Cuprins
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane
1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
1.2. Căile de acces
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic
2.3. Potenţialul turistic antropic
2.3.1. Obiective turistice religioase
2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice
Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane
3.1. Baza turistică tehnico-materială
3.1.1. Unităţile de cazare turistică
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
3.1.4. Mijloacele de transport turistic
3.2. Circulaţia turistică
3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate
3.2.2. Evoluţia numărului de turişti
3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări
3.2.4. Durata sejurului mediu
3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice
3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii
3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane
Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii
Băile Herculane
4.1. Propuneri personale
4.2. Strategii
4.3. Planuri de dezvoltare turistică
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
Concluzii
Bibliografie
Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane
1.1. Aşezarea geografică a staţiunii
Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-
a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii
Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova
- Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce
traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află
în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu
peisagistic deosebit de spectaculos,
altitudinea medie a staţiunii este de 165 m.
Teritoriul administrativ al oraşului
este încadrat între limitele Parcului Naţional
Domogled – Valea Cernei, ceea ce
constituie o premisă importantă pentru
dezvoltarea durabilă şi promovarea unui
turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene.
1.2. Căile de acces
Accesul în staţiune se realizează astfel:
- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:
DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79;
drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două
artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin
punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat);
DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin
partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti;
DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.
Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:
134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B,
DN 58
22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6
47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6
78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6
Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.
182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6
386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D - E
70/DN 6 - E 574 - E 81.
- feroviar
teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti –
Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora
Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră
Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu
Centrul şi Vestul Europei.
Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de
frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa).
- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe
DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara - 160 km (pe
DN 67D, E 70/DN 6).
- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de
acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de
acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una
reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei.
1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii
Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea
documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai :
« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus,
lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a
fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de
recunostiinta… ».
În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important
punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere
tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un
adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.
Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de
ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase
vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor
pentru vindecare.
Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor
Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea
« bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din
statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a
lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si
împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul
Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar
împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim
în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul
Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.
1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului
turistic
La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane, în creştere
cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259 locuitori, 47,9 %
erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai jos se poate observa că
gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai pronunţat comparativ cu media
judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că forţa de muncă din industria turismului este
formată în mare parte din femei, segment ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de
activitate lucrativă, se poate afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară
derulării activităţilor specifice sectorului turistic (cazare, alimentaţie, agrement etc.).
Tabel nr. 1
Populaţia la 1 iulie 2005
Populaţia stabilă Total Masculin % Feminin %Judeţul Caraş Severin 331.876 161.656 48,7 170.220 51,3Mediul urban 187.559 90.626 48,3 96.933 51,7Băile Herculane 6.259 2.998 47,9 3.261 52,1% din judeţ 1,9 1,9 1,9% din mediul urban 3,3 3,3 3,4
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin
Populaţia oraşului Băile Herculane reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-
Severin şi 3,3 % din locuitorii mediului urban.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă, din figura alăturată se observă o
distribuţie relativ echilibrată a acesteia, astfel:
total populaţie: 6.259 persoane
grupa de vârstă 0 - 14 ani, 713 persoane, respectiv 11,39 %;
grupa de vârstă 15 – 24 ani, 1.051 persoane, respectiv 16,79 %;
grupa de vârstă 25 – 34 ani, 1.011 persoane, respectiv 16,15 %;
grupa de vârstă 35 – 49 ani, 1.516 persoane, respectiv 24,22 %;
grupa de vârstă 50 – 64 ani, 1.316 persoane, respectiv 21,03 %;
grupa de vârstă 65 ani şi peste, 652 persoane, respectiv 10,42 %.
Conform analizelor demografice, când într-o unitate teritorială populaţia cuprinsă între 0 -
20 ani are o valoare procentuală sub 30 % din total, se poate afirma că populaţia respectivă are
tendinţe de îmbătrânire. În cazul staţiunii Băile Herculane, populaţia cu vârste cuprinse între 0 -
20 ani este de 1.216 persoane, respectiv 19,4 % din totalul populaţiei oraşului, ceea ce arată că
această tendinţă se manifestă.
Ponderea cea mai ridicată o deţine grupa de vârstă 35 - 49 ani, persoane mature, cu
experienţă şi putere de muncă. De asemenea, trebuie precizat că oraşul Băile Herculane dispune
totuşi de persoane tinere şi foarte tinere cu vârste cuprinse în 10 - 15 ani, care vor reprezenta
resursa umană necesară desfăşurării şi dezvoltării activităţilor economice prezente la nivel de
localitate.
Structura populaţiei pe grupe de vârste
0-14 ani11,39%
15-24 ani16,79%
25-34 ani16,15%35-49 ani
24,22%
50-64 ani21,03%
65 ani si peste10,42%
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
Graficul nr. 1
Din punct de vedere etnic, la Recensământul Populaţiei din anul 2002, populaţia de etnie
română era majoritară, mai exact reprezenta 96,9 % din totalul populaţiede 6.019 persoane:
români: 5.834 persoane;
maghiari: 51 persoane;
rromi: 67 persoane,
germani: 27 persoane;
cehi: 18 persoane;
alte etnii: 22 persoane.
La Recensământul Populaţiei din 2002, structura populaţiei după religii arăta că din cele
6.019 persoane stabile:
5.730 persoane erau de religie ortodoxă, respectiv 95 %;
135 persoane erau romano-catolici, respectiv 2,2 %;
52 persoane erau de religie baptistă, respectiv 0,8 %;
28 persoane erau greco-catolici, respectiv 0,5 %;
27 persoane erau de religie penticostală, respectiv 0,5 %;
47 persoane erau de alte religii, respectiv 1,8 %.
Analiza centralizată a structurii populaţiei stabile şi a celei ocupate la nivelul anului 2002
arată că la nivelul oraşului exista următoarea situaţie:
populaţie activă: 2.728 persoane, respectiv 45,32 % din totalul populaţiei stabile;
populaţie ocupată: 2.217 persoane, respectiv 36,83 % din totalul populaţiei
stabile;
rata şomajului: 18,73 %.
Din cele prezentate în tabelul alăturat rezultă faptul că rata şomajului în oraşul Băile
Herculane este de 18,73 %, mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul judeţului Caraş -
Severin, unde este de doar 9,8 %.
Tabel nr. 2
Structura populaţiei stabile la Recensământul Populaţiei 2002
Populaţie Nr. pers. %Populaţie stabilă 6.019 100,0Populaţie 0-18 ani 1.231 20,45Populaţie peste 18 ani 4.788 79,55Populaţie activă 2.728 45,32Populaţie ocupată 2.217 36,83Şomeri 511 8,49Rata şomajului % 18,73 -Populaţie inactivă 3.291 54,78Elevi/studenţi 1.122 18,64Pensionari 1.189 19,75Casnice 358 5,9Persoane întreţinute 369 6,1Altă situaţie 253 4,2
Sursa datelor: INS, Recensământul Populaţiei, 2002
În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, în anul 2005 acesta era de 2.004 persoane,
din care:
10,2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială; procentul ridicat al salariaţilor din
acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care impune prezenţa unor
cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de tratament;
8,9 % ocupate în învăţământ;
8,4 % ocupate în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze
şi apă);
6,2 % ocupate în comerţ;
5,5 % ocupate în administraţie publică;
4,7 % ocupate în construcţii;
1,8 % ocupate în transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii;
0,8 % ocupate în activităţi financiare, bancare şi de asigurare;
0,5 % ocupate în agricultură;
53 % ocupate în alte activităţi, inclusiv hoteluri şi restaurante, agenţii de turism şi
alte domenii de natură turistică.
Tabel nr. 3.
Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005
Sector de activitate Nr. mediu %Agricultură 10 0,5Industrie - total 168 8,4 - industria extractivă 2 0,1 - industria prelucrătoare 50 2,5 - energie electrică şi termică, gaze şi apă 116 5,8Construcţii 94 4,7Comerţ 125 6,2Transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii 37 1,8Activ. financiare, bancare şi de asigurare 17 0,8Administraţie publică 110 5,5Învăţământ 178 8,9Sănătate şi asistenţă socială 204 10,2Alte activităţi 1.061 53,0TOTAL 2.004 100,0
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă
disponibile. Totodată, activitatea turistică poate să asigure, alături de cea industrială şi de comerţ,
ocuparea forţei de muncă feminine.
Evoluţia nr. salaraţi - Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante
871820
703647
545
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
2000 2001 2002 2003 2004
per
soan
e
Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)
Graficul nr. 2.
Conform datelor furnizate de O.N.R.C., în perioada 2000 - 2004 numărul de salariaţi din
cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %, respectiv de la 545 la 871 persoane. Acest
lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi structuri de cazare şi
alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă nedeterminată sau determinată.
Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi social
întrucât, resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei, tineri etc.) are şansa
dezvoltării unei cariere în domeniul de turism.
Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o veche tradiţie,
ce vine din vremurile romane, în tratarea diferitelor maladii, o parte din ce în ce mai importante a
locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai, ar putea contribui în viitor la valorificarea
durabilă a acestor resurse, precum şi la susţinerea şi dezvoltarea activităţii turistice.
Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic
al staţiunii Baile Herculane
2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice
Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea
sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi
internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare.
Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:
Potenţialul turistic (natural şi antropic);
Infrastructură (generală şi turistică);
Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).
Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă materia primă
pentru activităţile turistice.
Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele
naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de
interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice
potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural
prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv
caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.
Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului
menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural,
asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.
Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane
din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei
aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru
turism.
Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil
sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi momentul sosirii la
locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii.
H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi
intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.
Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate
specifică şi oferite pachet consumului turistic.
Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele
următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii,
reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre
vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore.
Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă
turistică materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice
Infrastructura este de două feluri:
- infrastructurǎ generală;
- infrastructurǎ turistică.
Infrastructura generală:
- Reţeaua de transport comunicaţii;
- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică);
- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală);
- Reţeaua comercială şi prestări servicii;
- Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.
Infrastructura turistică:
- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi;
- Grupuri administrative gospodăreşti;
- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;
- Căi de comunicaţie.
Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul
pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale.
Cuprind:
1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);
2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);
3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);
4.Structuri tratament balnear;
5.Structuri de transport turistic.
2.2. Potenţialul turistic natural
2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el
Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief
de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi, Munţii Cernei –
Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Ansamblul acestor puncte
geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică, spectaculoasă şi impunătoare.
Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive, recifale, dure, de culoare
albă, caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. Au o singură culme principală,
orientată NE – SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domina atât dinspre Valea Cernei cât şi
dinspre Podişul Mehedinţi. Înălţimile acestei culmi se situează în general între 1000 şi 1500 de
m, dar domină prin câteva vârfuri consacrate în lumea drumeţiilor montane, pentru valoarea
peisagistică deosebită: Domogled – 1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Cloşani – 1.421
m, Pietrele Albe – 1.336 m. Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa
Mare, Arsaşca, Motru Sec. Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu
accesibili dinspre Valea Cernei, fragmentaţi de pâraie care curg în cascade, datorită unor
frecvente rupturi de pantă.
Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic, manifestată
sub diverse forme: peşteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare, crovuri, văi seci şi polii,
relief ruiniform, ş.a. Între Vf. lui Stan şi Vf. Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă
calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 - 600 m, fragmentat de
numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina, Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei
înguste, greu accesibile, zonă în care se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme
carstice.
Munţii Cernei, avînd în prelungire Munţii Godeanu, formează versantul nord-vestic al
culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km), până la confluenţa cu pârâul Belareca, şi implicit
al staţiunii. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii, având 1.928 m altitudine. Sunt alcătuiţi dintr-
o varietate de roci (sedimentare, granitice şi cristaline), fapt care se reflectă în aspectul
geomorfologic, şi anume: cele mai mari altitudini se găsesc pe şisturile cristaline, calcarele
formează pereţi verticali, spectaculoşi, iar corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive,
puţin fragmentate, cu crestele rotunjite.
Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv şi în calcare, sunt mai
scurte şi cu profil transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentaţi de ape, cu
abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili, care adăpostesc numeroase peşteri
În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt constituiţi
din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic, în geomorfologia
cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate, care contrastează cu
versanţii abrupţi ai văilor adânci, larga dezvoltare a platformei de eroziune Bărăscu. În zona
înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief glaciar: circuri glaciare, văi glaciare cu praguri
glaciare, cuvete lacustre, morene.
Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă, situată la
peste 2.000 m, ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă mai joasă,
dezvoltată pe versantul sudic al masivului, cuprinsă între 1.400 şi 1.200 m altitudine, ceea ce
creează aspectul general de amfiteatru. Trei vârfuri domină treapta înaltă a Godeanului, şi
anume: Vf. Godeanu – 2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. şi Vf. Borăscu – 2.158 m alt.
Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca altitudine,
întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între Vf. Paltina şi
Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2.000 m: Vf. Paltina – 2149 m, Şaua
dintre Paltina şi Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090 m, Vf. Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena
– 2.194 m, Vf. Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra Scărişoara – 2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m,
Vf. Godeanu – 2.229 m.
2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice
Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării, oraşul Băile Herculane se află în zona
de influenţă a climatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer cald şi umed
dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică.
Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staţiunea se situează în plină
regiune de munte, valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea Centrală sau
Câmpia Crişanei. Iernile sunt blânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C; numărul de zile de iarnă,
cu temparaturi sub 0 º C, este în medie de 19/an, repartizate în special în luna ianuarie.
Primăverile sunt timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenţei vegetaţiei, cu o medie a lunii
celei mai calde, iulie de 21º C. Toamnele sunt lungi, călduroase, favorabile practicării turismului.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ, 760
mm/an la Băile Herculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1.088 mm/an la Vf. Ţarcu. Influenţa
climatului mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe
culoarul Cernei mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna
Sat şi pe înălţimile bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m.
"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul verii să
fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât
în bazinul inferior.
Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor repetate din
timpul iernii.
Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu cer senin
fiind de 60, iar cel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este senin între 20 - 23
de zile, nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie).
Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual.
Vânturile dominante bat pe direcţia văii, cu intensitate redusă. Zilele cu calm atmosferic
sunt frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).
2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea
Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii săi şi de
cele două lacuri de baraj artificial.
Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şi ajunge la
confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o diferenţă de nivel de
aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o mare fragmentare a reliefului,
conferind văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de
Cernişoara, care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernişoarei. Cerna propriu - zisă începe
de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei
izvoare se află la peste 9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile
Corcoaia, care, deşi scurte, sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor, după
care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului.
Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată, marcată de două culmi
diferenţiate ca altitudine şi aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) şi Vf. Şarba (1.740 m), reunite sub
forma unei înşeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei şi
Jiului.
Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi abrupţi,
rectilinii, cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 - 500 m.
Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1.433 km 2, din care mai mult de
jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Cerna are un curs rectiliniu, orientat pe
direcţia NNE – SSV până la Pecinişca, unde face un cot brusc spre vest, iar de la Gara Băile
Herculane, unde primeşte cel mai important afluent (Bela Reca), îşi schimbă direcţia spre sud,
până la confluenţa cu fluviul Dunărea, în golful Orşova al Lacului Porţile de Fier I.
Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept, în zona cursului superior
(Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita între
judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin, până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al Cernei), unde
limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi.
Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi, nici un afluent nu ajunge la Cerna. Apele se
pierd în calcare şi reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci", Bârza, Topleţ.
La Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime, perpendiculare pe vale, apar
izvoarele termominerale, folosite încă din antichitate în cura balneară. Ele apar în granite ("7
Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele
minerale provin din apele de infiltraţie care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ
1.200 m adâncime, unde sunt încălzite şi mineralizate, după care apar la suprafaţă, în malurile
Cernei, de-a lungul unor falii.
Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în întregime
pe un culoar tectonic, separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o parte, de Munţii
Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Existenţa sa într-un ansamblu geografic foarte
complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a
aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect
geomorfologic şi peisagistic.
În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele
sistemului hidroenergetic Cerna - Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan. Lacul are o
suprafaţă de 678 ha, cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil. m 3. Din acest lac, cea
mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului.
Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de staţiunea
Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii echilibrului apelor
subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia. Lacul are o lungime de 4 km
şi un volum de apă de circa 14 mil. m3.
2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic
La nivelul staţiunii, dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului, se remarcă
abundenţa vegetaţiei, în care, pădurile deţin un procent important. Din studiul Harta vegetaţiei
Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin păduri de fag şi
quernicee. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea. Diseminate printre fagi sau
formând mici arborete pure apar şi alte specii precum: frasinul, carpenul, plopul, teiul, ulmul.
Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei,
reprezentate prin molid - de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei.
Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor Craiova,
Olanul şi Cărbunele), în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene. Restul suprafeţelor
sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte specii termofite, ca: stejarul pufos,
cărpiniţa, liliacul, scumpia.
Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa
Cernei cu Valea Olanului, sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase. Alături de
acesta se dezvoltă numeroase specii sudice, însemnate din punct de vedere ştiinţific, cum ar fi:
liliacul, cărpiniţa, scumpia, sorbul, mojdreanul.
Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane, de 10.544 ha, suprafaţa
împădurită reprezintă 3.320 ha, adică o treime din total.
Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi sunt
alcătuite din asociaţii de păiuşină, barbarosa, pieptănăriţa şi diferite graminee. Aceste pajişti
constituie locuri pentru popas turistic, în măsura în care nu fac parte din zonele de conservare
specială ale Parcului Naţional.
Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia de păiuş
roşu, ţăpoşică, zâzanie; pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de plante cu flori, cele mai
multe sunt endemice, rare, ocrotite, adevărate covoare multicolore care dau zonei un farmec
aparte prin peisaje deosebit de atractive.
Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul
Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă,
inventarul floristic însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare). Din totalul acestora,
66 specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând doar în Parc, fapt care
favorizează dezvoltarea turismului ştinţific.
Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică
remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa strămoşului
acestuia, Ursus spelaeus), cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii
Cernei), căpriorul, mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai rară), lupul. Sunt
frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul,
bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa.
Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai rar
acvila de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleţilor, unde cuibăreşte. Sunt şi numeroase
păsări comune, dintre care amintim: codobatura de munte, ciocănitoarea neagră, cucul, sturzul,
diferite columbite. Pe pereţii calcaroşi, prin crăpăturile şi găurile acestora, se adăpostesc păsări
ca bufniţa, cucuveaua, gaia.
Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele, unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu
corn (care este tot mai rară), şarpele lui Esculap (pe Domogled), şarpele de sticlă, şopârla
cenuşie, şopârla de ziduri, şopârla de munte, scorpionul, etc.
Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul, broasca ţestoasă de uscat.
Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole: zona
păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior), zona lipanului (în cursul mijlociu al
Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior).
Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă lepidopterele; din
cele 1600 de specii cunoscute aici, zona Domogled – Ţăsna concentrează 50 % din numărul total
de specii de fluturi de pe teritoriul României.
Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul administrativ al
oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul măsurilor de conservare
specială cuprinse în Planul de management al Parcului.
2.3. Potenţialul turistic antropic
Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat al istorie de
peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaţiei trecute, unele
dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia spirituală modernă, realizările tehno-
economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind
un important fond cultural-istoric, apreciat din punct de vedere turistic în plan intern şi
internaţional.
Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru valoarea şi
atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă, instituţiile şi
evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile tehnico-economice. Lista
completă a obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de patrimoniu naţional, stabilită prin Ord.
2314 / 2004, este prezentată ca anexă (Anexa nr. 1).
2.3.1. Obiective turistice religioase
- Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)
- Biserica catolică (1838)
2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice
- Vestigii şi situri arheologice:
- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)
- Băile Romane (în hotelul Roman)
- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.
- Muzee:
- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii
Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.
- Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):
- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe
- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864
- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea
- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec. al XIX-
lea
- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul Roşu,
sec. al XIX-lea
- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa
Hercules
- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna, Hotel
Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, Hotel Decebal
(1862), str. Cerna, nr. 20
- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2
- Vila "Elisabeta" (1875)
- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1
- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna
nr. 6-18
- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5
- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman
- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană
- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules
- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35
- Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1
- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa Cazinoului
- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.
2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice
De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse
manifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroşi
vizitatori şi turişti. Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:
Festivalul Internaţional de folclor Hercules
Targului International de Turism Balnear
Zilele orasului Baile Herculane
Festivalul Pinului negru de Banat
Festivalul Răchitei din Banat
Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
Festivalul Ţuicii
Congresul Spiritualităţii româneşti.
Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii
Baile Herculane, în perioada 2004-2008
3.1. Baza turistică tehnico-materială
Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice,
cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor
sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice
turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.
Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in
Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata,
prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului,
transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu
serviciile aferente.
Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin, în perioada
2002 - 2006 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82 %, respectiv de la
17 la 31 unităţi.
Tabel nr. 4.
Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare
Anul Tip unitate
2002 2003 2004 2005 2006
Total 17 21 25 27 31Hoteluri 8 9 10 11 12Campinguri 1 1 1 1 -Vile turistice 1 2 2 2 2Tabere 1 1 1 1 1Altele* 6 8 11 12 16
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri
Această evoluţie are la bază, în primul rând, creşterea numărului de pensiuni turistice. O
evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor, numărul acestora crescând de la 8
unităţi în anul 2002 la 12 unităţi în 2006.
Evoluţia nr. structurilor de cazare din staţiunea Băile Herculane
31
27
17
21
25
0
5
10
15
20
25
30
35
2002 2003 2004 2005 2006
nu
măr
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin
Graficul nr. 3.
Pentru perioada analizată 2002 - 2006, situaţia locurilor de cazare se prezintă astfel:
Tabel nr. 5.
Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare
Anul Tip unitate
2002 2003 2004 2005 2006
Total Caraş Severin 6.789 6.583 7.000 7.113 7.478Total Băile Herculane 4.341 4.466 4.622 4.628 4.608% din judeţ 63,9 67,8 66,0 65,1 61,6Hoteluri 3.912 3.997 4.089 4.068 4.135% din total 90,1 89,5 88,5 87,9 89,7Campinguri 132 132 132 132 -% din total 3,0 3,0 2,9 2,9 0,0Vile turistice 24 36 36 34 34% din total 0,6 0,8 0,8 0,7 0,7Tabere 130 85 85 67 67% din total 3,0 1,9 1,8 1,4 1,5Altele* 143 216 280 327 372% din total 3,3 4,8 6,1 7,1 8,1
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin *Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri
Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de cazare
a crescut cu 6,2 %, respectiv de la 4.341 locuri câte se înregistrau în anul 2002 la 4.608 locuri în
2006. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii locurilor de cazare din hoteluri
(cu 5,7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni (cu 60 %).
Analizând în structură, se poate observă că ponderea locurilor de cazare aparţinând altor
tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri) a crescut simţitor,, de la
3,3 %, cât era la nivelul anului 2002, la 8,1 %, procent înregistrat în anul 2006.
Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului, în staţiunea Băile Herculane se
găsesc aproximativ 64,9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş - Severin. Băile
Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiştilor.
Staţiunea dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele hoteliere
balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate într-un cadru natural
agreabil, în interiorul sau spre marginea oraşului.
La nivelul anului 2006, în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31 unităţi,
dintre care 2 popasuri turistice. Acestea totalizau 4.608 locuri de cazare, reprezentând 89,7 % din
locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş Severin.
Tabel nr.
6.
Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi, 2006
Tip unitateNr. unităţi Nr. locuri
Total
4* 3* 2* 1*neclasif
.Tota
l4* 3* 2* 1*
neclasif
Hotel 12 1 1 9 1 -4.13
5106 68
3.639
322 -
Hotel pentru tineret 2 - 2 - - - 62 - 62 - - -
Vilă turistică 2 - 2 - - - 34 - 34 - - -Pensiune urbană 12 - 3 9 - - 210 - 76 134 - -Tabere şcolare 1 - - - - 1 67 - - - - 67Popasuri turistice
2 - - 1 1 - 100 - - 56 44 -
TOTAL 31 1 8 19 2 14.60
8106 240
3.829
366 67
TOTAL fără popasuri
29 1 8 18 1 14.50
8106 240
3.773
322 67
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
La nivelul anului 2006, distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se
prezenta în felul următor: 83,09 % de 2 stele, 7,94 % de 1 stea, 5,21 % de 3 stele, 2,30% de 4
stele şi 1,45 % neclasificate, respectiv tabere. Dintre spaţiile de cazare de 2 stele, ponderea cea
mai mare o deţin hotelurile – 3.639 locuri (95 %), urmate la o distanţă semnificativă de
pensiunile urbane, cu 134 locuri (3,5 %). Această distribuţie este caracteristică staţiunilor
balneare din România, dominate de unităţi de cazare de 2 stele.
Distribuţia numărului de locuri după categoria de confort, 2006
4 stele2,30% 3 stele
5,21%
2 stele83,09%
1 stea7,94%
necls1,45%
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
Graficul nr. 4.
Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi, predomină cele din cadrul
hotelurilor – 89,74 %, în timp ce pensiunile urbane deţin 4,56 % din totalul locurilor, popasurile
– 2,17 %, taberele – 1,45 %, hotelurile pentru tineret – 1,35 %, iar vilele turistice – 0,74 %.
Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu hotelurile,
în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă, de aproape 91 %, o deţin
acestea din urmă. Pensiunile, vilele, taberele şi popasurile cumulează aproximativ 9 % din totalul
locurilor de cazare din Băile Herculane.
Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi, 2006
Hoteluri89,74%
Vile turistice 0,74%
Tabere 1,45%
Popasuri 2,17%
Pensiuni urbane4,56%
Hoteluri pentru tineret1,35%
Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin
Graficul nr. 5.
În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia Judeţeană de
Statistică Caraş - Severin au putut fi extrase următoarele concluzii:
total unităţi de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;
total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;
structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni urbane, 2,17
% în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru tineret, 0,74% în vile
turistice.
Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism, la 22 iulie 2006
existau 28 de unităţi clasificate, care ofereau 1.986 camere şi 3.828 locuri de cazare.
Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de cazare,
staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de calitate diverselor
categorii de turişti, atât celor cu venituri medii, cât şi celor peste medie şi chiar ridicate.
3.1.1. Unităţile de cazare turistică
Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de camere
duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este amenajat şi dotat
precum şi prin amplasament, hotelul oferă condiţii optime turiştilor, cât şi grupurilor organizate
sosite cu scop de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu: minibar, televizor color, cablu TV,
telefon cu acces direct la liniile internaţionale, acces internet, uscător de par, băi proprii cu
cabine de duş, halate de baie, climatizare.
Agrement: piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, gradină - terasă în stil
românesc, cu foişor, bar, braserie, mansardă.
Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat din
bucătăria internaţională şi tradiţională.
Sala de conferinţe a hotelului, cu o capacitate de minim 100 de locuri, dotată
corespunzător cu retroproiector, flip-chart, instalaţie de sonorizare, ecran de proiecţie, etc., poate
fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe, training-uri, workshop-uri etc.
Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita, Minerva,
Diana.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi
apartamente.
Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională, bar de zi,
terasă (capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină.
Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182 camere şi
301 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar, bază de tratament, sală de conferinţe,
telefon, seif, televizor şi cablu TV, room service, bagaje, lift, sală de gimnastică, saună, piscină
interioară, biliard, frizerie & coafură, parcare, grădiniţa, magazin, agenţie de turism, excursii în
împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul.
Hotel Minerva 2*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al Masivului
Domogled, adiacent Parcului Vicol.
Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente).
Servicii oferite: restaurant, bar de zi şi de noapte, bază de tratament, camere cu telefon, televizor
şi cablu TV, lift, parcare, sală de conferinţe, piscină.
Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei, lângă Hotel Minerva.
Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble, 25 single, 2
apartamente dotate, camerele fiind dotate cu TV cablu, baie, frigider, telefon.
Dotări generale: baza de tratament, restaurant, bar de zi, piscina, saună, parcare, sală de
conferinţe.
Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei, adiacent Parcului Vicol.
Capacitate de cazare: 535 camere cu 1.070 locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi noapte, discotecă, bază de tratament,
farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling,
frizerie & coafură.
Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri.
Servicii: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi de noapte, discotecă, bază de tratament,
farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling,
frizerie & coafură.
Hotel Hercules 2*, situat pe malul drept al Cernei, are o capacitate de 133 camere şi 232
locuri.
Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bază de tratament, bar, parcare.
Pensiune Claudia 3*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al
Masivului Domogled.
Capacitatea de cazare - 20 de locuri, în 6 camere duble, 4 apartamente.
Dotări generale: baza de tratament, restaurant - 32 de locuri, bar de zi.
Servicii oferite: piscina, parcare, sală de conferinţe, sala de fitnes, saună, piscina in aer liber.
Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două paturi şi 2
camere cu pat matrimonial). De asemenea, are o terasă cu 30 de locuri şi un restaurant de 40 de
locuri.
Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul,
ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde, drumeţii cu ghid autorizat, masaj la cameră, tratament
acupunctură la cameră
Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. Agrement: loc de joacă
pentru copii, piscină în aer liber, balansoar, grill, TV Color şi TV Cablu.
Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust, cu baie
proprie şi TV.
Servicii oferite în cadrul pensiunii:
- salon pentru servirea mesei;
- o piscină cu apă termală (circuit închis);
- săli de masaj, electroterapie şi acupunctură;
- parcare supravegheată video.
Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile turistice
oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o importanţă deosebită
şi serviciilor de agrement şi tratament.
3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism
Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane există şi
unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco baruri etc.
Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii pentru servirea mesei de
către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.
Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii
de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie 2006
funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant clasic, bar de
zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie, clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.
Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:
136 de 1 stea (2,7 %),
3.956 de 2 stele (78,8 %),
574 de 3 stele (11,4 %),
354 de 4 stele (7,1 %).
Tabelul nr. 7.
Structuri turistice de alimentaţie, Băile Herculane, 2006
Nr. crt.
Denumire Tipul unităţiiCategoria
de clasificareNr. locuri
Restaurante clasice 3.6221. Ferdinand Restaurant clasic 4* 2242. Ambasador Restaurant clasic 3* 663. Belvedere Restaurant clasic 3* 644. Elite Restaurant clasic 3* 505. Grota Haiducilor Restaurant clasic 3* 2326. Afrodita Restaurant clasic 2* 350
Nr. crt.
Denumire Tipul unităţiiCategoria
de clasificareNr. locuri
7. Casa Lorabela Restaurant clasic 2* 408. Cerna Restaurant clasic 2* 1579. Dacia Restaurant clasic 2* 48010. Diana Restaurant clasic 2* 35011. Domogled Restaurant clasic 2* 12512. Hercules Restaurant clasic 2* 27213. Minerva Restaurant clasic 2* 37414. Orizont Restaurant clasic 2* 41015. Roman Restaurant clasic 2* 30016. Trandafirul Galben Restaurant clasic 2* 128
Baruri de zi 8101. Ferdinand Bar de zi 4* 502. Belvedere Bar de zi 3* 243. Ada Kaleh Bar de zi 2* 204. Afrodita Bar de zi 2* 285. Cerna Bar de zi 2* 406. Dacia Bar de zi 2* 1807. Diana Bar de zi 2* 308. Domogled Bar de zi 2* 2609. Minerva Bar de zi 2* 12010. Roman Bar de zi 2* 58
Bar de noapte 801. Minerva Bar de noapte 4* 80
Bufet bar 2601. Cezar Bufet bar 2* 1242. Coronin Bufet bar 1* 643. Flora Bufet bar 1* 324. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40
Disco bar 1101. Dacia Disco bar 2* 110
Restaurant berărie 138
1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138
TOTAL 5.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006
Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622, (72,2 %),
urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2
%, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2
% şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.
În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi
structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. Din acest punct de
vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. În cazul
staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006 acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică
faptul că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută.
3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament
Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod
direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa structurilor specifice
tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. În
majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali
terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.
Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor
şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament,
aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM
SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt
următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare funcţională, cultură fizică medicală,
acupunctură etc.
Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile Herculane
există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii:
1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA
a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:
- diadinamici – 3 bucăţi - BTL – 2 bucăţi- galvanizări – 2 bucăţi - magneto – 1 bucată- solux -1 bucată - băi galvanice -4 bucăţi- sunet – 3 bucăţi
b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:
- diadinamici – 10 bucăţi - magneto -3 bucăţi- galvanizări – 4 bucăţi - aerosoli – 1 bucată- solux – 2 bucăţi - duş subacval – 1 bucată- sunet – 4 bucăţi - saună – 1 bucată- BTL – 5 bucăţi
2. Baza de tratament SC HERCULES SA
a) Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. interferenţiali–1 bucată - ap. diadinamici – 2 bucăţi
- ap. impulsuri tip TUR 10-1 buc. - magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată
- ap. ultrasunete – 2 bucăţi - solux – 1 bucată
b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. diadinamici – 2 bucăţi - magnetodiaflux – 2 bucăţi- ap. interferenţiali – 1 bucată - solux – 2 bucăţi- ap. ultrasunete – 2 bucăţi
c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- BTL 5000 – 5 bucăţi - ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 buc.- subagval tip TRAUWEIN - 2 bucăţi - BTL 5000 – 1 bucată- BTL 07 – 2 bucăţi - bicicletă ergometrică –1 bucată- BTL 09 – 1 bucată - ap. Hammer – 5 bucăţi- BTL 20 – 2 bucăţi - subagval tip BTL 3000 – 1 bucată- BTL 21 – 2 bucăţi
d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- magnetodiaflux – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi- diadinamici – 10 bucăţi - ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi- ap. impulsuri – 2 bucăţi - ap. baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.- ap. microunde – 2 bucăţi - solux – 4 bucăţi- ap. unde scurte – 2 bucăţi - EKG tip 3 ENK – 1 bucată- ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 bucăţi
- ap. Hammer – 6 bucăţi
- BTL 5000 – 1 bucată - bicicletă ergonomică – 2 bucăţi- ap. ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi
- ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi
e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi - ap. unde scurte – 1 bucată- ap. diadinamici – 3 bucăţi - ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată- magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi- ap. impulsuri tip TUR–1 bucată - ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată
f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale:
- CDD – 1 bucată - ultrasunet – 3 bucăţi- Galvanizări – 2 bucăţi - C. Interferenţiali – 1 bucată- C. TRABERT – 2 bucăţi - Baie 4 celulară – 2 bucăţi- unde scurte – 2 bucăţi - Solux – 2 bucăţi.- MDF – 1 bucată
SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii 10 ani.
Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat ultrasunete, aparat aerosoli,
aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie, aparat INTERDIN, cadă duş subacval,
aparat diadinamic, aparat curenţi interferenţiali, aparat unde scurte, aparat electrostimulare,
aparat magnetodiaflux, baie galvanică, aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă
computerizată, aparat ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncţional
MUSCLE, saună, aparat terapie laser.
3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine
următoarele tipuri de aparate medicale:
- ap. ultrasunete – 1 bucată - impulsuri TRABRT – 1 bucată- ap ultrascurte – 1 bucată - ap. hidroterapie – 1 bucată- C. interferenţiali + Diadin. – 1 bucată - magnetodiaflux – 1 bucată- laser – 1 bucată - bicicletă medicală – 1 bucată- nemectron – 1 bucată - ap. aerosoli – 1 bucată
Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul
hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:
electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali, nemectron,
magnetodiaflux;
masaje, aerosoli
hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice,
duo subacval etc.
acupunctură.
Totodată, la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură
pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole, saună, acupunctură
etc.), precum:
- masaj corporal - tratament cosmetic clasic- masaj aromatic - gimnastică aerobică- masaj pentru drenajul limfei - săli de gimnastică medicală - peeling corporal cu nisip de râu - aromoterapie- jacuzzi - saună- baie imperială romană (include:masaj
corporal, baie termominerală, ceai sudorific, sudaţie)
- aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi masaj facial)
- tratament cosmetic geriatric; - reflexoterapie- presopunctură - gimnastică aerobică
Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu
aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice. Cosmetica geriatrică
stopează procesul de îmbătrânire, reface şi revigorează organismul, prin tratamente cu Gerovital
H3.
În funcţie de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru tratament
balneoterapeutic sau pentru agrement. Capacităţile de tratament balneoterapeutic (hidroterapie)
din staţiunea Herculane se compun din:
Locaţie bază de tratament Cură externă Capacitate (litri/zi)
Hotel Roman - 3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.000- bazin 17 mc 170.000
Hotel Hercules - bazin 21 mc 21.000- bazin 30 mc 30.000
Hotel Diana - 9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.200- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Neptun - 32 bazine×800 l×16 proc/zi 409.600- 2 bazine × 25 mc 50.000
Hotel Hebe - 8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.400- 1 bazin 21 mc 21.000
Hotel Apollo - 28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.000- 1 bazin 34 mc 34.000- 1 bazin 25 mc 25.000- 1 bazin 18,5 mc 18.500
Hotel Diana - 3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.400- 9 căzi×400 l×16 proc/zi 57.600- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Afrodita - 7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.000- 5 căzi×400×16 proc/zi 32.000- 1 bazin 15 mc 15.000
Hotel Minerva - 10 bazine×800l×16 proc/zi 128.000- 2 bazine×30mc 60.000
Hotel Cerna - 2 bazine×10,4 mc 20.800- 1 bazin 22,2 mc 22.200
Vila Belvedere - 1 bazin 6.730- 1 bazin 23.800
TOTAL 1.890.230
Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând în
calcul piscinele şi ştrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile
Herculane este de 2.986.402 litri/zi.
Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de:
Nr. crt. Complex hotelier Număr
proceduri Unitate de timp
1. Complex ROMSIND 4.000 proceduri/zi în 8 ore2. Complex Hercules 1.700 proceduri/zi în 8
ore3. Complex Minerva 1.500 proceduri/zi în 8
ore4. Complex Roman 1.700 proceduri/zi în 8
ore5. Complex Diana 1.200 proceduri/zi în 8
ore6. Complex Afrodita 1.300 proceduri/zi în 8
ore7. Baia Apolo 2.300 proceduri/zi în 8
ore
Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ţinută şi bogata
diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio- şi
electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei staţiuni un înalt grad de atractivitate.
Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru deplasarea
într-o staţiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement devin o
componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism, întrucât presupune
realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian.
Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în
special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turişti.
Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine
de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii
în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune
balneară Băile Herculane.
Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt
reprezentate de:
Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri
Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri
Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri
Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice
Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului
Terenul de fotbal din zona Pecinişca
Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă, existente în cadrul
mai multor structuri de cazare
Grădină de vară
Scenă în aer liber în Parcul Central
Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe Valea Cernei
Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei
Parcuri şi scuaruri amenajate: Parcul Central în
faţa Cazinoului, Parcul Vicol şi Scuarul
Hercules
Piscine acoperite, piscine în aer liber sau
ştranduri cu apă termală, în cadrul unităţilor:
Hotel Roman
Hotel Diana
Hotel Afrodita
Hotel Minerva
Hotel Hercules
Hotel Sara’s Sons
Piscina Hercules.
Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)
„7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).
În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta Turnu Severin,
Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii montane la:
Cascada Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile Domogledului, Crucea Albă, Vârful
Domogled (1106 m), Grota cu Aburi, Peştera lui Adam, Grota Haiducilor, Cascada Codiu etc.
Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii,
speologiei.
3.1.4. Mijloacele de transport turistic
Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D, cea mai importantă cale de acces
pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. Categoriile de drumuri de pe teritoriul
administrativ al localităţii, care formează infrastructura rutieră, sunt:
drumuri naţionale:
DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70, de
108,39 km lungime, din care circa 18,150 km sunt pe teritoriul administratival
oraşului;
drumurile judeţene:
DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, este drumul de
legătură între gara oraşului şi staţiune, fiind aşadar cel mai utilizat de turişti;
măsoară 5,40 km lungime;
DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D, o ramificaţie desprinsă din DJ
608D, pentru a face legătura cu DN 67D; are 0,800 km lungime;
reţeaua stradală, conform datelor din PUG, însumează 29 km, din care 26 km
sunt cu îmbrăcăminte asfaltică, iar 3 km cu macadam;
drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al lacului).
Oraşul este traversat în partea de sud - vest de calea ferată cu ecartament normal,
electrificată, aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane – Timişoara -
Jimbolia. Gara Băile Herculane, care deserveşte staţiunea, este o clădire cu valoare culturală
deosebită, declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista monumentelor istorice,
actualizată / Ordinul nr. 2314 / 2004.
Pe teritoriul administrativ al oraşului, lungimea căii ferate este de aproximativ 2,75 km.
3.2. Circulaţia turistică
Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de
turişti, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate
prin asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada
2002 - 2006, iar în ceea ce priveşte biletele de tratament datele sunt disponibile pentru perioada
1993 - 2005. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă.
3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate
Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare
parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale cu proprietăţi
terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea turismului balnear, iar
pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară frumuseţe, varietatea monumentelor
de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme
specifice de turism.
Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă,
turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând cerinţelor variate ale
acestora.
Dintre acestea pot fi menţionate:
a) Turismul balnear, formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare a prezenţei
factorilor naturali de cură.
Factori naturali de cură:
ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază între
38 - 60º C) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate, iodurate,
sulfuroase şi slab sulfatate, cu o mineralizare totală situată între 0,2 – 8,5 g/l;
bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu
aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficient de
unipolaritate de 0,97 – 0,74.
Indicaţii terapeutice:
afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare
afecţiuni posttraumantice
afecţiuni neurologice periferice
afecţiuni metabolice şi de nutriţie
afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,
afecţiuni ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli
profesionale).
b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă pentru
iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării drumeţiei
montane, susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane marcate din
interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei.
c) Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii Băile
Herculane, respectiv:
alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele
se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă
din masivul Domogled (1.180 m), pe Peretele Grotei Haiducilor
de sub Vf. Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a
Cernei. Baza de plecare pentru toate traseele este staţiunea.
Clima, cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei
zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. In ultima vreme, alături
de traseele alpine, au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă. Valea Cernei
are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta aşteptând să fie
valorificat;
zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice oferite de
Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice
pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi
deltaplanul;
raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. Există
următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:
Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi: urcare
pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3 cascade) şi
coborârea pe Drastanic (6 cascade); vizitarea cheilor Tasnei (pâna la
moară sunt 1 ½ ore);
Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apă termală;
Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului
(marcaj: cruce galbenă, 3 1/2 - 4 ore);
Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m) -
(marcaj: banda albastră, 8-10 ore);
Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam (169
m lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben,
durata 2-3 ore);
Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei (marcaj
punct roşu, durata 1 oră);
Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj punct roşu,
durata 2 ore);
Mountain – bike; se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de
dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de
creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate;
alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica peste
canionul Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi
coborârea ei în rapel (70 m).
d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase monumente
istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public, memoriale, muzee, atât pe
raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul turiştilor pentru cunoaştere,
îmbogăţire spirituală, relaxare.
e) Alte forme de turism:
turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri
(Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime), Peştera de la
Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor
temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;
turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor
structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni. Aceasta este
o formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şi promovarea sa conduce la
atenuarea sezonalităţii din staţiune;
turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant sedativ,
de cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat. Această formă de
turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer
şi repunere în formă. În prezent această formă de turism se practică mai ales în
sezonul cald;
turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de
vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane
de vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul
Cerna şi lacurile de acumulare;
turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului
Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai mare, care se
acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate, mai ales după aderarea
României la UE - de când acest acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările
membre;
turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie
de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numeroşi vizitatori
şi turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie sau relaxare; astfel de
manifestări sunt:
Festivalul Internaţional de folclor Hercules
Targului International de Turism Balnear
Zilele orasului Baile Herculane
Festivalul Pinului negru de Banat
Festivalul Răchitei din Banat
Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"
Festivalul Ţuicii
Congresul Spiritualităţii româneşti.
Turismul social
În staţiunea Băile Herculane, turismul are un pronunţat caracter social. Astfel, în perioada
1993 - 2005, numărul biletelor de tratament balnear acordate de asigurările sociale în staţiunea
Băile Herculane s-a dublat: de la 13.624 bilete la 26.377 bilete în anul 2005. În perioada
analizată, în staţiune au venit 9,6 % din totalul persoanelor care au primit bilet de tratament
acordat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. La o analiză mai profundă se poate
observa că peste 50 % (aproximativ 52 %) din turiştii sosiţi în Băile Herculane, în perioada 2002
- 2005 au avut un bilet de tratament balnear.
Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi menţine în
elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale, agenţii economici din
Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri, sportivi, VIP, persoanele interesate de
tratamente alternative, wellness, spa, turişti străini), prin oferirea de produse turistice cu un
raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru consumatorii de turism.
Evoluţia nr. de bilete de tratament balnear acordate prin asigurările sociale de stat la nivel naţional şi în staţiunea Băile Herculane
276.342
291.699
334.817330.030
338.244
239.060
210.031
192.108
162.388
142.961
210.519
193.426
148.143
30.571
41.280
41.595
33.250
26.377
23.138
19.33316.23312.176
10.76519.26017.44113.624
9,0
11,4
9,5
12,412,5
9,79,2
8,47,57,5
9,19,09,2
0
50.000
100.000
150.000
200.000
250.000
300.000
350.000
400.000
1993 1194 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
nu
măr
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
%
Nivel naţional
Băile Herculane
%
Sursa datelor: date prelucrate, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.Graficul nr. 13.
În concluzie, se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai mare
activitate turistică din judeţul Caraş - Severin, fiind a doua staţiune balneară ca mărime şi
circulaţie turistică din România, după Băile Felix. Staţiunea deţine 61,6 % din locurile de cazare
existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de turişti din Caraş - Severin.
De asemenea, Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de înnoptări
din judeţul Caraş - Severin. În ceea ce priveşte turismul social, staţiunea atrage 9,6 % din totalul
biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de sănătate şi sistemului asigurărilor
sociale de stat. Băile Herculane este promovată de agenţiile de turism, care includ staţiunea în
pachetele de turism balnear. Toate cele prezentate anterior vin să demonstreze, dacă mai e
necesar, importanţa deosebită a staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România.
3.2.2. Evoluţia numărului de turişti
În intervalul 2002 - 2006, numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie descendentă
cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii, de reducerea numărului de bilete
de tratament subvenţionate de stat, de problemele existente la nivelul celor mai importante
companii de turism prezente în Herculane etc. Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2005,
după care s-a înregistrat o revigorare a staţiunii, iar în anul 2006 numărul sosirilor de turişti a
intrat pe o curbă ascendentă. În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %, cu o medie
anuală de 3 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2002 staţiunea caza 77.028 turişti în anul 2006
numărul acestora era de doar 67.007 turişti.
Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele
înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada
analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în anul 2006.
În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de mai jos că
în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 95,4 %, în
timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se
mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere
continuă, de la 6,35 % în anul 2002 la 3,0 % în 2006. Practic, ponderea mare a turiştilor români a
marcat o tendinţă generală de creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de
primire din staţiune.
Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are încă un
turism bazat în mare parte pe sosirile interne.
Evoluţia numărului de turişti sosiţi în staţiunea Băile Herculane
6700760317
710267567777028
57667
679717196972135
64997
20102650305537084893
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
2002 2003 2004 2005 2006
per
soan
e
Total turişti Turişti români Turişti străini
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin
Graficul nr. 6.
Structura sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane
93,65 95,10 95,70 95,61 97,00
6,35 4,903,004,30 4,39
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2002 2003 2004 2005 2006
Turişti români Turişti străini
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş SeverinGraficul nr. 7.
Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor străini,
după ţara de origine.
Structura sosirilor de turişti străini pe ţări de provenienţă, 2006
Ucraina5,6%
Republica Moldova6,2%
Austria4,5%
S.U.A.4,4%
Israel3,7%
Franta3,2%
Italia9,7%
Ungaria18,7%
Germania24,5%
Alte tari19,6%
Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin
Graficul nr. 8.
Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu ponderi
mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica Moldova (6,2 %),
Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa (3,2 %). În categoria alte
ţări, cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Spania, Canada,
Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia, Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud,
Croaţia, Federaţia Rusă, China, Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de
turişti.
Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş - Severin şi
a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri, atrăgând în medie 68
% din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. În perioada 2000 – 2006, ponderea sosirilor de turişti în
staţiunea Băile Herculane, raportat la nivel judeţean, a scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori
mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %,
în timp ce pentru turiştii români aceasta este de 69,5 %.
Evoluţia ponderii numărului de turişti sosiţi în Băile Herculane în total turişti sosiţi în judeţul Caraş Severin
76,9572,33
69,71
62,0268,5571,40
76,61
63,01 63,5764,88
34,6638,77
50,0757,13
71,81
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
80,00
90,00
2002 2003 2004 2005 2006
%
Total turişti
Turişti români
Turişti străini
Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin
Graficul nr. 9.
3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări
În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul Naţional
de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea
Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul
Caraş - Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin
durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de
tratament.
Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul înnoptărilor fiind
mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total, scăderea numărului de înnoptări
este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor 2002 - 2006 fiind de - 4,8 %. Această
descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei
unei strategii de marketing, eficientă şi coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de
înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de
şedere a turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9
%).
Evoluţia ponderii înnoptărilor efectuate de turişti în Băile Herculane în total înnoptări înregistrate la nivel judeţean
93,80
86,8888,0990,3492,79
93,50
88,0289,1190,8693,23
37,00
52,52
68,85
77,1486,20
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
80,00
90,00
100,00
2002 2003 2004 2005 2006
Total turişti
Turişti români
Turişti străini
Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin
Graficul nr. 10.
Evoluţia numărului de înnoptări şi duratei medii a sejurului
692.750656.259
781.813881.763
860.307
686.160645.298767.688861.754
829.050
6.59010.96114.12520.00931.257
10,310,911,011,211,7
10,611,211,312,0
11,5
3,34,1
4,65,4
6,4
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
700.000
800.000
900.000
1.000.000
2002 2003 2004 2005 2006
zile
- t
uri
st
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
zile
/ t
uri
st
Total turişti Turişti români Turişti străiniDsej medie Dsej români Dsej străini
Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş
Severin
Graficul nr. 11.
În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este de
circa 0,1 %, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99,9 % din numărul total.
3.2.4. Durata sejurului mediu
Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat
de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în perioada 2002 - 2006 a
fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor români, de 11,3 zile / turist şi de doar
4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2003 a fost anul care a marcat cea mai mare durată
a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12 zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin).
Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta
reducându-se practic la jumătate în perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică
faptul că străinii nu sosesc în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive
(circuite culturale, turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice, afaceri, recreere etc.)
3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice
Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei
destinaţii turistice.
An Total turisti Populatia Dens. circ.turistice
2002 6019 77 028 0,078
2003 6019 75 677 0,079
2004 6019 71 026 0,085
2005 6259 60 317 0,104
2006 6259 67 007 0,093
Se evidenţiază o creştere cu 0,026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul 2005 faţă
de anul 2002, şi o scădere de 0,011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul 2006 faţă de anul
2005.
3.2.7 Funcţia turistică a staţiunii
Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica si
turistica permanenta, de interes international, ce cuprinde statiunea propriu-zisa si doua cartiere:
Zăvoi si Pecinişca.
3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane
Determinarea gradului de atractivitat folosind metoda "TECDEV"
Elementele ofertei turistice
Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi)
Nivelul calitativ (nota) al/a satiunii etalon (ci)
Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I)
Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii reale
Indicele de atractivitate al statiunii reale (I)
Abaterea
1 2 3 4 5 6 7I Mediul natural
40 127 190 63
-Relief 5 20 36 16Diversitate 1 3 3 7 7 4Accesibilitate 3 5 15 8 24 9
Originalitate 1 2 2 5 5 3
-Clima 8 20 32 12Temperatura medie
4 4 16 6 24 8
Precipitatii 2 1 2 3 6 4
Curentii de are 2 1 2 1 2 0-Hidrografie 9 28 42 14
Ape minerale 1 4 4 9 9 5
Ape termominerale
1 3 3 5 5 2
Ape mezotermale
1 3 3 3 3 0
Ape sodice 1 3 3 5 5 2Ape clorurate 1 3 3 5 5 2
Ape 1 3 3 5 5 2Ape (lacuri) sulfuroase
1 3 3 5 5 2
Lacuri iodurate 1 3 3 2 2 -1
Lacuri sarate 1 3 3 3 3 0-factori cu potential terapeutic
11 37 26 -11
Emanatii diverse (mofete)
2 3 6 5 10 4
Namoluri sapropelice si de turba
2 4 8 2 4 -4
Nisipul (talazoterapia)
1 2 2 2 2 0
(bai de) aer 1 4 8 3 3 -5(bai de) soare 1 4 4 2 2 -2Namoluri minerale de izvor
1 3 3 1 1 -2
Saline 2 3 6 2 4 -2-Flora 2 4 15 11Diversitate 1 2 2 8 8 6Originalitate 1 2 2 7 7 5-Fauna 2 3 14 11Diversitate 1 1 1 8 8 7Originalitate 1 2 2 6 6 4-Puritate 3 15 25 10Aer 1 5 5 9 9 4Apa 1 5 5 9 9 4Sol 1 5 5 7 7 2II Structuri materiale
30 102 206 104
-De cazare 8 28 55 27Cantitativ 5 16 37 21Diversitate 1 3 3 7 7 4Capacitate 1 3 3 9 9 6Amplasare 2 4 8 8 16 8Estetica 1 2 2 5 5 3Calitativ 3 4 12 6 18 6-De alimentatie 6 21 39 18Cantitativ 4 11 27 16Diversitate 1 3 3 4 4 1
Capacitate 1 2 2 9 9 7Amplasare 1 3 3 7 7 4Specific 1 3 3 7 7 4Calitativ 2 5 10 6 12 2-De transport 4 12 18 6Diversitate 2 3 6 4 8 2
Capacitate 2 3 6 5 10 4
-De agrement 3 8 16 8De zi 2 3 6 6 12 6De noapte 1 2 2 4 4 2-De tratament 9 33 78 45Diversitate 3 4 12 9 27 15Capacitate 3 3 9 9 27 18Amplasare 3 4 12 8 24 12
III Infrastructura
10 40 54 14
-De acces 5 20 20Feroviar 1 5 5 6 6 1Rutier 2 5 10 7 14 4Aerian 1 3 3 0 0 -3Naval 1 2 2 0 0 -2-De alimentatie 5 20 34Apa 1 4 4 6 6 2Energie electrica
2 4 8 7 14 6
Combustibil 2 4 8 7 14 6IV Suprastructura
5 15 22 7
-Generala 2 6 9De organizare 1 3 3 4 4 1
De paza 1 3 3 5 5 2-Turistica 3 9 13De organizare 2 3 6 4 8 2
De paza 1 3 3 5 5 2V. Mediul economic
5 17 15 -2
Sectorul primar 2 4 8 3 6 -2
Sectorul secundar
1 1 1 1 1 0
Sectorul tertiar 2 4 8 4 8 0
VI. Mediul cultural
10 37 77 40
Manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri)
4 4 16 8 32 16
Patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati)
3 3 9 8 24 15
Patrimoniu neconstruit (folclor)
3 4 12 7 21 9
TOTAL 100,0 - 338 - 564 226
Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un coeficient de
atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstreaza ca este o statiune
solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata, complexa si eficienta. Oferta este valabila pe
durata intregului an calendaristic. In urma compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua
statiuni (etalon si reala), s-au constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile
Herculane dispune de un potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima
favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica
bogata in rauri si izvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in
cazul structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si
diversitate. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile, din punct
de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de turisti.
Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii unui
aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita din unitati de
capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul mediului economic, Baile
Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.
In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un potential
natural si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice complexe ce a
devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive statiuni balneoclimaterice
din Romania, fiind si cea mai veche statiune balneoclimaterica.
Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii Băile Herculane
4.1. Propuneri personale
Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de
următoarele elemente:
Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare
complexitate fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim
recunoscută;
bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare negativă,
benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;
cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care permite o
diversificare a ofertei turistice;
prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între limitele
sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de mare
valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;
accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea de cele
navale-fluviale, pe Dunăre;
existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament balnear şi
agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu posibilităţi de
modernizare şi ridicare a categoriei de confort;
tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a ansamblurilor
urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică;
potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;
apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile turistice
internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-Muntele Mic,
Oltenia de Nord.
4.2. Strategii
Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile
dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a Uniunii
Europene, obligată să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva elemente – cadru, de
principiu, privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:
realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al structurilor
de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de modernizare a bazei de
tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare
din staţiune ridicate înainte de anii 1990 ;
diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul întregii
staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;
dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a dotărilor
pentru divertisment cultural;
dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde", ştrandul
termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea concentrării de
dotări turistice şi de turişti din staţiune;
modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;
monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare, semnalizare şi
circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate periclitate, la nivelul
capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza Regulamentului Parcului Naţional;
dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de conservare, atât
pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă potabilă, dar şi pentru
siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;
îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare de
servicii turistice;
amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de staţiune, pentru
a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona staţiunea în sezonul estival,
dar şi ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului
prin PUG. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau
bungalow-uri), şi cantonul silvic (loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei
(bungalow-uri), malul lacului Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel).
Aceste propuneri de amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte
amplasamente pe Valea Cernei, dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN
67 D spre Baia de Aramă (motel) şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări
turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi eliminate
campările dezorganizate;
dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu
amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;
evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie - mediul
natural şi construit;
4.3. Planuri de dezvoltare turistică
În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme
de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :
dotări de agrement, sport şi cultură
amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în
apropierea complexelor balneare
amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber
reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu cultural,
prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;
amenajarea unor peşteri pentru vizitare
Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime, 1-2 m
înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o temperatură de 50
- 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear subteran", cu 2 bazine (10/4/1
m) şi o saună (4/3 m);
"Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de lângă
Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită
emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei fracturi, făcând un
zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat, având
valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice;
Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m
altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii:
principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50
m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase, pe
podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul mijlociu, prezintă o
importanţă deosebită sub aspect arheologic şi biospeologic ; aici se poate amenaja
un "muzeu al peşterii şi al locuirii omului în peşteră", care să fie unic în România,
după ce se realizează lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea
acesteia;
Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775 m),
are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată, peştera poate fi
vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca
marcată şi amenajarea potecii de acces ;
amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare
eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin
mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest sens,
următoarele:
reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi, pantă de
înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor pietonale
tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului
staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare, bornare;
amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare,
pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.
amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat
piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul
Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea
accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană,
montarea de obiecte de mobilier specific, confecţionate din lemn (bănci pentru
odihnă, măsuţe, cuier pentru haine), iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină
rece ; la exteriorul galeriei, se amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă
amenajată pentru plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor
chioşcuri de răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din
DN 67D ;
amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf. Domogled
(1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va instala o platformă
de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare, cafea şi din care se
va putea admira peisajul.
4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane
Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Valori folclorice si etnografice: Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului -
organizata la Carasova
--lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local
imediata vecinătate cu UE
administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează
Obiective de mare interes turistic:
--existenţa unor zone cu factori naturali de
curiozitatea unor categorii de turişti
ofertele de produse turistice ale regiunii
Parcul National Domogled - Valea Cernei
risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundaţii)
pentru România nu sunt competitive internaţional
-apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.
--lipsa reclamei implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale
strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate
-Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale
--lipsa colaborării cu operatorii de turism
implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie
ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional
-Monumente de arta plastica si
conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane
--locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare
protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia
dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ
-Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;
--localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã, canal)
reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului
o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii, care să restricţioneze practicarea turismului activ
-Obiective economice de interes
turistic: - Lacul de acumulare
Baile Herculane situat in amonte de
"Sapte Izvoare
--inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei
perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor
Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;
--companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului
Bogata mostenire isotorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala, care se
--calitatea proastã a serviciilor--dezvolaterea haotică a infrastructurii--administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului
impart in: monumente si ansambluri de arheologie, monumente memoriale si funerare, monumente de arta plastica, ansambluri urbanistice, monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara, ansambluri industriale monumentale.
Concluzii
Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai
vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează din anul
153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al
bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru
tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).
Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune
balneara Băile Herculane.
În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă
termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai
multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24
de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale
a organismului. Se reglează hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile
sunt pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii.
Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente
care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:
Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic, falia
Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;
Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită
măsuri specifice de conservare şi de protecţie;
Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru rezistenţa ei
şi prin adaptarea ecologică;
Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi
din Europa;
O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;
O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);
Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;
Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:
- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;
- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;
54
- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de
chei;
- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;
Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear,
turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică, de
drumeţii montane şi sporturi extreme.
Bibliografie
1. www.alpinet.org
2. www.carpaţi-valea-cernei.com
3. www. domogled - cerna .ro
4. www.funtour.ro
5. www.insse.ro
6. www.baileherculane.ro
7. www.baile-herculane.ro
8. www.ici.ro
9. www.wikipedia.org
10. www.statiunea-baile-herculane.com
11. www.tourismguide.ro
55
56