din poemele autorului, documentelegate de activitatea obºteascã ºi ºtiinþificã, obiec -te personale ºi casnice ale autorului, precum ºi alemembrilor de familie.

În final, am putut vedea rafturile unde au fostexpuse traducerile „Cobzarului“ în marile limbide circulaþie mondialã.

Dupã terminarea parcursului muzeal am fostinvitaþi într-o elegantã salã albã unde dna custodene-a furnizat informaþii legate de etapele de dez -vol tare a mausoleului, a muzeului, a unor inesti -mabile exponate ºi modul de colectare, ex pu nereºi punere în valoare a acestora. Unii dintre noiºi-au exprimat în scris impresiile asupra celorvãzute în Cartea de onoare a muzeului.

La ieºirea din complexul muzeal am vizitat ºicãsuþa primului îngrijitor al mormântului poetu-lui, o adevãratã legendã cu acoperiº din jupi dinpaie de secarã cu un mic cerdac ºi o vatrã þãrã -neas cã în interior. În apropierea locului de sta -þionare a autocarului se afla un obelisc ridicat înmemoria celui ce s-a îngrijit de buna rânduialã amausoleului o bunã bucatã de timp.

Dupã revenirea în Capitalã am mai vizitatcâteva impresionante locaºuri de cult cu picturi deo inestimabilã valoare artisticã, precum bisericaSfânta Sofia, a Sfântului Mihail ºi altele. Ampoposit apoi la Porþile de Aur ale oraºului dupãcare am stat un timp mai îndelungat la statuia le -gen darului hatman Bohdan Hmelnyþkyi al cãruifiu, Timuº, ºi-a pierdut viaþa la asediul turcilorasupra cetãþii Sucevei.

Aici am fãcut o mulþime de poze de grup, bachiar ne-am pozat ºi cu o echipã de simpaticispor tivi francezi.

A sosit ºi ziua plecãrii spre casã. Ne-am luatrã mas bun de la gazdele noastre ºi dis-de-dimi -nea þã ne-am îmbarcat în autocar. Pachetele pentrumicul dejun le-am primit încã de cu searã. Înautocar din nou atmosferã de mare veselie ºiantren, deºi Kievul se despãrþea de noi în ºiroaiede lacrimi de ploaie matinalã care ne-a însoþit preþde câteva sute de kilometri.

Dl Boreslaw Petraºuc, preºedintele filialei Su -cea va a UUR, conducãtorul grupului nostru ainvitat pe rând la microfon pe toþi participanþiipentru a ne prezenta sumar date biografice, as pec -te din activitatea obºteascã, gânduri de viitor, glu -me sau cântece. Ne-am cunoscut astfel mai bineîntre noi.

Cu aceastã ocazie o doamnã din Tulcea a cân-tat un duios cântec de înstrãinare ºi dor de patriamamã, Ucraina.

Am putut remarca umorul fin al dlui Cernen -cu, preºedintele filialei Tulcea a UUR, care încuvântul sãu a caracterizat în stil personal aceastãexcursie, cuvântul scris al dlui Victor Gri goraºcare, printre altele, ne-a impresionat cu colecþiasa de CD-uri cu melodii ucrainene cu care ne-amdelectat auzul pe tot drumul.

Aºteptãm cu nerãbdare ca UUR sã mai orga-nizeze acþiuni asemãnãtoare ºi în viitor care sãconstituie adevãrate stimulente pentru toþi ceicare activeazã în rândurile organizaþiilor UUR.

Mihai GHeORGHI

Pelerinaj la mormântul marelui Cobzar(septembrie 2013)

Curierul UCRAINEAN 11

(Urmare din numãrul 249/250)

În ceea ce priveºte rolul de intermediar al hat-manului ucrainean ºi, implicit, al lui P. Orlyk înasigurarea corespondenþei între domnitorul valahºi þarul rus, atât sursele româneºti, cât ºi cele ucrai -nene oferã informaþii mai complete. S-au pãstratzeci de scrisori ale domnitorului C. Brânco vea nuadresate lui Petru I ºi altor persoane oficiale ruse încare, deseori, se precizeazã faptul cã o co res - pondenþã sau alta este trimisã la Moscova prin hat-manul I. Mazepa sau cã este primitã de la acesta ºiredirecþionatã la Istanbul. O parte însemnatã dincele aproximativ 282 de scrisori cu caracter politi-co-diplomatic, trimise de C. Brâncoveanu pestehota rele Valahiei, este adresatã personal lui I. Ma -ze pa sau, în drum spre Moscova, a trecut prin mâi -nile acestuia, bineînþeles, cu ºtiinþa pisarului ge ne -ral. De aceea, putem fi de acord cu afirmaþia lui P.Cernovodeanu, cercetãtorul român care s-a ocupatde activitatea diplomaticã a lui C. Brân coveanu,potrivit cãreia domnitorul a desfãºurat în se cret„un bogat schimb de scrisori prin care transmitea...ºi unele informaþii cu caracter politic ºi militardespre turci“, lucru cunoscut ºi de cãtre P. Orlyk.

Trebuie constatat faptul cã colaborarea eficien-tã anterioarã a lui I. Mazepa cu C. Brâncoveanu ºi,în paralel, cu întreaga pleiadã de domnitori moldo -veni contemporani cu renumitul hatman ucrai nean(din pãcate, domnitorii moldoveni se schim baufoarte des, spre deosebire de I. Mazepa ºi C. Brân -coveanu, care, spre cinstea ºi gloria lor, au rãmaslideri ai popoarelor lor timp de peste 20 de ani) înplan cultural-spiritual a dat doar rezultate pozitivepentru colaborarea ulterioarã a pãrþilor în cadrulunei posibile alianþe exclusiv ortodoxe ucraineano-moldo-valaho-ruse de la sfârºitul seco lului alXVII-lea, îndreptate împotriva Porþii Oto mane, ºi aintenþiilor cotropitoare ale Impe riu lui Austri ac faþãde principatele de la Dunãre. În ase me nea circum-stanþe, imensul po tenþial uman, economic, politic,militar ºi spiritual al Ucrainei cu centrul ei religiosunic - Lavra Kievo-Pecerska - constituia o anumitãsperanþã pentru popoarele balcanice în realizareaaspiraþiilor lor de eliberare de sub insuportabiluljug turcesc. ªi-a spus aici cu vân tul sprijinul mate-rial-financiar substanþial ºi stabil acordat intere-selor creºtinilor ortodocºi din Bal cani ºi dinOrientul Mijlociu de hatmanul Ucrainei, I.Mazepa, care acþiona de cele mai multe ori cu con-cursul Moldovei ºi Valahiei veci ne, dincolo dehotarele cãrora începea lumea con flic telor dureîntre elementele creºtine ºi cele musulmane.

Activitatea politicã ºi corespondenþa diploma -ticã atât ale hatmanului ucrainean, cât ºi ale domni -torilor moldoveni ºi valahi au fost îndreptate sprecrearea unei posibile uniuni politico-militare anti-turceºti din care trebuiau sã facã parte þãrile orto-doxe Valahia, Moldova, Rusia ºi Ucraina, o parte aacesteia aflându-se în subordonarea Moscovei, ºistudierea poziþiei Imperiului Otoman ºi a tãtari lordin Crimea faþã de Ucraina. I. Mazepa, ca politi-cian de facturã europeanã ºi mecena de talie ge -neral ortodoxã, cunoºtea bine problemele princi-patelor dunãrene, dar ºi ale Europei în ansamblu.Astfel, diplomatul francez Jean Baliuz îndeplinindrolul de persoanã de legãturã a lui Petru I, a fãcuto vizitã hatmanului Ucrainei, la reºedinþa sa dinBaturyn pentru a-i preda corespondenþa ºi, dupã cel-a cunoscut personal pe I. Mazepa, a trimis o scri -soare la Paris în care, printre altele, menþiona: „Elare o vastã experienþã în politicã ºi, spre deosebirede moscoviþi, urmãreºte ºi ºtie ce se întâmplã înþãrile strãine“. De aceea, hatmanul purta cu mareuºurinþã o corespondenþã activã, inclusiv codifi-catã, cu contemporanii sãi din capitala Moldovei -Iaºi ºi a Valahiei - Bucureºti.

Astfel, în scrisoarea trimisã de I. Mazepa luiPetru I, la 20 octombrie 1693, din Baturyn secomu nicã faptul cã „el a efectuat trimiterea specia -lã cãtre domnitorii moldovean ºi muntean“(moldo vean, respectiv, valah - T.R.), folosindu-sede faptul „cã domnitorul moldovean a rãspuns decâteva ori cã negustorii greci pot sã se deplaseze cu

mãrfurile lor din aceste þinuturi maloruse pe ve -chiul drum spre Iaºi cu credinþa cã integritatea lortotalã va fi asiguratã. Prin intermediul negustorului

Sava Oleferov din Nijyn „nu pot, evident, sã factrimiteri ºi sã le scriu acestor domnitori, deoarececomandanþii polonezi aflaþi la Nemyriv ºi Sorokaurmãresc toate faptele“ (aºa cum menþiona însuºi I.Mazepa). Aºa cã hatmanul ucrainean a luat legã-turã, la început, cu domnitorul moldovean Con -stan tin Cantemir, iar apoi ºi cu cel valah C. Brân -coveanu cu care s-a legat o lungã corespondenþãsecretã. Mai târziu, ca persoanã care, alãturi de hat-man, cunoºtea cheia cifrului secret, P. Orlyk a fostdirect implicat în aceeastã corespondenþã.

Aflându-se în spaþiul comunicãrii diplomaticeºi cultural-spirituale active a Ucrainei hãtmãneºticu Europa de Sud-Est ºi Orientul Apropiat, Mol -dova de atunci nu putea rãmâne în afara acestuiproces, în ciuda controlului exercitat asupra ei deTurcia. Astfel, trimisul domnitorului moldovean deorigine ucraineanã, Ivan Bilevyci, încã în noiem-brie 1690 - martie 1691, deplasându-se la Moscovaºi înapoi, a discutat în detaliu cu hatmanul Ucraineiposibilitatea de a se opune împreunã opresiuniiturco-tãtare. Pe de altã parte, în scrisoarea mai susmenþionatã a lui I. Mazepa se preciza cã „domni-torul moldovean l-a trimis pe curierul amintit(Sava Oleferov - T.R.) la mine ºi mi-a transmis prinel un text scris în cifre sigilat din care am înþeles cãel, domnitorul, doreºte sã corespondeze cu mine,dar nu prin simplu scris, ci cu ajutorul acelorcifre“. Trebuie subliniat faptul cã corespondenþasecretã a domnitorilor moldovean ºi valah se trans-mitea, de regulã, prin curieri de încredere ºi con -þinea informaþii preþioase privind acþiunile militareale Imperiului Otoman ºi planurile tãtarilor dinCrimeea subordonaþi acestuia, fapt ce avea o mareimportanþã pentru I. Mazepa ca hatman alUcrainei, a cãrui soartã depindea în multe privinþede intenþiile politico-militare ale Turciei. Un exem-plu elocvent poate fi scrisoarea lui I. Mazepa trimi -sã lui Petru I din Baturyn, la 26 noiembrie 1696,prin care acesta îl înºtiinþeazã despre reîntoarcereadin Iaºi a curierilor sãi care i-au povestit cã „dom-nitorul moldovean are unele informaþii cã hanuldin Crimeea a dat ordin hoardelor din Crimeea ºiCetatea Albã sã se pregãteascã ºi sã se adapteze lacampania mi litarã din aceastã iarnã în ...statulocrotit de Dumnezeu, Malorusia“.

Folosirea intensã de cãtre I. Mazepa a curierilormoldoveni, bulgari ºi sârbi, asupra cãrora planaumai puþin suspiciunile numeroºilor agenþi poloneziºi ruºi a durat mai mulþi ani. Dupã cum s-a arãtatmai sus, curierul moldovean asigura corespondenþasecretã a hatmanului ucrainean cu prinþesa HannaDolska.

Desigur, acest joc periculos putea avea efecteimprevizibile pentru I. Mazepa. Un asemeneaeveniment hotãrâtor pentru destinul lui a avut locîn 1708 (adicã înainte de trecerea hatmanuluiucrai nean de partea lui Carol al XII-lea ºi S. Lesz -czyn ski); de el erau legate, într-o oarecare mãsurã,evenimentele petrecute în Moldova. Ele au fostdescrise în detaliu de M. Kostomarov: „A apãrutdin nou informatorul - scrie el - care a adus lacunoºtinþã cã I. Mazepa are intenþia de a-l trãda peþar: este vorba de mercenarul de curând creºtinatMyron care s-a eliberat din robia turceascã. Sosindla Kiev el a înºtiinþat pe cine trebuia cã la Iaºi s-aîntâlnit cu localnicul Vasyl Drozdenko; acestDrozdenko a fost fiul fostului polcovnic din Braþ -lav, Drozda, un adversar înverºunat al lui Doro ºen -ko pe care, luându-l ostatic, Doroºenko a dat ordinsã fie împuºcat. Drozdenko i-a spus lui Myron:Anul trecut, am fost în Polonia, la regele Stanislaw,exact atunci când a venit acolo ºi un sol musulman.Tot în aceeaºi vreme, a venit la rege ºi un cãlugãrcu o scrisoare din partea hatmanului Mazepa.Scrisoarea a fost cititã în faþa solului musulman; se

spune cã în scrisoare se promitea cã oastea zaporo-jeanã, împreunã cu cea polonezã ºi cu tãtarii dinCri meea, vor lupta împotriva armatei þariste.

Informatorul a fost trimis din Kiev la Despãr -þãmântul soliilor (adicã la Moscova - T.R.). Myronspunea cã Drozdenko i-a poruncit ca toate acesteasã fie aduse la cunoºtinþa þarului în numele cre -dinþei ortodoxe unice ºi al faptului cã tatãl sãu afost comandant de Braþlav sub statul moscovit. LaMoscova, denunþul nu a fost luat în seamã, iar þarulîi trimitea hatmanului o scrisoare amabilã. Guver -nul a tratat astfel denunþul, întrucât nu l-a crezut,dupã învãþãmintele trase în urma denunþului ante-rior împotriva lui Mazepa; între timp, însã, vedemcã vestea lui Drozd a fost adevãratã ºi s-a referit lascrisoarea lui Mazepa cãtre Stanislaw, ex-arhiereulbulgar sau sârb“.

Caracteristic este ºi faptul cã relaþiile dintre I.Mazepa ºi domnitorii Moldovei vecine s-au dove -dit a fi de mare încredere, astfel încât aceºtia dinurmã, din cauza deselor lor schimbãri la indicaþiasultanului turc, fie cereau din proprie iniþiativã azilpolitic în Ucraina, fie interveneau pentru rudele ºiapropiaþii lor. Astfel, în toamna anului 1696, s-aîntors din Iaºi la Baturyn nu numai curierul per-sonal al hatmanului pentru Moldova ºi Valahia,Petro Voloºyn, ci ºi, dupã cum scria I. Mazepaînsuºi, „un om important pe nume Ivan Drahynyci,care, cu câþiva ani în urmã, a fost guvernatorul luiDuca [Constantin Duca (1693-1695) - T.R.] dinco-lo de Nipru, în oraºul Nemyriv, deoarece în aceavreme domnitorul stãpânea acest þinut dat de sul-tanul turc“. În aceeaºi scrisoare hatmanul ucrai -nean îl înºtiinþa pe þar cã „pe amintitul Ivan Dra -hynyci îl þinem lângã noi la Baturyn cãci el doreºtesã trãiascã aici în Malorusia, vrând sã-ºi aducã depe pãmântul moldovean ºi soþia cu copiii... Mai eaici la noi un bãrbat, venit odatã cu ei - cu PetroVoloºyn ºi Ivan Drahynyci, de origine malorusãcare are acolo, la Iaºi, soþie ºi copii pe care domni -torul moldovean l-a trimis anume cu aceºtia po run -cind ca acest om sã predea cifrul acelui domnitorcu ajutorul cãruia el, domnitorul [Antioh Cantemir(1695-1700, 1705-170) - T.R.] doreºte sã poarte cumine o corespondenþã secretã ºi pe acest om îl voireþine pe lângã mine...“.

La rândul sãu, C. Brâncoveanu se adresa, în1697, prin trimisul sãu D. Corbea la Varºovia(unde I.Mazepa avea legãturi tradiþionale puterniceca fost discipol ºi paj al regelui) reprezentantuluioficial al Rusiei în capitala Republicii Polone, A.Nikitin, în problema formãrii unei alianþe orto-doxe. Aceeaºi sarcinã a avut-o ºi D. Corbea când seîntorcea de la Bucureºti la Cernãuþi ºi când i-a pro-pus starostelui local, K. Turkuleþ, sã iasã de subsubordonarea militarã a Poloniei ºi sã se alãtureplanurilor de perspectivã ale popoarelor ortodoxe,vizând lupta în comun împotriva expansiunii oto -mane. Menþionãm în treacãt faptul cã, în sprijinulstarostelui oraºului Cernãuþi, domnitorul valah s-apronunþat ºi mai târziu, la 2 august 1704, când aadresat o cerere corespunzãtoare re ge lui Poloniei,August al II-lea, care, temporar, era aliat cu Rusia,deci ºi cu I. Mazepa, împotriva rege lui Suediei,Carol al XII-lea.

În afarã de aceasta, la 16 septembrie 1697, C.Brâncoveanu s-a adresat oficial vecinului sãu de laest cu rugãmintea sã trimitã împotriva tãtarilor dinBugeac care, fiind aliaþi credincioºi ai ImperiuluiOtoman, dãdeau cele mai pustiitoare lovituri prin-cipatelor vecine de la Dunãre, douã mii de puºcaºipedeºtri ºi o mie de cãlãreþi, între care „ºi cazaci“,deoarece ºi Valahia, ºi Moldova erau gata sã luptepentru eliberarea de sub turci ºi sã se opunã pre-siunii austriaco-poloneze.“

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Ion ROBCIUC

Dr. teofil Rendiuk:

HHaattmmaannuull UUccrraaiinneeii ,, PPyyllyypp OOrrllyykk

12 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din numãrul anterior)

În aceastã situaþie nefavorabilã pentru strãini,familia Pocorschi, alcãtuitã din 3 persoane, cuapro barea Inspectoratului General al SiguranþeiStatului din Bucureºti, a pãrãsit în toamna anului1930 oraºul Bacãu ºi s-a stabilit în comunaJurilovca, judeþul Tulcea, unde locuiau mamaSofiei Pocorschi (Gromov) ºi fraþii ei.

Pânã în anul 1941 (începutul rãzboiului împo -triva URSS) Naum Pocorschi s-a ocupat cu pic-tura colindând cu soþia sa satele ºi oraºele dinDobrogea ºi Muntenia. Cu banii câºtigaþi au reu -ºit sã construiascã o casã, în anul 1936, în comu-na Jurilovca.

Tot în anul 1936, dupã cum rezultã din docu-mentele întocmite de securitatea din regiuneaDobrogea, a fost decorat cu ordinul „Petliura“ ºiavansat la gradul de maior de guvernul ucrai neanîn exil din Paris, condus de primul ministruOleksandr ªulghin, din care fãcea parte ºi gene -ralul Volodymyr Salski, ministru de rãzboi.

În timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial,din cauzã cã Naum Pocorschi a fost consideratbolºevic, era plecat mai mult din comuna Juri lov -ca, lucrând la diverºi moºieri ca muncitor zilier,iar în anul 1944 a muncit la viile regale din Mur -fa t lar, împreunã cu fiul sãu cel mare, MihaiPocorschi.

Dupã 23 august 1944, s-a înscris în PartidulComunist Român (ca sã nu fie arestat de NKVD),fiind numit preºedintele Comitetului de iniþiativãpentru înfiinþarea ºi organizarea ºcolilor rusã ºiucraineanã în localitãþile cu populaþia ruso-lipo -veanã ºi ucraineanã din judeþul Tulcea ºi membruîn Comisia Centralã pe þarã.

Ca urmare, a organizat în fiecare localitate cupopulaþie ruso-lipoveanã ºi ucraineanã din judeþulTulcea ºcoli cu predare în limba acestor comu-nitãþi, a selecþionat ºi numit învãþãtori ºi profesoripentru aceste ºcoli, a participat la elaborarea ºieditarea manualelor în limba rusã ºi ucraineanã.

Dupã terminarea acestei însãrcinãri, în perioa-da 1946-1947, a fost învãþãtor la ºcoala primarãdin comuna Slava Rusã ºi apoi din anul ºcolar1947/1948 pânã în anul 1955, profesor de mate -maticã ºi fizicã în comuna Jurilovca, judeþulTulcea, când a fost pensionat.

În anul 1950, la verificarea membrilor PMR afost exclus din partid pe motiv cã a fost ofiþerþarist ºi a fugit din Rusia Sovieticã.

Încã din anul 1949, a intrat în atenþia organelorsecuritãþii din regiunea Dobrogea ºi judeþul Tul -cea, fiind urmãrit de 3 informatori din Juri lovca,arestat ºi anchetat sãptãmâni întregi, pânã când adecedat în anul 1983, la vârsta de 87 de ani.Despre aceste arestãri ºi interogãri i s-a pus în ve -de re sã nu divulge nimãnui, nici familiei.

În anul 2007 CNSAS, la solicitarea mea dinanul 2004, m-a înºtiinþat cã este în posesia a 2 vo -lu me pe numele Naum Pocorschi, întocmite deorganele securitãþii din perioada sus-menþionatãºi mã invitã în scris sã le studiez la sediul acestu-ia. Studiind dosarele am aflat tot ce a pãtimitNaum Pocorschi, ofiþerii care l-au anchetat ºiinformatorii (cu pseudonime) care au stat de vor -bã cu el în perioada 1949-1983. Menþionez cã toþi

cei 3-4 informatori din comunã nu mai sunt învia þã, aºa încât problema pentru ei este închisã, caºi pentru ofiþerii din securitate care l-au arestat,an chetat ºi interogat. Activitatea nedemnã a infor -ma torilor, consemnatã în declaraþiile lor, rãmânemãr turie în dosarele de securitate pe numele luiNaum Pocor s chi, pe care el îi considera „buni pri-eteni“.

Naum Pocorschi a scris piese de teatru pentrucopii, care au fost puse în scenã la CãminulCultural din Jurilovca.

Din anul 1955, când s-a pensionat ºi pânã înanul 1970, a organizat ºi s-a ocupat de bibliotecadin Jurilovca, câºtigând multe premii ºi distincþiipe judeþul Tulcea, regiunea Dobrogea ºi pe întrea-ga þarã, drept rãsplatã pentru activitatea sa.

În mai 2000, Comunitatea Ruºilor-Lipovenidin România, împreunã cu cea din Jurilovca, auorganizat la sediul Cãminului Cultural, o mani-festare cultural-artisticã cu prilejul a 17 ani de ladecesul sãu, dedicatã omului de culturã NaumPocorschi, ocazie cu care Consiliul comunei Juri -lov ca a dat numele lui bibliotecii comunale.Aceastã manifestare a beneficiat de prezenþa dluiV. Kanaikin, ambasadorul Federaþiei Ruse înRomânia, dlui V. Ciukov, consul general al Con -su latului F.R. din Constanþa, dnei EcaterinaEvdo chim, preºedinta CRLR, dlui Nicolae Sava,consilier-ºef al Inspectoratului pentru Culturã -Tulcea, a copiilor, nepoþilor ºi strãnepoþilor luiNaum Po corschi, precum ºi a locuitorilor dincomunã.

Consider cã participarea reprezentanþilor la celmai înalt nivel ai Federaþiei Ruse în Româniareprezintã un fel de iertare faþã de Naum Po -corschi, fost ofiþer în armata þaristã rusã ºi mili-tant împotriva Rusiei bolºevice care a transformatUcrai na într-o colonie a ei determinând pe mulþipatrioþi ucraineni sã se refugieze în þãri cu regimdemocratic ca România º.a., care le-au acordatazil politic, devenind pentru ei þãri adoptive.

Predând biblioteca ajutoarei sale, GetaKuþapol, în anul 1971, Naum Pocorschi s-a ocu-pat (cu toate cã avea 75 de ani) de Muzeul etno-grafic „Razelm“ din Jurilovca, pe care l-a înfiinþat(cu resurse bã neºti proprii) ce a funcþionat cumare succes pânã în anul 1983, anul morþii sale.Acest muzeu a fost vizitat de numeroºi turiºti dinþarã ºi strãinãtate.

Despre activitatea desfãºuratã de Naum Po -corschi, atât ca bibliotecar, cât ºi ca muzeograf,s-au scris multe articole în presa vremii, atât la ni -vel judeþean, regional, cât ºi naþional pentru carea fost rãsplãtit cu diplome de onoare ºi premii bã -neºti de cãtre Direcþiile de Culturã din regiuneaDobrogea ºi judeþul Tulcea, fiind totodatã evi-denþiat de Ministerul Învãþãmântului ºi Culturii„Pentru merite deosebite în munca culturalã demasã“ cu ord. nr. 536 din 26 aprilie 1957 deadjunctul ministrului.

De menþionat cã în semestrul I al anului 2013au fost organizate la sediul Centrului Cultural

Informaþional al Ucrainei în Bucureºti de cãtredomnul ministru-consilier Teofil Rendiuk de laAmbasada Ucrainei în România, douã eveni-mente consacrate luptãtorilor pentru indepen-denþa ºi libertatea Republicii Populare Ucrainenedin perioada 1918-1921, care s-au refugiat înRomânia la finele lunii decembrie 1920 ºi în cur-sul anului 1921, ca urmare a înfrângerii armateiRPU de cãtre armata bolºevicã (roºie).

Astfel, la 22 februarie a avut loc întâlnireaExcelenþei Sale domnul Teofil Bauer, ambasa -dorul Ucrainei în România, cu urmaºii foºtilorofiþeri ucraineni: dna Olga Andrici, fiica colo -nelului Hnat Porochivskyi, membru al UniuniiZiariºtilor din România, dl Emilian Manciur, fiullt. colonelului Pavel Manciur, ambasador ºi pro-fesor la Fa cul ta tea de Comunicare ºi Relaþii Pu -bli ce din Bu cu reºti, ºi Mihai Pocorschi, fiulmaiorului Naum Pocorschi, general de brigadã(rtr) ºi inginer diplomat.

De asemenea, cu prilejul lansãrii cãrþii„Chestiunea refugiaþilor de peste Nistru (1919-1939)“, a dlui Vadim Guzun, care se ocupã deproblemele Europei de Est ºi Asiei Centrale încadrul Ministerului Afacerilor Externe, au luat locîn prezidiu urmaºii foºtilor ofiþeri ucraineniamintiþi mai sus, alãturi de dl Teofil Rendiuk,ministrul consilier al Ambasadei Ucrainei, care aprezidat aceastã manifestare, cât ºi dl VadimGuzun, care a prezentat un referat detaliat ºi binedocumentat legat de cartea respectivã. În cadrulacestei manifestãri culturale, urmaºii foºtilorofiþeri ucraineni au povestit despre activitateataþilor lor în Ucraina (din ceea ce au auzit de la ei)ºi în România, þarã adop tivã, care le-a acordat azilpolitic.

Totodatã Ambasada Ucrainei în România, aorganizat la Centrul Cultural Informaþional dinBucureºti o expoziþie în care au fost expusefotografiile pãrinþilor lor, când au fost militari,precum ºi o fotografie cu cei trei urmaºi care afost vizitatã de participanþi la aceste manifestãri.

Revenind la fostul ofiþer þarist, Naum Pocors -chi, de origine ucraineanã, luptãtor pentru inde-pendenþa RPU, învãþãtor, profesor, bibliotecar ºimu zeo graf în România, în memoria cãruia amscris acest articol, se poate afirma cã în perioada1945-1983 a adus o contribuþie deose bitã la pro -pagarea culturilor rusã, ucrai neanã ºi românã însatele ºi comunele din judeþul Tulcea (ºi îndeose-bi în comuna Jurilovca), locuite de ruºi-lipoveni,ucraineni ºi români.

ªi acum mulþi locuitori în vârstã de 50-55 deani din comuna Jurilovca cãrora le-a fost profesorîºi aduc aminte cu evlavie ºi mult respect deNaum Po cors chi, care timp de 39 de ani, ºi-a aduso contribuþie deosebitã atât pe linie deînvãþãmânt, cât ºi pe linia culturii în aceastã zonãa României, unde ruºii-lipoveni ºi ucrainenii sebucurã de aceleaºi drepturi ca ºi românii.

Mihai POCORSCHI

In memoriam Naum Pocorschi (1896-1983)

Cercetãrile arheologice efectu-ate acum o sutã ºi ceva de ani peteritoriul actual al comunei Dãr mã -neºti de cercetãtori români ºi strã -ini au pomenit ºi au semnalatdiferite tezaure din aur ºi pietrescum pe, dar nu ºtim locul unde auajuns aceste bogãþii de valoareistoricã.

Abia în vara anului 1987, întimp ce se realizau lucrãri pentruextin derea fermei agricole în satulMãri þeia Mare, lama buldo ze ruluia scos la ivealã monede de argint.

La insistenþele mele s-au opritlu crãrile de terasare a fundaþiei ºiam anunþat Muzeul din Suceavades pre aceastã descoperire.

Muzeografii Emil Emandi ºi

Mircea Ignat au urmãrit, zi de zi,sãpãturile ce s-au efectuat în zonaamintitã, locul care pânã la alDoilea Rãzboi Mondial era ocupatde unele secþii de producþie alemo ºiei baronului Pruncul.

Trebuie menþionat cã în aceazonã a funcþionat timp de peste 50de ani o fabricã de spirt a baronu-lui Pruncul, deci locul este locuitdin vechime.

În condiþiile date, s-a trecut lasãpãturi pe întregul perimetru depeste 11 mp unde pe parcursul adouã sãptãmâni de muncã s-au

putut aduna doar 723 monede deargint. Monedele descoperite suntdin diferite perioade de timp ºiaparþin mai multor state, începândcu emisiunile poloneze, ungureºtipânã la cele din þãrile nordice(suedeze).

Acest tezaur dovedeºte încã odatã cã viaþa economicã din zonãera în plinã înflorire în acea vreme.

Cea mai nouã monedã dateazãdin a doua jumãtate a veacului al19-lea, iar cea mai veche a fostemisã prin anii 1682-1683.

Faptul cã monedele descoperite

acoperã o lungã perioadã de timp,aratã cã ele, aºa cum ne-au confir-mat ºi cei de la laboratorul de res -taurare a patrimoniului naþio nal, aufost adunate de câteva gene ra þii înºir.

Suntem bucuroºi cã din multetezaure descoperite în zonã, acestaa fost recuperat ºi se pãstreazã însigu ranþã la Muzeul de Istorie aBucovinei din oraºul Suceava.

Credem cã descoperirea maimultor tezaure în zonã, se datorea -zã ºi faptului cã localitatea se aflãaºe zatã pe un vechi drum comer-cial ce lega Suceava de Lvov, prinoraºul Siret ºi Cernãuþi.

prof.Victor COzARIUC-COSSARIS

TEZAUR REGÃSIT

Curierul UCRAINEAN 13

Io sunt om sãrman. Pãmânt n-am deloc, doaro cãsuþã, ºi aia dãrãpãnatã. Da' am nevastã, doicopilaºi, sã-mi trãiascã, aºa cã avem nevoie deceva din care sã trãim, cu care sã ne þinem zilele.Am doi bãieþi - unul de paiºpe ani, celã lalt dedoiºpe -, pasc vitele unor oameni cumsecade, pemâncare ºi pe niºte hãinuþe acolo cât de cât. Iarnevasta toarce la lume ºi cu asta mai câºtigã ºi eaceva. Iar io, ãl bãtrân, din ce sã c⺠tig? Iaca mãduc din când în când în meste cãniºul dinapropiere, tai un maldãr de mlajã ºi toatã sãp-tãmâna fac mãturoaie, iar luni luãm cu nevastacâte o legãturã de mãturi în spinare ºi haida cuele la Drohobyci sã le vindem la târg. Nu-i cineºtie ce câºtig, câte trei-patru creiþari de mãturoi,da' plãteºte-i boierului pentru nuie le, aºa cã nu tealegi cu mare lucru. Da' n-ai ce-i face, tre' sãcâºtigi, cum-necum, ca sã poþi trãi.

ªi ce trai o mai fi ºi ãsta! Cartofi ºi borº, une-ori pãsat ºi pâiniºoarã de care-o fi: dacã-i desecarã, fie de secarã, iar dacã-i de orz sau deovãz, îi mulþumim Domnului ºi pentru asta.Vara, mai treacã-meargã. Mai câºtigã omul câteceva la vreunul mai bogat: îi prinzi ici cuiva unroi în prisacã, colo faci noaptea de pazã înlivadã, mai dai o mânã de ajutor la fân sau lalegat snopi, iar de nu, iei sacul ºi cobori la gârlã,poate prinzi vreun peºte ceva sau te duci cunoaptea-n cap la pãdure dupã ciuperci; ei, da'iarna, toate astea - mai va. Ne mulþumim cu cene dã lumea pentru muncã ºi nu o datã rãbdãmde foame. Ca tot sãrãntocul.

Ba s-a mai gãsit, sã vedeþi, un om de treabãcare sã ne pizmuiascã avuþia! Cã adicã: moºule,vezi cã ai prea multe bunãtãþi, ai sã te îngraºipeste mãsurã, ai sã huzureºti ! Aºa cã ne-a fãcut-o, de sã te fereascã Dumnezeu !

Ian ascultaþi numai cum a fost.Merg io odatã, aºa, prin oraº cu legãtura de

mãturoaie-n spinare, cumpãnitã-n bãþ, merg ºimã uit în jur dacã nu cumva mã cheamã carevasau dacã nu mã strigã vreo femeie: „Hei, bade,cum dai mãturoaiele?“. ªi era la lume, ca de obi-cei în zi de târg. Întorc capul ºi vãd cã din urmãvine un domn - cocoºat, cu capul mare, ca debufniþã, iar ochii îi are cenuºii ºi rãi ca labroascã. Merge ºi tot trage cu ochiul spre mine.Io m-am oprit, poate, mã gândesc, vrea ceva, da'el nimic, s-a oprit ºi el ºi se uitã în altã parte,chipurile, n-are nicio treabã cu mine. Io plec maideparte, el dupã mine. Asta nu prea mi-a plãcut.„Iote, necazul ! - mã gândesc. - Ce sã fac?“ Cândmã strigã dintr-o parte o femeie:

- Hei, omule, cu cât dai mãturoaiele?- Cu cinci, - zic.- Nu, cum cu cinci? Îþi dau trei.- Dã-mi patru.- Nu, trei.- Nu, patru.

Am cãzut la învoialã sã-i dau cu trei creiþarijumate. Las io legãtura din spinare, o dezleg fãrãgrabã, îi dau femeii târnul, când vãd cã vine spremine domnul acela cocoºat.

- Cu cât vinzi mãturile? - mã întreabã.- Cu cinci creiþari, boierule, - zic. - Cumpã -

raþi, mãturile-s bune. El ia una, o cumpãneºte.- Da, da, - spune, - bune, n-am ce zice. Da'

mata de unde eºti?- Din Manastyrka.- Aºa, aºa, din Manastyrka. ªi vii des sã vinzi

mãturoaie?- Nu, nu des. Aºa, o datã pe sãptãmânã, luni.- Aha, aha, în fiecare luni! ªi vinzi multe într-

o lune?- Ete, cum se nimereºte, boierule, uneori io ºi

nevasta le vindem pe toate câte-am adus, iaralteori nu le vindem.

- Hm, cu nevasta! Carevasãzicã, amândoiveniþi cu câte o legãturã ca asta?

- Pãi, cam aºa, boierule. Câteodatã ca asta,altã datã ºi mai mare.

- Aha, aha! ªi cam câte mãturoaie poþi faceîntr-o sãptãmânã?

- Pãi, boierule, dupã cum se cere. Vara sevând mai puþine, aºa cã fac mai puþine. Iar toam-na ºi iarna merge mai multã marfã din asta.

- Da, da, se-nþelege! Cã io, ºtii, îs furnizorpentru magazinele împãrãteºti ºi mi-ar trebuimai multe mãturoaie de-astea, aºa, vreo sutã. Aiputea mata sã-mi faci pentru sãptãmâna ce vineo sutã de mãturi?

M-am gândit puþin ºi-i zic:- De ce nu, o sã fac. Da' unde sã le aduc,

boierule?- Uite-aici, - zice domnul ºi-mi aratã o

clãdire. - Da' bagã de seamã s-aduci. Am sã-þidau banii pe loc. Cu cât zici cã dai una?

- Pãi, dacã boierul ia la grãmadã, o sã las maiieftin, cu patru.

- Nu, nu, nu, nu-i nevoie sã laºi din preþ! Osã-þi plãtesc ºi cinci pe bucatã.

- Da-þi-ar Dumnezeu sãnãtate, boierule!- Ei, ei, rãmâi sãnãtos! ªi nu uita sã vii de azi

într-o sãptãmânã!ªi cu aceste vorbe, acel domn a ºonticãit

încotrova, iar io am rãmas pe loc. „Iote, - mãgândesc, - ce domn de treabã, nici nu zice mãcarsã las din preþ ºi comandã mãturi de atâþia bani!Pãi, Doamne, o sã-mi iasã un cinciar întreg! Iar

io, sã mã ierte Dumnezeu, începusem de-acumsã gândesc urât despre el când mã urmãrea. Hei,dã-i, Doamne, zile îndelungate! Barem o sã amºi io parte o datã de un câºtig bun!“

Am dat fuga sã-mi caut baba. Am vândutmarfa sau n-am vândut-o, am cumpãrat sare,chi brituri ºi ce mai aveam nevoie ºi am tulit-ospre casã. Îi spun babei cã, uite-aºa ºi-aºa, amdat peste un câºtig bun, o sã avem cu ce plãtiimpozitul, o sã rãmânã sã-ºi cumpere ºi ea cevapentru iarnã. Se bucurã ºi ea la rându-i.

- Va trebui, - zice, - sã ne apucãm amândoi, cãsingur n-o sã termini treaba într-o sãptãmânã. Peale mele le las deoparte.

Bine. Tot vorbind aºa, ne grãbeam spre casã,aproa pe cã alergam, vezi bine, sã nu irosimtimpul.

Imediat, chiar în acea zi, ne-am repezit amân-doi ca la borº fierbinte. Am cãrat la mlajã unstog întreg - în casã-i fabricã nu alta! Io rupcren guþele, ea curãþã de frunze, de i s-a jupuitpielea din palme, iar dupã aceea io retez cu cuþi -ta ºul capetele mai groase, sortez, leg, curãþ cozi -le de coajã - muncim pe rupte. Pânã dumi nicã,suta de mãturoaie era gata; punem mãturile câtecinci în douãzeci de snopi. Aran jãm în aºa fel,încât fiecare dintre noi sã care câte douã legã-turi, peste umãr ca niºte desagi; de curmei, olegãturã atârnã pe piept, cealaltã pe spate. Luni,luãm câte-o bâtã zdravãnã în mînã, legãturile-nspinare ºi - mânã la oraº. Era o vipie, de sã fe -reascã Maica Precistã! Sudoarea curgea de penoi ºiroaie, ni s-a uscat gâtlejul, da' ce sã-i faci!Câºtigu-i câºtig.

Ajungem la oraº, toatã lumea se holbeazã lanoi. N-au mai vãzut pânã acum sã care cinevaniºte grãmezi atât de mari.

- Ia ascultã, omule, - îºi bat joc de noi, - undeaþi vândut caii, de tre' sã cãraþi voi înºivã ocãruþã de crãci?

- Hei, omule, - strigã alþii, - de la cine aþicumpãrat crângul de mesteceni? L-ai adus cubaba la oraº ca sã-l vindeþi? Cât ceri pe mes tecã -niºul ãla?

Noi tãcem. Abia mai suflãm, dar ne opintimmai departe, de ne ies ochii din cap. A datDumnezeu ºi am ajuns târâº-grãpiº la clãdireaunde a spus boierul sã-l aºteptãm. Ne-am opritîn dreptul cerdacului ºi buf cu legãturile depãmânt, am cãzut ca morþi peste maldãre ºi, culimbile scoase, am stat sã ne tragem sufletul. Nue, nu e, când deodatã scârþâie fereastra ºi-l zãrimpe domniºorul nostru.

- Aha, - zice, - mata eºti? - Io, sãru' mâna, boierule, am adus mãtu -

roaiele.- Bine, bine, vin acuºi.Închise fereastra. Iar noi stãm ºi aºteptãm.

Dupã o bucatã de vreme, iese.- Ei, ce e, aþi adus mãturile?- Da, sãru' mâna, o sutã, cum a spus boierul.- Aha, aha, e bine. Da' ºtii ce, acum n-am

nevoie de ele, luaþi-le sã mai stea un timp la voisau puteþi sã le ºi vindeþi… Iar mie, dacã o sã-mitrebuiascã, o sã-þi trimit vorbã. Iar acu', ia hârtiaasta, aratã-i-o primarului, iar el o sã-þi spunã ceai de fãcut.

- Pãi, cum aºa, - zic io, - boierul le-a coman-dat ºi acum nu le mai ia?

- Nu, nu le iau, - zise el cu blândeþe, - pentrucã acum nu-mi trebuie. Da' mata nu te teme, ion-o sã te uit. Þine biletul ãsta.

- Ce-mi trebe' biletul? Ce sã fac cu el?- Ia-l, ia-l, - zice. - Sau, mã rog, dacã nu vrei,

nu-l lua. Iar acum mergeþi cu Dumnezeu.

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROD

Vitrina literarãIvan FRANKO:

Un câºtigbun

În anul 2006, s-au împlinit 150 de ani de lanaºterea (27 august 1856) ºi 90 de la moartea(28 mai 1916) unuia dintre cei mai de seamãscriitori ucraineni - Ivan Franko; ºi iatã cãdoar peste trei ani, în 2016, vom co me moraprimul centenar din drumul veºniciei sale.

Poet, prozator, dramaturg, filosof, fabulist,jurnalist, Ivan Franko a îmbogãþit literaturaclasicã ucraineanã cu numeroase opere deexcepþionalã valoare. Faptul cã s-a nãscut ºi acopilãrit în Galiþia (în familia fierarului IakivFranko), a studiat la Drohobyci, la Lviv (când-va Lemberg, apoi Lvov - în funcþie de stãpâ -nirea sub care se afla oraºul…), la Cernãuþi ºila Viena (unde ºi-a luat doctoratul în 1893) l-afãcut un bun cunoscãtor al „tutelei“ Impe riuluiAustro-Ungar (din interior ºi pe propria piele:a fost închis în mai multe rânduri, a fost împie -dicat sã ocupe un post de profesor laUniversitatea din Lviv, alegerea lui ca membru

al Academiei din Petersburg a fost interzisã,cele câteva încercãri de a fi ales în Parla mentulde la Viena au eºuat etc., etc.). Aceleaºi realitãþiau fãcut din el un îndârjit militant pentruluminarea, propãºirea, libertatea ºi indepen-denþa poporului sãu. Din pãcate pentru I.Franko, acest vis al lui se va înfãptui mult maitârziu - abia acum douã decenii. Urmaºii însãnu l-au uitat ºi-i cinstesc memoria cum se cu -vine: în întreaga Ucrainã i s-au înãlþat monu-mente, operele lui s-au tipãrit în tiraje de masã,una dintre regiunile þãrii îi poartã nu mele, uni-versitatea la care a studiat se numeºte aziUniversitatea „Ivan Franko“, tot aºa cum unadintre cele mai prestigioase distincþii lite ra reeste Premiul „Ivan Franko“ (În ce ne pri veºte,voi spune în parantezã cã, potrivit unor cercetã-tori, lui I. Franko îi aparþine, probabil, primaîncercare de a transpune „Mioriþa“ noastrãîntr-o altã limbã).

Curierul UCRAINEAN14

Debut magnific s-a petrecut la deschidereanoii stagiuni pentru actorii Teatrului „MihaiEminescu” din Botoºani în seara zilei de 27septembrie a.c. În faþa unei sãli pline, 14 actoriai teatrului botoºãnean au dat viaþã spectacolu-lui „Prinþesa”, o dramatizare dupã nuvela cuacelaºi nume a scriitoarei ucrainene OlhaKobyleanska, dupã o traducere din limbaucraineanã aparþinând lui Ivan Chideºciuc ºi odramatizare semnatã de Vasyl Dovhyi. Aflatã laprima apariþie scenicã de anvergurã pe scena

Teatrului din Botoºani, actriþa Alexandra Vicola interpretat rolul Nataliei Verkovecivna –Prinþesa, smulgând aplauzele meritate ale unuipublic generos ºi iubitor de teatru. Fãrã exage -rare, se poate spune cã ceea ce s-a petrecut înseara de 27 septembrie în sala teatrului boto -ºãnean a fost un eveniment cultural internaþio -nal, dat fiind faptul cã printre spectatori s-aaflat Excelenþa Sa Vasyl Boieciko – consululge ne ral al Ucrainei la Suceava, MychailoGãini ce ru – preºedintele Consiliului RegionalCernã uþi, dramaturgul Vasyl Dovhyi, traducã-torul Ivan Chideºciuc, jurnaliºtii Vasile Bîcu ºiNicolae ªapcã, preºedintele, respectiv, vicepre -ºedintele Societãþii pentru Culturã Româneascã„Mihai Eminescu” din Cernãuþi ºi mulþi alþioaspeþi din regiunea Cernãuþi. Iar din parteagazdelor doar trei oficialitãþi botoºã nene!!!, cãnu mã rabdã inima sã nu scriu, adicã prefectulCosticã Macaleþi ºi consilierii municipaliTereza Nica ºi Ady Petruºcã. Dar unde au fostcei 12 parlamentari botoºãneni, consilierii jude -þeni, primarul ºi viceprimarii municipiuluireºedinþã de judeþ? Sau domniile lor suntamorezate doar de „teatrul ºi bâlciul politic”?Ruºine tuturor!

Revenind la arta purã a teatrului autentic, sã

menþionãm cã sub semnãtura direcþiei de scenãa lui Adi Carauleanu, cu o scenografie ºi cos-tume realizate de Mihai Pastramagiu, actoriiAlexandra Vicol, Ioan Creþescu, Traian Andrii,Daniela Bucãtaru, Lidia Uja, Sorin Ciofu, IrinaMititelu, Silvia Rãileanu, Petronela Chiribuþã,Cezar Amitroaie, Andreea Moþcu, BogdanHorga, Cristina Ciofu ºi Narcisa Vornicu auîncântat vreme de douã ore publicul ºi au rea -lizat o uverturã sublimã de stagiune teatralã. Iarla finalul spectacolului oaspeþii ucraineni, în

frunte cu consulul Vasyl Boieciko, alãturi despectatori botoºãneni au oferit minunaþiloractori superbe buchete ºi coºuri de flori în semnde profund respect ºi preþuire.

Aºa cum a subliniat ºi Traian Apetrei, direc-torul teatrului, „În lumea contemporanã, în careidealul s-a fixat cu putere asupra profituluifinanciar, Prinþesa vine cu o altã ofertã: cãu -tarea bucuriei sufleteºti, împlinirea în demnitateºi pace a sufletului, în frumuseþe. Oame nii, totmai singuri acum, în ciuda socializãrilor de carese face atâta caz, pot fi reuniþi cu adevãrat doarîn jurul iubirii faþã de aproa pele. Dramaturgul,toþi realizatorii spectacolului au dorit ca dupãlãsarea cortinei în sufletele celor din salã sãizbucneascã idealuri cu adevãrat nobile!Spectacolul semnificã triumful iubirii în contramãrunþiºurilor vieþii”.

Iar la rândul sãu, dramaturgul Vasyl Dovhyia adãugat: „În «Prinþesa» asistãm la derulareaunor relaþii de iubire cu totul deosebite. Astãzi,din pãcate, nu mai au loc astfel de poveºti deiubire. Invit spectatorii sã vinã la teatru pentrua privi o altã realitate, pentru a privi cu ochiiplini de fericire, pentru cã existã pe aceastãlume ºi momente înãlþãtoare, cele de iubire au -ten ticã. Mi-ar plãcea ca tinerii spectatori, la

finalul piesei, sã iasã din salã înaripaþi, cu idea -luri frumoase ºi sã se gândeascã mai profundasupra sensului vieþii. Pentru cã norocul nuconstã în bani, maºini puternice ºi apartamentede lux! Fericirea fiecãrui om se aflã în sufletullui ºi în inima lui!” Menþionãm cã scriitoareaOlha Kobyleanska s-a nãscut la 27 noiembrie1863 în oraºul Gura Humorului din fostul ducatBucovina care se afla în acea vreme substãpânire austro-ungarã. Tatãl ei era nãscut înGaliþia, iar mama, Maria Werner, provenea

dintr-o familie germanã, fiind veriºoarã cu poe-tul german Zacharias Werner. Printre opereleliterare ale Olhãi Kobyleanska se numãrã„Liudyna“, „Natura“, „Analfabeta“, „Pãmânt“,„Þarivna“ („Prinþesa“). Acesta din urmã a fostscris sub forma unui jurnal. Este una dintreprimele încercãri ale unui scriitor ucrainean dea scrie un roman psihologic în care eveni-mentele sunt prezentate prin intermediul expe-rienþei interioare a unei femei mândre, morale,inteligente ºi rafinate. Aºteptãrile pe care OlhaKobyleanska le avea de la oameni erau atât deri dicate, încât ea a avut doar puþine prieteneapro piate ºi nu a fost niciodatã cãsãtoritã,eºuând în gãsirea perechii ideale. Iar aºa cum adorit sã sublinieze directorul Traian Apetrei,prin punerea în scenã a spectacolului „Prin -þesa”, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoºanimarcheazã împlinirea a 150 de ani de la naºte -rea Olhãi Kobyleanska, patroana spiritualã aTeatrului Muzical – Dramatic din Cernãuþiunde actorii botoºãneni vor fi prezenþi la finalullunii octombrie cu piesa „Steaua fãrã nume” deMihail Sebastian, în cadrul festivalului „Aplau -zele de aur ale Bucovinei”.

Gabriel BAlAªA

Prinþesa ucraineanã a furat inimile publicului din Botoºani

Mihai VOLOŞCIUC

E tristă toamna, tristă-ntre goruni,Sub nori închişi e parcă tulburată,Înfăţişarea ei, prieteni buni,E rece, palidă şi îngheţată.

Frunzişul cade, vântul rău îl ia,Îl duce printre mirişti şi vâlcele,Şi-aşa dispare cu splendoarea sa,Precum dispar şi-ndepărtate stele.

Şi totuşi eu de ea nu mă feresc,Căci are şi ceva frumos, fără

pereche,De-aceea ca semn bun că o iubesc,Pun frunza ei de aur la ureche.

Lucian PERŢA

Veselă-i toamna, veselă de totPentru acei ce-au robotit în varăŞi-n primăvară - acum îi doare-n

cot,Că au borcane pline în cămară!

La Vatra Dornei, activist decent,Întru cultură, toamna îmi pria - Aveam şi-un papagal inteligentCare poeme-aproape că scria.

Dar l-am lăsat, şi-n satul meu plecând,

Un sat fără pereche, stau în toamnă,Mai scriu la Curier din când în

când,Dar nu că-ntr-o ureche-s asta-

nseamnă!

Cristian CEgA

Eşti urâtă precum gamela goalăa unui soldat ce-şi plimbă gândul la

pesmeţişi-adulmecă-n ghereta ruginitămirosul de pe strada-mbătrânită.

Costume cad pe caldarâm,tu ai venit pe-acest tărâmcam nepoftită,şi nu mai vrei să pleci,de te-aş putea goni şi să te vădsurghiunită,m-aş îmbăta un strop pentru cei

morţiuşa, din superstiţie,dar n-ai să pleci nicicândprin definiţie,românul te urăşte,draga mea... tranziţie.

Lucian PERŢA

Frumoasă eşti ca o gamelă plinăcu apă rece pentr-un însetat,Ţie aleşii zilei ţi se-nchină,că tu eşti frumuseţea ăstui stat.

Pe caldarâm, de dragul tău,cad zilnic cei flămânzi şi însetaţi,poporu-ntreg e-ameninţat de hău,dar tu îi faci pe alţii vinovaţi - degeaba-ncerc eu să-ţi gonesc făp-

tura,că cei bogaţi te-aplaudă şi strigă:

ura!Bine-ai venit,rămâi de tot aici la noi,aici eşti apăratăde tranziţieşi adorată,draga noastră… corupţie!

E tristå toamnaE tristå toamna TranziÆieTranziÆie

ParodieParodie ParodieParodie

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul anterior)

Oreadin. Nu m-aþi înþeles. Într-adevãr mis-a spus câte ceva despre dumneavoastrã, dareu nu cred în toate zvonurile. Eu nu mi-amfãcut nici o pãrere despre dumneavoastrã pânãn-am citit iatã aceasta (îi întinde caietul).

Natalia. Ce, Zonea v-a dat? Oreadin. Zonea… Natalia. Nu-mi place! Oreadin. Nu vã supãraþi. Munca dumnea -

voastrã e pe mâini bune. Natalia. Dar ea a trecut prin mâini ne -

demne. Oreadin. Caietul dumneavoastrã a ajuns la

mine întâmplãtor. Când am citit toate acestea,am înþeles, cã trebuie sã vã cunosc. Despredumneavoastrã mi-a ºoptit mult poezia ce-ailuat-o drept epigraf: „Melodiile sincere cântãîn inima mea/ Rãsunã în larga lume cânteculsadea...“.

Natalia. „N-am cuvinte sã exprim sufletu-mi candid“.

Oreadin. Da, da „sufletu-mi candid“.Natalia. Oare dumneavoastrã aþi fost mereu

mulþumit de sine? Niciodatã nu vã chinuieoboseala dupã altceva. Pe mine mã frãmântãuneori. Mi se pare cã sunt o neîmplinitã care arputea face multe, dar nimic nu pot duce pânãla capãt. Cine-mi va demonstra cã sunt unadintre cele fãrã talent?

Oreadin. Munca dumneavoastrã. Natalia. Eu ar trebui sã mã scufund în

creaþie, sã caut cuvinte ºi tot degeaba. Mie purºi simplu mi-e fricã cã cineva strãin ar puteaciti asta ºi n-oi mai avea trai în lumea aceasta.

Oreadin. Fiecare om viseazã pe bunã drep-tate la un ideal propriu, conform viziunii dedinainte.

Natalia. Dar dumneavoastrã aveþi acelideal?

Oreadin. Eu sunt un preþuitor ambiþios alsocialiºtilor francezi.

Natalia. Eu n-am nici o tangenþã cu ideilesocialiste.

Proiecþia luminii cuprinde mãsuþa la carestau Lorden, Milko, Pavlynka ºi Lena.

Milko. Dumneavoastrã, domnule Lorden,spuneaþi cã Oreadin?..

Lorden. Eu cunoºteam aceastã pasãre încãdin gimnaziu.

Pavlynka. Ei, ºi el este un socialist veritabil?Lorden. Nici nu mã mirã aceasta. Aseme -

nea proletari ca el se reproduc într-un numãrîngrijorãtor.

Lena. ªi totuºi, este atât de frumos. Pavlynka. Lenocika! Lumina cade pe Natalia ºi Oreadin.Oreadin. Dumneavoastrã credeþi în puterea

intelectualilor? Natalia. Cred. Cred de asemenea ºi în sta-

bilitatea naturii umane. Oreadin. Dar omul n-are nici o vinã cã de -

vi ne aºa. Nu v-aþi gândit cã astfel el rãsplã teº -te acelui mediu în care creºte, acelui soare ºiace lei cãlduri, care îl încãlzesc, nu v-aþi gânditcã nevoile ºi necazurile nasc în sufletul omu-lui mai degrabã rãul decât binele, cã lupta pen-tru existenþã demoralizeazã?

Zonea se apropie de grupul Lorden, Milko,Pavlynka ºi Lena.

Zonea. Dumneavoastrã n-aþi vãzut-o pedoamna Maria?

Pavlynka. Noi l-am vãzut pe veriºorul tãu,el discutã cu Natalia.

Zonea. Eh, ce pereche. Imaginaþi-vã cãacest veriºor, când pleacã de acasã, îºi ia cheiade la camera sa. E tainic ca Natalia dumnea -voastrã.

Lorden. Eu v-am spus... Pavlynka. Poate dânsul deþine niºte comori

pe care nu vrea sã le desecretizeze... Natalianoastrã are ºi ea o comoarã, ºase linguriþe(râde).

Zonea. Dar el încã îºi închide sub cheiecaseta sa de serviciu.

Lumina e proiectatã iar pe Oreadin ºiNatalia.

Oreadin. Cu dumneavoastrã pot sã discutmulte. Vã mulþumesc cã mã ascultaþi aºa deatent.

Natalia. Eu trebuie sã plec, cã voi aveaacasã discuþii neplãcute.

Oreadin. Dumneavoastrã n-aveþi rudeapropiate, sau poate aveþi pe cineva apropiatde sufletul dumneavoastrã?

Natalia. Nu am. Oreadin. ªi n-aþi avut niciodatã? Natalia. De micã o aveam pe bunicuþa. Oreadin. Mama mea a murit foarte tânãrã.

Eu sunt bun, ca tata, dar neastâmpãrat ºi ambi -þios.

Natalia. Nu cred cã sunteþi aºa neînduplecatcu dumneavoastrã.

Oreadin. Cu mine nu, dar cu alþii da. Natalia. Ei, e normal, de ce sã-þi placã doar

un singur tablou în viaþã, când sunt atâtea. Oreadin. Cred cã vã asemãnaþi mult cu

mama. Natalia. Bunica zicea cã da. Oreadin. Lorden vã numeºte Lorelei ºi pro -

babil semãnaþi cu ea. ªi eu v-aº numi astfel,dar el mi-e antipatic ºi nu vreau sã-l repet.Spre bucuria lui, vã voi zice altfel.

Natalia. Cum? Oreadin. Vã spun mai încolo. Întâi aº dori

sã nu depind de nimeni, sã-mi termin studiileºi apoi sã lupt pentru a schimba viaþa poporu-lui.

La altã masã stau Milko, Pavlynka, Lena.Lena (cãtre Pavlynka). Mãmicã, uite cum

atrage Natalka atenþia asupra sa. Milko. Îi urmãresc ºi eu. Pavlynka. Milko, cu ce ochi te uiþi la ea,

poate sã-þi dau ochelarii? El o provoacã cuceva.

Milko. Nu cred asta. Pavlynka. Imediat îi voi întrerupe. Milko. Pavlynka, te rog, fii delicatã! Pavlynka. Nu trebuie sã-mi dai lecþii, Mile -

cik (Se duce la Natalia ºi Oreadin). Oreadin. Doamne, când mã gândesc câtã

muncã ne trebuie ºi cât efort. Pavlynka (Se apropie de Natalia). Tu nu

dansezi? Natalia. Deocamdatã nu! Oreadin. Eu tocmai voiam s-o invit pe dom -

ni ºoara Natalia la un cadril.

Pavlynka. Ia haina Lenocikãi ºi du-o îngarderobã.

Oreadin. Daþi-mi-o mie, o dau eu prin cine-va, iar acum vom dansa.

Pavlynka. Ai auzit, Natalia, ce þi-am spus?Natalia. Merg, mãtuºicã, merg. Oreadin. Mergeþi personal? Natalia. Mã-ntorc îndatã, domnule

Oreadin. Oreadin. Dacã vreþi s-o duceþi personal,

mergem împreunã. Natalia îl ia pe Oreadin la braþ ºi se duc la

garderobã.Pavlynka îi urmãreºte. Ieºind, Natalia

plânge.Natalia. Am îndeplinit ordinul mãtuºii… Oreadin. Totdeauna vã apãraþi astfel?

Sunteþi atât de bunã…Natalia. Cui rabd? Mã abþin…Oreadin. Aici eu sunt vinovat cã v-a jignit.

Vã rog, nu plângeþi (Îi sãrutã mâna Nataliei).Cine sunt oamenii ãºtia rãi, îngrozitori. Dum -neavoastrã sunteþi o prinþesã (Natalia, înecân-du-se în lacrimi, cade în braþele lui Oreadin).Eu vã iubesc, prinþesa mea. M-am îndrãgostitde dumneavoastrã din prima clipã. Nu ºtiamcã suferiþi atât de mult în familia aceasta, ºi câttimp soarta mea seamãnã cu a dumneavoastrã,vã înþeleg ca nimeni altul.

Natalia. ªi eu vã înþeleg ºi vã iubesc. Oreadin. Ai sã vezi, iubita mea, când îmi

realizez visul, te iau cu mine. Natalia. Aºtept amiaza noastrã. Oreadin. Þine minte, eºti prinþesa mea.

Mâine plec... Natalia. Mâine? Aºa repede? Oreadin. Aº dori sã mai rãmân. Natalia. Rãmâi. Oreadin. Sunt nevoit. Acum când te-am

gãsit, te voi iubi ºi voi trãi din iubirea aceasta,prinþesa mea. Mã voi întoarce, aºteaptã-mã...

Natalia se îndreaptã spre tutori. Oreadinpriveºte în urma ei, apoi iese.

Pavlynka (cãtre Natalia). Tu ai vorbit cuOreadin?

Natalia. Am vorbit.Pavlynka. ªi ce om e acest Oreadin?Natalia. E un progresist.Pavlynka (râde ironic). Pãcat cã-ºi trã dea zã

cu ideile sale mãrunte originea sa poeticã deþigan.

Milko. ªi pe mine mã îngrozeºte. Ca ºi cumnoi aici n-am ºti ºi n-am auzi nimic din ceea cese petrece în lume.

Pavlynka. Domnul Lorden zicea cã-isocialist.

Milko. Aþi discutat amândoi despre asta?(spre Natalia).

Natalia. Da.Milko. Eu cred cã asemenea oameni ca el

sunt aventurieri, cã nu au nici credinþã, nicicaracter. Sunt niºte caricaturi spirituale, pro-duse ale literaturii bolnave, care se cred refor-matori, ºi nu se tem de moarte, cã n-au nici unDumnezeu.

Lorden. ªtiþi, el e contagios ca ciuma.Pavlynka. Tu auzi, Natalia?!. Ciumã!

Ciumã!Lorden. Normal, eu nu cred cã orice pro-

gres e dãunãtor. Fereascã Dumnezeu!Milko. Mie nu-mi plac asemenea critici

tineri. Vom vedea ce se va întâmpla cu el pestedouãzeci de ani.

Lena. Orice aþi spune, el nu-i superficial caalþii. Este elegant, ai ce discuta cu el ºi mie îmiplace.

Pavlynka. Leno!Lumina se stinge.

(Continuare în numãrul viitor)

PRINÞESAVasyl Dovhyila aniversarea a 150 de

ani de la naºterea mareluiclasic Olha kobyleanska

traducere de Ioan CHIDeªCIUC

Curierul UCRAINEAN16

Stimaþi participanþi la simpozion,

Sunt bucuros cã am ocazia sã vã întâlnesc laHarvard Club - un important centru de luare adeciziilor de reacþie la provocãrile ce stau în faþaelitei politice ºi de afaceri mondiale.

Salutându-vã la prezentarea proiectelor naþio -nale ºi a oportunitãþilor investiþionale ale Ucrai -nei vreau sã subliniez faptul cã noi dãm o impor -tan þã prioritarã economizãrii politicii noastreexterne. În acest sens, acordãm o atenþie deo se -bitã menþinerii dialogului eficient cu investitoriiatât în interiorul þãrii, cât ºi în afara ei.

Sper cã aceastã prezentare va contribui lacreºterea interesului marilor investitori faþã deUcrai na. Dvs. veþi avea posibilitatea sã aflaþides pre perspectivele atragerii investiþiilor în unadin tre cele mai dinamice economii din Europacu un puternic potenþial de dezvoltare.

Stimate doamne ºi stimaþi domni,În anii de independenþã, Ucraina a parcurs un

drum complex spre crearea unei economii des -chi se în actuala lume globalizatã.

Un rezultat important al dezvoltãrii Ucraineiîn perspectivã apropiatã îl va constitui semnareaAcordului de asociere cu UE în cadrul Sum mi -tului „Parteneriatului Estic“ care va avea loc, la28-29 noiembrie 2013, la Vilnius. Acest docu-ment nu este doar o declaraþie privind iniþiereaunor relaþii calitativ noi între Ucraina ºi UE.

Pentru Ucraina, acesta este, înainte de toate,un program detaliat de prefaceri în toate domeni-ile vieþii statului nostru în conformitate cu stan-dardele europene, foaia de parcurs a apropieriinoastre de UE, instrumentul consolidãrii valo-rilor europene.

Subliniez faptul cã am început deja pregãtireabazei legislative ºi instituþionale, necesare im -ple mentãrii viitorului acord.

În Ucraina se realizeazã astãzi transformãrifãrã precedent, ca dimensiune ºi profunzime, întoate sferele vieþii sociale. Se modificã în modradical sistemul judiciar ºi sistemul de ordinepublicã, se dezvoltã instituþiile statului de drept,se îmbunãtãþesc condiþiile pentru mediul de afa -ceri, se modernizeazã sectorul energetic etc.

Crearea zonei aprofundate ºi atotcuprinzã-toare de liber schimb va deveni o componentã-cheie a Acordului. Statul nostru va deveni astfelparte a pieþei europene, iar aceasta va stimulacontinuarea modernizãrii sale calitative.

Ucraina va deveni tot mai uºor de înþeles ºimai accesibilã pentru toþi partenerii ºi investitoriicare lucreazã cu þãrile membre ale UE, întru câteconomia ei va funcþiona de acum încolo dupãaceleaºi reguli ºi standarde.

Sunt convins cã afilierea pieþei interne aUcrai nei, a capacitãþilor ei de producþie ºi agri -co le la spaþiul economic european va avea oinfluenþã pozitivã remarcabilã asupra situaþieieconomice europene ºi va contribui la procesulde ieºire a Europei din crizã.

Experþii apreciazã cã introducerea zoneiaprofundate ºi atotcuprinzãtoare de liber schimbva duce la creºterea pieþei UE cu aproape 7%, aproducþiei de mãrfuri ºi servicii în Europa cupeste 1%, iar a exportului de produse ºi serviciiîn lume cu aproape 1%.

În acelaºi timp, Ucraina va avea ºansa sã-ºidezvãluie ºi mai pregnant avantajele pe piaþamondialã. Voi vorbi doar despre unele dintre ele.

Ucraina are o concurenþã mult mai micã pepiaþa internã. Ea dispune de o forþã de muncã deînaltã calificare. Statul nostru are o agriculturãdezvoltatã ºi competitivã fapt demonstrat ºi decreºterea stabilã la nivel de 5% anual, ceea cereprezintã de douã ori mai mult decât media înþãrile UE.

Exportul în domeniul tehnologiilor infor-maþionale, în 2013, va fi de aproape 1,8 miliardede dolari SUA. La acest indicator, Ucraina faceparte din primele cinci þãri din Europa Centralãºi de Est. De aceea, posibilitãþile de investire înUcraina nu sunt nici pe departe epuizate.

Stimate doamne ºi stimaþi domni,O componentã importantã a modernizãrii o

constituie îmbunãtãþirea procesului investiþional.Noi ne-am concentrat asupra perfecþionãriimecanismelor politicii de reglementare prinreducerea amestecului statului în activitateaoamenilor de afaceri, simplificarea ºi perfec -þionarea procedurilor de reglementare existente.

Înþelegem cã, în prezent, majoritatea investi-torilor sunt marile firme internaþionale. Acesteasunt corporaþii transnaþionale, companii deinvestiþii, bãnci cu care colaborãm astãzi ºi avemanumite obligaþii unii faþã de alþii. De aceea, neconcentrãm astãzi asupra gãsirii acelui format alrelaþiilor care sã satisfacã întru totul principiulparteneriatului stat-privat.

Dialogul între putere ºi mediul de afaceri sedezvoltã la toate nivelurile. Cel mai înalt nivel afost atins în cadrul Consiliului investitorilor indi-geni ºi strãini de pe lângã preºedintele Ucraineiîn care sunt reprezentate companiile americane(„Microsoft“ „McDonald's“, „Ernst & Young“,„PricewaterhouseCoopers“, „Carhill“ ºi Camerade Comerþ Americanã din Ucraina“).

Activitatea Consiliului este îndreptatã sprestimularea activitãþii investiþionale în Ucrainaþinând cont de experienþa avansatã naþionalã ºistrãinã în sfera atragerii investiþiilor. În noiem-brie, urmeazã sã aibã loc, la Kiev, cea de a treiaºedinþã a acestui consiliu.

Am stabilit ramurile economice prioritarecare sunt atractive pentru investitori. Este vorba,în primul rând, de energeticã, atât tradiþionalã,cât ºi alternativã, de infrastructurã ºi agriculturã.Ucraina este, în aceste domenii, un jucãtor glo -bal ºi deþine un rol important în economia mon-dialã.

În toate domeniile amintite a început reali -zarea unor proiecte naþionale de anvergurã. Suntproiecte care se bucurã de o susþinere deo se bitãdin partea statului. ªi tot ele pot pre zenta interespractic pentru investitorii Dvs.

Mã voi opri la cele considerate cheie.Voi începe cu energetica, un domeniu strate-

gic important pentru orice stat.În vederea garantãrii unui nivel adecvat de

asigurare a securitãþii energetice naþionale, nepre o cupãm cu succes de diversificarea aprovi -zio nãrii þãrii cu hidrocarburi.

Împreunã cu partenerii americani (compania„Excelerate Energy“ º.a.) va fi pusã în funcþiune,pânã la mijlocul anului viitor, prima parte a pro -

iectului „LNG-terminal“ care va permite Ucrai -nei sã primeascã pânã la cinci miliarde metricubi de gaze naturale.

Ucraina extinde extracþia propriilor resurseenergetice, mai ales a gazelor de ºist. Companiide talie mondialã, precum „Shell“ au începutdeja sã lucreze în Ucraina. Ne aºteptãm ca în vii -to rul apropiat sã i se alãture acesteia „Chevron“,„ExxonMobil“ º.a.

În cadrul proiectelor naþionale, realizãm,împreunã cu Guvernul Chinei, proiectul „Expresaerian“, primul din domeniul infrastructurii carenu este finanþat de la buget, ci de investitori.

Guvernul Ucrainei a aprobat construirea pri -mului drum concesionat cu sprijinul Corpo raþieiFinanciare Internaþionale.

Sunt create noi subramuri, cum ar fi prelucra -rea deºeurilor în cadrul proiectului naþional„Oraºul curat“ ºi agrologistica în cadrul proiec-tului „Pieþe verzi“.

Împreunã cu companiile „Intel“ ºi „Apple“aplicãm în toate regiunile Ucrainei proiectulnaþional „Lumea deschisã“.

În oraºul Kiev este în curs de creare parculinovaþiilor „Bionic Hill“.

A început construcþia primelor zece parcuriindustriale.

Ne dãm seama de la început cã cele mai atrac-tive pentru investitori sunt: agricultura, teh no -logiile informaþiilor, construcþiile de automobile,sursele alternative de energie, industriile alimen-tarã, chimicã ºi extractivã.

Nu pot sã nu remarc nici perpectivele indus-triei turismului ºi de petrecere a timpului liber.

În iunie anul trecut, Ucraina, împreunã cu Po -lo nia, au fost gazde ale Campionatului Europeande Fotbal. Potrivit aprecierilor specialiºtilor ºiale suporterilor, aceastã sãrbãtoare a fotbaluluis-a desfãºurat la un nivel extrem de ridicat. Dato -ritã organizãrii acestui eveniment, Ucraina ºi-acreat o platformã de start pentru dezvoltarea eiulterioarã.

În anul 2015, Ucraina va fi gazda Campio -natului European de Baschet ºi avem ambiþia dea organiza, în 2022, Jocurile Olimpice de Iarnã.Avem pentru aceasta capacitãþi naturale unice -munþii Carpaþi în vestul Ucrainei.

Stimaþi participanþi la întâlnire,Dupã cum am mai arãtat, statul acordã un

sprijin total realizãrii proiectelor naþionale. Încalitatea mea de preºedinte al Ucrainei vã garan-tez cã aceastã poziþie a noastrã nu se va schimba.

Am creionat doar unele dintre posibilitãþilede investire în Ucraina. ªeful Agenþiei de Statpentru Investiþii ºi Gestionarea Proiectelor Na -þio nale a Ucrainei vã va oferi mai multe amã-nunte.

Folosesc prilejul pentru a vã invita la Kiev, înluna noiembrie, la Summitul regional al Foru -mu lui Economic Mondial. Vã vom saluta cu bu -curie ºi în luna decembrie cu ocazia celei de-adoua Conferinþe internaþionale pentru investiþii.

Ne aºteptãm ca la aceste douã acþiuni sã fieprezente companiile care deja îºi desfãºoarãactivitatea în Ucraina, dar ºi parteneri-investitorinoi.

Vã doresc spor în activitate.Vã mulþumesc pentru atenþie.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

DD ii ss cc uu rr ss uu ll pp rr ee çç ee dd ii nn tt ee ll uu ii VV ii kk tt oo rr II aa nn uu kk oo vv yy cc ii cc uu pp rr ii ll ee jj uu ll pp rr ee zz ee nn tt åå rr ii ii pp oo ss ii bb ii ll ii tt åå ÆÆ ii ll oo rr ii nn vv ee ss tt ii ÆÆ ii oo nn aa ll ee aa ll ee UU cc rr aa ii nn ee ii îî nn cc aa dd rr uu ll

cc ee ll uu ii dd ee -- aa ll çç aa ss ee ll ee aa SS ii mm pp oo zz ii oo nn EE cc oo nn oo mm ii cc MM oo nn dd ii aa ll