Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
Lucrare editată cu sprijinul financiar al comisiei europene, prin programul comunitar de acţiune
pentru combaterea discriminarii (2001-2006)
Această lucrare a fost elaborată de către un colectiv redacţional, condus şi coordonat de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi,
domnul Ilie Dincă şi din care au mai făcut parte domnii Ştefan Iulian Harda şi Răzvan Ionuţ Macovei, consilieri de integrare europeană în
cadrul ANR.
Adresăm mulţumiri speciale: doamnei Rodica Precupeţu, şef serviciu Programe şi relaţii cu societatea civilă şi organisme internaţionale din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, domnişoarei Alina
Dodocioiu, expert în cadrul aceluiaşi serviciu, precum şi domnişoarei Claudia Lixandru.
Agenţia Naţională pentru RomiStrada Viitorului 14. sector 2, Bucureşti.Tel. +(4) 0 21 211.30.37Fax. +(4) 0 21 211.51.94E-mail: [email protected]: www.anr.gov.ro
CuprinsO scurtă introducere 5
Cadrul legislativ şi instituţional, progrese 7
A. Strategia României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor 7B. Agenţia Naţională pentru Romi 21
C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor 26 Progrese înregistrate în plan instituţional 26 Progrese înregistrate în domeniul educaţie 27 Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionale 31 Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor 31
Programe şi proiecte pentru romi 33Programe şi proiecte deja implementate 34Programe şi proiecte aflate în derulare 34
În loc de concluzii 40
Anexe 41
O scurtă introducere
Conform datelor statistice oficiale, populaţia de etnie Roma din România
număra, la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, 535.250 de persoane din care 325.000 de persoane (cca. 60%) locuiau în mediul rural. Studii independente au relevat, însă, cifre variind între 1 milion de persoane şi 2,5 milioane de persoane. Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană vorbesc de cifre cuprinse între 1,8 şi 2,5 milioane de persoane. Pe ansamblu, populaţia de etnie Roma constituie, din punct de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din România după cel format din membrii etniei maghiare.
Situaţia socio-economică a etniei Roma rămâne, încă, destul de dificilă. Populaţia romă se plasează la un nivel ridicat de pauperitate∗, riscul de sărăcie în cadrul acestei etnii fiind în 2003 de 3 ori mai ridicat faţă de riscul de sărăcie la nivel naţional. Comunităţile de romi sunt afectate de diverse probleme: niveluri înalte ale şomajului (28%, conform datelor oferite de Recensământ), venituri reduse, pregătire profesională şi educaţională scăzute (cu efecte vizibile în participarea pe piaţa forţei de muncă), condiţii de locuit improprii şi acces limitat la serviciile publice. Astfel, o bună parte dintre romi lucrează ca zilieri, neavând o sursă stabilă de venit. Un număr mare de romi (conform unor estimări cca. 50.000 de persoane) nu au acte de identitate, fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenţă socială, asigurări sociale, angajare legală într-un loc de muncă etc.. Această situaţie destul de grea este completată, în special în mediul rural, de lipsa proprietăţii asupra terenurilor agricole şi asupra locuinţelor.
Pe lângă aceste realităţi, membrii etniei Roma rămân (deşi mai rar ca în trecut) subiecţi ai unor forme de discriminare legate de accesul la serviciile publice şi la piaţa forţei de muncă. Aceste atitudini sunt alimentate de stereotipuri şi prejudecăţi înrădăcinate în mentalul colectiv.
Guvernul României a abordat situaţia minorităţii Roma prin elaborarea, şi aplicarea unor politici complete şi complexe care să uşureze integrarea socio-economică a acestei minorităţi, eliminarea practicilor discriminatorii cu care se confruntă membrii ei dar şi prezervarea identităţii culturale specifice romilor.
Politicile guvernului în acest domeniu, concentrate sub umbrela cadrului legislativ oferit de Strategia Guvernului României de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor (H.G. 430/2001) sunt elaborate la nivel central de către toate ministerele şi structurile
guvernamentale, sub coordonarea instituţiei special create în acest scop - Agenţia Naţională pentru Romi – şi implementate la nivel local printr-o vastă reţea de experţi (judeţeni şi locali), de mediatori (sanitari şi şcolari) şi de structuri (birouri) regionale (acestea din urmă vor fi înfiinţate în viitorul apropiat şi vor fi subordonate Agenţiei Naţionale pentru Romi), toate având ca scop ameliorarea situaţiei etniei Roma din România.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
7
Cadrul legislativ şi instituţional1
A. STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI ROMILOR
I. Consideraţii generaleGuvernul României,Având în vedere dorinţa Guvernului României de a îmbunătăţi situaţia
minorităţilor naţionale în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi demonstrată prin aderarea voluntară la instrumente internaţionale ale Consiliului Europei, cum ar fi Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Rezoluţia ECRI Nr. 3, Recomandarea 1203 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Convenţia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială precum şi alte documente internaţionale;
Luând în considerare prevederile programului de guvernare 2001-2004 cu privire la prevenirea discriminării şi la elaborarea unei strategii pentru îmbunătăţirea semnificativă a situaţiei romilor;
Reafirmând dreptul oricărei minorităţi, implicit cea a romilor, de a participa activ la elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice privitoare la această minoritate, cît şi faptul cã problematica minorităţilor trebuie consideratã în ansamblul societăţii româneşti;
Ţinând cont de faptul că romii au fost de-a lungul istoriei obiectul robiei şi discriminării, fenomene care au lăsat urme profunde în memoria colectivă peste tot în lume şi care au condus la marginalizarea romilor în societate;
Luând în considerare dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii români de etnie romă şi având în vedere dorinţa de a identifica soluţii optime pentru rezolvarea acestora, adoptă prezenta Strategie privind îmbunătăţirea situaţiei romilor.
1Din raţiuni de spaţiu, prezentăm doar “Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor” (H.G. 430/2001) ca şi document fundamental, însă, pentru cei interesaţi de întreg cadrul legislativ intern (încă în vigoare la data publicării prezentei broşuri) destinat protecţiei drepturilor minorităţilor recomandăm publicaţia Minorităţile naţionale din România. Aspecte legislative şi instituţionale, editată de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Bucureşti, 2004.
8
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
II Principii directoare
Guvernul României,
adoptă următoarele principii directoare pentru aplicarea Strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor:
1. Principiul consensualităţii – strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor este rezultatul unui efort comun al Guvernului şi al organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor de romi. Aplicarea programelor şi proiectelor din planul de implementare a strategiei se va realiza în consultare cu reprezentanţii organizaţiilor de romi.
2. Principiul utilităţii sociale – strategia răspunde nevoilor specifice cu care se confruntă etnicii romi şi realizează acele cadre sociale prin care romii se pot integra funcţional în comunitate şi în societate.
3. Principiul diviziunii sectoriale – strategia este concepută şi aplicabilă pe domenii de responsabilitate sectorială.
4. Principiul descentralizării în execuţie – aplicarea strategiei se va realiza prin responsabilităţi specifice ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi prin atragerea organizaţiilor neguvernamentale în implementarea programelor locale desprinse din Planul de măsuri pentru aplicarea strategiei.
5. Principiul compatibilităţii legislative – prevederile strategiei sunt în consonanţă cu Constituţia şi legile României, precum şi cu legislaţia şi practica internaţională în domeniu.
6. Principiul diferenţierii identitare – strategia vizează edificarea unui sistem instituţional de dezvoltare comunitară, combatere a discriminării faţă de romi, promovare a educaţiei interculturale, crearea de elite din rândul romilor, în vederea resolidarizării sociale şi reconstrucţiei identitare.
7. Principiul egalităţii – protecţia cetăţenilor români de etnie romă nu trebuie să afecteze drepturile şi libertăţile celorlalţi cetăţeni români.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
9
III. Scopul şi obiectivele generale ale strategiei
SCOP: Îmbunătăţirea situaţiei romilor din RomâniaOBIECTIVE:
1. Instituţionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern în problematica romilor şi responsabilizarea autorităţilor publice centrale şi locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătăţirea a situaţiei cetăţenilor români de etnie romă.
2. Sprijinirea formării şi promovării unei elite intelectuale şi economice din rândul romilor care să funcţioneze ca facilitator al politicilor de integrare socială şi modernizare.
3. Eliminarea stereotipurilor, prejudecăţilor şi practicii anumitor funcţionari din instituţiile publice centrale şi locale care încurajează discriminarea cetăţenilor români de etnie romă faţă de ceilalţi cetăţeni.
4. Producerea unei schimbări pozitive în opinia publică în legătură cu etnia romilor, pe baza principiilor toleranţei şi solidarităţii sociale.
5. Stimularea participării etniei romilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a societăţii, prin atragerea în programe sectoriale de asistenţă şi dezvoltare comunitară.
6. Prevenirea discriminării instituţionale şi sociale a cetăţenilor români de etnie romă în accesul acestora la serviciile oferite de societate.
7. Asigurarea condiţiilor pentru şanse egale ale etnicilor romi în vederea atingerii unui standard decent de viaţă.
IV. Grupuri ţintă
1. Cetăţenii români de etnie romă
2. Liderii politici
3. Conducerea instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale
4. Funcţionarii publici
10
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
5. Mass-media
6. Opinia publică
V. Durată: 10 ani (2001-2010), cu un plan de măsuri pe termen mediu de 4 ani (2001-2004)
VI. Domenii sectoriale:
A. Administraţie şi dezvoltare comunitară
B. Locuinţe
C. Securitate socială
D. Sănătate
E. Economic
F. Justiţie şi ordine publică
G. Protecţia copilului
H. Educaţie
I. Cultură şi culte
J. Comunicare şi participare civică
VII. Direcţii de acţiune:
A. Administraţie şi dezvoltare comunitară
1. Organizarea la nivel local / judeţean a unor grupuri de lucru mixte alcătuite din reprezentanţi aleşi ai comunităţii respective, ai structurilor descentralizate ale administraţiei centrale, ai organizaţiilor neguvernamentale ale romilor şi ai minorităţii romilor, în vederea evaluării principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicării programelor de sprijinire a acestora.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
11
2. Crearea cadrului juridic prin care ministerele şi agenţiile centrale/locale, structurile descentralizate ale acestora să poată finanţa proiecte sau programe sectoriale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor.
3. Înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi includerea de reprezentanţi ai romilor în această structură.
4. Înfiinţarea de structuri de implementare a strategiei la nivelul ministerelor, prefecturilor şi primăriilor.
5. Iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni de formare privind combaterea discriminării, la nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.
6. Monitorizarea aplicării prevederilor OU 137 / 2000 şi sancţionarea funcţionarilor publici care au săvârşit acte de discriminare a cetăţenilor.
7. Condiţionarea recrutării şi promovării funcţionarilor publici în raport cu criteriului “nediscriminare” în raportarea cu celelalte persoane.
8. Dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative locale care afectează comunitatea de romi.
9. Implementarea unor programe de acţiune afirmativă a romilor în ceea ce priveşte angajarea în muncă în posturi din structurile administraţiei publice centrale şi locale.
B. Locuinţe
1. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi, a problemelor legate de aplicarea actelor normative privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate funciară, inclusiv prin promovarea unor iniţiative legislative în domeniu.
2. Conceperea şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi.
12
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
3. Dezvoltarea unor programe de finanţare guvernamentala sau în parteneriat, pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în comunităţile de romi (energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare).
4. Dezvoltarea programului de locuinţe sociale pentru familiile numeroase şi lipsite de mijloace de subzistenţă.
5. Implicarea directă a etnicilor romi în programele guvernamentale de construire şi reabilitare a locuinţelor.
C. Securitate socială
1. Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români de etnie romă la serviciile publice.
2. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de formare şi reconversie profesionala pentru romi.
3. Instruirea personalului din cadrul serviciilor de ocupare şi formare profesională, privind ocuparea pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând minorităţii romilor.
4. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor absolvenţi romi pentru angajare şi monitorizarea evoluţiei profesionale a tinerilor romi cu studii superioare.
5. Acordarea de subvenţii organizaţiilor neguvernamentale ale romilor care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.
6. Sporirea facilităţilor fiscale pentru persoanele juridice – cei care angajează persoane din familiile cu mai mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă.
7. Creşterea cuantumului ajutoarelor sociale pentru familiile cu mai mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă.
D. Sănătate
1. Îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive şi curative prin instituţionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea şi implementarea unor programe specifice de profilaxie şi tratament.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
13
2. Formarea de mediatori sanitari, asistenţi medicali şi medici, din cadrul comunităţilor de romi.
3. Identificarea soluţiilor pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de familie, medicaţie compensată etc.
4. Conceperea şi implementarea unor programe de informare sanitară, consultanţă medicală şi planning familial pentru femei, în comunităţile de romi, cu accent pe protecţia mamei şi copilului.
5. Campanii de vaccinare în comunităţile de romi prin comisii mixte formate din cadre medicale locale şi de la nivelul DSP (Compartimentul Epidemiologie Boli Transmisibile) şi reprezentanţi ai comunităţilor de romi.
6. Campanii de depistare TBC, infecţii HIV/SIDA, afecţiuni dermatologice, boli cu transmitere sexuală etc.
7. Efectuarea unor studii epidemiologie privind starea de sănătate.
8. Creşterea numărului de cadre medicale provenite din etnici romi, prin alocarea de locuri speciale pentru studenţii romi în învăţământul medical de stat.
E. Economic
1. Iniţierea şi derularea unor proiecte de formare sau reconversie profesională pentru romi.
2. Asigurarea de facilităţi pentru exercitarea şi revalorizarea unor meserii tradiţionale, care răspund nevoilor existente pe piaţă.
3. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de finanţare a unor activităţi generatoare de venit şi mici afaceri pentru familii şi comunităţi de romi, inclusiv pentru femeile rome.
4. Reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor.
14
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
5. Elaborarea unor programe destinate împroprietăririi şi stimulării activităţilor agricole pentru comunităţile de romi.
6. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a IMM-urilor aparţinând persoanelor provenite din rândul etniei romilor, prin sistemul de credite avantajoase.
7. Includerea comunităţilor defavorizate de romi în zonele considerate defavorizate şi conceperea şi implementarea unor programe de redresare a acestora.
8. Încurajarea proiectelor de creare a locurilor de muncă pentru femeile de etnie romă.
F. Justiţie şi ordine publică
1. Analiza şi evaluarea posibilelor efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale şi perfecţionarea cadrului juridic existent.
2. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice şi sociale, precum şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în acord cu normele şi obligaţiile internaţionale asumate de către România.
3. Soluţionarea cazurilor de apatrid ale romilor proveniţi din România.
4. Dezvoltarea, în colaborare cu organizaţiile de romi, a unor programe locale pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace de subzistenţă.
5. Derularea unor programe de informare a liderilor romi, conducerii instituţiilor publice şi a ONG pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de discriminare.
6. Identificarea, prevenirea şi rezolvarea operativă a stărilor conflictuale susceptibile a genera violenţă familială, comunitară sau interetnică.
7. Iniţierea unor programe de educaţie juridică şi prevenire a infracţionalităţii, în colaborare cu membrii etniei romilor.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
15
8. Angajarea cetăţenilor de etnie romă în serviciile de ordine publică şi în forţele de poliţie şi jandarmerie.
G. Protecţia copilului
1. Asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor rome la programele de protecţie şi educaţie a copiilor.
2. Iniţierea unor programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii romi instituţionalizaţi precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi in dificultate.
3. Realizarea unui parteneriat între ONG-uri ale romilor şi structurile publice locale pentru protecţia copilului.
4. Angajarea de personal din rândul etniei romilor în instituţiile de ocrotire a minorilor în care numărul copiilor instituţionalizaţi provine preponderent din familii de romi.
5. Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii din familiile cu venituri scăzute şi asigurarea respectării drepturilor acestora.
6. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi.
7. Creşterea calităţii protecţiei copilului în unităţile de tip rezidenţial, inclusiv în cele destinate copilului cu deficienţe sau handicap, prin impunerea unor standarde minimale în organizarea şi funcţionarea acestor instituţii.
8. Promovarea alternativelor de tip familial pentru copii instituţionalizaţi.
9. Prevenirea abandonului, a abuzului si a neglijării copilului, precum şi a tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate.
10. Analizarea fenomenului “copiii străzii” şi formularea unor proiecte naţionale şi locale de intervenţie socială.
16
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
11. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului şi la problematica copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate.
H. Educaţie
1. Elaborarea unui program de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi.
2. Analiza posibilităţii de organizare a unor instituţii de învăţământ primar, secundar şi profesional pentru romi (arte şi meserii, învăţământ vocaţional, formare şi reconversie profesională, etc.).
3. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor şcolari şi de perfecţionare pentru cadrele didactice în domeniul educaţiei interculturale.
4. Introducerea temelor de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul comun al programei şcolare.
5. Introducerea în programele de pregătire ale specialiştilor în administraţie publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ a unor module didactice dedicate problemelor sociale şi economice ale romilor.
6. Conceperea şi implementarea unor programe de încurajare a participării părinţilor romi la procesele educaţionale din scoală şi din afara ei.
7. Adoptarea de măsuri legislative în sprijinul romilor, în scopul acordării de facilităţi în domeniul educaţiei pentru romi şi din perspectiva promovării romilor în posturi ale administraţiei şcolare (directori de scoli şi inspectori şcolari).
8. Acordarea în continuare de facilităţi şi de locuri subvenţionate speciale pentru tinerii romi care doresc să urmeze colegii universitare şi facultăţi.
9. Obligativitatea unităţilor şcolare şi a inspectoratelor şcolare judeţene să organizeze în permanenţă cursuri de recuperare şcolară pentru romi, prin toate formele de învăţământ aprobate, în raport de solicitările individuale şi ale organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
17
10. Atragerea tinerilor romi spre instituţiile de formare a funcţionarilor publici şi a personalului din instituţiile publice (facultăţi de asistenţă socială, administraţie publică, medicină, academii şi şcoli militare pentru formarea ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie, MapN, SRI etc.).
11. Stimularea accesului la educaţie prin asigurarea gratuit a unei mese pentru toţi elevii din ciclul primar şi secundar.
I. Cultură şi culte
1. Organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la piaţa modernă şi dezvoltarea unor reţele de desfacere.
2. Iniţierea unor proiecte culturale de reconstrucţie şi afirmare identitară a romilor.
3. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a elitelor politice, culturale şi artistice provenite din rândul romilor, în scopul revigorării şi afirmării identităţii etniei romilor.
4. Sprijinirea evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul şi cultura romani.
5. Sprijinirea realizării unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel naţional (emisiuni TV, posturi de radio, publicaţii).
6. Fondarea unui ansamblu artistic muzical precum şi a unui teatru al romilor, în care să fie reprezentate atât traduceri ale pieselor aparţinând culturii universale, cât şi creaţii în limba romani.
7. Înfiinţarea unui muzeu al culturii şi civilizaţiei romilor.
8. Finanţarea proiectelor de cercetare multiculturală.
9. Conceperea şi implementarea unor programe educaţionale interculturale pentru copii şi tineri.
10. Finanţarea unor premii anuale pentru creaţia artistică în domeniul culturii romilor.
18
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
J. Comunicare şi participare civică
1. Realizarea unui program naţional de informare publică şi combatere a prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice.
2. Iniţierea unui program de combatere a discriminării în mass-media.
3. Iniţierea unor programe de informare privind combaterea discriminării la angajarea în muncă.
4. Iniţierea unor programe naţionale de informare şi educare a etnicilor romi privind sănătatea, învăţământul, familia, protecţia copilului, accesul pe piaţa muncii, drepturile cetăţeneşti, protecţia socială etc.
5. Desfăşurarea de programe de informare şi educare civică a etnicilor romi.
6. Mediatizarea cazurilor de discriminare a romilor.
7. Încurajarea mass-media să prezinte starea şi nevoile romilor în domeniile: educaţie, asistenţă medico-sanitară, legalitate, cultură, habitat într-o manieră realistă şi lipsită de prejudecăţi.
8. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a dezvoltării societăţii civile a romilor, în scopul prevenirii şi combaterii discriminării etnicilor romi.
9. Organizarea şi dezvoltarea unor programe de informare şi educare interculturală a majorităţii, cu participarea etnicilor romi.
10. Participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice, cu impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor de romi.
11. Popularizarea exemplelor de succes în rezolvarea problemelor comunităţilor de romi.
12. Evaluarea şi mediatizarea periodică a stării sociale a comunităţilor de romi din România.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
19
VIII. Structuri2
Pentru buna organizare şi coordonare a îndeplinirii Planului general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor se constituie următoarele structuri: 1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare; 2. comisiile ministeriale pentru romi; 3. birourile judeţene pentru romi; 4. experţi locali pentru problemele romilor.
1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare Comitetul mixt de implementare şi monitorizare răspunde de organizarea, planificarea, coordonarea şi controlul executării activităţilor prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi va fi format din secretarii de stat din ministerele responsabile pentru aplicarea strategiei şi din reprezentanţi ai organizaţiilor romilor. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare se va întruni trimestrial şi va analiza stadiul îndeplinirii activităţilor prevăzute în şedinţele lunare. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare va avea următoarea componenţă:
- preşedinte: secretarul de stat pentru relaţii interetnice (acum această funcţie este deţinută de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu rang de secretar de stat n.a.); - membri: secretari de stat, lideri (reprezentanţi) ai romilor; - secretar executiv: subsecretarul de stat pentru romi (funcţie abolită, subsecretarul de stat pentru romi şi coordonator al OPR devenind, între timp,
preşedinte al ANR şi, implicit, al Cmixt n.a.). Organul executiv al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare este Oficiul Naţional pentru Romi din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice (Rolul şi funcţia fostului ONR au fost preluate, iniţial de către Oficiul pentru Problemele Romilor şi, în ulterior, de către Agenţia Naţionale pentru Romi, ce asigură, totodată şi secretariatul tehnic al Cmixt n.a.).
2În paranteze am inserat modificările ulterioare aduse structurilor instituţionale de aplicare a Strategiei, ca efect şi cauză a implementării mai eficiente a acesteia (n.a)
20
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
2. Comisiile ministeriale pentru romi Comisiile ministeriale pentru romi se subordonează Comitetului mixt de implementare şi monitorizare şi răspund de organizarea, coordonarea, planificarea şi controlul îndeplinirii activităţilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cuprinse în sectorul de responsabilitate al ministerului de resort. Preşedintele Comisiei ministeriale pentru romi va fi reprezentat de secretarul de stat al ministerului, care este şi membru al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare. Comisia va mai cuprinde 4-5 membri (şefi de direcţii şi experţi) a căror responsabilitate este îndeplinirea sarcinilor care le revin din aplicarea Planului general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor în sectorul de activitate al ministerului (se fac eforturi ca în fiecare dintre aceste comisii să existe un reprezentant de etnie roma, provenit din mediul organizaţiilor neguvernamentale şi care să fie un specialist în respectivul sectorul vizat de comisie n.a.)
3. Birourile judeţene pentru romi Birourile judeţene pentru romi sunt structuri organizate la nivel judeţean în cadrul prefecturilor şi se subordonează Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul Ministerului Administraţiei Publice (iar, în prezent, şi Agenţiei Naţionale pentru Romi n.a.). Principalele responsabilităţi ale birourilor judeţene pentru romi sunt organizarea, planificarea şi coordonarea activităţilor desfăşurate la nivel judeţean pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Birourile judeţene pentru romi se subordonează Comitetului mixt de implementare şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. În componenţa birourilor judeţene pentru romi vor fi 3-4 experţi, dintre care unul va fi în mod obligatoriu membru al etniei romilor.
4. Experţii locali pentru romi Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi sunt responsabili pentru desfăşurarea pe plan local a acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Ei sesubordonează atât birourilor judeţene pentru romi, cât şi primarului. Experţii locali reprezintă principalii mediatori între autorităţile publice şi comunităţile de romi. La nivelul comunelor (acolo unde nu există un reprezentant de etnie roma, -expert local pentru romi- angajat în cadrul primăriei), funcţia de expert pentru romi este exercitată prin cumul de funcţii de către un funcţionar al primăriei.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
21
În scopul conjugării eforturilor de îndeplinire a obiectivelor Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, în cadrul parteneriatului dintre administraţia publică şi societatea civilă va funcţiona o fundaţie de interes public pentru romi. Scopul acesteia va fi atragerea şi administrarea fondurilor extrabugetare, din ţară şi din străinătate, în vederea finanţării programelor şi proiectelor care vizează îndeplinirea obiectivelor Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. (Administrator al acestor fonduri a fost, până în prezent, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj Napoca n.a.) În vederea evaluării şi selecţionării proiectelor de implementare a prezentei strategii se va constitui Comisia de evaluare a proiectelor, formată din reprezentanţi ai administraţiei publice, lideri ai romilor şi reprezentanţi ai fundaţiei de interes public pentru romi. Înfiinţarea structurilor pentru implementarea şi monitorizarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor se va realiza în conformitate cu calendarul de activităţi prevăzut în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor.
B. Agenţia Naţională pentru Romi- Scurt istoric -
În iunie 2003, prin OUG 64/2003, Secretariatului General al Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor şi activităţile pentru romi de la fostul Minister al Informaţiilor Publice. În martie 2004, prinHotărârea Guvernului nr. 407/2004, privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 749/2003 şi OUG nr.11/2004, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, structură din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, aflată în subordinea Primului Ministru şi sub coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor de la Secretariatul General al Guvernului, inclusiv Unitatea de Implementare a programului PHARE nr.RO/2002-586.01.02 „Sprijin pentru strategia de imbunatatire a situatiei romilor” şi personalul aferent. În ianuarie 2004, a fost aprobat Ordinul SGG nr.346/2004, privind modificarea componenţei Comitetului Mixt de implementare şi monitorizare a H.G. 430/2001, privind Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Conform acestui Ordin, preşedenţia CMixt era asigurată de Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, de asemenea au fost reconfirmaţi sau desemnaţi noii membri ai acestui comitet, inclusiv membrii organizaţiilor romilor din Romania.
22
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
În perioada noiembrie 2003-noiembrie 2004 au fost organizate şapte întâlniri ale CMixt care au avut ca obiectiv atât analiza stadiului îndeplinirii activităţilor specifice fiecărui minister de resort în cadrul strategiei cât şi discutarea unor noi intenţii de atragere de fonduri de la alte instituţii internaţionale în scopul atingerii obiectivelor din Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor. Trei dintre aceste întâlniri s-au desfăşurat sub formă de ateliere de lucru.Ca urmare a dorinţei guvernului de a relansa Strategia şi de a da un nou suflu în aplicarea Planului de măsuri prevăzute în ea şi ca urmare discuţiilor avute între reprezentanţii Cancelariei Primului Ministru şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome din România, în data de 07.10.2004, Guvernul României a aprobat, prinordonanţa de urgenţă numărul 78/2004, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, ca structură guvernamentală responsabila de problematica romilor. Aceasta ordonanţă de urgenţă a fost aprobată, ulterior, prin Legea numărul 7 din în 28 februarie 2005 votată de către Parlamentul României. Prin Hotărârea de guvern nr. 1703 din 14 octombrie 2004 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 984 din 26/10/2004 s-austabilit măsurile de organizare şi de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Romi.
- Scurtă prezentare -Agenţia Naţională pentru Romi este înfiinţată ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale si preia atribuţiile Oficiului pentru ProblemeleRomilor, care se desfiinţează, şi pe cele ale Unităţii de Implementare a programelor PHARE din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
Agenţia Naţională pentru Romi este coordonată de Ministrul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi se află în subordinea Guvernului.
Agenţia Naţionala pentru Romi elaborează politica şi strategia Guvernului în domeniulprotecţiei drepturilor minorităţii romilor.
Structura agenţiei
Structura Agenţiei Naţionale pentru romi se doreşte a fi una simplă, fiind conceputa cu scopul de a aborda cu succes dificilasi complexa problematică a romilor. Astfel, agenţia este coordonată de către ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi este condusă de către un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul ministru. Preşedintele agenţiei deţine, pe lângă atribuţiile de conducere si de reprezentare, funcţia de preşedinte al Comitetului mixt de implementare
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
23
şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, constituit în baza Hotărârii Guvernului nr.430/2001, precum şi pe aceea de ordonator terţiar de credite.
Preşedintele agenţiei va fi ajutat de către un secretar general, precum şi de către un director. Structura centrală a agenţiei va fi completată de către 20 de specialişti repartizaţi pe 4 servicii: Serviciul relaţii internaţionale şi societate civilă, Serviciul comunicare şi colaborare teritorială,Serviciul de elaborare programe şi proiecte şi Serviciul economic, administrativ, resurse umane, juridic. De asemenea, structura centrală va fi completată de către un compartiment de Audit şi de către Unitatea de Implementare a programului Phare nr. RO/2002/000-586.01.02 “Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”.
Având in vedere principiile descentralizării administrative, agenţia va avea în subordine opt birouri regionale pentru romi, corespunzător regiunilor de dezvoltare în România: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Regiunea de Dezvoltare Vest, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de Dezvoltare Centru şi Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, în cadrul cărora vor activa câte patru specialişti.
Funcţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi: Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii
romilor, Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte următoarele funcţii: a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea politicilor sociale,
strategiilor şi programelor destinate minorităţii romilor; b) funcţia de administrare a fondurilor bugetarea pentru elaborarea programelor
de dezvoltare a comunităţii de romi; c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern la toate evenimentele legate de domeniul specific de activitate;
d) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate.
Atribuţiile agenţiei:1. asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul protecţiei
drepturilor minorităţii romilor;
24
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
2. participă, împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor şi coordonează evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicarea programelor de sprijinire a acestora;
3. iniţiază şi desfăşoară acţiuni de formare privind combaterea discriminării la nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale şi locale;
4. promovează dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative locale care afectează comunitatea de romi;
5. elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe de reabilitare a locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi, programe cu finanţare guvernamentală sau în parteneriat pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în comunităţile de romi - energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare;
6. participă la elaborarea unor programe specifice de formare şi reconversie profesională pentru romi;
7. sprijină, în condiţiile legislaţiei în vigoare, tinerii romi în vederea angajării şi monitorizează evoluţia profesională a tinerilor romi cu studii superioare;
8. participă la elaborarea programelor privind sporirea facilităţilor fiscale pentru persoanele juridice care angajează persoane de etnie romă din familii cu mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă;
9. identifică soluţii pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de familie, acordarea de medicamente compensate;
10. participă la elaborarea unor programe de informare sanitară, consultanţă medicală şi planning familial pentru femeile din comunităţile de romi, cu accent pe protecţia mamei şi a copilului;
11. promovează desfăşurarea campaniilor de depistare a TBC, infecţiilor HIV/SIDA, afecţiunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexuală;
12. iniţiază programe de asigurare de facilităţi pentru exercitarea şi revalorificarea unor meserii tradiţionale care corespund nevoilor existente pe piaţă;
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
25
13. participă la elaborarea de programe pentru reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor;
14. analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale, acţionează pentru perfecţionarea cadrului juridic existent;
15. promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace de subzistenţă;
16. acţionează pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice şi sociale în rândul minorităţii romilor;
17. iniţiază programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii romi instituţionalizaţi, precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi în dificultate;
18. acţionează pentru asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor de etnie romă la programele de protecţie şi educaţie a copiilor;
19. participă la elaborarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi;
20. analizează fenomenul “copiii străzii” şi participă la formularea de proiecte naţionale şi locale de intervenţie socială;
21. participă la elaborarea programului de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi;
22. analizează posibilităţile de organizare a unor instituţii de învăţământ primar, secundar şi profesional pentru romi;
23. promovează organizarea de către unităţile şcolare şi inspectoratele şcolare judeţene a cursurilor de recuperare şcolară pentru romi, prin toate formele de învăţământ aprobate, în raport cu solicitările individuale şi ale organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate;
24. promovează organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la piaţa modernă şi prin dezvoltarea unor reţele de desfacere;
25. iniţiază proiecte culturale de reconstrucţie şi de afirmare a identităţii romilor;
26. elaborează programe de sprijinire a elitelor politice, culturale şi artistice provenite din rândul romilor, în scopul revigorării şi afirmării identităţii etniei romilor;
26
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
27. sprijină realizarea unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel naţional;
28. elaborează programe naţionale de informare publică şi combatere a prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice;
29. elaborează programe de combatere a discriminării în mass-media şi de informare privind combaterea discriminării la angajarea în muncă;
30. promovează participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice cu impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor
Agenţia Naţională pentru Romi va reprezenta, în viitor, un instrument şi, în acelaşi timp, o garanţie a unei corecte şi eficiente elaborări, implementări, monitorizări şi evaluări a politicilor şi programelor publice, destinate îmbunătăţirii situaţiei socio-economice a romilor din România.
C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor
Guvernul României a aprobat Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor în aprilie 2001 precum şi metodologia de implementare a acţiunilor şi măsurilor specifice acestei Strategii, cu un plan pe termen mediu (2001-2004). La început, elaborarea, implementarea şi aplicarea Strategieis-au realizat cu sprijinul Uniunii Europene, ca parte a programului PHARE 1998 RO9803.01.
În acest an urmează să fie aprobat Planul de Măsuri pentru perioada 2005-2007.Progrese înregistrate în plan instituţionalImplementarea strategiei se realizează prin două tipuri de structuri. La nivel central Agenţia Naţională pentru Romi, care a preluat rolul şi funcţiile fostului Oficiu pentru Problemele Romilor, deţine, aşa cum am văzut deja, funcţii legate de:
• elaborarea cadrului şi a regulamentelor necesare aplicării Startegiei;• management fondurilor interne şi internaţionale pentru Romi;• reprezentare;• autoritate centrală ce monitorizează şi evaluează politicile şi activităţile publice
destinate minorităţii Roma elaborate şi implementate de celelalte ministere şi structuri guvernamentale. Comitetul mixt interministerial de Implementare şi Monitorizare a Strategiei
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
27
(Cmixt) ce include reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor interesate în acest sector, asigură coerenţa strategiilor sectoriale şi furnizează sprijin pentru implementarea lor. Comisiile ministeriale pentru Romi stabilite la nivelul fiecărui minister implicat sunt responsabile de implementarea strategiilor sectoriale. La nivel local, Strategia este implementată de către serviciile descentralizate ale ministerelor (ex. Direcţiile judeţene de sănătate publică, Inspectoratele şcolare judeţene, Agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă etc.) precum şi de către instituţii şi structuri specifice şi special create în acest scop: birourile judeţene pentru romi (din cadrul prefecturilor) şi experţii locali romi (din cadrul primăriilor). Aceste structuri sunt responsabile cu identificarea problemelor cu care se confruntă comunităţile de romi la nivel local şi judeţean şi cu dezvoltarea şi implementarea planurilor de acţiune specifice. Spre exemplu, experţii locali pentru romi sunt responsabili cu identificarea, la nivel local, a problemelor şi a dificultăţilor cu care se confruntă comunităţile locale de romi; aceste probleme şi nevoi sunt transmise şi centralizate la biroul judeţean pentru romi unde se întocmesc rapoarte şi planuri de acţiune judeţene şi, ulterior, pe baza acestor planuri, Strategia este adaptată şi implementată flexibil, în funcţie de cerinţele şi aspectele specifice fiecărei zone/comunităţi.
Strategia pentru Îmbunătăţirea SituaţieiRomilor a prevăzut crearea posturilor de mediatori sanitari şi şcolari ca interfaţă între comunităţile de romi (inclusiv cele din mediul rural) şi sistemul sanitar, respectiv cel educaţional. S-au făcut progrese substanţiale în extinderea reţelei de mediatori sanitari: până la sfârşitul anului 2004, în 37 de direcţii judeţene de sănătate publică erau angajaţi cca. 200 de mediatori sanitari. Este necesară, însă, extinderea acestei reţele pe viitor, la nivelul întregii ţări, pentru a face faţă cerinţelor din acest sector (se estimează că numărul minim de mediatori sanitari de care este nevoie pentru a face faţă cerinţelor ar fi de peste 600 de astfel de specialişti care să acţioneze în comunităţile de romi). S-a înfiinţat şi dezvoltat, de asemenea, şi o reţea de mediatori şcolari prin intermediul programului PHARE 2001 “Accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi” ce cuprinde un număr de 70 mediatori în primele 10 judeţe-pilot incluse în program. Această reţea va fi extinsă şi restul judeţelor prin programele PHARE 2003 şi 2004-2006 aflate în derulare în prezent şi care se doresc a fi o continuare a celui menţionat anterior.
Progrese înregistrate în domeniul educaţieCa efect al degradării accentuate a condiţiilor de viaţă ale populaţiei în perioada
de tranziţie, se înregistrează o înrăutăţire a nivelului de şcolarizare a copiilor romi.
28
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Conform studiului realizat de ICCV „Romii în România 2002”, 18% din copiii romi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani nu au fost niciodată la şcoală, iar 12% au ieşit din sistem înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu. Mai mult de o treime din romi (38,6%) sunt analfabeţi funcţional.
Spre deosebire de etnia maghiară care a optat pentru şcoli separate, populaţia de etnie romă a refuzat categoric această formă de organizare a educaţiei. Problema este că populaţia romă locuieşte de regulă în cartiere mărginaşe şi/sau rău famate, iar şcolile amplasate în aceste zone, în careînvaţă şi copiii romi, au condiţii de învăţare inferioare. În aceste şcoli în care sunt preponderent elevi romi, rata repetenţiei atinge valoarea de 11,3%, fiind aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învăţământ. Datorită nivelului calitativ scăzut al şcolii, aproape 20% din elevii romi ajunşi în clasa a IV-a sunt analfabeţi funcţional.
România promovează principiul egalităţii de şanse în educaţie, indiferent de caracteristicile individuale – deficienţe mentale sau fizice, mediul socio-economic, limba maternă, originea etnică, zonă geografică etc. Sistemul legislativ românesc stipulează dreptul la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de naţionalitate, religie, gen etc., printr-o serie de reglementări generale, cuprinse atât în Constituţie şiîn Legea învăţământului, cât şi în alte reglementări destinate prevenirii şi combaterii discriminării.
Măsurile de reformă a educaţiei după 1990 au promovat o serie de schimbări în sistem, cu impact potenţial asupra reducerii abandonului şi neşcolarizării. Pornind de la importanţa educaţiei în depăşirea decalajelor social-economice ale populaţiei rome, problemele romilor sunt integrate şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar, în cadrul căreia îmbunătăţirea gradului de cuprindere a romilor în sistemele de educaţie formală şi asigurarea unei educaţii de calitate constituie obiective principale.
O serie de politici de ameliorare a participării şcolare la nivel general au fost însoţite de o serie de măsuri specifice, destinate populaţiei de etnie romă:
♦ alocarea de locuri speciale pentru candidaţii romi la admiterea în învăţământul liceal şi profesional (în anul şcolar 2003/2004 numărul locurilor acordate candidaţilor romi la admiterea în licee şi scoli profesionale a fost de 1918, iar în anul şcolar 2004/2005 numărul acestora a crescut la aproximativ 2500 – inventarierea este în curs, vezi www.edu.ro)
♦ promovarea tinerilor romi în facultăţi şi colegii universitare în scopul formării unei tinere intelectualităţi rome:
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
29
- acordarea unui număr sporit de locuri subvenţionate, special destinate candidaţilor romi, la învăţământul superior (în anul universitar 2003- 2004 au fost alocate 422 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea în învăţământul superior, iar gradul de ocupare a acestor locuri a fost de 67%; în anul universitar 2004/ 2005 au fost alocate 399 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea la studii în învăţământul universitar pentru ca în anul universitar 2005/ 2006 să fie alocate 398 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea la studii în învăţământul universitar);
- stimularea formării de personal didactic cunoscător al limbii romani;- înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a colegiilor
pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie romă;- desfăşurarea de cursuri de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor de
limbă romani destinate cadrelor didactice de etnie romă sau neromă, calificate şi necalificate;
- înfiinţarea secţiei de limbă şi literatură romani în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, începând cu anul universitar 1998/1999;
- organizarea de cursuri de învăţământ deschis la distanţă pentru institutori, cu direcţie de studii Limba romani
♦ stimularea studierii limbii romani prin măsuri speciale:- organizareastudiului limbii romani ca limbă maternă;- încurajarea şcolilor de a încadra cadre didactice calificate pentru
predarea limbii romani sau, în lipsa acestora, absolvenţi de liceu sau de cel puţin 10 clase, de etnie romă;
- organizarea primei şcoli cu predare în limba romani.♦ elaborarea de programe, manuale şi materiale auxiliare pentru limba
romani şi pentru istoria şi tradiţiile minorităţii romilor;♦ asigurarea, în fiecare inspectorat şcolar, a unei poziţii de inspector pentru
romi, care să monitorizeze participarea la educaţie a copiilor şi tinerilor romi Programul „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe
romi” derulat prin Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost destinat îmbunătăţirii accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, în special a celor de etnie romă, în vederea înlăturării excluziunii sociale şi a marginalizării şi a promovării drepturilor omului şi a egalităţii şanselor. Obiectivele programului au fost următoarele:
30
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
• creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea condiţiilor în învăţământul preşcolar, în vederea stimulării înscrierii timpurii într-o unitate şcolară a copiilor din medii defavorizate, inclusiv romi, ca o condiţie esenţială pentru dezvoltarea lor socială şi educaţională; stimularea copiilor pentru a finaliza învăţământul obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar);
• furnizarea educaţiei de “A doua şansă” pentru persoanele care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu (corecţia abandonului şcolar). Programul are în plan instituţional a avut următoarele rezultate:
• 113 persoane au fost formate pe diferite teme legate de scopul programului ( educaţie incluzivă, educaţie remedială, metode active de învăţare, dezvoltare comunitară, curriculum, cultura şi istoria romilor);
• 55 persoane aparţinând minorităţii rome au fost înscrise în programul de învăţământ la distanţă pentru a deveni învăţători, educatoare sau profesori de limba Romani în comunităţile de romi;
• 74 persoane din comunităţile de romi ale proiectului au fost selectate să funcţioneze şi să fie formate ca mediatori şcolari;
• 1732 profesori din şcolile selectate în proiect au beneficiat de formare pe problemele specifice ale programului.
În cele 10 judeţe ale programului, în anul şcolar 2003-2004, s-a înregistrat o creştere a participării şcolare, în special a copiilor de etnie romă (o creştere a participării şcolare a copiilor romi din cele 74 de şcoli participante - inclusiv cei cuprinşi în programul “A doua şansă” - de 11,6%, faţă de anul precedent, în comparaţie cu o creştere a participării tuturor copiilor cuprinşi în aceste şcoli de 0,2%). Îmbunătăţirea participării este foarte evidentă la nivelul învăţământului preşcolar, unde, creşterii de 12,3% înregistrate în rândul tuturor preşcolarilor din unităţile de învăţământ cuprinse în program,îi corespunde o creştere de 28,2% înregistrată în rândul copiilor preşcolari de etnie romă, în aceleaşi unităţi de învăţământ.
Ministerului Educaţiei şi Cercetării are în prezent în implementare încă două programe Phare (PHARE 2003 şi Phare 2004-2006) destinate îmbunătăţirii accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate care continua măsurile programului din 2001 în toate judeţele din România.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
31
Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionaleÎn anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă au fost
încadrate în muncă 9079 persoane de etnie romă, iar în primele două luni ale anului 2005 au fost încadrate 1530 vizându-se, pentru tot anul 2005, încadrarea a 6845 persoane de etnie romă.
Principalele măsuri care au condus la încadrarea în muncă a romilor în anul 2004 au fost:
- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 4286 persoane;- încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice de
interes comunitar – 3819 persoane;- ocuparea forţei de muncă prin acordarea de alocaţii pentru şomerii care se
încadrează înainte de expirarea şomajului – 681 persoane.În anul 2004 s-a realizat cuprinderea în cursuri de formare profesională a
282 persoane de etnie romă, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în muncă. Programele de formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie romă au fost: lucrător în comerţ; zidar roşar tecuitor; lucrător în creşterea animalelor; asamblor articole din textile; operator confectioner industrial imbrăcăminte; dulgher; lucrator în cultura plantelor. În primele două luni ale anului 2005, 99 de persoane de etnie romă au fost cuprinse în cursurile de formare profesională.
Începând din anul 2003, ANOFM organizează bursa locurilor de muncă pentru romi. În anul 2004, la bursa locurilor de muncă organizată pentru persoanele de etnie romă au participat 9.845 persoane. În cadrul acestei burse, au fost oferite 11.304 de locuri de muncă pentru persoanele de etnie romă şi 268 locuri de muncă pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială. La bursă au participat 9.845 persoane de etnie romă, dintre care au fost încadrate direct 2.257 persoane de etnie romă. Pentru anul 2005 bursa locurilor de muncă pentru romi este prevăzută pentru data de 13 mai.
Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale ale romilorOrganizaţiile neguvernamentale reprezentative ale romilor∗∗ joacă un rol
cheie în elaborarea politicilor publice pentru romi. Ele sunt reprezentate în Comitetul Mixt şi sunt constant consultate de către autorităţi după principiul “Nimic pentru romi fără romi”. Astfel, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/ Oficiul pentru Problemele Romilor a organizat în luna aprilie 2004 reuniunea „Incluziunea Romilor:
**O listă a celor mai importante şi active ong-uri implicate în viaţa comunităţii rome din România, împreună cu datele lor de contact, se găseşte în index
32
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Obiectiv comun pentru un beneficiu comun” la care au participat reprezentanţi ai ONG-urilor romilor precum şi reprezentanţi ai unor instituţii publice din România: Parlamentul României, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Delegaţia Uniunii Europene la Bucureşti, reprezentanţi ai Ambasadelor, reprezentanţi ai OSCE/ODIHR. Scopul reuniunii a fost implicarea organizaţiilor romilor în vedereastabilirii unui parteneriat strategic viabil cu organismele internaţionale implicate în dezvoltarea socio-economică a romilor, precum şi consolidarea parteneriatului cu structurile guvernamentale. În perioada 5-7 noiembrie 2004, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a organizat întalnirea de lucru a Organizaţiilor Rome din Romania „Implicarea societăţii civile rome în politicile publice la nivel naţional şi internaţional”. Obiectivele principale ale reuniunii au fost: informarea participanţilor cu privire la stadiul de realizare a diferitelor iniţiative naţionale/ europene faţă de romi şi deschiderea unei prime etape de consultare a organizaţiilor romilor, în vederea coordonării activităţilor în perioada 2005-2007; comentarea de către organizaţiile prezente a Planului de Măsuri elaborat de care DRI/OPR pentru Deceniul de Incluziune a Romilor; constituirea Consiliul Organizaţiilor Rome din Romania (CORR), ca o reţea de organizaţii neguvernamentale rome ce au ca misiune comună promovarea intereselor comunităţilor de romi; nominalizarea reprezentaţilor romi în Comitetul Mixt de monitorizare a HG 430/2001 şi Comisiile Ministeriale pentru Romi. În data de 10 decembrie 2004, Agenţia Naţională pentru Romi împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea a organizat, la Palatul Parlamentului, întălnirea de lucru a organizaţiilor rome din România “Implicarea societăţii civile rome în politicile publice privind incluziunea socială şi respectarea drepturilor omului”. La această întâlnire s-a urmărit, în principal, consultarea ONG-urilor rome privind elaborarea documentelor programatice cu care România participă la „Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015, “, prezentarea Strategiei Agenţiei Naţionale pentru Romi în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, eficientizarea comunicării şi colaborării dintre societatea civilă roma şi Agenţia Naţională pentru Romi. Au fost invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome active în domeniul social,o serie de observatori, reprezentanţi ai organismelor internaţionale prezente în România (Delegaţia Uniunii Europene, Banca Mondială -România, UNICEF şi OSI Bucureşti), dar şi a instituţiilor publice relevante (MMSSF, CNCD, CASPIS, Preşedenţia României). În data de 9 februarie 2005, Agenţia Naţională pentru Romi în colaborare cu Banca Mondială-România a organizat lansarea
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
33
în România a programului „Deceniul de incluziune a romilor 2005- 2015” prilej cu care au avut loc consultări, cu toţi actori implicaţi, legate de priorităţile de acţiune şi finanţare în domeniile: educaţie, sănătate, locuire şi ocupare, în vederea îmbunătăţirii situaţiei comunităţii rome. Importanteprogrese s-au făcut în domeniul creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor externe prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară elaborate şi implementate (separat sau în parteneriat) de către organizaţiile neguvernamentale ale romilor şi instituţiile administraţiei publice locale cu sprijin financiar intern şi internaţional (aşa cum vom vedea în capitolul următor).
Programe şi proiecte pentru romi
Programe şi proiecte deja implementate- scurtă prezentare -În perioada 2000-2004 au fost bugetate şi implementate, la nivel naţional,
o serie de programe ce au avut ca scop general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale membrilor comunităţilor de romi. În sinteză, cele mai importante astfel de programe, având diferite surse de finanţare (Bugetul de stat, Comisia Europeană etc.) sunt:
- Programul PHARE 1998, RO9803.01, prin care a fost sprijinită elaborarea „Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor” şi prin care au fost finanţate 40 de proiecte pilot (selectate dintr-un număr de 334 de propuneri primite) după cum urmează: 11 din partea organizaţiilor neguvernamentale ale romilor, 12 din partea altor organizaţii neguvernamentale, 13 din partea Primăriilor şi 5 din partea altor instituţii publice;
- Programul PHARE 2000, RO0004.02.02, “Dezvoltarea societăţii civile 2000”, prin care au fost finanţate 36 de proiecte din 300 de cereri de finanţare depuse, acoperinddomeniile: administraţie publică şi dezvoltare comunitară, educaţie, sănătate, securitate socială, comunicare şi participare civică;
- Programul PHARE 2001, RO0104.02 , finanţat de Uniunea Europeană (7 milioane Euro) şi Guvernul României (co-finanţare în valoare de 1,33 milioane Euro), denumit “Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romi”, cu un buget total de 8,33 milioane Euro, program implementat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Programul a fost implementat în 10 judeţe, iar activităţile vor fi extinse la nivelul altor 15 judeţe prin Programul PHARE 2003, RO03005-3, denumit Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate, în valoare totală de 11,33 milioane Euro (din care 9 milioane Euro din partea Comisiei Europene, iar 2,33 milioane Euro prin co-finanţare naţională).
34
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
- Programul „Parteneriat pentru sprijinul romilor-2003”, finanţat de la bugetul de stat cu 1,6 milioane Euro (56,6 miliarde lei), suma reprezentând contribuţia României la programul PHARE 2002 RO 2002/000-586.01.02, intitulat „Sprijin pentru Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”. Prin contribuţia Guvernului României au fost finanţate un număr de27 proiecte ale autorităţilor publice locale în domeniile: locuire şi mică infrastructură, activităţi aducătoare de venit şi achiziţie de terenuri agricole în cadrul programului intitulat “Parteneriat pentru sprijinul romilor 2003”.
- Pe 6 septembrie 2004, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare-România a lansat primul centru pilot de sprijin social destinat comunitatăţii de romi din oraşul Mărăşesti, judeţul Vrancea. Proiectul a fost sprijinit de către Guvernul Suediei şi a fost implementat în parteneriat cu Guvernul României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor (actuala Agenţie Naţională pentru Romi), prefectura judeţului Vrancea, primăria oraşului Mărăşeşti şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie. Acest proiect pilot, în valoare decca. 100.000 USD, are ca scop principal îmbunătăţirea situaţiei socio-economice şi a stării de sănătate a romilor din localitate. Centrul furnizează servicii de consultanţă şi informare privind drepturile sociale; piaţa forţei de muncă şi facilitarea obţinerii unui loc de muncă; educaţie pentru sănătate şi consiliere în materie de planificare familială; instruire în domeniile: antreprenorial şi tehnologia informaţiei. Ideea fundamentală a acestui proiect este cooptarea membrilor etniei rome şi implicarea lor directă în rezolvarea propriilor probleme. Pe baza rezultatelor obţinute ca urmare a implementării acestui proiect integrat se va putea recurge la multiplicarea lui şi în alte comunităţi locale.
Programe şi proiecte aflate în derulare- Începând cu noiembrie 2003 Unitatea de Implementare PHARE din cadrul
Agenţiei Naţională pentru Romi implementează programul PHARE RO 2002/000-586.01.02, „Sprijin pentru Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor” în valoare de 7,6 milioane Euro (din care 1,6 milioane asigurate prin co-finanţare de către Guvernul României). Programul are două componente:
• o componentă de dezvoltare instituţională în valoare de 1,2 milioane euro care s-a concretizat prin organizarea şi desfăşurarea a numeroase cursuri legate de întărirea capacităţii locale, la care au participat principalii actori implicaţi în implementarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor (personalul ANR, experţi din cadrul Birourilor Judeţene pentru Romi, experţi locali romi din
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
35
cadrul primăriilor, reprezentanţi ai ONG-urilor rome, membrii ai Direcţiilor de Sănătate Publică etc.) şi a fost oferită consultanţă comunităţilor şi iniţiativelor ce au avut ca scop dezvoltarea de parteneriate pentru a se creşte capacitatea la nivel local de elaborare de proiecte destinate comunităţilor de romi;
• o componentă de investiţii (sub formă de granturi), lansată în luna mai 2004 ce a condus la selectarea şi finanţarea a 65 de proiecte din cele 531 de proiecte propuse (şi depuse la Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi ce deţine funcţia de administrator al acestor fonduri). La finalul procesului de evaluare şi în urma derulării vizitelor de pre-contractare, au fost selectate 65 de proiecte dintre care: 17 proiecte în valoare de 647.196 Euro în domeniul sanitar, 34 proiecte în valoare de 1.482.908 Euro în domeniul pregătirii profesionale şi al activităţilor generatoare de venit şi 14 proiecte în valoare de 2.189.834 Euro în domeniul infrastructurii şi locuinţelor sociale.
- Pe lângă acest program, Unitatea de implementare Phare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi împreună cu Unitatea de Implementare a Programelor Phare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au finalizat documentaţia pentru Programul Multianual PHARE 2004-2006, sectorul minorităţi, ce va viza promovarea de acţiuni în următoarele domenii de intervenţie din Strategie: administraţie şi dezvoltare comunitară, locuire, educaţie, sănătate, comunicare şi participare civică. Programul multianual prevede două priorităţi: prima urmăreşte „Întărirea capacităţii instituţionale şi construire de parteneriate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale Romilor şi aşi a imaginii acestora.” şi cea de-a doua vizează “Îmbunătăţira accesului la educaţie al comunităţilor dezavantajate”. Instituţiile responsabile pentru implementarea activităţilor prevăzute de fişa sectorială sunt Agenţia Naţională pentru Romi pentru Prioritatea 1, şi, respectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru Prioritatea 2. În cadrul acestui program, prin Prioritatea 1, sunt prevăzute activităţi specifice cum ar fi: întărirea capacităţii institutionale a structurilor responsabile de implementarea Strategiei, campanii de informare şi conştientizare în legătură cu problematica romilor, activităţi menite să ducă la creşterea accesului la serviciile publice şi pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă cum ar fi rezolvarea problemelor legate de lipsa actelor de identitate şi/sau de stare civilă şi finanţarea de proiecte în domeniile locuire, mică infrastructură, sănătate, pregătire vocaţională şi activităţi aducătoare de venit, pe baza principiilor dezvoltării comunitare şi prin promovarea activă aincluziunii sociale a romilor şi a familiilor lor. Prioritatea 2 reprezintă o continuare a Programelor
36
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Phare 2001 şi 2003, implementate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi destinate îmbunătăţirii accesului la educaţie a romilor.
- Programul „Activităţi deimplementare şi monitorizare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor – 2004”
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1514 / 07.10.2004, este responsabil de implementarea programului “Activităţi de monitorizare şi implementare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor”.În cadrul acestui program au fost depuse de către autorităţile locale în parteneriat cu ONG-urile de romi şi/sau grupurile de iniţiativă din comunităţile de romi 220 de proiecte. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a declarat eligibile un număr de 83 de proiecte. Dintre acestea, conform grilei de evaluare, au fost aprobate spre finanţare un număr de 18 proiecte. 1 proiect a fost abandonat şi sunt în curs de implementare 17 proiecte, descrise în continuare.1.„Reabilitare drum de acces în comunitatea romilor din comuna Sadu” proiect depus de către Primăria Sadu, jud. Sibiuobiectul proiectului: infrastructură, asfaltaredrumvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.698.000.000 leibeneficiari: 68 de familii de romi2.„Împreună vom reuşi – consolidarea parteneriatului între administraţia locală a oraşului Jimbolia şi comunitatea de romi. Introducerea gazului metan şi reabilitarea reţelei de apă la 40 de familii”proiect depus de către Primăria Municipiului Jimbolia, jud. Timişobiectul proiectului: infrastructură , gaz şi apă potabilăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.980.072.143 lei beneficiari: 40 de familii de romi3.„Reabilitare Şcoală Generală nr. 13 Craiova” proiect depus de către Primăria Municipiului Craiova, jud. Doljobiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.595.312.800 lei beneficiari: 560 de copii romi4.„Împietruirea străzilor din cartierul Modruzeni Mărăşeşti”proiect depus de către Primăria Oraşului Mărăşeşti, jud. Vranceaobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.605.000.000 lei
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
37
beneficiari: 1 800 de persoane de etnie romă
5.„Mai aproape de şcoală”proiect depus de către Primăria Frumuşiţa, jud. Galaţiobiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală veche de 100 de anivaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.982.288.816 leibeneficiari: 116 elevi de etnie romă6.„Şi ei merită condiţii mai bune de viaţă”proiect depus de către Primăria Oraşului Panciu, jud. Vranceaobiectul proiectului: infrastructură, canalizare şi apă potabilăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.900.000.000 leibeneficiari: 500 de persoane de etnie romă7.„Şansa”, proiect depus de către Primăria Sânpetru de Câmpie, jud. Mureşobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum şi amenajare cămin culturalvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.700.000.000 lei beneficiari: 500 de persoane de etnie romă8.„Lucrări de pietruire pe drumul comunal DC 163A, localitatea Teişoru, comuna Puşcaşi”proiect depus de către Primăria Puşcaşi, jud. Suceavaobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drumvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.791.884.400 leibeneficiari: 592 de persoane de etnie romă9.„ZooFarm – microfermă pentru creşterea animalelor” proiect depus de către Primăria Satulung, jud. Baia Mare;obiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.784.946.250 leibeneficiari: 50 de persoane de etnie romă10.„Crearea unor condiţii de viaţă decente comunităţii roma din Municipiul Dorohoi prin dezvoltarea infrastructurii şi accesului la utilităţi publice”proiect depus de către Primăria Municipiului Dorohoi, jud. Botoşaniobiectul proiectului: : infrastructură, racordare locuinţe sociale la utilităţivaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.982.554.000 leibeneficiari: 36 de familii de etnie romă
38
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
11.„Secţie de producţie – Împletituri nuiele”proiect depus de către Primăria Vatra Dornei, jud. Suceavaobiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.259.908.784 lei beneficiari: 32 de persoane de etnie romă12.„Crearea Secţiei de Fierărie – Tinichigerie Speranţa Viitor”proiect depus de către Primăria Bârlad, jud. Vasluiobiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.382.000.000 leibeneficiari: 24 de persoane calificate, 10 persoane angajate13.„Punct medical şi grădiniţă - comunitatea de romi Bora, Slobozia, jud.Ialomiţa”proiect depus de Primăria Slobozia, jud. Ialomiţaobiectul proiectului: infrastructurăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.977.000.000 leibeneficiari: 1512 de persoane de etnie romă14.„Utilaje pentru asociaţia agricolă a romilor din Cuza Vodă”proiect depus de către Primăria Cuza Vodă, jud. Constanţaobiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.772.926.150 leibeneficiari: 40 de persoane de etnie romă15. „Energie electrică – un deziderat al secolului XXI” proiect depus de către Primăria Jilava, jud. Ilfovobiectul proiectului: infrastructură, racordare la energie electricăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.600.000.000 leibeneficiari: 170 de familii de etnie romă16. „Lucrări de pietruire pe Drumul Comunal Romi, localitatea Bosanci, jud. Suceava”proiect depus de către Primăria Bosanci, jud. Suceavaobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drumvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.800.000.000 leibeneficiari: 240 de persoanede etnie romă17. „Renovare şcoli în comunităţile de romi ”proiect depus de către Primăria sector 2, Bucureştiobiectul proiectului: infrastructură, reabilitare scoală
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
39
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.907.343.012 leibeneficiari:320 de elevide etnie romă - Deceniul de Incluziune a Romilor
În anul 2003, la Conferinţa de la Budapesta intitulată: ”Romii într-o Europă în expansiune: provocări pentru viitor” şefii guvernelor din opt state din Europa Centrală şi de Est au convenit asupra demarării programului “Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015” iniţiat de Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă. Programul vizează reducerea decalajului de oportunităţi şi a celui legat de standardul de viaţă dintre populaţia roma şi cea majoritară şi şi-a desfăşurat fazele preparatorii pe întreg parcursul anului 2004. Deceniul a fost lansat oficial în România pe data de 9 februarie, la numai o săptămână de la lansarea lui internaţională de la Sofia. Planurile sale de acţiune vizează patru domenii sectoriale: sănătate, locuinţe, educaţie şi ocuparea forţei de muncă. România este unul dintre cele mai importante state implicate în acest program şi a reuşit să-şi elaboreze planurile de acţiune pe cele 4 domenii de intervenţie. Suma cu care vor fi finanţate activităţile şi programele Decadei pe cele 4 domenii de intervenţie este de 50 de milioane de dolari (ea va fi negociată sub forma unui împrumut oferit de către Banca Mondială, Guvernului României)
În paralel cu activităţile Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015, Institutul pentru o Societate Deschisă şi Banca Mondială au înfiinţat un Fond pentru Educaţia Romilor constituit din donaţiile publice şi private. Din acest fond vor fi acordate finanţări nerambursabile pentru programe guvernamentale şi neguvernamentale vizând educaţia, incluzând şi acţiuni specifice în cadrul Deceniului. În cazul României, o primă evaluare a nevoilor educaţionale ale populaţiei de etnie Roma a estimat valoarea financiară a acestora la circa 150 milioane de dolari necesari a fi utilizaţi în acest domeniu în următorii 10 ani (aproximativ 15 milioane de dolari anual).
Comitetul Internaţional de Coordonare al deceniului şi-a ţinut pe 15 aprilie a.c. la Budapesta, cea de-a cincea sesiune de lucrări. La aceste lucrări s-a stabilit ca, începînd cu data de 1 iulie a.c., România să se succeadă Ungariei în asigurarea Preşedinţiei şi a Secretariatului Internaţional al Deceniului ceea ce va însemna noi sarcini şi responsabilităţi pentru Guvernul României dar şi noi provocări şi oportunităţi în a soluţiona probleme comunităţii roma din ţara noastră
40
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
În loc de concluzii
Succesul implementării Strategiei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei romilor necesită noi angajamente şi o implicare fermă din partea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea capacităţii de absorbţie a finanţărilor oferite de către Uniunea Europeană (şi nu numai) în acest domeniu, în elaborarea şi implementarea unor politici viabile în domeniu, în strînsa colaborare cu reprezentanţii societăţii civile etc. Agenţia Naţională pentru Romi pune accentul pe aceleacţiuni şi programe prin care să dezvolte accesul la resursele infomaţionale şi financiare necesare dobândirii tehnicilor şi priceperii necesare elaborării de proiecte viabile pentru a fi finanţate şi, ulterior, implementate cu succes de către înşişi membrii acestor comunităţi. Este de preferat ca acesteproiecte să fie integrate, adică să vizeze multiplele probleme cu care se confruntă comunităţile locale de romi cu scopul de a contribui direct şi decisiv la îmbunătăţirea standardului de viaţă al membrilor acestor comunităţi.
Prin intermediul programelor şi proiectelor pentru romi implementate pentru a îmbunătăţi situaţia comunităţilor de romi din România se doreşte, pe de-o parte sensibilizarea autorităţilor publice şi implicarea lor mai activă în aceste proiecte şi programe de acăror implementare va beneficia, în final, întreaga comunitate, indiferent de etnia căreia îi aparţin membrii ei şi, pe de altă parte, implicarea activă a membrilor comunităţilor locale de-a lungul întregului ciclu prin care trece un proiect de la conştientizarea nevoilor şi simpla până la implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului. Pentru a reliza acest lucru este nevoie, în primul rând de o colaborare strânsă între autorităţile publice locale şi comunitate.
Agenţia Naţională pentru Romi se străduie să creeze cadrul propice dezvoltării unei astfel de colaborări pentru a se ajunge în situaţia în care comunitatea locală să înveţe singură să se ajute singură şi să se dezvolte conform principiilor dezvoltării comunitare, puse în practică în Uniunea Europeană, într-un climat de toleranţă, colaborare şi bună înţelegere între toţi membrii comunităţii, indiferent de etnia căreia îi aparţin aceştia.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
41
Anexe
42
Politici publice pentru romi în România 2000-2005∗ D
in
am
ica sărăciei în
fu
ncţie d
e etn
ie în
p
erioad
a 2000-20003 (%
)
T
he evolu
tion
of p
overty in
R
om
an
ia for d
ifferen
t eth
nic grou
ps w
ith
in
2000-2003 p
eriod
(%
)
2000
2001
2002
2003
Total
35.9
30.6
28.9
25.1
Ro
mân
ă
Ro
man
ian
34.7
29.6
28.0
24.4
Maghiară
Hungarian
31.2
23.9
22.6
14.9
Ro
mă
Ro
ma
83.0
81.8
78.8
76.8
altă etnie
Other
37.0
37.0
24.0
18.6
Su
rsa/S
ou
rce:C
AS
PIS
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
43
**L
ista
organ
izaţiilo
r n
on
gu
vern
am
en
tale rom
e active d
in
R
om
ân
ia
/
A
list of th
e m
ost im
portan
t an
d active R
om
a N
GO
s from
R
om
an
ia
Nr.
crt.
Organ
izaţie /(N
GO
)
Persoan
ă d
e con
tact,
Rep
rezen
tan
t/
Con
tact p
erson
Localitate şi
JU
DE
Ţ/
City&
C
OU
NT
Y
Telefon
/
Ph
on
e
nu
mb
er
Fax
E-m
ail, w
eb
1.
U
niu
nea D
em
ocrată a
Rom
ilor
Alb
a
Bum
bu V
iorel,
Bum
bu I
. G
ruia
Alba I
ulia,
AL
BA
0258-813.3
31
0744.7
80.3
65
0744.5
35.8
51
0258-813331
gruiabu
mbu
@y
ahoo.c
om
2.
A
socia
ţia
Com
un
itară p
en
tru
In
tegrarea S
ocia
lă a
Rom
ilor S
eb
eş
Stoica P
etru,
Sabău C
iprian
Sebeş,
AL
BA
0745.9
43.5
83
0721.2
47.3
63
0258-734.1
87
cipri_aka_bubu@
yahoo.c
om
ww
w.a
scir.r
o
3.
A
socia
ţia
Rom
Seb
eş
Pătru I
lie
Sebeş,
AL
BA
0258-734.3
23
0741.7
97.8
64
0258-734.3
23
4.
A
lian
ţa p
en
tru
Un
itatea
Rom
ilor, A
rad
Ciurar I
oan
Sântana,
AR
AD
0744.2
10.5
75
0745.8
15.6
56
5.
A
rd
eli
e P
ro M
uscel
Florin B
adiu,
Hurm
uz G
heorghe,
Mitu L
orena
Câm
pulung
Muscel,
AR
GE
Ş
0788.5
03.5
26
0745.6
38.6
02
0248-512.3
50
president@
muscel.r
o
6.
R
om
-S
tar B
acău
C.R
.E.D
.O. R
om
-S
tar
Cen
tru
l R
egio
nal
de E
du
caţie
şi
Drep
tu
ril
e O
mu
lui
"R
om
-
Star"
Bălan P
austin,
Bălan L
idia,
Stoica P
au
la
Bacău,
BA
CĂ
U
0234-578.7
15
0744.4
08.8
18
0234-578.7
15
credo_rom
star@
hotm
ail.c
om
ww
w.r
om
star.g
o.r
o
7.
A
socia
ţia
Rom
-F
orest
Carp
atin
a
Argint D
um
itru,
Argint D
ragoş
Balcan
i, sat
Fru
moasa,
BA
CĂ
U
0234-380.3
13
0721.0
73.9
62
0234-176.9
64
8.
A
socia
ţia
Rom
-M
eser
Iorga N
icolae,
Iorga C
orneliu
Bacău,
BA
CĂ
U
0234-141.2
30
0723.7
17.8
52
0721.0
73.9
62
0234-176.9
64
9.
F
un
daţia
Ru
ham
a
Tina D
arag
iu,
Marian D
aragiu
Oradea,
BIH
OR
0259.4
06.1
80
F
undaţia_ruham
a@
rdslink.r
o
10.
A
socia
ţia
Div
an
o R
om
an
o
Rudai V
asile,
Ferariu B
ilion
Botoşani,
BO
TO
ŞA
NI
0742.5
41.5
96
0743.9
95.8
56
0742.5
41.5
96
divanorom
ano@
yahoo.c
om
rudai_vasile@
yahoo.c
om
11.
A
socia
ţia
"G
ab
ran
to"
Ţipişcă R
adu,
Ţipişcă A
ntonica
Botoşani,
BO
TO
ŞA
NI
0744.8
14.9
87
0231-621.2
79
0231-612.2
26
tipiscaa@
yahoo.c
om
44
Politici publice pentru romi în România 2000-200512.
A
socia
ţia
Lin
gu
rarii
A
lexandrescu
Tatiana,
Ispiri I
onel
Cristeşti,
BO
TO
ŞA
NI
0740.5
71.1
47
0740.3
15.1
29
13.
A
socia
ţia
Ech
ipa L
ocală
Rom
a
Mihai G
rosu
Botoşani,
BO
TO
ŞA
NI
0742.2
72.1
14
14.
A
gen
ţia
de D
ezvolt
are
Com
un
itară “
In
ter-A
ctiv
ă”-
AD
CIA
- B
otoşan
i
Brăişteanu G
ică,
Bălan S
em
iram
ida
Botoşani,
BO
TO
ŞA
NI
0231-511.4
66
0745.5
25.9
19
0231-511.4
66
bsem
iram
ida@
yahoo.c
om
15.
A
socia
ţia
Pen
tru
Prom
ovarea
Şig
uran
ţei
în C
om
un
itate
AP
SC
Mano
lache M
elania,
Baban D
um
itru
Botoşani,
BO
TO
ŞA
NI
0231-583.2
30
0742.1
46.6
08
0744.3
10.6
93
16.
A
socia
ţia
Essen
ţia
l "
S"
Aionesa F
lorica,
Mano
lache A
drian
Botoşani,
BO
TO
ŞA
NI
0231-586.1
10
m
anolache_adrian@
yahoo.c
om
17.
A
socia
ţia
Min
orit
ăţiE
urop
en
e-
AM
E
Lucian G
heorghe,
Gabor T
ibor
Braşov,
BR
AŞ
OV
0740.9
80.0
64
0722.5
03.6
42
0741.3
78.7
45
lucian167@
yahoo.c
om
18.
C
om
un
itatea E
tn
iei
Rom
ilor
din
Rom
ân
ia
Dum
itru I
on B
id
iia,
Vasile D
an
iel,
Dam
iloiu I
on
Bucureşti
021-327.0
2.5
6
0766.7
54.5
51
021-327.0
2.5
6
19.
P
artid
a r
om
ilor –
Preşed
inte
Nicolae P
ăun
Bucureşti
021-313.8
5.4
0
20.
O
rgan
izaţia
Meseria
şil
or
Rom
i d
in R
om
ân
ia
Elena F
erariu
Bucureşti
0740.8
38.1
13
A
MR
R@
yahoo.c
om
21.
F
un
daţia
Ph
oen
ix
Merlea A
drian,
Ion I
onel
Bucureşti
021-346.3
6.5
0
0721.0
35.5
36
0744.3
41.8
20
P
hoenix_foundation@
k.r
o
22.
A
socia
ţia
Ed
itu
ril
or c
u P
rofil
Ped
agogic
şi
Cu
ltu
ral
Ion M
ihail,
Istrate C
laudiu
Bucureşti
021-223.4
1.5
3
021-223.4
1.5
4
0722.6
39.8
36
021-223.4
1.5
3
021-223.4
1.5
4
aep@
aep.r
o
mancontec@
xnet.r
o
23.
F
un
daţia
In
tern
atio
nală
Um
an
itară S
peran
ţa O
men
iei
Dim
a M
andalena
Bucureşti
021-634.4
0.9
5
0722.4
55.7
82
021-634.4
0.9
5
Sperantao
meniei@
yahoo.c
om
24.
A
socia
ţia
Cen
tru
l R
rom
ilor
“A
mare R
om
en
tza”
(fostă S
AT
RA
/A.S
.T.R
.A.)
Delia G
rigore,
Mihai N
eacşu
Bucureşti
021-312.9
8.8
1
0744.4
89.7
32
0744.5
60.6
94
021-312.9
8.8
1
deliagrigore@
yahoo.c
om
am
arero
mentza@
yahoo.c
om
25.
A
gen
ţia
de D
ezvolt
are
Com
un
itara ”
Îm
preu
nă”
Gelu D
um
inică,
Bucureşti
021-210.0
5.3
9
0721.4
61.0
07
021-211.3
4.2
9
021-210.0
5.3
9
gelu.d
um
inica@
rdsnet.r
o
im
preuna@
dnt.r
o
ww
w.a
gentiaim
preuna.r
o
26.
F
ed
eratia
For R
om
en
qu
e
Costel V
asile
Bucureşti
021-313.8
5.4
0
021-313.8
5.4
0
stgr21@
yahoo.c
om
27.
R
om
an
i C
ris
s
Costel B
ercuş
Bucureşti
021-231.4
1.4
4
0744.8
15.4
60
021-310.7
0.6
0
criss@
rom
anicriss.o
rg
ww
w.r
om
anicriss.o
rg
28.
A
socia
ţia
Ov
idiu
Rom
Ionescu C
ristinela
Bucureşti
021-211.6
5.7
5
021-211.6
5.7
5
cristinela@
ovid.r
o
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
45
29.
A
socia
ţia
Fem
eil
or R
om
e
Violeta D
um
itru
Bucureşti
0722.6
40.5
91
021-688.5
3.8
5
021-688.5
3.8
5
violeta.d
um
itru@
rdslink.r
o
office@
ro
maw
om
en.r
o
ww
w.r
om
aw
om
en.r
o
30.
O
rgan
izaţia
Proie
cte R
om
e
Etn
o-C
ult
urale
OP
RE
Anghel I
onuţ
Bucureşti
0745.6
99.9
72
opre2001@
hotm
ail.c
om
31.
F
ED
ER
- F
ed
eraţia
Etn
ică
pen
tru
Dezvolt
are E
con
om
ică
a R
om
ilor
Virgil B
iţu
Bucureşti
021-231.4
1.4
4
0723.3
94.7
45
0724.2
50.2
23
gily
100@
hotm
ail.c
om
32.
A
lian
ţa T
ineril
or S
tu
den
ţil
or
şi
Lic
en
ţia
ţil
or R
om
i
Elena S
tate
Bucureşti
021-241.6
3.1
1
0726.9
43.4
00
elenastate@
yahoo.c
om
33.
A
socia
ţia
Patron
ilor R
om
i d
in
Rom
ân
ia
Safta G
heorghe
Bucureşti
0724.9
24.9
24
021-336.5
0.9
0
021-629.5
1.2
6
34.
G
heorgh
e Z
am
fir
independent
Bucureşti
0722.7
56.5
69
35.
A
socia
ţia
Rom
ilor L
uciu
G
heorghe C
onstan
tin
Buzău,
BU
ZĂ
U
0238.5
39.5
02
36.
F
un
daţia
Grăd
ina E
den
ulu
i
Răducan N
icolae,
Apostol I
ulian
Buzău,
BU
ZĂ
U
0743.8
28.8
14
0742.8
20.8
87
0238-716.4
44
cipiraducan
@y
ahoo.c
om
37.
A
socia
ţia
Rom
ilor B
uzo
ien
i D
um
an V
inctu,
Sim
ion S
am
ir,
Lupu M
ihaela
Buzău,
BU
ZĂ
U
0721.9
83.0
85
0742.1
56.5
70
0740.5
05.6
80
0238/406.1
11
sim
ionsam
ir@
yahoo.c
om
mihaelalupu_2004@
yahoo.c
om
38.
A
socia
ţia
Rom
ilor d
in
dep
resiu
nea C
islă
u
Drezaliu N
icolae,
Drezaliu I
on
Cislău,
BU
ZĂ
U
0238-551.6
36
0742.6
08.9
11
39.
A
lian
ţa p
en
tru
Un
itatea
Rom
ilor A
nin
a
Său G
heorghe
Cojocariu I
on
Anina,
CA
RA
Ş-S
EV
ER
IN
0255-241028
0255-240115
40.
U
niu
nea D
em
ocratic
ă a
Rom
ilor ş
i L
ău
taril
or A
rm
en
iş
Ion T
eodor
Arm
en
iş,
CA
RA
Ş S
EV
ER
IN
0744.1
81639
41.
F
un
daţia
Soli
darit
atea 2
000
Stoica Ş
tefan
Călăraşi,
CĂ
LĂ
RA
ŞI
0242-311.2
70
0745.1
35.0
35
42.
A
socia
ţia
Sp
eran
ţa r
om
ilor
Maier N
icoleta
Olteniţa
CĂ
LĂ
RA
ŞI
0242-512.5
21
0723.5
18.1
68
43.
C
en
tru
l d
e R
esu
rse p
en
tru
Com
un
ităţil
e d
e R
om
i
Florin M
oisă
Cluj N
apoca,
CL
UJ
0264-420.4
74
0264-420.4
70
info@
rom
acenter.o
sf.r
o
ww
w.r
om
acenter.r
o
44.
F
un
daţia
Wassd
as
Otvos G
eza
Cluj N
apoca,
CL
UJ
0264-598.1
33
0722.3
97.6
87
0264-598.1
33
wassdas@
personal.r
o
45.
A
socia
ţia
pen
tru
Em
an
cip
area
Fem
eil
or R
om
e -
AF
ER
Ursu R
am
ona
Cluj N
apoca,
CL
UJ
0264-598.1
33
0744.6
85.5
89
0264-598.1
33
afer_asoc@
yahoo.c
om
46.
O
rgan
izaţia
Stu
den
ţil
or R
om
i
Rom
an
o S
un
o
Guga M
arian
Cluj N
apoca,
CL
UJ
0264-438.4
50
0741.6
03.9
50
0264-438.4
50
rom
anosuno@
clujnapoca.r
o
rom
ano_suno@
yahoo.c
om
46
Politici publice pentru romi în România 2000-200547.
O
rgan
izaţia
pen
tru
un
irea
rom
ilor d
in R
om
ân
ia
Dandoci C
osm
in
Cluj N
apoca
CL
UJ
0264-365.4
91
0740.4
36.9
51
0743.6
17.7
09
0264-365.4
91
48.
A
mare P
hrala
- F
raţii
Noştri
Doghi P
avel
Cluj N
apoca,
CL
UJ
0744.2
51.8
02
am
arephrala@
cluj.a
stral.r
o
49.
A
socia
ţia
Rom
-S
an
Iepure V
iorel
Cuzdrioara,
CL
UJ
0264-229.7
37
0745.7
99.2
35
50.
F
un
daţia
Ram
ses D
ej
Moldovan A
drian,
Moldovan G
elu,
Tacu F
lorin
Dej,
CL
UJ
0264-222.6
68
0723.1
25.2
80
0264-222.6
68
fundationram
ses@
hotm
ail.c
om
ww
w.r
am
ses.d
ej.r
o
51.
U
niu
nea L
iber D
em
ocrată a
Rom
ilor d
in R
om
ân
ia
Bogin N
icolae,
Marcoviciu S
orin A
lex
Turda,
CL
UJ
0744.9
69.5
44
52.
R
rom
-C
iace
Felicia B
olm
andir
Constanţa,
CO
NS
TA
NŢ
A
0724.8
71.7
57
0745.8
84.5
21
A
sociatiarrom
ciace@
personal.r
o
53.
U
niu
nea R
om
ilor
Anghel P
etru
Constanţa,
CO
NS
TA
NŢ
A
0745.9
21.0
16
54.
R
om
an
o E
uro-D
rom
Craio
va
Costache F
elix-E
manuel
Craiova,
DO
LJ
0741.5
49.6
01
felix_costache@
yahoo.c
om
ww
w.r
nrro
mi.r
o
55.
F
un
daţia
pen
tru
em
an
cip
area
şi
şcola
riz
area c
op
iilo
r r
om
i
Biră M
itrică,
Scripcaru V
irgil
Co
m. D
ioşti-
sat R
adom
ir,
DO
LJ
0251-458.7
00
56.
O
rgan
izaţia
Tin
eril
or R
om
i
din
ju
deţu
l G
ala
ţi
“Ilo
tern
o”
Făcăleţ V
ictor
Galaţi,
GA
LA
ŢI
0236-426.7
83
0740.3
37.6
26
0724.2
21.5
68
ilo_terno@
hotm
ail.c
om
Lw
iki2002@
yahoo.c
om
57.
D
um
inic
ă J
an
a
Independent
Galaţi,
GA
LA
ŢI
0236-325.5
48
58.
A
lian
ţa R
om
ilor d
in j
ud
eţu
l
Gala
ţi
Gotu V
iorica,
Dum
inică V
iorel
Galaţi,
GA
LA
ŢI
0236-411.4
49
0722.8
12.6
97
0236-415.7
51
Aliantarom
ilor@
yahoo.c
om
59.
Jek
y P
asavel
Sam
Zu
rale
,
Bâlt
en
i
Mihu F
ota A
lexandru,
Mihu F
ota J
ulieta
Zenovia
Bâlteni,
GO
RJ
0744.2
08.1
43
0741.3
98.2
49
60.
G
hi
Laso R
om
an
o
Ciulei M
arcel,
Ciulei D
aniela
Tîrgu J
iu,
GO
RJ
0253-238.1
61
0740.5
26.2
13
0744.8
66.5
85
0253-237.0
15
61.
U
niu
nea R
om
ilor C
reştin
ă d
in
Rom
ân
ia
Potarcă C
onstantin
Tîrgu J
iu,
GO
RJ
0253-210.6
73
0253-210.6
73
62.
F
un
daţia
Pen
tru
Tin
eret D
el
Văduva D
aniela
Târgu J
iu,
GO
RJ
0726.0
24.8
79
0722.8
88.7
57
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
47
63.
A
socia
ţia
Rom
ilor H
argh
ita
Ioni G
heza,
Sinka T
iberiu
Miercurea C
iuc,
HA
RG
HIT
A
0744.9
30.2
73
0266-372.5
80
enikoj2004@
yahoo.c
o.u
k
64.
A
socia
tia
O D
el
Am
en
tza
Bologa N
ico
lae
Hunedoara,
HU
NE
DO
AR
A
0724.8
48.4
93
0254.2
19.7
64
Bologadelam
entza@
yahoo.c
om
65.
A
socia
ţia
Dem
ocratic
ă a
Rom
ilor L
iberi
Toader B
urtea
Petroşani,
HU
NE
DO
AR
A
0722.9
21.1
74
toaderburtea@
yahoo.c
om
66.
A
socia
ţia
Rrom
ilor P
ak
iw
Băţălan C
ostică I
onel,
Savu C
onstantin
Deva,
HU
NE
DO
AR
A
0745.5
11.9
68
0254-215034
batalan@
isj.h
d.e
du.r
o
batalanionel@
yahoo.c
om
67.
P
ak
iv -
În
cred
ere a
rro
mil
or
Şerban R
elu,
Anghel M
arius N
icuşor
Vulcan,
HU
NE
DO
AR
A
0723-057783
pakiv_r@
yahoo.c
om
68.
A
lian
ţa p
en
tru
Un
itatea
Rom
ilor H
un
ed
oara
Moldovan D
uda,
Savu C
onstantin
Hunedoara,
HU
NE
DO
AR
A
0254-227.8
76
0254-624.4
21
0721.7
99.3
83
69.
A
socia
ţia
In
teretn
ică a
persoan
elo
r d
evaforiz
ate d
in
Rom
ân
ia
Iordache G
heorghe
Deva,
HU
NE
DO
AR
A
0254-218.9
78
70.
U
niu
nea D
em
ocrată C
ult
urală
a r
om
ilor V
ale
a J
iulu
i
Rad M
arcel
Petroşani,
HU
NE
DO
AR
A
0254-563.0
89
0722.3
34.9
85
71.
A
socia
ţia
Th
um
en
de V
ale
a
Jiu
lui
Petroşan
i
Vană S
orin
Petroşani,
HU
NE
DO
AR
A
0254-550.7
60
0721.6
87.6
61
0721.3
42.6
72
0254-550.9
77
vana_sorin@
yahoo.c
om
ww
w.t
um
ende.r
o
72.
F
un
daţia
“P
od
peste s
ufle
te”
Păun G
heorghe
Ialo
miţeanu
Slobozia,
IA
LO
MIŢ
A
0243-235.7
62
0721.5
43.8
35
0243-236.7
88
73.
A
socia
ţia
Mold
orrom
Stănescu C
olea
Co
muna C
iurea-
sat L
unca C
etăţu
ii,
IA
ŞI
0232-256.7
08
m
oldorrom
2003@
yahoo.c
om
74.
A
socia
ţia
pen
tru
fam
ilii
le
rom
e "
Ave M
aria
"
Bostan M
aria
Stolniceni P
răjescu,
IA
ŞI
0232-714.0
05
0232-714.0
05
75.
A
socia
ţia
Rrom
ilor U
rsari
Iaşi
Motaş E
lena
Iaşi,
IA
ŞI
0232-473.7
77
0742.9
06.4
77
zp@
fro
m.r
o
zeceprajin
i@
yahoo.c
om
76.
Ş
an
sa R
om
an
i R
om
an D
aniel S
tefan
Iaşi,
IA
ŞI
0788.5
77.9
25
0232-710.6
15
77.
A
socia
ţia
Stu
den
ţil
or ş
i
Tin
eril
or R
om
i - R
om
an
itin
Dinu I
on L
iviu I
ulian
Iaşi,
IA
ŞI
rom
anitin2001@
yahoo.c
om
78.
A
socia
ţia
rom
ilor c
ăld
ărari
“T
han
Rom
an
o” V
idra
Petre M
ihai
Co
muna V
idra-
sat S
inteşti,
IL
FO
V
0740.9
19.9
67
T
HA
NR
OM
AN
O@
yahoo.c
om
48
Politici publice pentru romi în România 2000-200579.
A
socia
ţia
Rom
ilor P
rie
ten
ia
Chereji R
adu
Co
muna S
atulung -
Sat H
ideaga,
78
MA
RA
MU
RE
Ş
0262-283.2
34
0740.6
06.7
59
0262.2
72.2
22
80.
A
socia
ţia
Rom
an
i D
un
aris
Ionescu D
aniel
Turnu S
everin,
ME
HE
DIN
ŢI
0252-319.1
63
0723.2
84.9
72
0724.6
90.6
80
0252-317.1
73
81.
A
socia
ţia
Pen
tic
osta
lă
Ap
ostoli
că a
Gab
oril
or d
in
Rom
ân
ia
Gabor P
ista
Crăciuneşti 2
3
MU
RE
Ş
0265-332.1
78
0744.9
26.5
16
82.
F
un
daţia
Carit
as C
asrom
Moca R
udolf
Tg M
ureş,
MU
RE
Ş
rudy
moca@
yahoo.c
om
83.
F
un
daţia
"Ion
Bu
dai
Dele
an
u"
Dem
eter Z
oltan
Târnăveni,
MU
RE
Ş
0265-446.6
66
0788.1
61360
0265-443.1
87
ionbudaideleanu@
tvas.r
o
84.
A
socia
ţia
Rrom
ii R
om
aşcan
i D
araban L
iviu
Ro
man,
NE
AM
Ţ
0233-743.5
83
0723.8
12.3
03
0233-743.5
83
rom
iirom
ascani@
yahoo.c
om
85.
A
socia
ţia
Rom
ii D
in B
ica
z
Păun M
ihai
Bicaz,
NE
AM
Ţ
0721.3
84.0
99
0234-254.1
11
0721.6
44.0
45
R
OM
IID
IN
BIC
AZ
@y
ahoo.c
om
86.
A
socia
ţia
OL
TR
OM
C
ristea-R
adu I
oana
Slatina,
OL
T
0249-411.1
26
0741.2
05.2
55
0249-411.1
26
oltro
m123@
yahoo.c
om
87.
A
socia
ţia
Frăţia
Rom
ilor d
in
Câm
pin
a
Caton M
usceleanu,
Lingurar G
avriş
Câm
pina,
PR
AH
OV
A
0723.4
09.9
93
0244-332.6
73
0244-232.6
36
civic_ong@
yahoo.c
om
em
irul@
k.r
o
88.
F
un
daţia
Tu
dor
Gheorghe T
udor
Mărg
inenii d
e J
os,
PR
AH
OV
A
0244-383197
0788345736
0244-383197
ghetudor@
hom
ail.c
om
,
fundatiatudor@
yahoo.c
om
89.
N
ou
a M
işcare a
Rom
ilor
pen
tru
Progres S
ocia
l şi
Drep
tu
ril
e O
mu
lui
Anghel G
heorghe
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0244-517110
0244-517110
90.
A
socia
ţia
Ap
ărării
Drep
tu
ril
or
Om
ulu
i d
in R
om
ân
ia
Gram
a C
ornel
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0244-542279
91.
U
niu
nea S
ocia
l-D
em
ocra
tă a
Rom
ilor d
in R
om
ân
ia
U.S
.D.R
.R.
Margh
iolescu
Ionel
Floreşti,
PR
AH
OV
A
0244-369903
92.
A
socia
tia
Pro M
ăd
ăli
na
"D
rep
tu
ril
e O
mu
lui"
Mihai P
aulina
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0244-564566
0741.9
69.5
11
93.
U
niu
nea I
ntercon
fesio
nală
si
Socia
lă a
Ţig
an
ilo
r d
in
Rom
an
ia
Gram
a G
heorghe
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0721642980
94.
A
socia
ţia
In
teretn
ică „
Pen
tru
Progres ş
i A
devar”
Radu F
lorian
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0743.6
66.2
99
0244-519668
aipa_rom
ania@
yahoo.c
om
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
49
95.
A
socia
ţia
In
teretn
ică
Drep
tu
ril
e O
mu
lui
„M
ihai
Vit
eazu
l”
Silvia I
oniţă
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0244-518.1
20
0745.8
52.0
34
0244-518.1
20
96.
A
socia
ţia
Tin
eril
or R
om
i d
in
Rom
ân
ia p
en
tru
Eu
rop
a
"T
ern
e R
om
"
Mihai V
asile
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0723-834832
97.
A
socia
ţia
"C
asa R
om
ilor d
in
Rom
ân
ia"
O k
her l
e
rom
en
goro a
nd
ar e
Rom
an
ia
Grigore M
ihai,
Savu L
oredana
Ploieşti,
PR
AH
OV
A
0244-581.8
52
0244-520.6
18
0744.3
26.8
31
savuloredana@
yahoo.c
om
98.
A
socia
ţia
Şan
se E
gale
V
aszi R
obert J
anos
Zalău,
SĂ
LA
J
0745.4
25.7
16
sanse_egale@
zalau.r
o
99.
A
socia
ţia
“S
an
se E
gale
pen
tru
Fem
ei
şi
Cop
ii”
Făitaş M
irela
Zalău,
SĂ
LA
J
0260-604.1
93
0260-604.1
93
100.
Asocia
ţia
Vasil
e V
oic
ule
scu
Pop L
eonida A
urel,
Pavel G
ina
Sibiu
SIB
IU
0269-229.0
95
0744.3
35.5
84
0269-229.2
80
101.
Asocia
ţia
Rom
ilor d
in
Mărgin
imea S
ibiu
lui
Duca P
etru
Mărg
in
im
ea
Sibiului,
SIB
IU
0269-214.8
22,
0722.2
75.1
72
0269-234.0
70
102.
Asocia
ţia
EC
OR
UR
AL
TU
R
Ru
scio
ri
Preda I
ulian
Rusciori,
SIB
IU
0269-215.7
56
0722.7
20.9
88
0269-215.7
56
iulian_com
p@
yahoo.c
om
103.
Cen
tru
l C
reştin
al
Rom
ilor
Lefter G
heorghe
Sibiu,
SIB
IU
0269-229.3
31
0746.6
87.9
62
0269-229.8
63
lefter_gheorghe@
yahoo.c
om
104.
Asocia
ţia
Ph
ico R
rom
an
o
Su
ceava
Ciurariu V
asile
Suceava,
SU
CE
AV
A
0740.2
07.6
09
105.
Asocia
ţia
Cu
ltu
rală
Gla
su
l
Rom
ilor T
ele
orm
an
Mielu L
ixandru,
Nicu M
itran
Alexandria,
TE
LE
OR
MA
N
0744.2
65.2
80
0247-317.3
50
gelu
feraru@
yahoo.c
om
106.
Asocia
ţia
Paru
dim
os
Pepenel V
alentin
Tim
işoara,
TIM
IŞ
0721.7
94.2
12
parudim
os@
yahoo.c
om
107.
Asocia
ţia
socia
l cu
ltu
rală
a
rom
ilor d
in B
an
at”
Mirescu I
oan
Tim
işoara,
TIM
IŞ
0256-220.0
46
0741.7
58.0
67
108.
Asocia
ţia
Fem
eil
or T
igăn
ci
Pen
tru
Cop
iii
Noştri
Letiţia M
ark
Tim
işoara,
TIM
IŞ
0256-208.9
29
0256-208.9
29
lm
ark@
mail.r
egionalnet.o
rg
109.
Asocia
ţia
Rrom
an
i M
ed
Help
,
Mu
rig
hio
l
Dr. P
oparăscu D
oina
Murighio
l,
TU
LC
EA
0744.8
88.0
24
doinapoparascu@
yahoo.c
om
110.
Asocia
ţia
rom
ilor
Tu
lcea”N
ep
tu
n”
Tudor V
aleriu
Tulcea,
TU
LC
EA
0240-533.6
94
50
Politici publice pentru romi în România 2000-2005111.
Asocia
tia
rom
ilor” E
gali
tate
de s
an
se”
Vasile D
um
itru
Tulcea,
TU
LC
EA
0740.2
55.1
32
0240.5
13.0
71
dum
itruvasile71@
yahoo.c
om
egalitatedesanse@
yahoo.c
om
112.
Asocia
ţia
rom
ilor c
u h
an
dic
ap
“L
un
a”
Tudor S
tefania
Tulcea,
TU
LC
EA
0740.9
66.4
73
0240-536.9
96
113.
Asocia
ţia
Fratern
itatea
Rom
anescu I
oan
Negreşti,
VA
SL
UI
0235-457.7
95
114.
Fu
nd
aţia
Cu
ltu
ra
lă
In
tern
aţio
nal
Um
an
istă
Taru I
lie
Vaslu
i,
VA
SL
UI
0235-311.1
47
115.
Asocia
ţia
"In
ima R
egin
ei"
Adriana T
unaru
Bârlad,
VA
SL
UI
0235-418.1
30
0235-411.9
05
inim
a_reginei@
yahoo.c
om
116.
Fu
nd
aţia
”S
prij
iniţ
i etn
ia
rom
ilor”
Argint M
ona
Focşani,
VR
AN
CE
A
0721.5
67.4
74
0721.4
94.6
95
NO
TĂ
: I
n p
rezenta l
ista a
u f
ost i
ncluse d
oar a
sociaţiile c
are a
u o
ferit,
la o
ra e
ditării p
rezentei l
ucrări, cel p
uţin u
n n
um
ăr d
e t
elefon
sau o
adresă d
e m
ail d
e c
on
tact v
alabile
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
51
52
Politici publice pentru romi în România 2000-2005