Cuprins

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Băile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii

1.2. Căile de acces

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului turistic

Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane

2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice

2.2. Potenţialul turistic natural

2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el

2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea

2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic

2.3. Potenţialul turistic antropic

2.3.1. Obiective turistice religioase

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice

2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii Băile Herculane

3.1. Baza turistică tehnico-materială

3.1.1. Unităţile de cazare turistică

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

3.2. Circulaţia turistică

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate

3.2.2. Evoluţia numărului de turişti

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări

3.2.4. Durata sejurului mediu

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice

3.2.7. Funcţia turistică a staţiunii

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii

Băile Herculane

4.1. Propuneri personale

4.2. Strategii

4.3. Planuri de dezvoltare turistică

4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Concluzii

Bibliografie

Capitolul I. Prezentarea generală a staţiunii Baile Herculane

1.1. Aşezarea geografică a staţiunii

Staţiunea Băile Herculane este situată în partea de sud - est a judeţului Caraş Severin, de-

a lungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munţii Mehedinţi (spre sud-est) de Munţii

Cerna – Godeanu (spre nord-vest). Poziţia localităţii, la numai 5 km de E 70 (Bucureşti – Orşova

- Timişoara – Moraviţa – Belgrad), una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce

traversează România, favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de vest. Deşi se află

în plină regiune muntoasă, într-un ansamblu

peisagistic deosebit de spectaculos,

altitudinea medie a staţiunii este de 165 m.

Teritoriul administrativ al oraşului

este încadrat între limitele Parcului Naţional

Domogled – Valea Cernei, ceea ce

constituie o premisă importantă pentru

dezvoltarea durabilă şi promovarea unui

turism ecologic, în conformitate cu cerinţele noului statut de ţară membră a Unuinii Europene.

1.2. Căile de acces

Accesul în staţiune se realizează astfel:

- rutier: prin drumuri modernizate, de importanţă europeană sau naţională:

DN 67D: E 70 /Gara Băile Herculane - Baia de Aramă - Târgu Jiu / DN 67 / E 79;

drumul naţional care traversează staţiunea pe la limita sud-estică a acesteia, leagă două

artere rutiere europene de mare circulaţie (E 70 şi E 79), care au ieşire din ţară prin

punctele de frontieră dinspre Ungaria (Borş), Serbia (Moraviţa) şi Bulgaria (Calafat);

DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, traversează staţiunea prin

partea centrală, este drumul de acces în staţiune cel mai utilizat de turişti;

DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D.

Faţă de principalele oraşe reper, staţiunea Băile Herculane se află la:

134 de km de Reşiţa, reşedinţa de judeţ – pe DN 67D, E 70/DN 6, DN 57B,

DN 58

22 km de Orşova – pe DN 67D, E 70/DN 6

47 km de Drobeta Tr. Severin – pe DN 67D, E 70/DN 6

78 km de Caransebeş – pe DN 67D, E 70/DN 6

Direcţia Topografică Militară - România. Atlas rutier. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1982.

182 km de Timişoara – pe DN 67D, E 70/DN 6

386 km de Bucureşti, pe DN 67D, E 70/DN 6, sau 392 km pe DN 67D - E

70/DN 6 - E 574 - E 81.

- feroviar

teritoriul administrativ al staţiunii este traversat de magistrala feroviară Bucureşti –

Craiova – Drobeta - Tr. Severin – Băile Herculane – Timişoara – Jimbolia sau Stamora

Moraviţa, asigurând legătura dinspre capitala ţării şi spre cele două puncte de frontieră

Jimbolia şi Stamora Moraviţa; este tronsonul feroviar european care uneşte Orientul cu

Centrul şi Vestul Europei.

Fază de Bucureşti, distanţa pe cale ferată este de 364 km, iar până la cele două puncte de

frontieră este de 208 km (Jimbolia) şi respectiv 225 km (Stamora Moraviţa).

- aerian: traficul aerian de călători poate fi asigurat prin aeroporturile Caransebeş - 78 km (pe

DN 67D, E 70/DN 6), Craiova - 160 km (pe DN 67D, E 70/DN 6) sau Timişoara - 160 km (pe

DN 67D, E 70/DN 6).

- fluvial: fluviul Dunărea, prin porturile Orşova sau Drobeta-Tr. Severin, poate constitui cale de

acces pentru turiştii care sosesc pe nave de croazieră, dinspre vestul Europei. Această cale de

acces poate deveni, în perspectiva dezvoltării turismului de croazieră pe Dunăre, una

reprezentativă, mai ales pentru turiştii din vestul Europei.

1.3. Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării turistice a staţiunii

Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea

documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat într-o tabula votiva din bai :

« Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus,

lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea în calitate de consul a

fostului lor coleg Severianus, întorcîndu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de

recunostiinta… ».

În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important

punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere

tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un

adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de

ani de existenta (153 – 2004) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase

vestigii: apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor

pentru vindecare.

Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) începe istoria moderna si contemporana a Bailor

Herculane, în cadrul Imperiului austriac. Din 1736 începe reconstructia si modernizarea

« bailor », a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din

statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a

lungul timpului de mari personalitati, între care : împaratul Iosif al II-lea , împaratul Francisc I si

împarateasa Charlotte, împaratul Franz Iosef si împarateasa Elisabeta. În 1852, împaratul

Austriei considera Baile-Herculane ca fiind « ceea mai frumoasa statiune de pe continent », iar

împarateasa Elisabeta – pasionata, îndragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim

în care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si încîntatoare. În statiune exista Muzeul

Nicolae Cena, ale carui colectii au început sa fie constituite începând cu anul 1922.

1.4. Analiza componentei umane şi economice şi impactul acesteia asupra sectorului

turistic

La 1 ianuarie 2006 populaţia oraşului Băile Herculane număra 6.259 persoane, în creştere

cu 4 % faţă de anul 2002, când se înregistrau 6.019 persoane. Din cei 6.259 locuitori, 47,9 %

erau bărbaţi şi 52,1 % femei. Din datele prezentate în tabelul de mai jos se poate observa că

gradul de feminizare a populaţiei din Băile Herculane este mai pronunţat comparativ cu media

judeţeană sau cea urbană. Ţinând seama de faptul că forţa de muncă din industria turismului este

formată în mare parte din femei, segment ce manifestă o mai mare deschidere faţă de acest tip de

activitate lucrativă, se poate afirma faptul că la nivelul staţiunii există resursa umana necesară

derulării activităţilor specifice sectorului turistic (cazare, alimentaţie, agrement etc.).

Tabel nr. 1

Populaţia la 1 iulie 2005

Populaţia stabilă Total Masculin % Feminin %Judeţul Caraş Severin 331.876 161.656 48,7 170.220 51,3Mediul urban 187.559 90.626 48,3 96.933 51,7Băile Herculane 6.259 2.998 47,9 3.261 52,1% din judeţ 1,9 1,9 1,9% din mediul urban 3,3 3,3 3,4

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş-Severin

Populaţia oraşului Băile Herculane reprezintă 1,9 % din totalul populaţiei judeţului Caraş-

Severin şi 3,3 % din locuitorii mediului urban.

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă, din figura alăturată se observă o

distribuţie relativ echilibrată a acesteia, astfel:

total populaţie: 6.259 persoane

grupa de vârstă 0 - 14 ani, 713 persoane, respectiv 11,39 %;

grupa de vârstă 15 – 24 ani, 1.051 persoane, respectiv 16,79 %;

grupa de vârstă 25 – 34 ani, 1.011 persoane, respectiv 16,15 %;

grupa de vârstă 35 – 49 ani, 1.516 persoane, respectiv 24,22 %;

grupa de vârstă 50 – 64 ani, 1.316 persoane, respectiv 21,03 %;

grupa de vârstă 65 ani şi peste, 652 persoane, respectiv 10,42 %.

Conform analizelor demografice, când într-o unitate teritorială populaţia cuprinsă între 0 -

20 ani are o valoare procentuală sub 30 % din total, se poate afirma că populaţia respectivă are

tendinţe de îmbătrânire. În cazul staţiunii Băile Herculane, populaţia cu vârste cuprinse între 0 -

20 ani este de 1.216 persoane, respectiv 19,4 % din totalul populaţiei oraşului, ceea ce arată că

această tendinţă se manifestă.

Ponderea cea mai ridicată o deţine grupa de vârstă 35 - 49 ani, persoane mature, cu

experienţă şi putere de muncă. De asemenea, trebuie precizat că oraşul Băile Herculane dispune

totuşi de persoane tinere şi foarte tinere cu vârste cuprinse în 10 - 15 ani, care vor reprezenta

resursa umană necesară desfăşurării şi dezvoltării activităţilor economice prezente la nivel de

localitate.

Structura populaţiei pe grupe de vârste

0-14 ani11,39%

15-24 ani16,79%

25-34 ani16,15%35-49 ani

24,22%

50-64 ani21,03%

65 ani si peste10,42%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 1

Din punct de vedere etnic, la Recensământul Populaţiei din anul 2002, populaţia de etnie

română era majoritară, mai exact reprezenta 96,9 % din totalul populaţiede 6.019 persoane:

români: 5.834 persoane;

maghiari: 51 persoane;

rromi: 67 persoane,

germani: 27 persoane;

cehi: 18 persoane;

alte etnii: 22 persoane.

La Recensământul Populaţiei din 2002, structura populaţiei după religii arăta că din cele

6.019 persoane stabile:

5.730 persoane erau de religie ortodoxă, respectiv 95 %;

135 persoane erau romano-catolici, respectiv 2,2 %;

52 persoane erau de religie baptistă, respectiv 0,8 %;

28 persoane erau greco-catolici, respectiv 0,5 %;

27 persoane erau de religie penticostală, respectiv 0,5 %;

47 persoane erau de alte religii, respectiv 1,8 %.

Analiza centralizată a structurii populaţiei stabile şi a celei ocupate la nivelul anului 2002

arată că la nivelul oraşului exista următoarea situaţie:

populaţie activă: 2.728 persoane, respectiv 45,32 % din totalul populaţiei stabile;

populaţie ocupată: 2.217 persoane, respectiv 36,83 % din totalul populaţiei

stabile;

rata şomajului: 18,73 %.

Din cele prezentate în tabelul alăturat rezultă faptul că rata şomajului în oraşul Băile

Herculane este de 18,73 %, mai ridicată decât cea înregistrată la nivelul judeţului Caraş -

Severin, unde este de doar 9,8 %.

Tabel nr. 2

Structura populaţiei stabile la Recensământul Populaţiei 2002

Populaţie Nr. pers. %Populaţie stabilă 6.019 100,0Populaţie 0-18 ani 1.231 20,45Populaţie peste 18 ani 4.788 79,55Populaţie activă 2.728 45,32Populaţie ocupată 2.217 36,83Şomeri 511 8,49Rata şomajului % 18,73 -Populaţie inactivă 3.291 54,78Elevi/studenţi 1.122 18,64Pensionari 1.189 19,75Casnice 358 5,9Persoane întreţinute 369 6,1Altă situaţie 253 4,2

Sursa datelor: INS, Recensământul Populaţiei, 2002

În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, în anul 2005 acesta era de 2.004 persoane,

din care:

10,2 % ocupate în sănătate şi asistenţă socială; procentul ridicat al salariaţilor din

acest sector se datorează profilului balnear al staţiunii care impune prezenţa unor

cadre medicale de specialitate în cadrul bazelor de tratament;

8,9 % ocupate în învăţământ;

8,4 % ocupate în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică şi termică, gaze

şi apă);

6,2 % ocupate în comerţ;

5,5 % ocupate în administraţie publică;

4,7 % ocupate în construcţii;

1,8 % ocupate în transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii;

0,8 % ocupate în activităţi financiare, bancare şi de asigurare;

0,5 % ocupate în agricultură;

53 % ocupate în alte activităţi, inclusiv hoteluri şi restaurante, agenţii de turism şi

alte domenii de natură turistică.

Tabel nr. 3.

Număr mediu de salariaţi la nivelul anului 2005

Sector de activitate Nr. mediu %Agricultură 10 0,5Industrie - total 168 8,4 - industria extractivă 2 0,1 - industria prelucrătoare 50 2,5 - energie electrică şi termică, gaze şi apă 116 5,8Construcţii 94 4,7Comerţ 125 6,2Transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii 37 1,8Activ. financiare, bancare şi de asigurare 17 0,8Administraţie publică 110 5,5Învăţământ 178 8,9Sănătate şi asistenţă socială 204 10,2Alte activităţi 1.061 53,0TOTAL 2.004 100,0

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Potenţialul turistic al zonei ar putea oferi şi în viitor posibilitatea ocupării forţei de muncă

disponibile. Totodată, activitatea turistică poate să asigure, alături de cea industrială şi de comerţ,

ocuparea forţei de muncă feminine.

Evoluţia nr. salaraţi - Clasa CAEN 55 Hoteluri şi Restaurante

871820

703647

545

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2000 2001 2002 2003 2004

per

soan

e

Sursa datelor: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)

Graficul nr. 2.

Conform datelor furnizate de O.N.R.C., în perioada 2000 - 2004 numărul de salariaţi din

cadrul Hotelurilor şi Restaurantelor a crescut cu 60 %, respectiv de la 545 la 871 persoane. Acest

lucru s-a datorat în principal apariţiei la nivel de staţiuni a unor noi structuri de cazare şi

alimentaţie care au fost nevoite să angajate personal pe perioadă nedeterminată sau determinată.

Această creştere a numărului de salariaţi are un efect benefic în plan economic şi social

întrucât, resursa umană fără nici o perspectivă de angajare (femei, tineri etc.) are şansa

dezvoltării unei cariere în domeniul de turism.

Având resurse balneare şi climatice de o valoare deosebită şi dispunând de o veche tradiţie,

ce vine din vremurile romane, în tratarea diferitelor maladii, o parte din ce în ce mai importante a

locuitorilor oraşului Băile Herculane şi un numai, ar putea contribui în viitor la valorificarea

durabilă a acestor resurse, precum şi la susţinerea şi dezvoltarea activităţii turistice.

Capitolul II. Analiza şi valorificarea potenţialului turistic

al staţiunii Baile Herculane

2.1. Potenţialul turistic – concepte teoretice

Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care, prin atractivitatea

sa, să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi

internaţionale şi care să permită accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic (judeţ, staţiune) este compus din:

Potenţialul turistic (natural şi antropic);

Infrastructură (generală şi turistică);

Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).

Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracţii turistice, reprezintă materia primă

pentru activităţile turistice.

Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele

naturale: factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de

interes ştiinţific, cu caracter de unicat . Valorile naturale constituie baza ofertei turistice

potenţiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice.

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural

prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv

caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, create de mâna omului

menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural,

asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.

Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane

din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei

aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru

turism.

Produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil

sǎ satisfacǎ nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecǎrii şi momentul sosirii la

locul de plecare. Produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii.

H Medlik consideră produsul turistic ca un ”amalgam de elemente tangibile şi

intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie specifică”.

Produs turistic este un complex de bunuri materiale şi de servicii, concentrate într-o activitate

specifică şi oferite pachet consumului turistic.

Pachetul de servicii este o combinaţie prestabilită a cel puţin două din elementele

următoare: cazare, alimentaţie, transport, tratament balnear, agrement, alte servicii,

reprezentând o parte semnificativã din pachet, atunci când sunt vândute sau oferite spre

vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore.

Piaţa turistică reprezintă sfera de interferenţă a intereselor purtătorilor de ofertă

turistică materializată prin producţia turistică, cu cele ale purtătorilor cererii turistice

Infrastructura este de două feluri:

- infrastructurǎ generală;

- infrastructurǎ turistică.

Infrastructura generală:

- Reţeaua de transport comunicaţii;

- Reţeaua tehnico-sanitară (alimentare cu apă, energie electrică şi termică);

- Reţeaua edilitar-urbană (construcţii, pietonală);

- Reţeaua comercială şi prestări servicii;

- Reţeaua administrativă şi de asigurare a populaţiei.

Infrastructura turistică:

- Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtie de schi;

- Grupuri administrative gospodăreşti;

- Reţeaua tehnico-sanitară pentru staţiuni turistice şi obiective distractive;

- Căi de comunicaţie.

Structurile turistice sunt totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul

pentru realizarea funcţiilor şi obiectivelor sale economico-sociale.

Cuprind:

1.Structuri de primire (hoteluri, moteluri, cabane, vile);

2.Structuri pentru servirea mesei (restaurante, autoservire);

3.Structuri agrement (cluburi agrement, cazinouri);

4.Structuri tratament balnear;

5.Structuri de transport turistic.

2.2. Potenţialul turistic natural

2.2.1. Relieful şi obiectivele legate de el

Zona staţiunii Băile Herculane este caracterizată din punct de vedere al formelor de relief

de prezenţa a trei elemente geografice / geologice definitorii: Munţii Mehedinţi, Munţii Cernei –

Godeanu şi culoarul tectonic al Cernei (grabenul Cernei). Ansamblul acestor puncte

geomorfologice de reper alcătuiesc un relief de o frumuseţe unică, spectaculoasă şi impunătoare.

Munţii Mehedinţi sunt alcătuiţi în special din calcare masive, recifale, dure, de culoare

albă, caracteristici care determină frumuseţea şi semeţia lor. Au o singură culme principală,

orientată NE – SV, cu aspect masiv, un bloc tectonic care domina atât dinspre Valea Cernei cât şi

dinspre Podişul Mehedinţi. Înălţimile acestei culmi se situează în general între 1000 şi 1500 de

m, dar domină prin câteva vârfuri consacrate în lumea drumeţiilor montane, pentru valoarea

peisagistică deosebită: Domogled – 1.105 m, Vârful lui Stan – 1.466 m, Piatra Cloşani – 1.421

m, Pietrele Albe – 1.336 m. Sunt fragmentaţi de văi scurte şi adânci: Râmnuţa Vânătă, Râmnuţa

Mare, Arsaşca, Motru Sec. Versanţii nord-vestici ai Munţilor Mehedinţi sunt abrupţi şi greu

accesibili dinspre Valea Cernei, fragmentaţi de pâraie care curg în cascade, datorită unor

frecvente rupturi de pantă.

Caracteristic pentru întreaga unitate montană este prezenţa reliefului carstic, manifestată

sub diverse forme: peşteri, avene, câmpuri de lapiezuri, doline, ponoare, crovuri, văi seci şi polii,

relief ruiniform, ş.a. Între Vf.  lui Stan şi Vf.  Domogled se află cea mai întinsă suprafaţă

calcaroasă din regiune, mărginită spre râul Cerna de un abrupt de 400 - 600 m, fragmentat de

numeroase văi carstice cum sunt: Ploştina, Ţăsna, Padina Seacă, Jelărău, Feregari cu chei

înguste, greu accesibile, zonă în care se întâlnesc şi cele mai variate şi mai frumoase forme

carstice.

Munţii Cernei, avînd în prelungire Munţii Godeanu, formează versantul nord-vestic al

culoarului Văii Cerna (pe aproximativ 40 km), până la confluenţa cu pârâul Belareca, şi implicit

al staţiunii. Cel mai înalt vârf este Vârful Dobrii, având 1.928 m altitudine. Sunt alcătuiţi dintr-

o varietate de roci (sedimentare, granitice şi cristaline), fapt care se reflectă în aspectul

geomorfologic, şi anume: cele mai mari altitudini se găsesc pe şisturile cristaline, calcarele

formează pereţi verticali, spectaculoşi, iar corpurile granitice (granitul de Cerna) sunt masive,

puţin fragmentate, cu crestele rotunjite.

        

Culmile sculptate în sedimente grezo-conglomeratice, în eruptiv şi în calcare, sunt mai

scurte şi cu profil transversal în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentaţi de ape, cu

abrupturi calcaroase şi cu pereţi verticali inaccesibili, care adăpostesc numeroase peşteri

În Munţii Godeanu se află cele mai mari altitudini din bazinul Cernei. Sunt constituiţi

din roci cristaline cu iviri de granite şi pegmatite ce aparţin Domeniului Getic, în geomorfologia

cărora se evidenţiază culmile rotunjite şi suprafeţele netede şi slab ondulate, care contrastează cu

versanţii abrupţi ai văilor adânci, larga dezvoltare a platformei de eroziune Bărăscu. În zona

înaltă a Munţiilor Godeanu forme de relief glaciar: circuri glaciare, văi glaciare cu praguri

glaciare, cuvete lacustre, morene.

Se disting în cadrul Munţilor Godeanu două trepte de relief: o treaptă înaltă, situată la

peste 2.000 m, ce formează culmea principală şi masivele nordice şi o treaptă mai joasă,

dezvoltată pe versantul sudic al masivului, cuprinsă între 1.400 şi 1.200 m altitudine, ceea ce

creează aspectul general de amfiteatru. Trei vârfuri domină treapta înaltă a Godeanului, şi

anume: Vf. Godeanu – 2.229 m alt., Vf. Gugu – 2.291 m alt. şi Vf. Borăscu – 2.158 m alt.

Linia marilor înălţimi are aspectul unei culmi puternice, spectaculoase ca altitudine,

întreruptă de şei din ce în ce mai joase spre partea de sud a masivului. Între Vf.  Paltina şi

Godeanu înălţimea masivului se menţine constant la peste 2.000 m: Vf. Paltina – 2149 m, Şaua

dintre Paltina şi Scurtu – 2.040 m, Vf. Scurtu – 2.090 m, Vf. Gârdomanu – 2.077 m, Vf. Galbena

– 2.194 m, Vf. Stâna Mare – 2.113 m, Vf. Piatra Scărişoara – 2.191 m, Vf. Mocirliu – 2.106 m,

Vf. Godeanu – 2.229 m.

2.2.2. Clima şi rolul factorilor specifici ai activităţilor turistice

Prin amplasarea în partea de SV a teritoriului ţării, oraşul Băile Herculane se află în zona

de influenţă a climatului submediteranean, datorită pătrunderii maselor de aer cald şi umed

dinspre Marea Mediterană şi Marea Adriatică.

Temperatura media multianuală este de 9,5º C, cu toate că staţiunea se situează în plină

regiune de munte, valori comparabile cu cele din Câmpia Română, Dobrogea Centrală sau

Câmpia Crişanei. Iernile sunt blânde, cu media lunii ianuarie de -2 º C; numărul de zile de iarnă,

cu temparaturi sub 0 º C, este în medie de 19/an, repartizate în special în luna ianuarie.

Primăverile sunt timpurii, iar verile plăcute, datorită abundenţei vegetaţiei, cu o medie a lunii

celei mai calde, iulie de 21º C. Toamnele sunt lungi, călduroase, favorabile practicării turismului.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 698 mm/an la Topleţ, 760

mm/an la Băile Herculane, 1.051 mm/an la Cerna-Sat şi 1.088 mm/an la Vf. Ţarcu. Influenţa

climatului mediteranean este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe

culoarul Cernei mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna

Sat şi pe înălţimile bazinului superior, de până la 1200 m - 1300 m.

"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de precipitaţii de la începutul verii să

fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât

în bazinul inferior.

Stratul de zăpadă în preajma staţiunii are o durată redusă, ca urmare a topirilor repetate din

timpul iernii.

Nebulozitatea medie anuală are valoarea de 5,5 zecimi, numărul mediu de zile cu cer senin

fiind de 60, iar cel de zile cu cer acoperit, de 110. În lunile de vară cerul este senin între 20 - 23

de zile, nebulozitatea maximă fiind semnalată în anotimpul rece (maximum în luna noiembrie).

Durata de strălucire a soarelui însumează o medie de 1.900 ore anual.

Vânturile dominante bat pe direcţia văii, cu intensitate redusă. Zilele cu calm atmosferic

sunt frecvente, valoarea maximă fiind atinsă în luna iulie (28 %).

2.2.3. Reţeaua hidrografică şi obiectivele legate de ea

Reţeaua hidrografică a zonei este dominată de prezenţa râului Cerna cu afluenţii săi şi de

cele două lacuri de baraj artificial.

Râul Cerna îşi are izvoarele la o altitudine de 2.070 m în Munţii Godeanu şi ajunge la

confluenţa cu Bela Reca la o altitudine de 118 m, ceea ce reprezintă o diferenţă de nivel de

aproximativ 1.950 m, ceea ce determină un curs rapid şi o mare fragmentare a reliefului,

conferind văii o notă sălbatică specifică. În zona cursului superior este cunoscută sub numele de

Cernişoara, care străbate un scurt sector de chei – Cheile Cernişoarei. Cerna propriu - zisă începe

de la împreunarea Izbucului ce apare de sub Ciuceava Chicerii, cu apele Cernişoarei ale cărei

izvoare se află la peste 9 km amonte. Urmează un nou sector de îngustare a văii, în Cheile

Corcoaia, care, deşi scurte, sunt impresionante prin îngustime şi forma aparte a versanţilor, după

care Cerna pătrunde în zonele depresionare Cerna-Sat şi Poiana Schitului.

Bazinul Cernei are în partea superioară un aspect de uriaşă covată, marcată de două culmi

diferenţiate ca altitudine şi aspect, între Vf. Paltina (2.148 m) şi Vf. Şarba (1.740 m), reunite sub

forma unei înşeuări înalte de 1.320 m, care alcătuiesc cumpăna de apă între bazinele Cernei şi

Jiului.

Până la Băile Herculane, Valea Cernei are în cea mai mare parte versanţi abrupţi,

rectilinii, cu verticalitate pronunţată şi înălţimi care ajung uneori la 400 - 500 m.

Râul are o lungime de 84 km şi un bazin de recepţie de 1.433 km 2, din care mai mult de

jumătate se află pe teritoriul judeţului Caraş – Severin. Cerna are un curs rectiliniu, orientat pe

direcţia NNE – SSV până la Pecinişca, unde face un cot brusc spre vest, iar de la Gara Băile

Herculane, unde primeşte cel mai important afluent (Bela Reca), îşi schimbă direcţia spre sud,

până la confluenţa cu fluviul Dunărea, în golful Orşova al Lacului Porţile de Fier I.

Cei mai mulţi afluenţi îi primeşte de pe versantul drept, în zona cursului superior

(Gârdomanul, Iovanul, Balmezul, Cărbunele, Craiova), după care Cerna formează limita între

judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin, până la valea Ţăsna (afluent pe stânga al Cernei), unde

limita dintre cele două judeţe urmează înălţimile Munţilor Mehedinţi.

Din regiunea carstică a munţilor Mehedinţi, nici un afluent nu ajunge la Cerna. Apele se

pierd în calcare şi reapar în izbucuri, cele mai importante fiind "7 Izvoare Reci", Bârza, Topleţ.

La Băile Herculane, pe un sistem de fracturi de mare adâncime, perpendiculare pe vale, apar

izvoarele termominerale, folosite încă din antichitate în cura balneară. Ele apar în granite ("7

Izvoare Calde") şi calcare (izvoarele Hercule şi Hygea), având temperaturi ridicate. Izvoarele

minerale provin din apele de infiltraţie care circulă prin zonele de fractură, până la aproximativ

1.200 m adâncime, unde sunt încălzite şi mineralizate, după care apar la suprafaţă, în malurile

Cernei, de-a lungul unor falii.

Valea Cernei este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie în întregime

pe un culoar tectonic, separând Munţii Godeanu şi Munţii Cernei pe de o parte, de Munţii

Vâlcanului şi Munţii Mehedinţi pe de altă parte. Existenţa sa într-un ansamblu geografic foarte

complex şi apartenenţa directă la bazinul Dunării s-au reflectat într-o diversificare deosebită a

aspectelor de relief, peisaj, ceea ce a făcut ca bazinul să aibă o notă specifică aparte, sub aspect

geomorfologic şi peisagistic.

În aval de confluenţa Cernei cu Valea lui Iovan s-a amenajat unul dintre barajele

sistemului hidroenergetic Cerna - Motru – Tismana, denumit Lacul Cerna sau Iovan. Lacul are o

suprafaţă de 678 ha, cu o lungime de 10 km şi un volum de apă de 124 mil. m 3. Din acest lac, cea

mai mare parte a apelor Cernei sunt deviate printr-un tunel în bazinul Motrului.

Lacul de acumulare Herculane ( sau Prisaca) s-a realizat la 12 km în amonte de staţiunea

Băile Herculane, în scopul producerii de energie electrică, a menţinerii echilibrului apelor

subterane din perimetrul staţiunii şi a alimentării cu apă a acesteia. Lacul are o lungime de 4 km

şi un volum de apă de circa 14 mil. m3.

2.2.4. Principalele componente ale învelişului biogeografic

La nivelul staţiunii, dar şi în întreg teritoriu administrativ al oraşului, se remarcă

abundenţa vegetaţiei, în care, pădurile deţin un procent important. Din studiul Harta vegetaţiei

Văii Cernei se observă predominanţa vegetaţiei forestiere reprezentată prin păduri de fag şi

quernicee. Împreună cu fagul comun apare şi fagul de Crimeea. Diseminate printre fagi sau

formând mici arborete pure apar şi alte specii precum: frasinul, carpenul, plopul, teiul, ulmul.

Conifere pure nu apar decât în câteva puncte la nord de Izvoarele Cernişoarei,

reprezentate prin molid - de altfel şi singurul loc unde apare acesta pe Valea Cernei.

Bradul apare pe Valea Cernei numai în câteva locuri (pe cursul superior al văilor Craiova,

Olanul şi Cărbunele), în amestec cu fagul sau formând mici pâlcuri omogene. Restul suprafeţelor

sunt ocupate de arborete pure de gorun sau în amestec cu alte specii termofite, ca: stejarul pufos,

cărpiniţa, liliacul, scumpia.

Pinul negru se întâlneşte de la nord de la localitatea Pecinişca până la confluenţa

Cernei cu Valea Olanului, sporind valoarea peisagistică a abrupturilor calcaroase. Alături de

acesta se dezvoltă numeroase specii sudice, însemnate din punct de vedere ştiinţific, cum ar fi:

liliacul, cărpiniţa, scumpia, sorbul, mojdreanul.

Din suprafaţa administrativă a oraşului Băile Herculane, de 10.544 ha, suprafaţa

împădurită reprezintă 3.320 ha, adică o treime din total.

Pajiştile secundare montane ocupă suprafeţe întinse în cadrul luncii Cernei şi sunt

alcătuite din asociaţii de păiuşină, barbarosa, pieptănăriţa şi diferite graminee. Aceste pajişti

constituie locuri pentru popas turistic, în măsura în care nu fac parte din zonele de conservare

specială ale Parcului Naţional.

Peste altitudinea de 1600 m se dezvoltă pe pajiştile alpine şi subalpine asociaţia de păiuş

roşu, ţăpoşică, zâzanie; pe zonele stâncoase calcaroase cresc specii de plante cu flori, cele mai

multe sunt endemice, rare, ocrotite, adevărate covoare multicolore care dau zonei un farmec

aparte prin peisaje deosebit de atractive.

Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul

Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă,

inventarul floristic însumând 1.110 specii de plante vasculare (superioare). Din totalul acestora,

66 specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând doar în Parc, fapt care

favorizează dezvoltarea turismului ştinţific.

Fauna este numeroasă şi variată. Dintre mamiferele mari, cu valoare cinegetică

remarcabilă sunt: ursul (peşterile din zonă au păstrat mărturii despre existenţa strămoşului

acestuia, Ursus spelaeus), cerbul (întâlnit foarte rar în pădurile din partea superioară a văii

Cernei), căpriorul, mistreţul, capra neagră, râsul (este o apariţie tot mai rară), lupul. Sunt

frecvente pe Valea Cernei şi celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea, jderul,

bursucul, pisica sălbatică, ariciul, veveriţa.

Păsările sunt reprezentate prin răpitoare precum uliul păsărar, uliul găinilor, mai rar

acvila de munte (zăganul), venit din Piatra Stănuleţilor, unde cuibăreşte. Sunt şi numeroase

păsări comune, dintre care amintim: codobatura de munte, ciocănitoarea neagră, cucul, sturzul,

diferite columbite. Pe pereţii calcaroşi, prin crăpăturile şi găurile acestora, se adăpostesc păsări

ca bufniţa, cucuveaua, gaia.

Bine reprezentate în zonă sunt şi reptilele, unele fiind de origine mediteraneană: vipera cu

corn (care este tot mai rară), şarpele lui Esculap (pe Domogled), şarpele de sticlă, şopârla

cenuşie, şopârla de ziduri, şopârla de munte, scorpionul, etc.

Dintre amfibieni se remarcă salamandra, brotăcelul, broasca ţestoasă de uscat.

Condiţiile naturale ale Văii Cernei permit existenţa mai multor zone piscicole: zona

păstrăvului (în regiunea izvoarelor şi a cursului superior), zona lipanului (în cursul mijlociu al

Cernei) şi zona scobarului (în cursul inferior).

Insectele sunt reprezentate prin numeroase specii, între care se remarcă lepidopterele; din

cele 1600 de specii cunoscute aici, zona Domogled – Ţăsna concentrează 50 % din numărul total

de specii de fluturi de pe teritoriul României.

Multe dintre speciile de plante şi de animale care trăiesct pe teritoriul administrativ al

oraşului Băile Herculane sunt de interes comunitar şi fac obiectul măsurilor de conservare

specială cuprinse în Planul de management al Parcului.

2.3. Potenţialul turistic antropic

Staţiunea Băile Herculane dispune de un valoros potenţial antropic, rezultat al istorie de

peste 1850 de ani în acest spaţiu geografic. Numeroasele vestigii ale civilizaţiei trecute, unele

dintre ele unicate, bogăţia tradiţiilor populare, creaţia spirituală modernă, realizările tehno-

economice contemporane – atestă evoluţia şi continuitatea vieţii pe aceste meleaguri, alcătuind

un important fond cultural-istoric, apreciat din punct de vedere turistic în plan intern şi

internaţional.

Dintre componentele potenţialului turistic antropic trebuie evidenţiate, pentru valoarea şi

atractivitatea lor vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă, instituţiile şi

evenimentele cultural-artistice, arta şi tradiţia populară, construcţiile tehnico-economice. Lista

completă a obiectivelor cultural – istorice, cu valoare de patrimoniu naţional, stabilită prin Ord.

2314 / 2004, este prezentată ca anexă (Anexa nr. 1).

2.3.1. Obiective turistice religioase

- Biserica ortodoxă (sec. al XIX-lea)

- Biserica catolică (1838)

2.3.2. Obiective turistice cultural-istorice

- Vestigii şi situri arheologice:

- Situl roman, punct Zona Cazino, parc Central (apeducte, băi, tabule votive)

- Băile Romane (în hotelul Roman)

- Situl arheologic din Peştera Hoţilor.

- Muzee:

- Muzeul de Istorie al staţiunii Băile Herculane - funcţionează în incinta clădirii

Cazinoului, construită în anul 1886, stil baroc.

- Monumente istorice de arhitectură (clădiri care au în prezent diverse funcţiuni):

- Gara feroviară cu clădirea anexă (1886), realizată în stil baroc, cu fresce arabe

- Podul de piatră, construit peste Valea Cernei în anul 1864

- Podul din fontă, construit peste Valea Cernei în faţa Băii Neptun, sec al XX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară din Piaţa Hercules, sec. XVIII – al XIX-lea

- Ansamblul de arhitectură balneară I – pe str. Cerna şi în jurul Pieţei 1 Mai, sec. al XIX-

lea

- Ansamblul de arhitectură balneară II – zona cuprinsă între Baia Neptun şi Podul Roşu,

sec. al XIX-lea

- Ansamblul balnear Apollo I şi II (sec. al XVIII-lea, cu modificări în 1926), P-ţa

Hercules

- Pavilioane cu arhitectură balneară de epocă: Hotel Carol (1871), str. Cerna, Hotel

Ferdinand (1861), str. Cerna nr. 20, Hotel Cerna (1936), P-ţa 1 Mai, Hotel Decebal

(1862), str. Cerna, nr. 20

- Pavilion hidroterapie cu bazin termal deschis (1869), str. Cerna nr.2

- Vila "Elisabeta" (1875)

- Vila Pavilion 12, Hotel Traian (1869), str. Cerna nr.1

- Ansamblul Cazinoului (1850 – 1900) şi Parcul Central (1862, arh. Doderer), str. Cerna

nr. 6-18

- Baia Neptun (1886), str. Izvorului 3-5

- Baia romană cu basorelieful lui Hercules (sec. al XVIII-lea), la parteul Hotelului Roman

- Clădirea Izvorului Hygeea (sec. al XVIII-lea), str. Romană

- Clădirea administraţiei băilor (1811), P-ţa Hercules

- Băile Venera (1838), str. Castanilor 35

- Baia Diana (1910 cu modificări şi refaceri în 1859 şi 1929), str. Izvorului nr. 1

- Chioşcul pentru fanfară (încep. sec. al XX-lea), str. Cerna nr. 6-8, în faţa Cazinoului

- Statuia lui Hercules (1874), P-ţa Hercules.

2.3.3. Arta populară şi manifestările etnofolclorice

De-a lungul unui an calendaristic, în Staţiunea Băile Herculane se desfăşoară diverse

manifestări culturale şi turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroşi

vizitatori şi turişti. Cele deja consacrate, cu tradiţie, sunt următoarele:

Festivalul Internaţional de folclor Hercules

Targului International de Turism Balnear

Zilele orasului Baile Herculane

Festivalul Pinului negru de Banat

Festivalul Răchitei din Banat

Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

Festivalul Ţuicii

Congresul Spiritualităţii româneşti.

Capitolul III. Dinamica activităţilor turistice la nivelul staţiunii

Baile Herculane, în perioada 2004-2008

3.1. Baza turistică tehnico-materială

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice,

cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor

sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice

turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.

Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in

Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata,

prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului,

transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu

serviciile aferente.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin, în perioada

2002 - 2006 numărul unităţilor de cazare din Băile Herculane a crescut cu 82 %, respectiv de la

17 la 31 unităţi.

Tabel nr. 4.

Evoluţia numărului structurilor turistice de cazare

Anul Tip unitate

2002 2003 2004 2005 2006

Total 17 21 25 27 31Hoteluri 8 9 10 11 12Campinguri 1 1 1 1 -Vile turistice 1 2 2 2 2Tabere 1 1 1 1 1Altele* 6 8 11 12 16

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

*Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Această evoluţie are la bază, în primul rând, creşterea numărului de pensiuni turistice. O

evoluţia ascendentă a fost înregistrată şi în rândul hotelurilor, numărul acestora crescând de la 8

unităţi în anul 2002 la 12 unităţi în 2006.

Evoluţia nr. structurilor de cazare din staţiunea Băile Herculane

31

27

17

21

25

0

5

10

15

20

25

30

35

2002 2003 2004 2005 2006

nu

măr

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş – Severin

Graficul nr. 3.

Pentru perioada analizată 2002 - 2006, situaţia locurilor de cazare se prezintă astfel:

Tabel nr. 5.

Evoluţia numărului de locuri din cadrul structurilor turistice de cazare

Anul Tip unitate

2002 2003 2004 2005 2006

Total Caraş Severin 6.789 6.583 7.000 7.113 7.478Total Băile Herculane 4.341 4.466 4.622 4.628 4.608% din judeţ 63,9 67,8 66,0 65,1 61,6Hoteluri 3.912 3.997 4.089 4.068 4.135% din total 90,1 89,5 88,5 87,9 89,7Campinguri 132 132 132 132 -% din total 3,0 3,0 2,9 2,9 0,0Vile turistice 24 36 36 34 34% din total 0,6 0,8 0,8 0,7 0,7Tabere 130 85 85 67 67% din total 3,0 1,9 1,8 1,4 1,5Altele* 143 216 280 327 372% din total 3,3 4,8 6,1 7,1 8,1

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin *Hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că în perioada analizată numărul locurilor de cazare

a crescut cu 6,2 %, respectiv de la 4.341 locuri câte se înregistrau în anul 2002 la 4.608 locuri în

2006. Această evoluţie s-a produs în special pe seama creşterii locurilor de cazare din hoteluri

(cu 5,7 % în perioada analizată) şi a celor din pensiuni (cu 60 %).

Analizând în structură, se poate observă că ponderea locurilor de cazare aparţinând altor

tipuri de structuri de primire (hoteluri pentru tineret, pensiuni, popasuri) a crescut simţitor,, de la

3,3 %, cât era la nivelul anului 2002, la 8,1 %, procent înregistrat în anul 2006.

Comparativ cu situaţia existentă la nivelul judeţului, în staţiunea Băile Herculane se

găsesc aproximativ 64,9 % din numărul total al locurilor existente în Caraş - Severin. Băile

Herculane este a doua staţiune balneară după Băile Felix ca număr de locuri oferite turiştilor.

Staţiunea dispune de peste 4.000 de locuri de cazare distribuite în Complexele hoteliere

balneare, în hoteluri pentru tineret, pensiuni turistice, vile, toate amplasate într-un cadru natural

agreabil, în interiorul sau spre marginea oraşului.

La nivelul anului 2006, în Băile Herculane erau deschise circuitului turistic 31 unităţi,

dintre care 2 popasuri turistice. Acestea totalizau 4.608 locuri de cazare, reprezentând 89,7 % din

locurile de cazare oferite turiştilor la 31 iulie în judeţul Caraş Severin.

Tabel nr.

6.

Structuri turistice de cazare pe categorii de confort şi tipuri de unităţi, 2006

Tip unitateNr. unităţi Nr. locuri

Total

4* 3* 2* 1*neclasif

.Tota

l4* 3* 2* 1*

neclasif

Hotel 12 1 1 9 1 -4.13

5106 68

3.639

322 -

Hotel pentru tineret 2 - 2 - - - 62 - 62 - - -

Vilă turistică 2 - 2 - - - 34 - 34 - - -Pensiune urbană 12 - 3 9 - - 210 - 76 134 - -Tabere şcolare 1 - - - - 1 67 - - - - 67Popasuri turistice

2 - - 1 1 - 100 - - 56 44 -

TOTAL 31 1 8 19 2 14.60

8106 240

3.829

366 67

TOTAL fără popasuri

29 1 8 18 1 14.50

8106 240

3.773

322 67

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

La nivelul anului 2006, distribuţia locurilor de cazare după categoria de confort se

prezenta în felul următor: 83,09 % de 2 stele, 7,94 % de 1 stea, 5,21 % de 3 stele, 2,30% de 4

stele şi 1,45 % neclasificate, respectiv tabere. Dintre spaţiile de cazare de 2 stele, ponderea cea

mai mare o deţin hotelurile – 3.639 locuri (95 %), urmate la o distanţă semnificativă de

pensiunile urbane, cu 134 locuri (3,5 %). Această distribuţie este caracteristică staţiunilor

balneare din România, dominate de unităţi de cazare de 2 stele.

Distribuţia numărului de locuri după categoria de confort, 2006

4 stele2,30% 3 stele

5,21%

2 stele83,09%

1 stea7,94%

necls1,45%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 4.

Referitor la structurarea locurilor pe tipuri de unităţi, predomină cele din cadrul

hotelurilor – 89,74 %, în timp ce pensiunile urbane deţin 4,56 % din totalul locurilor, popasurile

– 2,17 %, taberele – 1,45 %, hotelurile pentru tineret – 1,35 %, iar vilele turistice – 0,74 %.

Deşi la capitolul „număr unităţi de cazare” pensiunile sunt pe acelaşi nivel cu hotelurile,

în ceea ce priveşte locurile de cazare ponderea cea mai importantă, de aproape 91 %, o deţin

acestea din urmă. Pensiunile, vilele, taberele şi popasurile cumulează aproximativ 9 % din totalul

locurilor de cazare din Băile Herculane.

Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi, 2006

Hoteluri89,74%

Vile turistice 0,74%

Tabere 1,45%

Popasuri 2,17%

Pensiuni urbane4,56%

Hoteluri pentru tineret1,35%

Sursa datelor: INS; Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş Severin

Graficul nr. 5.

În urma analizei datelor privind structurile de cazare primite de la Direcţia Judeţeană de

Statistică Caraş - Severin au putut fi extrase următoarele concluzii:

total unităţi de cazare: 31, din care 2 popasuri turistice;

total locuri de cazare: 4.608 locuri din care 100 în popasuri turistice;

structura locurilor de cazare: 89,74 % în hoteluri; 4,56 % în pensiuni urbane, 2,17

% în popasuri, 1,45 % în tabere, 1,35 % în hoteluri pentru tineret, 0,74% în vile

turistice.

Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Turism, la 22 iulie 2006

existau 28 de unităţi clasificate, care ofereau 1.986 camere şi 3.828 locuri de cazare.

Din cele prezentate mai sus, rezultă faptul că din punct de vedere al unităţilor de cazare,

staţiunea Băile Herculane este bine reprezentată, putând oferi servicii de calitate diverselor

categorii de turişti, atât celor cu venituri medii, cât şi celor peste medie şi chiar ridicate.

3.1.1. Unităţile de cazare turistică

Hotelul Ferdinand 4* pune la dispoziţia turiştilor săi 5 apartamente şi 45 de camere

duble orientate spre peisajul atrăgător al Văii Cernei. Prin modul în care este amenajat şi dotat

precum şi prin amplasament, hotelul oferă condiţii optime turiştilor, cât şi grupurilor organizate

sosite cu scop de afaceri. Toate încăperile sunt echipate cu: minibar, televizor color, cablu TV,

telefon cu acces direct la liniile internaţionale, acces internet, uscător de par, băi proprii cu

cabine de duş, halate de baie, climatizare.

Agrement: piscină, saună, solariu, centru de fitness, jacuzzi, gradină - terasă în stil

românesc, cu foişor, bar, braserie, mansardă.

Restaurantul Ferdinand are o capacitate de 84 de locuri şi oferă un meniu variat din

bucătăria internaţională şi tradiţională.

Sala de conferinţe a hotelului, cu o capacitate de minim 100 de locuri, dotată

corespunzător cu retroproiector, flip-chart, instalaţie de sonorizare, ecran de proiecţie, etc., poate

fi adaptată diverselor tipuri de evenimente: conferinţe, training-uri, workshop-uri etc.

Hotel Sara’s Sons 3* se află în imediata apropiere a hotelurilor Afrodita, Minerva,

Diana.

Capacitatea de cazare a hotelului este de 46 de locuri oferite în 23 camere şi

apartamente.

Facilităţi: restaurant cu bucătărie tradiţională românească şi internaţională, bar de zi,

terasă (capacitate 50 de locuri), bar de noapte, piscină.

Hotel Roman 2* este situat pe malul drept al Cernei şi are o capacitatea de 182 camere şi

301 locuri.

Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar, bază de tratament, sală de conferinţe,

telefon, seif, televizor şi cablu TV, room service, bagaje, lift, sală de gimnastică, saună, piscină

interioară, biliard, frizerie & coafură, parcare, grădiniţa, magazin, agenţie de turism, excursii în

împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul.

Hotel Minerva 2*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al Masivului

Domogled, adiacent Parcului Vicol.

Capacitatea de cazare – 400 locuri în 218 camere (din care 14 apartamente).

Servicii oferite: restaurant, bar de zi şi de noapte, bază de tratament, camere cu telefon, televizor

şi cablu TV, lift, parcare, sală de conferinţe, piscină.

Hotel Afrodita 2* este situat pe malul stâng al Cernei, lângă Hotel Minerva.

Capacitatea de cazare a hotelului este de 407 locuri în 186 camere duble, 25 single, 2

apartamente dotate, camerele fiind dotate cu TV cablu, baie, frigider, telefon.

Dotări generale: baza de tratament, restaurant, bar de zi, piscina, saună, parcare, sală de

conferinţe.

Hotel Dacia 2* este situat pe malul stâng al Cernei, adiacent Parcului Vicol.

Capacitate de cazare: 535 camere cu 1.070 locuri.

Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi noapte, discotecă, bază de tratament,

farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling,

frizerie & coafură.

Hotel Domogled 2* are o capacitate de cazare de138 camere şi 263 locuri.

Servicii: restaurant, restaurant terasă, bar de zi şi de noapte, discotecă, bază de tratament,

farmacie, cameră cu baie şi duş, telefon, televizor şi cablu TV, lift, sală de gimnastică, bowling,

frizerie & coafură.

Hotel Hercules 2*, situat pe malul drept al Cernei, are o capacitate de 133 camere şi 232

locuri.

Servicii oferite: restaurant, restaurant terasă, bază de tratament, bar, parcare.

Pensiune Claudia 3*, situat pe malul stâng al Cernei, pe versantul nord-vestic al

Masivului Domogled.

Capacitatea de cazare - 20 de locuri, în 6 camere duble, 4 apartamente.

Dotări generale: baza de tratament, restaurant - 32 de locuri, bar de zi.

Servicii oferite: piscina, parcare, sală de conferinţe, sala de fitnes, saună, piscina in aer liber.

Vila Ambasador 3* are o capacitate de 20 locuri de cazare (8 camere cu două paturi şi 2

camere cu pat matrimonial). De asemenea, are o terasă cu 30 de locuri şi un restaurant de 40 de

locuri.

Servicii suplimentare la cerere: excursii în împrejurimi, croaziere pe Dunăre cu vaporul,

ieşiri în aer liber cu masă la iarbă verde, drumeţii cu ghid autorizat, masaj la cameră, tratament

acupunctură la cameră

Pensiunea Charisma 3* dispune de 16 locuri în 8 camere. Agrement: loc de joacă

pentru copii, piscină în aer liber, balansoar, grill, TV Color şi TV Cablu.

Pensiunea Casa Lorabela 2* are o capacitate de 6 camere amenajate cu gust, cu baie

proprie şi TV.

Servicii oferite în cadrul pensiunii:

- salon pentru servirea mesei;

- o piscină cu apă termală (circuit închis);

- săli de masaj, electroterapie şi acupunctură;

- parcare supravegheată video.

Prezentarea structurilor turistice a urmărit evidenţierea câtorva dintre serviciile turistice

oferite în cadrul acestora, servicii ce depăşesc sfera cazării, acordându-se o importanţă deosebită

şi serviciilor de agrement şi tratament.

3.1.2. Unităţile de alimentaţie pentru turism

Alături de structurile de primire turistică, la nivelul staţiunii Băile Herculane există şi

unităţi de alimentaţie pentru turism, precum: restaurante clasice, baruri, bufete, disco baruri etc.

Majoritatea unităţilor hoteliere şi nu numai, dispun de spaţii proprii pentru servirea mesei de

către turişti, în funcţie de capacitatea de primire a fiecărei unităţi.

Structurile de alimentaţie contribuie la conturarea profilului staţiunii şi la creşterea puterii

de atracţie a acesteia. Conform Autorităţii Naţionale pentru Turism, în luna februarie 2006

funcţionau în staţiunea Băile Herculane 32 unităţi de alimentaţie, de tip restaurant clasic, bar de

zi, bar de noapte, bufet-bar, disco-bar sau restaurant berărie, clasificate la 4, 3, 2, 1 stele.

Cele 32 unităţi de alimentaţie au în total 5.020 locuri la mese, distribuite astfel:

136 de 1 stea (2,7 %),

3.956 de 2 stele (78,8 %),

574 de 3 stele (11,4 %),

354 de 4 stele (7,1 %).

Tabelul nr. 7.

Structuri turistice de alimentaţie, Băile Herculane, 2006

Nr. crt.

Denumire Tipul unităţiiCategoria

de clasificareNr. locuri

Restaurante clasice 3.6221. Ferdinand Restaurant clasic 4* 2242. Ambasador Restaurant clasic 3* 663. Belvedere Restaurant clasic 3* 644. Elite Restaurant clasic 3* 505. Grota Haiducilor Restaurant clasic 3* 2326. Afrodita Restaurant clasic 2* 350

Nr. crt.

Denumire Tipul unităţiiCategoria

de clasificareNr. locuri

7. Casa Lorabela Restaurant clasic 2* 408. Cerna Restaurant clasic 2* 1579. Dacia Restaurant clasic 2* 48010. Diana Restaurant clasic 2* 35011. Domogled Restaurant clasic 2* 12512. Hercules Restaurant clasic 2* 27213. Minerva Restaurant clasic 2* 37414. Orizont Restaurant clasic 2* 41015. Roman Restaurant clasic 2* 30016. Trandafirul Galben Restaurant clasic 2* 128

Baruri de zi 8101. Ferdinand Bar de zi 4* 502. Belvedere Bar de zi 3* 243. Ada Kaleh Bar de zi 2* 204. Afrodita Bar de zi 2* 285. Cerna Bar de zi 2* 406. Dacia Bar de zi 2* 1807. Diana Bar de zi 2* 308. Domogled Bar de zi 2* 2609. Minerva Bar de zi 2* 12010. Roman Bar de zi 2* 58

Bar de noapte 801. Minerva Bar de noapte 4* 80

Bufet bar 2601. Cezar Bufet bar 2* 1242. Coronin Bufet bar 1* 643. Flora Bufet bar 1* 324. Ştrand 7 Izvoare Bufet bar 1* 40

Disco bar 1101. Dacia Disco bar 2* 110

Restaurant berărie 138

1. Hercules Beer Restaurant berărie 3* 138

TOTAL 5.020 Sursa datelor: Autoritatea Naţională pentru Turism, februarie 2006

Majoritatea locurilor la mese se găsesc în restaurantele clasice respectiv 3.622, (72,2 %),

urmate de baruri de zi cu 810 locuri, respectiv 16,1 %, bufet baruri cu 260 locuri, respectiv 5,2

%, restaurantele berărie cu 138 locuri, respectiv 2,7 %, disco baruri cu 100 locuri, respectiv 2,2

% şi baruri de noapte cu 80 locuri, respectiv 1,6 %.

În evaluarea şi caracterizarea bazei de alimentaţie, pe lângă evidenţierea dimensiunilor şi

structurii, este necesară şi analiza comparativă cu reţeaua unităţilor de cazare. Din acest punct de

vedere, o semnificaţie majoră prezintă raportul locuri în alimentaţie / locuri de cazare. În cazul

staţiunii Băile Herculane, la nivelul anului 2006 acesta ia valoarea de 1,09 / 1,0 ceea ce indică

faptul că cererea pentru serviciul de alimentaţie este relativ satisfăcută.

3.1.3. Unităţile de agrement şi tratament

Desfăşurarea activităţilor de tratament balnear şi a celor profilactice este legată în mod

direct nu doar de existenţa factorilor naturali terapeutici, ci şi de prezenţa structurilor specifice

tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale staţiunilor balneoturistice. În

majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localităţile care dispun de factori naturali

terapeutici sunt amplasate în cadrul unor unităţi de cazare, respectiv hoteluri şi vile turistice.

Instalaţiile de tratament au un conţinut eterogen, determinat de specificitatea afecţiunilor

şi profilul staţiunii. La nivelul staţiunii Băile Herculane există 4 baze mari de tratament,

aparţinând SC SIND România, SC Hercules SA, Hotel Cerna şi SC CAMELYSA PRODCOM

SRL. Principalele tipuri de proceduri aplicate la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt

următoarele: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare funcţională, cultură fizică medicală,

acupunctură etc.

Din datele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi

Balneoclimatologie – INRMFB, pentru începutul anului 2007, în staţiunea Băile Herculane

există următoarele instalaţii şi aparate medicale autorizate de Ministerul Sănătăţii:

1. Baza de tratament SC SIND ROMANIA

a) Hotel Domogled deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:

- diadinamici – 3 bucăţi - BTL – 2 bucăţi- galvanizări – 2 bucăţi - magneto – 1 bucată- solux -1 bucată - băi galvanice -4 bucăţi- sunet – 3 bucăţi

b) Hotel Dacia deţine următoarele tipuri de instalaţii şi aparate medicale:

- diadinamici – 10 bucăţi - magneto -3 bucăţi- galvanizări – 4 bucăţi - aerosoli – 1 bucată- solux – 2 bucăţi - duş subacval – 1 bucată- sunet – 4 bucăţi - saună – 1 bucată- BTL – 5 bucăţi

2. Baza de tratament SC HERCULES SA

a) Hotel Diana deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. interferenţiali–1 bucată - ap. diadinamici – 2 bucăţi

- ap. impulsuri tip TUR 10-1 buc. - magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată

- ap. ultrasunete – 2 bucăţi - solux – 1 bucată

b) Hotel Apollo deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. diadinamici – 2 bucăţi - magnetodiaflux – 2 bucăţi- ap. interferenţiali – 1 bucată - solux – 2 bucăţi- ap. ultrasunete – 2 bucăţi

c) Hotel Roman deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- BTL 5000 – 5 bucăţi - ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 buc.- subagval tip TRAUWEIN - 2 bucăţi - BTL 5000 – 1 bucată- BTL 07 – 2 bucăţi - bicicletă ergometrică –1 bucată- BTL 09 – 1 bucată - ap. Hammer – 5 bucăţi- BTL 20 – 2 bucăţi - subagval tip BTL 3000 – 1 bucată- BTL 21 – 2 bucăţi

d) Hotel Hercules deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- magnetodiaflux – 2 bucăţi - ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi- diadinamici – 10 bucăţi - ap. subacval tip TRAWEIN – 2 bucăţi- ap. impulsuri – 2 bucăţi - ap. baie galvanică TRAWEIN – 1 buc.- ap. microunde – 2 bucăţi - solux – 4 bucăţi- ap. unde scurte – 2 bucăţi - EKG tip 3 ENK – 1 bucată- ap. aerosoli OMRON, ROWEN - 4 bucăţi

- ap. Hammer – 6 bucăţi

- BTL 5000 – 1 bucată - bicicletă ergonomică – 2 bucăţi- ap. ultrasunete tip 30 HI TECH – 2 bucăţi

- ap. vibromasaj VAC 2000 – 2 bucăţi

e) Hotel Afrodita deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. interferenţiali tip BTL – 3 bucăţi - ap. unde scurte – 1 bucată- ap. diadinamici – 3 bucăţi - ap. microunde tip SIEMENS – 1 bucată- magnetodiaflux BTL 09 – 1 bucată - ap. ultrasunete – 2 bucăţi- ap. impulsuri tip TUR–1 bucată - ap. aerosoli ultrasunete – 1 bucată

f) Complex Minerva deţine următoarele tipuri de aparate medicale:

- CDD – 1 bucată - ultrasunet – 3 bucăţi- Galvanizări – 2 bucăţi - C. Interferenţiali – 1 bucată- C. TRABERT – 2 bucăţi - Baie 4 celulară – 2 bucăţi- unde scurte – 2 bucăţi - Solux – 2 bucăţi.- MDF – 1 bucată

SC Hercules SA deţine aparatură modernă de tratament achiziţionată în ultimii 10 ani.

Dintre aceste echipamente nou achiziţionate pot fi menţionate: aparat ultrasunete, aparat aerosoli,

aparat terapie cu ultrasunete, aparat magnetoterapie, aparat INTERDIN, cadă duş subacval,

aparat diadinamic, aparat curenţi interferenţiali, aparat unde scurte, aparat electrostimulare,

aparat magnetodiaflux, baie galvanică, aparat masaj cu electrozi, combină geriatrică, bicicletă

computerizată, aparat ERGOCYCLE, aparat covor pistă alergare, aparat multifuncţional

MUSCLE, saună, aparat terapie laser.

3. Baza de tratament SC CAMELYSA PRODCOM SRL (Hotel Ferdinand) deţine

următoarele tipuri de aparate medicale:

- ap. ultrasunete – 1 bucată - impulsuri TRABRT – 1 bucată- ap ultrascurte – 1 bucată - ap. hidroterapie – 1 bucată- C. interferenţiali + Diadin. – 1 bucată - magnetodiaflux – 1 bucată- laser – 1 bucată - bicicletă medicală – 1 bucată- nemectron – 1 bucată - ap. aerosoli – 1 bucată

Baza de tratament a hotelului Ferdinand include sectorul fizio-electroterapie şi sectorul

hidroterapie cu următoarele proceduri terapeutice:

electroterapie: ultrasunete, ultrascurte, curenţi diadinamici, interferenţiali, nemectron,

magnetodiaflux;

masaje, aerosoli

hidroterapie: kinetoterapie, băi cu sulf, băi termo-saline, băi cu plante, băi galvanice,

duo subacval etc.

acupunctură.

Totodată, la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt oferite servicii de wellness (aparatură

pentru fizioterapie, săli de fitness, băi de plante, cure cu produse apicole, saună, acupunctură

etc.), precum:

- masaj corporal - tratament cosmetic clasic- masaj aromatic - gimnastică aerobică- masaj pentru drenajul limfei - săli de gimnastică medicală - peeling corporal cu nisip de râu - aromoterapie- jacuzzi - saună- baie imperială romană (include:masaj

corporal, baie termominerală, ceai sudorific, sudaţie)

- aplicaţii cu argilă naturală (mască facială şi masaj facial)

- tratament cosmetic geriatric; - reflexoterapie- presopunctură - gimnastică aerobică

Salonulde geriatrie Ana Aslan din cadrul SC Hercules SA – Hotel Roman este dotată cu

aparatură performantă, având personal competent în tratamente geriatrice. Cosmetica geriatrică

stopează procesul de îmbătrânire, reface şi revigorează organismul, prin tratamente cu Gerovital

H3.

În funcţie de caracteristicile calitative, apele termominerale sunt utilizate pentru tratament

balneoterapeutic sau pentru agrement. Capacităţile de tratament balneoterapeutic (hidroterapie)

din staţiunea Herculane se compun din:

Locaţie bază de tratament Cură externă Capacitate (litri/zi)

Hotel Roman - 3 căzi×250 l×16 proc/zi 12.000- bazin 17 mc 170.000

Hotel Hercules - bazin 21 mc 21.000- bazin 30 mc 30.000

Hotel Diana - 9 bazine×800 l×16 proc/zi 115.200- 1 bazin 15 mc 15.000

Hotel Neptun - 32 bazine×800 l×16 proc/zi 409.600- 2 bazine × 25 mc 50.000

Hotel Hebe - 8 bazine×800 l× 16 proc/zi 102.400- 1 bazin 21 mc 21.000

Hotel Apollo - 28 bazine×800 l×16 proc/zi 358.000- 1 bazin 34 mc 34.000- 1 bazin 25 mc 25.000- 1 bazin 18,5 mc 18.500

Hotel Diana - 3 căzi×800 l×16 proc/zi 38.400- 9 căzi×400 l×16 proc/zi 57.600- 1 bazin 15 mc 15.000

Hotel Afrodita - 7 căzi×800 l×16 proc/zi 89.000- 5 căzi×400×16 proc/zi 32.000- 1 bazin 15 mc 15.000

Hotel Minerva - 10 bazine×800l×16 proc/zi 128.000- 2 bazine×30mc 60.000

Hotel Cerna - 2 bazine×10,4 mc 20.800- 1 bazin 22,2 mc 22.200

Vila Belvedere - 1 bazin 6.730- 1 bazin 23.800

TOTAL 1.890.230

Pentru cura internă există 3 buvete care pot primi circa 6.000 vizitatori/zi. Luând în

calcul piscinele şi ştrandurile, capacitatea totală de valorificare a apelor termominerale din Băile

Herculane este de 2.986.402 litri/zi.

Capacitatea bazelor de tratament de la principalele hoteluri balneare este de:

Nr. crt. Complex hotelier Număr

proceduri Unitate de timp

1. Complex ROMSIND 4.000 proceduri/zi în 8 ore2. Complex Hercules 1.700 proceduri/zi în 8

ore3. Complex Minerva 1.500 proceduri/zi în 8

ore4. Complex Roman 1.700 proceduri/zi în 8

ore5. Complex Diana 1.200 proceduri/zi în 8

ore6. Complex Afrodita 1.300 proceduri/zi în 8

ore7. Baia Apolo 2.300 proceduri/zi în 8

ore

Dotarea tehnico-edilitară de prim rang, la un confort de înaltă ţinută şi bogata

diversificare a metodelor de tratament, de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio- şi

electroterapie, masaje, acupunctură etc., au conferit acestei staţiuni un înalt grad de atractivitate.

Agrementul reprezintă pentru o parte dintre turişti principalul motiv pentru deplasarea

într-o staţiune. De aceea, structurile de primire turistice cu funcţiuni de agrement devin o

componentă importantă şi bine definită în cadrul activităţii de turism, întrucât presupune

realizarea scopului fundamental al vacanţei – odihnă, recreere şi distracţie, evadarea din cotidian.

Aceste echipamente au devenit indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern şi în

special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turişti.

Multiplele mijloace de recreare şi divertisment – restaurant, baruri, terase de vară, bazine

de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard etc. – precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursii

în staţiune şi pe valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune

balneară Băile Herculane. 

Structurile turistice de agrement pentru turism la nivelul staţiunii Băile Herculane sunt

reprezentate de:

Casa de cultură cu sală de spectacole de 360 locuri

Cinematograful, cu o capacitate de 350 locuri

Sala de spectacole din incinta hotelului Dacia, cu o capacitate de 300 locuri

Sala de bowling, biliard şi jocuri mecanice

Muzeul de istorie, găzduit la ultimul nivel în clădirea Cazinoului

Terenul de fotbal din zona Pecinişca

Terenul de tenis de la Hotel Tierna şi mese pentru tenis de masă, existente în cadrul

mai multor structuri de cazare

Grădină de vară

Scenă în aer liber în Parcul Central

Ştranduri termale, din care unul situat la circa 5,5 km de staţiune, pe Valea Cernei

Trasee turistice marcate, în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

Parcuri şi scuaruri amenajate: Parcul Central în

faţa Cazinoului, Parcul Vicol şi Scuarul

Hercules

Piscine acoperite, piscine în aer liber sau

ştranduri cu apă termală, în cadrul unităţilor:

Hotel Roman

Hotel Diana

Hotel Afrodita

Hotel Minerva

Hotel Hercules

Hotel Sara’s Sons

Piscina Hercules.

Hotel Cerna: (1 ştrand 480 m3)

„7 Izvoare” (1 ştrand termal de 648 m3).

În staţiune se organizează excursii la Porţile de Fier, Orşova, Drobeta Turnu Severin,

Croaziere pe Dunăre cu vaporul Danubius. De asemenea, se pot face drumeţii montane la:

Cascada Cernei, Şapte Izvoare, Cheile Pecinişcăi, Cheile Domogledului, Crucea Albă, Vârful

Domogled (1106 m), Grota cu Aburi, Peştera lui Adam, Grota Haiducilor, Cascada Codiu etc.

Staţiunea Băile Herculane oferă şi posibilităţi pentru practicarea pescuitului sportiv şi vânătorii,

speologiei.

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

Oraşul este traversat de artera rutieră naţională DN 67D, cea mai importantă cale de acces

pentru turiştii care sosesc în staţiune cu milloace auto. Categoriile de drumuri de pe teritoriul

administrativ al localităţii, care formează infrastructura rutieră, sunt:

drumuri naţionale:

DN 67D: Târgu Jiu/DN 67 – Baia de Aramă – Băile Herculane – E 70, de

108,39 km lungime, din care circa 18,150 km sunt pe teritoriul administratival

oraşului;

drumurile judeţene:

DJ 608D: Gara Herculane / E 70 – Băile Herculane / DN 67D, este drumul de

legătură între gara oraşului şi staţiune, fiind aşadar cel mai utilizat de turişti;

măsoară 5,40 km lungime;

DJ 608E: DJ 608D/Băile Herculane – DN 67D, o ramificaţie desprinsă din DJ

608D, pentru a face legătura cu DN 67D; are 0,800 km lungime;

reţeaua stradală, conform datelor din PUG, însumează 29 km, din care 26 km

sunt cu îmbrăcăminte asfaltică, iar 3 km cu macadam;

drumul de coronament al Lacului Herculane (pe versantul drept al lacului).

Oraşul este traversat în partea de sud - vest de calea ferată cu ecartament normal,

electrificată, aparţinând magistralei Bucureşti – Craiova – Băile Herculane – Timişoara -

Jimbolia. Gara Băile Herculane, care deserveşte staţiunea, este o clădire cu valoare culturală

deosebită, declarată monument de arhitectură şi inclusă pe Lista monumentelor istorice,

actualizată / Ordinul nr. 2314 / 2004.

Pe teritoriul administrativ al oraşului, lungimea căii ferate este de aproximativ 2,75 km.

3.2. Circulaţia turistică

Circulaţia turistică va fi analizată prin prisma a patru indicatori principali: sosirile de

turişti, înnoptările în structurile de cazare, durata medie a sejurului, biletele de tratament acordate

prin asigurările de stat. Evoluţia fiecăruia dintre aceşti indicatori va fi analizată pentru perioada

2002 - 2006, iar în ceea ce priveşte biletele de tratament datele sunt disponibile pentru perioada

1993 - 2005. De asemenea, vor fi studiate sosirile turiştilor străini pe ţări de provenienţă.

3.2.1. Forme de turism specifice regiunii considerate

Dezvoltarea socio-economică a oraşului Băile Herculane se datorează în mare

parte activităţilor turistice practicate de secole în această zonă. Izvoarele termale cu proprietăţi

terapeutice miraculoase şi bioclimatul de cruţare au dus la dezvoltarea turismului balnear, iar

pitoreasca aşezare, într-o vale adăpostită de munţi de o rară frumuseţe, varietatea monumentelor

de arhitectură cu o mare încărcătură istorică, au creat cadrul favorabil dezvoltării şi a altor forme

specifice de turism.

Astfel, datorită resurselor naturale şi antropice bogate şi diversificate din această zonă,

turiştii pot practica o multitudine de forme de turism, ce răspunzând cerinţelor variate ale

acestora.

Dintre acestea pot fi menţionate:

a) Turismul balnear, formă de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare a prezenţei

factorilor naturali de cură.

Factori naturali de cură:

ape minerale hipo, mezo şi hiper termale (cu o temperaturi ce variază între

38 - 60º C) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate, iodurate,

sulfuroase şi slab sulfatate, cu o mineralizare totală situată între 0,2 – 8,5 g/l;

bioclimat relaxant sedativ, cu nuanţe de stimulare, tonice şi cu

aeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficient de

unipolaritate de 0,97 – 0,74.

Indicaţii terapeutice:

afecţiuni reumatismale degenerative, inflamatorii şi abarticulare

afecţiuni posttraumantice

afecţiuni neurologice periferice

afecţiuni metabolice şi de nutriţie

afecţiuni asociate (ginecologice, respiratorii, otorinolaringologice,

afecţiuni ale tubului digestiv, dermatologice, cardiovasculare, boli

profesionale).

b) Turismul montan este favorizat de amplasarea staţiunii într-o zonă atractivă pentru

iubitorii muntelui. Cadrul natural al staţiunii creează mediul favorabil practicării drumeţiei

montane, susţinută de prezenţa a numeroase trasee montane marcate din

interioarul Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei.

c) Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile staţiunii Băile

Herculane, respectiv:

alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei; traseele

se desfăşoară pe peretele Şoimului şi Peretele de la Crucea Albă

din masivul Domogled (1.180 m), pe Peretele Grotei Haiducilor

de sub Vf. Ciorici (413 m) şi Peretele Bobot din valea mijlocie a

Cernei. Baza de plecare pentru toate traseele este staţiunea.

Clima, cu influenţe mediteraneene şi altitudinea redusă a acestei

zone permite căţărarea şi în perioadele mai reci ale anului. In ultima vreme, alături

de traseele alpine, au apărut şi numeroase trasee de escaladă sportivă. Valea Cernei

are un potenţial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta aşteptând să fie

valorificat;

zborul cu parapanta se poate practica datorită condiţiilor prielnice oferite de

Munţii Cernei; zona Vârful Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice

pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a zborului cu parapanta şi

deltaplanul;

raftingul & canyonning & kayaking se practică pe Valea Cernei. Există

următoarele trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme:

Parcurgerea canioanelor Prisacina şi Drastanic - traseu de o zi: urcare

pe Valea Prisacina (pe ultimul sector prin apă sunt şi 2-3 cascade) şi

coborârea pe Drastanic (6 cascade); vizitarea cheilor Tasnei (pâna la

moară sunt 1 ½ ore);

Cascada Cernei - Şapte izvoare - Piscina olimpică cu apă termală;

Pecinisca - Cheile Peciniscai - Valea Feregari - Cheile Şoimului

(marcaj: cruce galbenă, 3 1/2 - 4 ore);

Cheile Domogledului - Crucea Alba - Vârful Domogled (1106 m) -

(marcaj: banda albastră, 8-10 ore);

Izvorul Munk - Piscul Roşu - Grota cu aburi - Peştera lui Adam (169

m lungime) - Grota haiducilor (143 m lungime) (marcaj: punct galben,

durata 2-3 ore);

Valea Cernei - Cerna Sat - Cheile Corcoaiei - Izvorul Cernei (marcaj

punct roşu, durata 1 oră);

Stânca Ghizelei - Cascada Codiu (100 m înălţime) (marcaj punct roşu,

durata 2 ore);

Mountain – bike; se pretează bine sau foarte bine pentru toate nivelele de

dificultate, de la trasee uşoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de

creastă pe poteci mai accidentate şi cu diferenţe de nivel ridicate;

alte sporturi extreme: tiroliana şi rapel; tiroliana se poate practica peste

canionul Tasnei. Există posibilitate şi de rapel/căţărare pe cascada Vânturătoarea şi

coborârea ei în rapel (70 m).

d) Turism itinerant şi cultural este favorizat de prezenţa a numeroase monumente

istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public, memoriale, muzee, atât pe

raza localităţii, cât şi în împrejurimi ce stimulează interesul turiştilor pentru cunoaştere,

îmbogăţire spirituală, relaxare.

e) Alte forme de turism:

turism speologic – se poate practica datorită prezenţei a numeroase peşteri

(Peştera lui Şerban, Peştera Mare de la Soromişte (192 m lungime), Peştera de la

Despicătură, Peştera lui Adam, Peştera Hoţilor, Peştera cu Aburi ş.a.) şi a unor

temerari speologi dornici de noi descoperiri şi aventură;

turism de congrese şi reuniuni este susţinut şi de existenţa în cadrul unor

structuri de cazare din staţiunea unor spaţii cu facilităţi pentru reuniuni. Aceasta este

o formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea şi promovarea sa conduce la

atenuarea sezonalităţii din staţiune;

turismul de odihnă şi recreare este favorizat de bioclimatul relaxant sedativ,

de cadrul natural deosebit, peisajul de excepţie, mediul nepoluat. Această formă de

turism se adresează celor veniţi pentru sejur în toate anotimpurile, pentru cură de aer

şi repunere în formă. În prezent această formă de turism se practică mai ales în

sezonul cald;

turismul de vânătoare şi de pescuit sportiv are ca premise fondurile de

vânătoare şi amenajările specifice pentru desfăşurarea lui existente în zonă (cabane

de vânătoare, foişoare), precum şi existenţa de fonduri piscicole valoroase din râul

Cerna şi lacurile de acumulare;

turismul ştiinţific, o formă de turism în ascensiune datorită prezenţei Parcului

Naţional Domogled – Valea Cernei şi a importanţei, din ce în ce mai mare, care se

acordă protecţiei mediului înconjurător şi a ariilor protejate, mai ales după aderarea

României la UE - de când acest acest lucru a devenit obligativitate pentru ţările

membre;

turismul de evenimente – în oraşul Băile Herculane au devenit tradiţie o serie

de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numeroşi vizitatori

şi turişti, dornici de cunoaştere, comunicare, distracţie sau relaxare; astfel de

manifestări sunt:

Festivalul Internaţional de folclor Hercules

Targului International de Turism Balnear

Zilele orasului Baile Herculane

Festivalul Pinului negru de Banat

Festivalul Răchitei din Banat

Zilele statiunii Baile-Herculane - "Nedeia Bailor"

Festivalul Ţuicii

Congresul Spiritualităţii româneşti.

Turismul social

În staţiunea Băile Herculane, turismul are un pronunţat caracter social. Astfel, în perioada

1993 - 2005, numărul biletelor de tratament balnear acordate de asigurările sociale în staţiunea

Băile Herculane s-a dublat: de la 13.624 bilete la 26.377 bilete în anul 2005. În perioada

analizată, în staţiune au venit 9,6 % din totalul persoanelor care au primit bilet de tratament

acordat de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. La o analiză mai profundă se poate

observa că peste 50 % (aproximativ 52 %) din turiştii sosiţi în Băile Herculane, în perioada 2002

- 2005 au avut un bilet de tratament balnear.

Pentru a avea un turism durabil şi pentru ca staţiunea să se poată dezvolta şi menţine în

elita turismului românesc şi pentru a face faţă concurenţei internaţionale, agenţii economici din

Herculane trebuie să identifice nişe de piaţă (de ex. tineri, sportivi, VIP, persoanele interesate de

tratamente alternative, wellness, spa, turişti străini), prin oferirea de produse turistice cu un

raport calitate-preţ eficient şi atractiv pentru consumatorii de turism.

Evoluţia nr. de bilete de tratament balnear acordate prin asigurările sociale de stat la nivel naţional şi în staţiunea Băile Herculane

276.342

291.699

334.817330.030

338.244

239.060

210.031

192.108

162.388

142.961

210.519

193.426

148.143

30.571

41.280

41.595

33.250

26.377

23.138

19.33316.23312.176

10.76519.26017.44113.624

9,0

11,4

9,5

12,412,5

9,79,2

8,47,57,5

9,19,09,2

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

1993 1194 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

nu

măr

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

%

Nivel naţional

Băile Herculane

%

Sursa datelor: date prelucrate, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.Graficul nr. 13.

În concluzie, se poate afirma că în Băile Herculane se concentrează cea mai mare

activitate turistică din judeţul Caraş - Severin, fiind a doua staţiune balneară ca mărime şi

circulaţie turistică din România, după Băile Felix. Staţiunea deţine 61,6 % din locurile de cazare

existente la nivel judeţean şi atrage peste 68 % din totalul sosirilor de turişti din Caraş - Severin.

De asemenea, Băile Herculane înregistrează aproape 90 % din numărul total de înnoptări

din judeţul Caraş - Severin. În ceea ce priveşte turismul social, staţiunea atrage 9,6 % din totalul

biletelor de tratament vândute prin intermediul caselor de sănătate şi sistemului asigurărilor

sociale de stat. Băile Herculane este promovată de agenţiile de turism, care includ staţiunea în

pachetele de turism balnear. Toate cele prezentate anterior vin să demonstreze, dacă mai e

necesar, importanţa deosebită a staţiunii Băile Herculane pentru turismul balnear din România.

3.2.2. Evoluţia numărului de turişti

În intervalul 2002 - 2006, numărul total al turiştilor a cunoscut o evoluţie descendentă

cauzată în special de promovarea necorespunzătoare a staţiunii, de reducerea numărului de bilete

de tratament subvenţionate de stat, de problemele existente la nivelul celor mai importante

companii de turism prezente în Herculane etc. Scăderea a fost mai accentuată până în anul 2005,

după care s-a înregistrat o revigorare a staţiunii, iar în anul 2006 numărul sosirilor de turişti a

intrat pe o curbă ascendentă. În întreg intervalul analizat scăderea a fost de 13 %, cu o medie

anuală de 3 %. Astfel, dacă la nivelul anului 2002 staţiunea caza 77.028 turişti în anul 2006

numărul acestora era de doar 67.007 turişti.

Evoluţia numărului de turişti români în această perioadă se înscrie în tendinţele

înregistrate de sosirile totale. Astfel numărul sosirilor de turişti români a scăzut în perioada

analizată cu 10 %, iar cel al străinilor cu 60 %, ajungând la 2.010 persoane în anul 2006.

În ceea ce priveşte structura sosirilor de turişti, se poate observa din graficul de mai jos că

în marea lor majoritate sunt români, respectiv o medie pentru perioada analizată de 95,4 %, în

timp ce turiştii străini deţin o pondere de doar 4,6 % din sosirile totale. Privind tot în structură, se

mai poate observa faptul că ponderea turiştilor străini în total sosiri a înregistrat o scădere

continuă, de la 6,35 % în anul 2002 la 3,0 % în 2006. Practic, ponderea mare a turiştilor români a

marcat o tendinţă generală de creştere pe seama pierderii de turişti străini cazaţi în structurile de

primire din staţiune.

Prin urmare, Băile Herculane, ca şi celelalte staţiuni balneare din România, are încă un

turism bazat în mare parte pe sosirile interne.

Evoluţia numărului de turişti sosiţi în staţiunea Băile Herculane

6700760317

710267567777028

57667

679717196972135

64997

20102650305537084893

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

2002 2003 2004 2005 2006

per

soan

e

Total turişti Turişti români Turişti străini

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 6.

Structura sosirilor de turişti în staţiunea Băile Herculane

93,65 95,10 95,70 95,61 97,00

6,35 4,903,004,30 4,39

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2002 2003 2004 2005 2006

Turişti români Turişti străini

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş SeverinGraficul nr. 7.

Analiza circulaţiei turistice poate fi completată cu studierea provenienţei turiştilor străini,

după ţara de origine.

Structura sosirilor de turişti străini pe ţări de provenienţă, 2006

Ucraina5,6%

Republica Moldova6,2%

Austria4,5%

S.U.A.4,4%

Israel3,7%

Franta3,2%

Italia9,7%

Ungaria18,7%

Germania24,5%

Alte tari19,6%

Sursa datelor: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 8.

Cei mai mulţi turişti străini provin din Germania, 24,5 % din totalul sosirilor. Cu ponderi

mai mici, sub 20 %, se situează Ungaria (18,7 %), Italia (9,7 %), Republica Moldova (6,2 %),

Ucraina (5,6 %), Austria (4,5 %), SUA (4,4 %), Israel (3,7 %), Franţa (3,2 %). În categoria alte

ţări, cu un procent de 19,6 %, intră Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Spania, Canada,

Olanda, Elveţia, Republica Cehă, Siria, Serbia, Suedia, Belgia, Grecia, Australia, Africa de Sud,

Croaţia, Federaţia Rusă, China, Japonia, Egipt etc., din fiecare ţară menţionată sosind sub 50 de

turişti.

Băile Herculane este cea mai importantă destinaţie turistică din judeţul Caraş - Severin şi

a doua staţiune balneară din România, după Băile Felix, ca număr de sosiri, atrăgând în medie 68

% din totalul turiştilor sosiţi în judeţ. În perioada 2000 – 2006, ponderea sosirilor de turişti în

staţiunea Băile Herculane, raportat la nivel judeţean, a scăzut de la 76,61 % la 62,02 %. Valori

mai reduse se înregistrează în cazul turiştilor străini, media intervalului analizat fiind de 50,5 %,

în timp ce pentru turiştii români aceasta este de 69,5 %.

Evoluţia ponderii numărului de turişti sosiţi în Băile Herculane în total turişti sosiţi în judeţul Caraş Severin

76,9572,33

69,71

62,0268,5571,40

76,61

63,01 63,5764,88

34,6638,77

50,0757,13

71,81

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

2002 2003 2004 2005 2006

%

Total turişti

Turişti români

Turişti străini

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 9.

3.2.3. Evoluţia numărului de înnoptări

În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, conform datelor furnizate de Institutul Naţional

de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică, ponderea înnoptărilor efectuate în staţiunea

Băile Herculane este de circa 90 % din numărul total de înnoptări realizate de turişti în judeţul

Caraş - Severin. Ponderea mai mare a înnoptărilor efectuate în Băile Herculane se explică prin

durata medie ridicată a sejurului, lucru caracteristic de altfel staţiunilor balneare, cu profil de

tratament.

Indicatorul înnoptări nu are aceeaşi evoluţie ca cea a sosirilor, în cazul înnoptărilor fiind

mult mai fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri repetate. Per total, scăderea numărului de înnoptări

este mai pronunţată decât cea a sosirilor, media anilor 2002 - 2006 fiind de - 4,8 %. Această

descreştere s-a produs pe fondul scăderii calităţii serviciilor prestate la nivel de staţiune şi a lipsei

unei strategii de marketing, eficientă şi coerentă, pe termen lung. Scăderea numărului de

înnoptări comparativ cu cea a sosirilor se explică printr-o reducere mai accentuată a duratei de

şedere a turiştilor români (-7,8 %), dar şi printr-o scădere a înnoptărilor efectuate de străini (-7,9

%).

Evoluţia ponderii înnoptărilor efectuate de turişti în Băile Herculane în total înnoptări înregistrate la nivel judeţean

93,80

86,8888,0990,3492,79

93,50

88,0289,1190,8693,23

37,00

52,52

68,85

77,1486,20

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

100,00

2002 2003 2004 2005 2006

Total turişti

Turişti români

Turişti străini

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş - Severin

Graficul nr. 10.

Evoluţia numărului de înnoptări şi duratei medii a sejurului

692.750656.259

781.813881.763

860.307

686.160645.298767.688861.754

829.050

6.59010.96114.12520.00931.257

10,310,911,011,211,7

10,611,211,312,0

11,5

3,34,1

4,65,4

6,4

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

1.000.000

2002 2003 2004 2005 2006

zile

- t

uri

st

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

zile

/ t

uri

st

Total turişti Turişti români Turişti străiniDsej medie Dsej români Dsej străini

Sursa datelor: date prelucrate, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş

Severin

Graficul nr. 11.

În anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea înnoptărilor străinilor este de

circa 0,1 %, în timp ce înnoptările turiştilor români reprezintă circa 99,9 % din numărul total.

3.2.4. Durata sejurului mediu

Un alt indicator important pentru activitatea turistică din Băile Herculane este reprezentat

de durata medie a sejurului. În cazul staţiunii, durata medie a sejurului în perioada 2002 - 2006 a

fost de 11,0 zile / turist, ceva mai ridicată în cazul turiştilor români, de 11,3 zile / turist şi de doar

4,8 zile / turist pentru străini. De remarcat, că 2003 a fost anul care a marcat cea mai mare durată

a sejurului, de 11,7 zile / turist, (12 zile / turist-român şi respectiv 5,4 zile / turist-străin).

Scăderea duratei medii a sejurului este foarte pronunţată pentru turiştii străini, aceasta

reducându-se practic la jumătate în perioada analizată, respectiv la 3,3 zile/turist, ceea ce indică

faptul că străinii nu sosesc în staţiune pentru efectuarea de tratamente balneare, ci au alte motive

(circuite culturale, turism montan – Anexa 2 cuprinde circuite turistice, afaceri, recreere etc.)

3.2.5. Densitatea circulaţiei turistice

Densitatea circulaţiei turistice exprimă legătura dintre circulaţia turistică şi populaţia unei

destinaţii turistice.

An Total turisti Populatia Dens. circ.turistice

2002 6019 77 028 0,078

2003 6019 75 677 0,079

2004 6019 71 026 0,085

2005 6259 60 317 0,104

2006 6259 67 007 0,093

Se evidenţiază o creştere cu 0,026 % a densităţii circulaţiei turistice pentru anul 2005 faţă

de anul 2002, şi o scădere de 0,011 % a densităţii circulaţiei turistice în anul 2006 faţă de anul

2005.

3.2.7 Funcţia turistică a staţiunii

Baile Herculane este un oras cu functie dominanta de statiune balneoclimaterica si

turistica permanenta, de interes international, ce cuprinde statiunea propriu-zisa si doua cartiere:

Zăvoi si Pecinişca.

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a staţiunii Băile Herculane

Determinarea gradului de atractivitat folosind metoda "TECDEV"

Elementele ofertei turistice

Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi)

Nivelul calitativ (nota) al/a satiunii etalon (ci)

Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I)

Nivelul calitativ (nota) al/a staiunii reale

Indicele de atractivitate al statiunii reale (I)

Abaterea

1 2 3 4 5 6 7I Mediul natural

40   127   190 63

-Relief 5   20   36 16Diversitate 1 3 3 7 7 4Accesibilitate 3 5 15 8 24 9

Originalitate 1 2 2 5 5 3

-Clima 8   20   32 12Temperatura medie

4 4 16 6 24 8

Precipitatii 2 1 2 3 6 4

Curentii de are 2 1 2 1 2 0-Hidrografie 9   28   42 14

Ape minerale 1 4 4 9 9 5

Ape termominerale

1 3 3 5 5 2

Ape mezotermale

1 3 3 3 3 0

Ape sodice 1 3 3 5 5 2Ape clorurate 1 3 3 5 5 2

Ape 1 3 3 5 5 2Ape (lacuri) sulfuroase

1 3 3 5 5 2

Lacuri iodurate 1 3 3 2 2 -1

Lacuri sarate 1 3 3 3 3 0-factori cu potential terapeutic

11   37   26 -11

Emanatii diverse (mofete)

2 3 6 5 10 4

Namoluri sapropelice si de turba

2 4 8 2 4 -4

Nisipul (talazoterapia)

1 2 2 2 2 0

(bai de) aer 1 4 8 3 3 -5(bai de) soare 1 4 4 2 2 -2Namoluri minerale de izvor

1 3 3 1 1 -2

Saline 2 3 6 2 4 -2-Flora 2   4   15 11Diversitate 1 2 2 8 8 6Originalitate 1 2 2 7 7 5-Fauna 2   3   14 11Diversitate 1 1 1 8 8 7Originalitate 1 2 2 6 6 4-Puritate 3   15   25 10Aer 1 5 5 9 9 4Apa 1 5 5 9 9 4Sol 1 5 5 7 7 2II Structuri materiale

30   102   206 104

-De cazare 8   28   55 27Cantitativ 5   16   37 21Diversitate 1 3 3 7 7 4Capacitate 1 3 3 9 9 6Amplasare 2 4 8 8 16 8Estetica 1 2 2 5 5 3Calitativ 3 4 12 6 18 6-De alimentatie 6   21   39 18Cantitativ 4   11   27 16Diversitate 1 3 3 4 4 1

Capacitate 1 2 2 9 9 7Amplasare 1 3 3 7 7 4Specific 1 3 3 7 7 4Calitativ 2 5 10 6 12 2-De transport 4   12   18 6Diversitate 2 3 6 4 8 2

Capacitate 2 3 6 5 10 4

-De agrement 3   8   16 8De zi 2 3 6 6 12 6De noapte 1 2 2 4 4 2-De tratament 9   33   78 45Diversitate 3 4 12 9 27 15Capacitate 3 3 9 9 27 18Amplasare 3 4 12 8 24 12

III Infrastructura

10   40   54 14

-De acces 5   20   20Feroviar 1 5 5 6 6 1Rutier 2 5 10 7 14 4Aerian 1 3 3 0 0 -3Naval 1 2 2 0 0 -2-De alimentatie 5   20   34Apa 1 4 4 6 6 2Energie electrica

2 4 8 7 14 6

Combustibil 2 4 8 7 14 6IV Suprastructura

5   15   22 7

-Generala 2   6   9De organizare 1 3 3 4 4 1

De paza 1 3 3 5 5 2-Turistica 3   9   13De organizare 2 3 6 4 8 2

De paza 1 3 3 5 5 2V. Mediul economic

5   17   15 -2

Sectorul primar 2 4 8 3 6 -2

Sectorul secundar

1 1 1 1 1 0

Sectorul tertiar 2 4 8 4 8 0

VI. Mediul cultural

10   37   77 40

Manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri)

4 4 16 8 32 16

Patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati)

3 3 9 8 24 15

Patrimoniu neconstruit (folclor)

3 4 12 7 21 9

TOTAL 100,0 - 338 - 564 226

Din datele tabelate se constata faptul ca statiunea Baile Herculane are un coeficient de

atractivitate (564) superior statiunii balneare etalon (338) ceea ce demonstreaza ca este o statiune

solida, cu o atractivitate turistica dezvolatata, complexa si eficienta. Oferta este valabila pe

durata intregului an calendaristic. In urma compararii punctajelor obtinute in cazul celor doua

statiuni (etalon si reala), s-au constatat atat abateri pozitive, cat si negative. Astfel, Baile

Herculane dispune de un potential natural superior etalonului, remarcandu-se prin clima

favorabila practicarii turismului in tot timpul anului, peisajul deosebit si o retea hidrografica

bogata in rauri si izvoare de ape minerale. De asemenea, abateri pozitive se inregistreaza si in

cazul structurilor materiale de cazare si alimentatie care e caracterizeaza prin multime si

diversitate. Toate unitatile de primire au o capacitate de cazare mare si sunt accesibile, din punct

de vedere al tarifelor, tuturor categoriilor de turisti.

Acest lucru nu exclude, insa necesitatea renovarii si modernizarii cladiriolor, redarii unui

aspect mai ingrijit si mai luminos. Structura materiala de alimentatie este alcatuita din unitati de

capacitate mare si cu un aspect placut. Abaterile negative apar in cazul mediului economic, Baile

Herculane inregistrand valori inferioare fata de etalon.

In concluzie, statiunea Baile Herculane este o statiune solida, inzestrata cu un potential

natural si antropic valoros, suficient exploatat, dotata cu echipamente turistice complexe ce a

devenit de-a lungul timpului una dintre cele mai renumite si atractive statiuni balneoclimaterice

din Romania, fiind si cea mai veche statiune balneoclimaterica.

Capitolul IV. Propuneri şi strategii privind dezvoltarea turistică a staţiunii Băile Herculane

4.1. Propuneri personale

Dezvoltarea activităţii de turism în staţiunea Băile Herculane este favorizată de

următoarele elemente:

Existenţa de zăcăminte de apă termominerală, practic inepuizabile, de mare

complexitate fizico-chimică, mineralogică şi cu o valoare terapeutică unanim

recunoscută;

bioclimatul sedativ de cruţare, cu nuanţe de stimulare şi cu o aeroionizare negativă,

benefică tonifierii şi "repunerii în formă" a organismului uman;

cadrul natural de mare valoare peisagistică, ştiinţifică şi de recreere, care permite o

diversificare a ofertei turistice;

prezenţa Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei care concentrează între limitele

sale peisaje, forme de relief spectaculoase, ecosisteme floristice şi faunistice de mare

valoare ştiinţifică şi cu recunoaştere mondială;

accesibilitatea facilă, pe căi de comunicaţie rutiere şi feroviare şi apropierea de cele

navale-fluviale, pe Dunăre;

existenţa de structuri de primire turistice (cazare, alimentaţie, tratament balnear şi

agrement) variate ca structură (cu precădere hotelieră) şi cu posibilităţi de

modernizare şi ridicare a categoriei de confort;

tradiţia balneară bimilenară şi valoarea arhitecturală deosebită a ansamblurilor

urbanistice existente, ce crează o atmosferă ambientală de epocă istorică;

potenţial uman bine pregătit şi cu experienţă profesională;

apropierea de alte zone turistice renumite şi de mare atractivitate pentru fluxurile turistice

internaţionale: Porţile de Fier, Timişoara-Arad, Haţeg-Retezat, Semenic-Muntele Mic,

Oltenia de Nord.

4.2. Strategii

Pentru modernizarea şi dezvoltarea activităţii de turism în staţiune, pe principiile

dezvoltării durabile şi în concordanţă cu noul statut al României, de ţară membră a Uniunii

Europene, obligată să facă faţă concurenţei în domeniu, se propun câteva elemente – cadru, de

principiu, privind amenajarea pe termen scurt şi mediu a staţiunii:

realizarea de proiecte de lucrări pentru ridicarea gradului de confort al structurilor

de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de modernizare a bazei de

tratament balnear şi de diversificarea serviciilor turistice oferite în Complexele balneare

din staţiune ridicate înainte de anii 1990 ;

diversificarea ofertei turistice de servicii, inclusiv de agrement la nivelul întregii

staţiuni, pentru a creşte competitivitatea acesteia pe piaţa turistică;

dezvoltarea şi diversificarea agrementului şi a agrementului sportiv, a dotărilor

pentru divertisment cultural;

dezvoltarea unor noi nuclee turistice pe Valea Cernei ("7 izvoare calde", ştrandul

termal Crucea Ghizelei", km 14, Cerna-sat etc.) pentru contrabalansarea concentrării de

dotări turistice şi de turişti din staţiune;

modernizarea şi echiparea corespunzătoare a drumului turistic DN 67 D;

monitorizarea activităţii de turism de pe Valea Cernei (echipare, semnalizare şi

circulaţie) şi limitarea circulaţiei auto în zonele strict protejate periclitate, la nivelul

capacităţii optime de suport ecologic, stabilită în baza Regulamentului Parcului Naţional;

dezvoltarea activităţii de turism cu respectarea zonelor speciale de conservare, atât

pentru rezervaţiile naturale şi a surselor hidrotermale şi de apă potabilă, dar şi pentru

siturile arheologice şi rezervaţiile arhitecturale şi urbane;

îmbunătăţirea managementului la nivel de staţiune şi de unitate prestatoare de

servicii turistice;

amenajarea de noi "nuclee turistice" pe Valea Cernei, în amonte de staţiune, pentru

a veni în sprijinul ecoturismului şi pentru a descongestiona staţiunea în sezonul estival,

dar şi ca ofertă de weekend. Aceste "nuclee turistice" sunt trecute în intravilanul oraşului

prin PUG. Este vorba de parcelele (Trupuri în PUG): "7 izvoare calde" (camping sau

bungalow-uri), şi cantonul silvic (loc de campare), ştrandul termal Crucea Ghizelei

(bungalow-uri), malul lacului Herculane (case de vacanţă), km 14 - Valea Ţăşna (motel).

Aceste propuneri de amenajare şi echipare turistică pot fi completate şi cu alte

amplasamente pe Valea Cernei, dar în judeţele Mehedinţi şi Gorj şi anume: km 25 pe DN

67 D spre Baia de Aramă (motel) şi Cerna - Sat (sat de vacanţă). Prin aceste amenajări

turistice se va putea controla circulaţia turistică în Parcul Naţional şi vor fi eliminate

campările dezorganizate;

dezvoltarea dotărilor tehnice şi hidro-edilitare orăşeneşti în concordanţă cu

amplificarea activităţii de turism şi a urbanizării;

evitarea disfuncţionalităţilor între turism - comunitate locală - economie - mediul

natural şi construit;

4.3. Planuri de dezvoltare turistică

În mod concret şi punctual se propun amenajări care au în vedere dezvoltarea unor forme

de turism, prin valorificarea potenţialului local, astfel :

dotări de agrement, sport şi cultură

amenajarea de terenuri de sport (volei, tenis, minigolf), pe cât posibil în

apropierea complexelor balneare

amenajarea unui teatru + cinematograf în aer liber

reabilitarea Cazinoului din Parcul Central, obiectiv de patrimoniu cultural,

prin: consolidare, restaurare şi repunere în funcţiune a acestuia;

amenajarea unor peşteri pentru vizitare

Peştera "La Despicătură", de lângă izvorul Hercules I (105 m lungime, 1-2 m

înălţime, peşteră umedă, caldă (20 - 30° C), iar apa termală are o temperatură de 50

- 53°C; se poate amenaja ca un "complex balnear subteran", cu 2 bazine (10/4/1

m) şi o saună (4/3 m);

"Grota cu Aburi" (14 m lungime, 400 m altitudine sub vf. Ciorici), de lângă

Hotelul Roman; aceasta este un fenomen natural geologic interesant datorită

emanaţiilor sulfuroase fierbinţi (52°C), care ies de-a lungul unei fracturi, făcând un

zgomot înfundat. Poate deveni un obiectiv turistic cu valoarea de unicat, având

valenţe balneoturistice (inhalaţii de vapori) şi ştiinţifice;

Peştera Hoţilor (Haiducilor) este situată sub vârful Ciorici, la 160 m

altitudine, are o lungime de 143 m, fiind dezvoltată pe o fisură. Are două galerii:

principală, cu sala iscăliturilor (3 - 7 m înălţime) şi sala cu săpături arheologice (50

m lungime şi 10 - 13 înălţime) şi galeria cu gururi (bazinete mici calcaroase, pe

podea) şi trei portaluri. Peştera, locuită din paleoliticul mijlociu, prezintă o

importanţă deosebită sub aspect arheologic şi biospeologic ; aici se poate amenaja

un "muzeu al peşterii şi al locuirii omului în peşteră", care să fie unic în România,

după ce se realizează lucrările pregătitoare şi de acces în peşteră, ca şi electrificarea

acesteia;

Peştera Mare de la Şoronişte (Peştera Tătarilor) sub vf. Şoimului (775 m),

are 192 m lungime şi este bogat concreţionată. Fără a fi amenajată, peştera poate fi

vizitată de speologii amatori, fiind necesare: semnalizarea peşterii din poteca

marcată şi amenajarea potecii de acces ;

amenajări specifice pentru tratamente complementare curei balneare

eficienţa unei cure balneare este dată şi de revigorarea organismului prin

mersul pe jos sau practicarea sporturilor dirijate. Se impun în acest sens,

următoarele:

reamenajarea a 12 trasee de cură de teren, de diverse lungimi, pantă de

înclinare şi grade de dificultate, de-a lungul aleilor pietonale

tradiţionale, precum şi pe trasee turistice din aria limitrofă centrului

staţiunii, care presupun: marcare, semnalizare, bornare;

amenajarea unor terenuri de sport adiacent complexelor balneare,

pentru practicarea jocurilor sportive dirijate.

amenajarea unor produse turistice specifice staţiunii, cu valoare de unicat

piscină şi baie cu aburi subterană : amenajarea galeriei de acces spre Izvorul

Hercules (F2) ; se impun în acest sens, următoarele lucrări: igenizarea şi amenajarea

accesului spre izvor, amenajarea unui bazin de retenţie / piscină subterană,

montarea de obiecte de mobilier specific, confecţionate din lemn (bănci pentru

odihnă, măsuţe, cuier pentru haine), iluminarea galeriei cu instalaţie de lumină

rece ; la exteriorul galeriei, se amenajează un bazin pentru apă termală, o suprafaţă

amenajată pentru plajă, un zid de protecţie înspre albia Cernei, amplasarea unor

chioşcuri de răcoritoare şi a unei toalete ecologice, amenajarea scării de acces, din

DN 67D ;

amenajarea unui ascensor pe plan înclinat, de urcare spre Vf. Domogled

(1.105 m alt.), cu două staţii (de plecare şi sosire), pe care se va instala o platformă

de belvedere cu un chioşc de sticlă pentru băuturi răcoritoare, cafea şi din care se

va putea admira peisajul.

4.4. Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice a staţiunii Băile Herculane

Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari

Valori folclorice si etnografice: Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului -

organizata la Carasova

--lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local

imediata vecinătate cu UE

administraţia publică nu înţelege importanţa dezvoltării turismului şi o blochează

Obiective de mare interes turistic:

--existenţa unor zone cu factori naturali de

curiozitatea unor categorii de turişti

ofertele de produse turistice ale regiunii

Parcul National Domogled - Valea Cernei

risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse, inundaţii)

pentru România nu sunt competitive internaţional

-apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.

--lipsa reclamei implementarea relativ simplă şi cu investiţie minimă a pensiunilor rurale

strategia de dezvoltare turistică nu se implementează în timp util şi apare o concurenţă puternică din ţările învecinate

-Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale

--lipsa colaborării cu operatorii de turism

implementarea relativ simplă a unor trasee de drumeţie

ideile preconcepute şi lipsa de înţelegere a cererilor actuale ale turismului intern şi internaţional

-Monumente de arta plastica si

conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane

--locuinţele din zona de munte nu au dotările necesare

protecţia mediului prin utilizarea drumurilor de pădure şi a spaţiului natural şi nu prin izolarea acestuia

dezvoltarea industrială, agricolă, silvică şi proprietatea privată poate limita libertatea de practicare a turismul activ

-Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;

--localităţile nu beneficiază de reţele de utilităţi (apã, canal)

reducerea eroziunii drumurilor agricole şi forestiere create şi folosite de manieră spontană prin repararea şi intreţinerea acestora ca urmare a practicării turismului

o legislaţie viitoare incompatibilă cu condiţiile reale ale regiunii, care să restricţioneze practicarea turismului activ

-Obiective economice de interes

turistic: - Lacul de acumulare

Baile Herculane situat in amonte de

"Sapte Izvoare

--inexistenţa staţiilor pentru epurarea apei

perspectiva găzduirii turiştilor conduce la îmbunătăţirea dotãrilor

Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;

--companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protecţia mediului

Bogata mostenire isotorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala, care se

--calitatea proastã a serviciilor--dezvolaterea haotică a infrastructurii--administraţia publică care nu înţelege încă beneficiile turismului

impart in: monumente si ansambluri de arheologie, monumente memoriale si funerare, monumente de arta plastica, ansambluri urbanistice, monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara, ansambluri industriale monumentale.

Concluzii

Staţiunea Băile Herculane este cea mai veche staţiune din România şi una dintre cele mai

vechi din lume fiind cunoscută încă de pe vremea romanilor. Prima mentiune datează din anul

153 e.n. Statiunea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al

bolilor inflamatorii sau subarticulare, al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru

tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).

Valea Cernei în sine constituie o atractie deosebita pentru vizitatorii orasului statiune

balneara Băile Herculane.

În prezent, în împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apă

termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai

multe foraje hidrogeologice astfel obtinandu-se sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24

de ore). În toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale

a organismului. Se reglează hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile

sunt pozitiv influentate de aeroionizarea staţiunii.

Pe baza întregului material documentar bibliographic se pot prezenta principalele argumente

care justifică dezvoltarea turismului în această zonă turistică de excepţie:

Zona staţiunii Băile Herculane cuprinde un foarte interesant fenomen geologic, falia

Cernei, la care se asociază o originală conformaţie geografică;

Extinderea mare a calcarelor, care generează ecosisteme cu echilibru fragil şi care necesită

măsuri specifice de conservare şi de protecţie;

Existenţa arealului pinului negru de Banat, specie endemică, renumită pentru rezistenţa ei

şi prin adaptarea ecologică;

Zonă cu optim de răspândire a fagului, realizând aici printre cele mai frumoase arboreturi

din Europa;

O mare bogăţie floristică cu prezenţa a numeroase endemisme;

O mare bogăţie faunistică, excelând prin lepidoptere (fluturi);

Extinderea tuturor acestor aspecte pe o mare suprafaţă şi continuitate;

Valoarea peisagistică remarcabilă datorită a patru elemente majore ale peisajului:

- roca de natură calcaroasă cu toate originalităţile ei morfosculpturale;

- gradul mare de răspândire cu specii floristice valoroase;

54

- apa râului Cerna şi a principalilor afluenţi, nepoluată şi plină de dinamism în sectoarele de

chei;

- prezenţa apelor minerale cu mare valoare terapeutică;

Funcţiile turistice sunt variate, formele de turism cele mai relevante fiind: turismul balnear,

turismul de odihnă şi recreere, cel cu valenţe de cunoaştere ştiinţifică şi educaţie ecologică, de

drumeţii montane şi sporturi extreme.

Bibliografie

1. www.alpinet.org

2. www.carpaţi-valea-cernei.com

3. www. domogled - cerna .ro

4. www.funtour.ro

5. www.insse.ro

6. www.baileherculane.ro

7. www.baile-herculane.ro

8. www.ici.ro

9. www.wikipedia.org

10. www.statiunea-baile-herculane.com

11. www.tourismguide.ro

55

56