Acces Educatie Grupuri Dezavantajate

Politici publice pentru romi în România 2000-2005

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective

Lucrare editată cu sprijinul financiar al comisiei europene, prin programul comunitar de acţiune

pentru combaterea discriminarii (2001-2006)

Această lucrare a fost elaborată de către un colectiv redacţional, condus şi coordonat de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi,

domnul Ilie Dincă şi din care au mai făcut parte domnii Ştefan Iulian Harda şi Răzvan Ionuţ Macovei, consilieri de integrare europeană în

cadrul ANR.

Adresăm mulţumiri speciale: doamnei Rodica Precupeţu, şef serviciu Programe şi relaţii cu societatea civilă şi organisme internaţionale din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, domnişoarei Alina

Dodocioiu, expert în cadrul aceluiaşi serviciu, precum şi domnişoarei Claudia Lixandru.

Agenţia Naţională pentru RomiStrada Viitorului 14. sector 2, Bucureşti.Tel. +(4) 0 21 211.30.37Fax. +(4) 0 21 211.51.94E-mail: [email protected]: www.anr.gov.ro

CuprinsO scurtă introducere 5

Cadrul legislativ şi instituţional, progrese 7

A. Strategia României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor 7B. Agenţia Naţională pentru Romi 21

C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor 26 Progrese înregistrate în plan instituţional 26 Progrese înregistrate în domeniul educaţie 27 Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionale 31 Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor 31

Programe şi proiecte pentru romi 33Programe şi proiecte deja implementate 34Programe şi proiecte aflate în derulare 34

În loc de concluzii 40

Anexe 41

O scurtă introducere

Conform datelor statistice oficiale, populaţia de etnie Roma din România

număra, la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, 535.250 de persoane din care 325.000 de persoane (cca. 60%) locuiau în mediul rural. Studii independente au relevat, însă, cifre variind între 1 milion de persoane şi 2,5 milioane de persoane. Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană vorbesc de cifre cuprinse între 1,8 şi 2,5 milioane de persoane. Pe ansamblu, populaţia de etnie Roma constituie, din punct de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din România după cel format din membrii etniei maghiare.

Situaţia socio-economică a etniei Roma rămâne, încă, destul de dificilă. Populaţia romă se plasează la un nivel ridicat de pauperitate∗, riscul de sărăcie în cadrul acestei etnii fiind în 2003 de 3 ori mai ridicat faţă de riscul de sărăcie la nivel naţional. Comunităţile de romi sunt afectate de diverse probleme: niveluri înalte ale şomajului (28%, conform datelor oferite de Recensământ), venituri reduse, pregătire profesională şi educaţională scăzute (cu efecte vizibile în participarea pe piaţa forţei de muncă), condiţii de locuit improprii şi acces limitat la serviciile publice. Astfel, o bună parte dintre romi lucrează ca zilieri, neavând o sursă stabilă de venit. Un număr mare de romi (conform unor estimări cca. 50.000 de persoane) nu au acte de identitate, fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenţă socială, asigurări sociale, angajare legală într-un loc de muncă etc.. Această situaţie destul de grea este completată, în special în mediul rural, de lipsa proprietăţii asupra terenurilor agricole şi asupra locuinţelor.

Pe lângă aceste realităţi, membrii etniei Roma rămân (deşi mai rar ca în trecut) subiecţi ai unor forme de discriminare legate de accesul la serviciile publice şi la piaţa forţei de muncă. Aceste atitudini sunt alimentate de stereotipuri şi prejudecăţi înrădăcinate în mentalul colectiv.

Guvernul României a abordat situaţia minorităţii Roma prin elaborarea, şi aplicarea unor politici complete şi complexe care să uşureze integrarea socio-economică a acestei minorităţi, eliminarea practicilor discriminatorii cu care se confruntă membrii ei dar şi prezervarea identităţii culturale specifice romilor.

Politicile guvernului în acest domeniu, concentrate sub umbrela cadrului legislativ oferit de Strategia Guvernului României de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor (H.G. 430/2001) sunt elaborate la nivel central de către toate ministerele şi structurile

guvernamentale, sub coordonarea instituţiei special create în acest scop - Agenţia Naţională pentru Romi – şi implementate la nivel local printr-o vastă reţea de experţi (judeţeni şi locali), de mediatori (sanitari şi şcolari) şi de structuri (birouri) regionale (acestea din urmă vor fi înfiinţate în viitorul apropiat şi vor fi subordonate Agenţiei Naţionale pentru Romi), toate având ca scop ameliorarea situaţiei etniei Roma din România.


7

Cadrul legislativ şi instituţional1

A. STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI ROMILOR

I. Consideraţii generaleGuvernul României,Având în vedere dorinţa Guvernului României de a îmbunătăţi situaţia

minorităţilor naţionale în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi demonstrată prin aderarea voluntară la instrumente internaţionale ale Consiliului Europei, cum ar fi Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Rezoluţia ECRI Nr. 3, Recomandarea 1203 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Convenţia ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială precum şi alte documente internaţionale;

Luând în considerare prevederile programului de guvernare 2001-2004 cu privire la prevenirea discriminării şi la elaborarea unei strategii pentru îmbunătăţirea semnificativă a situaţiei romilor;

Reafirmând dreptul oricărei minorităţi, implicit cea a romilor, de a participa activ la elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice privitoare la această minoritate, cît şi faptul cã problematica minorităţilor trebuie consideratã în ansamblul societăţii româneşti;

Ţinând cont de faptul că romii au fost de-a lungul istoriei obiectul robiei şi discriminării, fenomene care au lăsat urme profunde în memoria colectivă peste tot în lume şi care au condus la marginalizarea romilor în societate;

Luând în considerare dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii români de etnie romă şi având în vedere dorinţa de a identifica soluţii optime pentru rezolvarea acestora, adoptă prezenta Strategie privind îmbunătăţirea situaţiei romilor.

1Din raţiuni de spaţiu, prezentăm doar “Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor” (H.G. 430/2001) ca şi document fundamental, însă, pentru cei interesaţi de întreg cadrul legislativ intern (încă în vigoare la data publicării prezentei broşuri) destinat protecţiei drepturilor minorităţilor recomandăm publicaţia Minorităţile naţionale din România. Aspecte legislative şi instituţionale, editată de către Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Bucureşti, 2004.

8


II Principii directoare

Guvernul României,

adoptă următoarele principii directoare pentru aplicarea Strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor:

1. Principiul consensualităţii – strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor este rezultatul unui efort comun al Guvernului şi al organizaţiilor reprezentative ale comunităţilor de romi. Aplicarea programelor şi proiectelor din planul de implementare a strategiei se va realiza în consultare cu reprezentanţii organizaţiilor de romi.

2. Principiul utilităţii sociale – strategia răspunde nevoilor specifice cu care se confruntă etnicii romi şi realizează acele cadre sociale prin care romii se pot integra funcţional în comunitate şi în societate.

3. Principiul diviziunii sectoriale – strategia este concepută şi aplicabilă pe domenii de responsabilitate sectorială.

4. Principiul descentralizării în execuţie – aplicarea strategiei se va realiza prin responsabilităţi specifice ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi prin atragerea organizaţiilor neguvernamentale în implementarea programelor locale desprinse din Planul de măsuri pentru aplicarea strategiei.

5. Principiul compatibilităţii legislative – prevederile strategiei sunt în consonanţă cu Constituţia şi legile României, precum şi cu legislaţia şi practica internaţională în domeniu.

6. Principiul diferenţierii identitare – strategia vizează edificarea unui sistem instituţional de dezvoltare comunitară, combatere a discriminării faţă de romi, promovare a educaţiei interculturale, crearea de elite din rândul romilor, în vederea resolidarizării sociale şi reconstrucţiei identitare.

7. Principiul egalităţii – protecţia cetăţenilor români de etnie romă nu trebuie să afecteze drepturile şi libertăţile celorlalţi cetăţeni români.


9

III. Scopul şi obiectivele generale ale strategiei

SCOP: Îmbunătăţirea situaţiei romilor din RomâniaOBIECTIVE:

1. Instituţionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern în problematica romilor şi responsabilizarea autorităţilor publice centrale şi locale în aplicarea măsurilor concrete de îmbunătăţirea a situaţiei cetăţenilor români de etnie romă.

2. Sprijinirea formării şi promovării unei elite intelectuale şi economice din rândul romilor care să funcţioneze ca facilitator al politicilor de integrare socială şi modernizare.

3. Eliminarea stereotipurilor, prejudecăţilor şi practicii anumitor funcţionari din instituţiile publice centrale şi locale care încurajează discriminarea cetăţenilor români de etnie romă faţă de ceilalţi cetăţeni.

4. Producerea unei schimbări pozitive în opinia publică în legătură cu etnia romilor, pe baza principiilor toleranţei şi solidarităţii sociale.

5. Stimularea participării etniei romilor la viaţa economică, socială, educaţională, culturală şi politică a societăţii, prin atragerea în programe sectoriale de asistenţă şi dezvoltare comunitară.

6. Prevenirea discriminării instituţionale şi sociale a cetăţenilor români de etnie romă în accesul acestora la serviciile oferite de societate.

7. Asigurarea condiţiilor pentru şanse egale ale etnicilor romi în vederea atingerii unui standard decent de viaţă.

IV. Grupuri ţintă

1. Cetăţenii români de etnie romă

2. Liderii politici

3. Conducerea instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale

4. Funcţionarii publici

10


5. Mass-media

6. Opinia publică

V. Durată: 10 ani (2001-2010), cu un plan de măsuri pe termen mediu de 4 ani (2001-2004)

VI. Domenii sectoriale:

A. Administraţie şi dezvoltare comunitară

B. Locuinţe

C. Securitate socială

D. Sănătate

E. Economic

F. Justiţie şi ordine publică

G. Protecţia copilului

H. Educaţie

I. Cultură şi culte

J. Comunicare şi participare civică

VII. Direcţii de acţiune:

A. Administraţie şi dezvoltare comunitară

1. Organizarea la nivel local / judeţean a unor grupuri de lucru mixte alcătuite din reprezentanţi aleşi ai comunităţii respective, ai structurilor descentralizate ale administraţiei centrale, ai organizaţiilor neguvernamentale ale romilor şi ai minorităţii romilor, în vederea evaluării principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicării programelor de sprijinire a acestora.


11

2. Crearea cadrului juridic prin care ministerele şi agenţiile centrale/locale, structurile descentralizate ale acestora să poată finanţa proiecte sau programe sectoriale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor.

3. Înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi includerea de reprezentanţi ai romilor în această structură.

4. Înfiinţarea de structuri de implementare a strategiei la nivelul ministerelor, prefecturilor şi primăriilor.

5. Iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni de formare privind combaterea discriminării, la nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.

6. Monitorizarea aplicării prevederilor OU 137 / 2000 şi sancţionarea funcţionarilor publici care au săvârşit acte de discriminare a cetăţenilor.

7. Condiţionarea recrutării şi promovării funcţionarilor publici în raport cu criteriului “nediscriminare” în raportarea cu celelalte persoane.

8. Dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative locale care afectează comunitatea de romi.

9. Implementarea unor programe de acţiune afirmativă a romilor în ceea ce priveşte angajarea în muncă în posturi din structurile administraţiei publice centrale şi locale.

B. Locuinţe

1. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi, a problemelor legate de aplicarea actelor normative privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate funciară, inclusiv prin promovarea unor iniţiative legislative în domeniu.

2. Conceperea şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi.

12


3. Dezvoltarea unor programe de finanţare guvernamentala sau în parteneriat, pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în comunităţile de romi (energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare).

4. Dezvoltarea programului de locuinţe sociale pentru familiile numeroase şi lipsite de mijloace de subzistenţă.

5. Implicarea directă a etnicilor romi în programele guvernamentale de construire şi reabilitare a locuinţelor.

C. Securitate socială

1. Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români de etnie romă la serviciile publice.

2. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de formare şi reconversie profesionala pentru romi.

3. Instruirea personalului din cadrul serviciilor de ocupare şi formare profesională, privind ocuparea pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând minorităţii romilor.

4. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor absolvenţi romi pentru angajare şi monitorizarea evoluţiei profesionale a tinerilor romi cu studii superioare.

5. Acordarea de subvenţii organizaţiilor neguvernamentale ale romilor care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

6. Sporirea facilităţilor fiscale pentru persoanele juridice – cei care angajează persoane din familiile cu mai mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă.

7. Creşterea cuantumului ajutoarelor sociale pentru familiile cu mai mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă.

D. Sănătate

1. Îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive şi curative prin instituţionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea şi implementarea unor programe specifice de profilaxie şi tratament.


13

2. Formarea de mediatori sanitari, asistenţi medicali şi medici, din cadrul comunităţilor de romi.

3. Identificarea soluţiilor pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de familie, medicaţie compensată etc.

4. Conceperea şi implementarea unor programe de informare sanitară, consultanţă medicală şi planning familial pentru femei, în comunităţile de romi, cu accent pe protecţia mamei şi copilului.

5. Campanii de vaccinare în comunităţile de romi prin comisii mixte formate din cadre medicale locale şi de la nivelul DSP (Compartimentul Epidemiologie Boli Transmisibile) şi reprezentanţi ai comunităţilor de romi.

6. Campanii de depistare TBC, infecţii HIV/SIDA, afecţiuni dermatologice, boli cu transmitere sexuală etc.

7. Efectuarea unor studii epidemiologie privind starea de sănătate.

8. Creşterea numărului de cadre medicale provenite din etnici romi, prin alocarea de locuri speciale pentru studenţii romi în învăţământul medical de stat.

E. Economic

1. Iniţierea şi derularea unor proiecte de formare sau reconversie profesională pentru romi.

2. Asigurarea de facilităţi pentru exercitarea şi revalorizarea unor meserii tradiţionale, care răspund nevoilor existente pe piaţă.

3. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de finanţare a unor activităţi generatoare de venit şi mici afaceri pentru familii şi comunităţi de romi, inclusiv pentru femeile rome.

4. Reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor.

14


5. Elaborarea unor programe destinate împroprietăririi şi stimulării activităţilor agricole pentru comunităţile de romi.

6. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a IMM-urilor aparţinând persoanelor provenite din rândul etniei romilor, prin sistemul de credite avantajoase.

7. Includerea comunităţilor defavorizate de romi în zonele considerate defavorizate şi conceperea şi implementarea unor programe de redresare a acestora.

8. Încurajarea proiectelor de creare a locurilor de muncă pentru femeile de etnie romă.

F. Justiţie şi ordine publică

1. Analiza şi evaluarea posibilelor efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale şi perfecţionarea cadrului juridic existent.

2. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice şi sociale, precum şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în acord cu normele şi obligaţiile internaţionale asumate de către România.

3. Soluţionarea cazurilor de apatrid ale romilor proveniţi din România.

4. Dezvoltarea, în colaborare cu organizaţiile de romi, a unor programe locale pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace de subzistenţă.

5. Derularea unor programe de informare a liderilor romi, conducerii instituţiilor publice şi a ONG pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de discriminare.

6. Identificarea, prevenirea şi rezolvarea operativă a stărilor conflictuale susceptibile a genera violenţă familială, comunitară sau interetnică.

7. Iniţierea unor programe de educaţie juridică şi prevenire a infracţionalităţii, în colaborare cu membrii etniei romilor.


15

8. Angajarea cetăţenilor de etnie romă în serviciile de ordine publică şi în forţele de poliţie şi jandarmerie.

G. Protecţia copilului

1. Asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor rome la programele de protecţie şi educaţie a copiilor.

2. Iniţierea unor programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii romi instituţionalizaţi precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi in dificultate.

3. Realizarea unui parteneriat între ONG-uri ale romilor şi structurile publice locale pentru protecţia copilului.

4. Angajarea de personal din rândul etniei romilor în instituţiile de ocrotire a minorilor în care numărul copiilor instituţionalizaţi provine preponderent din familii de romi.

5. Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii din familiile cu venituri scăzute şi asigurarea respectării drepturilor acestora.

6. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi.

7. Creşterea calităţii protecţiei copilului în unităţile de tip rezidenţial, inclusiv în cele destinate copilului cu deficienţe sau handicap, prin impunerea unor standarde minimale în organizarea şi funcţionarea acestor instituţii.

8. Promovarea alternativelor de tip familial pentru copii instituţionalizaţi.

9. Prevenirea abandonului, a abuzului si a neglijării copilului, precum şi a tuturor fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate.

10. Analizarea fenomenului “copiii străzii” şi formularea unor proiecte naţionale şi locale de intervenţie socială.

16


11. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului şi la problematica copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate.

H. Educaţie

1. Elaborarea unui program de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi.

2. Analiza posibilităţii de organizare a unor instituţii de învăţământ primar, secundar şi profesional pentru romi (arte şi meserii, învăţământ vocaţional, formare şi reconversie profesională, etc.).

3. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor şcolari şi de perfecţionare pentru cadrele didactice în domeniul educaţiei interculturale.

4. Introducerea temelor de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul comun al programei şcolare.

5. Introducerea în programele de pregătire ale specialiştilor în administraţie publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ a unor module didactice dedicate problemelor sociale şi economice ale romilor.

6. Conceperea şi implementarea unor programe de încurajare a participării părinţilor romi la procesele educaţionale din scoală şi din afara ei.

7. Adoptarea de măsuri legislative în sprijinul romilor, în scopul acordării de facilităţi în domeniul educaţiei pentru romi şi din perspectiva promovării romilor în posturi ale administraţiei şcolare (directori de scoli şi inspectori şcolari).

8. Acordarea în continuare de facilităţi şi de locuri subvenţionate speciale pentru tinerii romi care doresc să urmeze colegii universitare şi facultăţi.

9. Obligativitatea unităţilor şcolare şi a inspectoratelor şcolare judeţene să organizeze în permanenţă cursuri de recuperare şcolară pentru romi, prin toate formele de învăţământ aprobate, în raport de solicitările individuale şi ale organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate.


17

10. Atragerea tinerilor romi spre instituţiile de formare a funcţionarilor publici şi a personalului din instituţiile publice (facultăţi de asistenţă socială, administraţie publică, medicină, academii şi şcoli militare pentru formarea ofiţerilor şi subofiţerilor de poliţie, MapN, SRI etc.).

11. Stimularea accesului la educaţie prin asigurarea gratuit a unei mese pentru toţi elevii din ciclul primar şi secundar.

I. Cultură şi culte

1. Organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la piaţa modernă şi dezvoltarea unor reţele de desfacere.

2. Iniţierea unor proiecte culturale de reconstrucţie şi afirmare identitară a romilor.

3. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a elitelor politice, culturale şi artistice provenite din rândul romilor, în scopul revigorării şi afirmării identităţii etniei romilor.

4. Sprijinirea evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul şi cultura romani.

5. Sprijinirea realizării unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel naţional (emisiuni TV, posturi de radio, publicaţii).

6. Fondarea unui ansamblu artistic muzical precum şi a unui teatru al romilor, în care să fie reprezentate atât traduceri ale pieselor aparţinând culturii universale, cât şi creaţii în limba romani.

7. Înfiinţarea unui muzeu al culturii şi civilizaţiei romilor.

8. Finanţarea proiectelor de cercetare multiculturală.

9. Conceperea şi implementarea unor programe educaţionale interculturale pentru copii şi tineri.

10. Finanţarea unor premii anuale pentru creaţia artistică în domeniul culturii romilor.

18


J. Comunicare şi participare civică

1. Realizarea unui program naţional de informare publică şi combatere a prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice.

2. Iniţierea unui program de combatere a discriminării în mass-media.

3. Iniţierea unor programe de informare privind combaterea discriminării la angajarea în muncă.

4. Iniţierea unor programe naţionale de informare şi educare a etnicilor romi privind sănătatea, învăţământul, familia, protecţia copilului, accesul pe piaţa muncii, drepturile cetăţeneşti, protecţia socială etc.

5. Desfăşurarea de programe de informare şi educare civică a etnicilor romi.

6. Mediatizarea cazurilor de discriminare a romilor.

7. Încurajarea mass-media să prezinte starea şi nevoile romilor în domeniile: educaţie, asistenţă medico-sanitară, legalitate, cultură, habitat într-o manieră realistă şi lipsită de prejudecăţi.

8. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a dezvoltării societăţii civile a romilor, în scopul prevenirii şi combaterii discriminării etnicilor romi.

9. Organizarea şi dezvoltarea unor programe de informare şi educare interculturală a majorităţii, cu participarea etnicilor romi.

10. Participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice, cu impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor de romi.

11. Popularizarea exemplelor de succes în rezolvarea problemelor comunităţilor de romi.

12. Evaluarea şi mediatizarea periodică a stării sociale a comunităţilor de romi din România.


19

VIII. Structuri2

Pentru buna organizare şi coordonare a îndeplinirii Planului general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor se constituie următoarele structuri: 1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare; 2. comisiile ministeriale pentru romi; 3. birourile judeţene pentru romi; 4. experţi locali pentru problemele romilor.

1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare Comitetul mixt de implementare şi monitorizare răspunde de organizarea, planificarea, coordonarea şi controlul executării activităţilor prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi va fi format din secretarii de stat din ministerele responsabile pentru aplicarea strategiei şi din reprezentanţi ai organizaţiilor romilor. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare se va întruni trimestrial şi va analiza stadiul îndeplinirii activităţilor prevăzute în şedinţele lunare. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare va avea următoarea componenţă:

- preşedinte: secretarul de stat pentru relaţii interetnice (acum această funcţie este deţinută de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu rang de secretar de stat n.a.); - membri: secretari de stat, lideri (reprezentanţi) ai romilor; - secretar executiv: subsecretarul de stat pentru romi (funcţie abolită, subsecretarul de stat pentru romi şi coordonator al OPR devenind, între timp,

preşedinte al ANR şi, implicit, al Cmixt n.a.). Organul executiv al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare este Oficiul Naţional pentru Romi din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice (Rolul şi funcţia fostului ONR au fost preluate, iniţial de către Oficiul pentru Problemele Romilor şi, în ulterior, de către Agenţia Naţionale pentru Romi, ce asigură, totodată şi secretariatul tehnic al Cmixt n.a.).

2În paranteze am inserat modificările ulterioare aduse structurilor instituţionale de aplicare a Strategiei, ca efect şi cauză a implementării mai eficiente a acesteia (n.a)

20


2. Comisiile ministeriale pentru romi Comisiile ministeriale pentru romi se subordonează Comitetului mixt de implementare şi monitorizare şi răspund de organizarea, coordonarea, planificarea şi controlul îndeplinirii activităţilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cuprinse în sectorul de responsabilitate al ministerului de resort. Preşedintele Comisiei ministeriale pentru romi va fi reprezentat de secretarul de stat al ministerului, care este şi membru al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare. Comisia va mai cuprinde 4-5 membri (şefi de direcţii şi experţi) a căror responsabilitate este îndeplinirea sarcinilor care le revin din aplicarea Planului general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor în sectorul de activitate al ministerului (se fac eforturi ca în fiecare dintre aceste comisii să existe un reprezentant de etnie roma, provenit din mediul organizaţiilor neguvernamentale şi care să fie un specialist în respectivul sectorul vizat de comisie n.a.)

3. Birourile judeţene pentru romi Birourile judeţene pentru romi sunt structuri organizate la nivel judeţean în cadrul prefecturilor şi se subordonează Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul Ministerului Administraţiei Publice (iar, în prezent, şi Agenţiei Naţionale pentru Romi n.a.). Principalele responsabilităţi ale birourilor judeţene pentru romi sunt organizarea, planificarea şi coordonarea activităţilor desfăşurate la nivel judeţean pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Birourile judeţene pentru romi se subordonează Comitetului mixt de implementare şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. În componenţa birourilor judeţene pentru romi vor fi 3-4 experţi, dintre care unul va fi în mod obligatoriu membru al etniei romilor.

4. Experţii locali pentru romi Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi sunt responsabili pentru desfăşurarea pe plan local a acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Ei sesubordonează atât birourilor judeţene pentru romi, cât şi primarului. Experţii locali reprezintă principalii mediatori între autorităţile publice şi comunităţile de romi. La nivelul comunelor (acolo unde nu există un reprezentant de etnie roma, -expert local pentru romi- angajat în cadrul primăriei), funcţia de expert pentru romi este exercitată prin cumul de funcţii de către un funcţionar al primăriei.


21

În scopul conjugării eforturilor de îndeplinire a obiectivelor Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, în cadrul parteneriatului dintre administraţia publică şi societatea civilă va funcţiona o fundaţie de interes public pentru romi. Scopul acesteia va fi atragerea şi administrarea fondurilor extrabugetare, din ţară şi din străinătate, în vederea finanţării programelor şi proiectelor care vizează îndeplinirea obiectivelor Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. (Administrator al acestor fonduri a fost, până în prezent, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj Napoca n.a.) În vederea evaluării şi selecţionării proiectelor de implementare a prezentei strategii se va constitui Comisia de evaluare a proiectelor, formată din reprezentanţi ai administraţiei publice, lideri ai romilor şi reprezentanţi ai fundaţiei de interes public pentru romi. Înfiinţarea structurilor pentru implementarea şi monitorizarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor se va realiza în conformitate cu calendarul de activităţi prevăzut în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

B. Agenţia Naţională pentru Romi- Scurt istoric -

În iunie 2003, prin OUG 64/2003, Secretariatului General al Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor şi activităţile pentru romi de la fostul Minister al Informaţiilor Publice. În martie 2004, prinHotărârea Guvernului nr. 407/2004, privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 749/2003 şi OUG nr.11/2004, privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, structură din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, aflată în subordinea Primului Ministru şi sub coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele Romilor de la Secretariatul General al Guvernului, inclusiv Unitatea de Implementare a programului PHARE nr.RO/2002-586.01.02 „Sprijin pentru strategia de imbunatatire a situatiei romilor” şi personalul aferent. În ianuarie 2004, a fost aprobat Ordinul SGG nr.346/2004, privind modificarea componenţei Comitetului Mixt de implementare şi monitorizare a H.G. 430/2001, privind Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Conform acestui Ordin, preşedenţia CMixt era asigurată de Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, de asemenea au fost reconfirmaţi sau desemnaţi noii membri ai acestui comitet, inclusiv membrii organizaţiilor romilor din Romania.

22


În perioada noiembrie 2003-noiembrie 2004 au fost organizate şapte întâlniri ale CMixt care au avut ca obiectiv atât analiza stadiului îndeplinirii activităţilor specifice fiecărui minister de resort în cadrul strategiei cât şi discutarea unor noi intenţii de atragere de fonduri de la alte instituţii internaţionale în scopul atingerii obiectivelor din Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor. Trei dintre aceste întâlniri s-au desfăşurat sub formă de ateliere de lucru.Ca urmare a dorinţei guvernului de a relansa Strategia şi de a da un nou suflu în aplicarea Planului de măsuri prevăzute în ea şi ca urmare discuţiilor avute între reprezentanţii Cancelariei Primului Ministru şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome din România, în data de 07.10.2004, Guvernul României a aprobat, prinordonanţa de urgenţă numărul 78/2004, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, ca structură guvernamentală responsabila de problematica romilor. Aceasta ordonanţă de urgenţă a fost aprobată, ulterior, prin Legea numărul 7 din în 28 februarie 2005 votată de către Parlamentul României. Prin Hotărârea de guvern nr. 1703 din 14 octombrie 2004 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 984 din 26/10/2004 s-austabilit măsurile de organizare şi de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Romi.

- Scurtă prezentare -Agenţia Naţională pentru Romi este înfiinţată ca organ de specialitate al

administraţiei publice centrale si preia atribuţiile Oficiului pentru ProblemeleRomilor, care se desfiinţează, şi pe cele ale Unităţii de Implementare a programelor PHARE din cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Agenţia Naţională pentru Romi este coordonată de Ministrul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi se află în subordinea Guvernului.

Agenţia Naţionala pentru Romi elaborează politica şi strategia Guvernului în domeniulprotecţiei drepturilor minorităţii romilor.

Structura agenţiei

Structura Agenţiei Naţionale pentru romi se doreşte a fi una simplă, fiind conceputa cu scopul de a aborda cu succes dificilasi complexa problematică a romilor. Astfel, agenţia este coordonată de către ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi este condusă de către un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de către primul ministru. Preşedintele agenţiei deţine, pe lângă atribuţiile de conducere si de reprezentare, funcţia de preşedinte al Comitetului mixt de implementare


23

şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, constituit în baza Hotărârii Guvernului nr.430/2001, precum şi pe aceea de ordonator terţiar de credite.

Preşedintele agenţiei va fi ajutat de către un secretar general, precum şi de către un director. Structura centrală a agenţiei va fi completată de către 20 de specialişti repartizaţi pe 4 servicii: Serviciul relaţii internaţionale şi societate civilă, Serviciul comunicare şi colaborare teritorială,Serviciul de elaborare programe şi proiecte şi Serviciul economic, administrativ, resurse umane, juridic. De asemenea, structura centrală va fi completată de către un compartiment de Audit şi de către Unitatea de Implementare a programului Phare nr. RO/2002/000-586.01.02 “Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”.

Având in vedere principiile descentralizării administrative, agenţia va avea în subordine opt birouri regionale pentru romi, corespunzător regiunilor de dezvoltare în România: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Regiunea de Dezvoltare Vest, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de Dezvoltare Centru şi Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, în cadrul cărora vor activa câte patru specialişti.

Funcţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi: Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii

romilor, Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte următoarele funcţii: a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea politicilor sociale,

strategiilor şi programelor destinate minorităţii romilor; b) funcţia de administrare a fondurilor bugetarea pentru elaborarea programelor

de dezvoltare a comunităţii de romi; c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,

reprezentarea pe plan intern şi extern la toate evenimentele legate de domeniul specific de activitate;

d) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate.

Atribuţiile agenţiei:1. asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul protecţiei

drepturilor minorităţii romilor;

24


2. participă, împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor şi coordonează evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicarea programelor de sprijinire a acestora;

3. iniţiază şi desfăşoară acţiuni de formare privind combaterea discriminării la nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale şi locale;

4. promovează dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative locale care afectează comunitatea de romi;

5. elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe de reabilitare a locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi, programe cu finanţare guvernamentală sau în parteneriat pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în comunităţile de romi - energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare;

6. participă la elaborarea unor programe specifice de formare şi reconversie profesională pentru romi;

7. sprijină, în condiţiile legislaţiei în vigoare, tinerii romi în vederea angajării şi monitorizează evoluţia profesională a tinerilor romi cu studii superioare;

8. participă la elaborarea programelor privind sporirea facilităţilor fiscale pentru persoanele juridice care angajează persoane de etnie romă din familii cu mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă;

9. identifică soluţii pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate, înscrierea la medicul de familie, acordarea de medicamente compensate;

10. participă la elaborarea unor programe de informare sanitară, consultanţă medicală şi planning familial pentru femeile din comunităţile de romi, cu accent pe protecţia mamei şi a copilului;

11. promovează desfăşurarea campaniilor de depistare a TBC, infecţiilor HIV/SIDA, afecţiunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexuală;

12. iniţiază programe de asigurare de facilităţi pentru exercitarea şi revalorificarea unor meserii tradiţionale care corespund nevoilor existente pe piaţă;


25

13. participă la elaborarea de programe pentru reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor;

14. analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor actuale, acţionează pentru perfecţionarea cadrului juridic existent;

15. promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace de subzistenţă;

16. acţionează pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice şi sociale în rândul minorităţii romilor;

17. iniţiază programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii romi instituţionalizaţi, precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi în dificultate;

18. acţionează pentru asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor de etnie romă la programele de protecţie şi educaţie a copiilor;

19. participă la elaborarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi;

20. analizează fenomenul “copiii străzii” şi participă la formularea de proiecte naţionale şi locale de intervenţie socială;

21. participă la elaborarea programului de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi;

22. analizează posibilităţile de organizare a unor instituţii de învăţământ primar, secundar şi profesional pentru romi;

23. promovează organizarea de către unităţile şcolare şi inspectoratele şcolare judeţene a cursurilor de recuperare şcolară pentru romi, prin toate formele de învăţământ aprobate, în raport cu solicitările individuale şi ale organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate;

24. promovează organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la piaţa modernă şi prin dezvoltarea unor reţele de desfacere;

25. iniţiază proiecte culturale de reconstrucţie şi de afirmare a identităţii romilor;

26. elaborează programe de sprijinire a elitelor politice, culturale şi artistice provenite din rândul romilor, în scopul revigorării şi afirmării identităţii etniei romilor;

26


27. sprijină realizarea unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel naţional;

28. elaborează programe naţionale de informare publică şi combatere a prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice;

29. elaborează programe de combatere a discriminării în mass-media şi de informare privind combaterea discriminării la angajarea în muncă;

30. promovează participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice cu impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor

Agenţia Naţională pentru Romi va reprezenta, în viitor, un instrument şi, în acelaşi timp, o garanţie a unei corecte şi eficiente elaborări, implementări, monitorizări şi evaluări a politicilor şi programelor publice, destinate îmbunătăţirii situaţiei socio-economice a romilor din România.

C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor

Guvernul României a aprobat Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor în aprilie 2001 precum şi metodologia de implementare a acţiunilor şi măsurilor specifice acestei Strategii, cu un plan pe termen mediu (2001-2004). La început, elaborarea, implementarea şi aplicarea Strategieis-au realizat cu sprijinul Uniunii Europene, ca parte a programului PHARE 1998 RO9803.01.

În acest an urmează să fie aprobat Planul de Măsuri pentru perioada 2005-2007.Progrese înregistrate în plan instituţionalImplementarea strategiei se realizează prin două tipuri de structuri. La nivel central Agenţia Naţională pentru Romi, care a preluat rolul şi funcţiile fostului Oficiu pentru Problemele Romilor, deţine, aşa cum am văzut deja, funcţii legate de:

• elaborarea cadrului şi a regulamentelor necesare aplicării Startegiei;• management fondurilor interne şi internaţionale pentru Romi;• reprezentare;• autoritate centrală ce monitorizează şi evaluează politicile şi activităţile publice

destinate minorităţii Roma elaborate şi implementate de celelalte ministere şi structuri guvernamentale. Comitetul mixt interministerial de Implementare şi Monitorizare a Strategiei


27

(Cmixt) ce include reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor interesate în acest sector, asigură coerenţa strategiilor sectoriale şi furnizează sprijin pentru implementarea lor. Comisiile ministeriale pentru Romi stabilite la nivelul fiecărui minister implicat sunt responsabile de implementarea strategiilor sectoriale. La nivel local, Strategia este implementată de către serviciile descentralizate ale ministerelor (ex. Direcţiile judeţene de sănătate publică, Inspectoratele şcolare judeţene, Agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă etc.) precum şi de către instituţii şi structuri specifice şi special create în acest scop: birourile judeţene pentru romi (din cadrul prefecturilor) şi experţii locali romi (din cadrul primăriilor). Aceste structuri sunt responsabile cu identificarea problemelor cu care se confruntă comunităţile de romi la nivel local şi judeţean şi cu dezvoltarea şi implementarea planurilor de acţiune specifice. Spre exemplu, experţii locali pentru romi sunt responsabili cu identificarea, la nivel local, a problemelor şi a dificultăţilor cu care se confruntă comunităţile locale de romi; aceste probleme şi nevoi sunt transmise şi centralizate la biroul judeţean pentru romi unde se întocmesc rapoarte şi planuri de acţiune judeţene şi, ulterior, pe baza acestor planuri, Strategia este adaptată şi implementată flexibil, în funcţie de cerinţele şi aspectele specifice fiecărei zone/comunităţi.

Strategia pentru Îmbunătăţirea SituaţieiRomilor a prevăzut crearea posturilor de mediatori sanitari şi şcolari ca interfaţă între comunităţile de romi (inclusiv cele din mediul rural) şi sistemul sanitar, respectiv cel educaţional. S-au făcut progrese substanţiale în extinderea reţelei de mediatori sanitari: până la sfârşitul anului 2004, în 37 de direcţii judeţene de sănătate publică erau angajaţi cca. 200 de mediatori sanitari. Este necesară, însă, extinderea acestei reţele pe viitor, la nivelul întregii ţări, pentru a face faţă cerinţelor din acest sector (se estimează că numărul minim de mediatori sanitari de care este nevoie pentru a face faţă cerinţelor ar fi de peste 600 de astfel de specialişti care să acţioneze în comunităţile de romi). S-a înfiinţat şi dezvoltat, de asemenea, şi o reţea de mediatori şcolari prin intermediul programului PHARE 2001 “Accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi” ce cuprinde un număr de 70 mediatori în primele 10 judeţe-pilot incluse în program. Această reţea va fi extinsă şi restul judeţelor prin programele PHARE 2003 şi 2004-2006 aflate în derulare în prezent şi care se doresc a fi o continuare a celui menţionat anterior.

Progrese înregistrate în domeniul educaţieCa efect al degradării accentuate a condiţiilor de viaţă ale populaţiei în perioada

de tranziţie, se înregistrează o înrăutăţire a nivelului de şcolarizare a copiilor romi.

28


Conform studiului realizat de ICCV „Romii în România 2002”, 18% din copiii romi cu vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani nu au fost niciodată la şcoală, iar 12% au ieşit din sistem înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu. Mai mult de o treime din romi (38,6%) sunt analfabeţi funcţional.

Spre deosebire de etnia maghiară care a optat pentru şcoli separate, populaţia de etnie romă a refuzat categoric această formă de organizare a educaţiei. Problema este că populaţia romă locuieşte de regulă în cartiere mărginaşe şi/sau rău famate, iar şcolile amplasate în aceste zone, în careînvaţă şi copiii romi, au condiţii de învăţare inferioare. În aceste şcoli în care sunt preponderent elevi romi, rata repetenţiei atinge valoarea de 11,3%, fiind aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învăţământ. Datorită nivelului calitativ scăzut al şcolii, aproape 20% din elevii romi ajunşi în clasa a IV-a sunt analfabeţi funcţional.

România promovează principiul egalităţii de şanse în educaţie, indiferent de caracteristicile individuale – deficienţe mentale sau fizice, mediul socio-economic, limba maternă, originea etnică, zonă geografică etc. Sistemul legislativ românesc stipulează dreptul la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de naţionalitate, religie, gen etc., printr-o serie de reglementări generale, cuprinse atât în Constituţie şiîn Legea învăţământului, cât şi în alte reglementări destinate prevenirii şi combaterii discriminării.

Măsurile de reformă a educaţiei după 1990 au promovat o serie de schimbări în sistem, cu impact potenţial asupra reducerii abandonului şi neşcolarizării. Pornind de la importanţa educaţiei în depăşirea decalajelor social-economice ale populaţiei rome, problemele romilor sunt integrate şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar, în cadrul căreia îmbunătăţirea gradului de cuprindere a romilor în sistemele de educaţie formală şi asigurarea unei educaţii de calitate constituie obiective principale.

O serie de politici de ameliorare a participării şcolare la nivel general au fost însoţite de o serie de măsuri specifice, destinate populaţiei de etnie romă:

♦ alocarea de locuri speciale pentru candidaţii romi la admiterea în învăţământul liceal şi profesional (în anul şcolar 2003/2004 numărul locurilor acordate candidaţilor romi la admiterea în licee şi scoli profesionale a fost de 1918, iar în anul şcolar 2004/2005 numărul acestora a crescut la aproximativ 2500 – inventarierea este în curs, vezi www.edu.ro)

♦ promovarea tinerilor romi în facultăţi şi colegii universitare în scopul formării unei tinere intelectualităţi rome:


29

- acordarea unui număr sporit de locuri subvenţionate, special destinate candidaţilor romi, la învăţământul superior (în anul universitar 2003- 2004 au fost alocate 422 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea în învăţământul superior, iar gradul de ocupare a acestor locuri a fost de 67%; în anul universitar 2004/ 2005 au fost alocate 399 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea la studii în învăţământul universitar pentru ca în anul universitar 2005/ 2006 să fie alocate 398 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea la studii în învăţământul universitar);

- stimularea formării de personal didactic cunoscător al limbii romani;- înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a colegiilor

pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie romă;- desfăşurarea de cursuri de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor de

limbă romani destinate cadrelor didactice de etnie romă sau neromă, calificate şi necalificate;

- înfiinţarea secţiei de limbă şi literatură romani în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, începând cu anul universitar 1998/1999;

- organizarea de cursuri de învăţământ deschis la distanţă pentru institutori, cu direcţie de studii Limba romani

♦ stimularea studierii limbii romani prin măsuri speciale:- organizareastudiului limbii romani ca limbă maternă;- încurajarea şcolilor de a încadra cadre didactice calificate pentru

predarea limbii romani sau, în lipsa acestora, absolvenţi de liceu sau de cel puţin 10 clase, de etnie romă;

- organizarea primei şcoli cu predare în limba romani.♦ elaborarea de programe, manuale şi materiale auxiliare pentru limba

romani şi pentru istoria şi tradiţiile minorităţii romilor;♦ asigurarea, în fiecare inspectorat şcolar, a unei poziţii de inspector pentru

romi, care să monitorizeze participarea la educaţie a copiilor şi tinerilor romi Programul „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe

romi” derulat prin Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost destinat îmbunătăţirii accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, în special a celor de etnie romă, în vederea înlăturării excluziunii sociale şi a marginalizării şi a promovării drepturilor omului şi a egalităţii şanselor. Obiectivele programului au fost următoarele:

30


• creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea condiţiilor în învăţământul preşcolar, în vederea stimulării înscrierii timpurii într-o unitate şcolară a copiilor din medii defavorizate, inclusiv romi, ca o condiţie esenţială pentru dezvoltarea lor socială şi educaţională; stimularea copiilor pentru a finaliza învăţământul obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar);

• furnizarea educaţiei de “A doua şansă” pentru persoanele care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu (corecţia abandonului şcolar). Programul are în plan instituţional a avut următoarele rezultate:

• 113 persoane au fost formate pe diferite teme legate de scopul programului ( educaţie incluzivă, educaţie remedială, metode active de învăţare, dezvoltare comunitară, curriculum, cultura şi istoria romilor);

• 55 persoane aparţinând minorităţii rome au fost înscrise în programul de învăţământ la distanţă pentru a deveni învăţători, educatoare sau profesori de limba Romani în comunităţile de romi;

• 74 persoane din comunităţile de romi ale proiectului au fost selectate să funcţioneze şi să fie formate ca mediatori şcolari;

• 1732 profesori din şcolile selectate în proiect au beneficiat de formare pe problemele specifice ale programului.

În cele 10 judeţe ale programului, în anul şcolar 2003-2004, s-a înregistrat o creştere a participării şcolare, în special a copiilor de etnie romă (o creştere a participării şcolare a copiilor romi din cele 74 de şcoli participante - inclusiv cei cuprinşi în programul “A doua şansă” - de 11,6%, faţă de anul precedent, în comparaţie cu o creştere a participării tuturor copiilor cuprinşi în aceste şcoli de 0,2%). Îmbunătăţirea participării este foarte evidentă la nivelul învăţământului preşcolar, unde, creşterii de 12,3% înregistrate în rândul tuturor preşcolarilor din unităţile de învăţământ cuprinse în program,îi corespunde o creştere de 28,2% înregistrată în rândul copiilor preşcolari de etnie romă, în aceleaşi unităţi de învăţământ.

Ministerului Educaţiei şi Cercetării are în prezent în implementare încă două programe Phare (PHARE 2003 şi Phare 2004-2006) destinate îmbunătăţirii accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate care continua măsurile programului din 2001 în toate judeţele din România.


31

Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionaleÎn anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă au fost

încadrate în muncă 9079 persoane de etnie romă, iar în primele două luni ale anului 2005 au fost încadrate 1530 vizându-se, pentru tot anul 2005, încadrarea a 6845 persoane de etnie romă.

Principalele măsuri care au condus la încadrarea în muncă a romilor în anul 2004 au fost:

- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 4286 persoane;- încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice de

interes comunitar – 3819 persoane;- ocuparea forţei de muncă prin acordarea de alocaţii pentru şomerii care se

încadrează înainte de expirarea şomajului – 681 persoane.În anul 2004 s-a realizat cuprinderea în cursuri de formare profesională a

282 persoane de etnie romă, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în muncă. Programele de formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie romă au fost: lucrător în comerţ; zidar roşar tecuitor; lucrător în creşterea animalelor; asamblor articole din textile; operator confectioner industrial imbrăcăminte; dulgher; lucrator în cultura plantelor. În primele două luni ale anului 2005, 99 de persoane de etnie romă au fost cuprinse în cursurile de formare profesională.

Începând din anul 2003, ANOFM organizează bursa locurilor de muncă pentru romi. În anul 2004, la bursa locurilor de muncă organizată pentru persoanele de etnie romă au participat 9.845 persoane. În cadrul acestei burse, au fost oferite 11.304 de locuri de muncă pentru persoanele de etnie romă şi 268 locuri de muncă pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială. La bursă au participat 9.845 persoane de etnie romă, dintre care au fost încadrate direct 2.257 persoane de etnie romă. Pentru anul 2005 bursa locurilor de muncă pentru romi este prevăzută pentru data de 13 mai.

Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale ale romilorOrganizaţiile neguvernamentale reprezentative ale romilor∗∗ joacă un rol

cheie în elaborarea politicilor publice pentru romi. Ele sunt reprezentate în Comitetul Mixt şi sunt constant consultate de către autorităţi după principiul “Nimic pentru romi fără romi”. Astfel, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/ Oficiul pentru Problemele Romilor a organizat în luna aprilie 2004 reuniunea „Incluziunea Romilor:

**O listă a celor mai importante şi active ong-uri implicate în viaţa comunităţii rome din România, împreună cu datele lor de contact, se găseşte în index

32


Obiectiv comun pentru un beneficiu comun” la care au participat reprezentanţi ai ONG-urilor romilor precum şi reprezentanţi ai unor instituţii publice din România: Parlamentul României, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Delegaţia Uniunii Europene la Bucureşti, reprezentanţi ai Ambasadelor, reprezentanţi ai OSCE/ODIHR. Scopul reuniunii a fost implicarea organizaţiilor romilor în vedereastabilirii unui parteneriat strategic viabil cu organismele internaţionale implicate în dezvoltarea socio-economică a romilor, precum şi consolidarea parteneriatului cu structurile guvernamentale. În perioada 5-7 noiembrie 2004, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a organizat întalnirea de lucru a Organizaţiilor Rome din Romania „Implicarea societăţii civile rome în politicile publice la nivel naţional şi internaţional”. Obiectivele principale ale reuniunii au fost: informarea participanţilor cu privire la stadiul de realizare a diferitelor iniţiative naţionale/ europene faţă de romi şi deschiderea unei prime etape de consultare a organizaţiilor romilor, în vederea coordonării activităţilor în perioada 2005-2007; comentarea de către organizaţiile prezente a Planului de Măsuri elaborat de care DRI/OPR pentru Deceniul de Incluziune a Romilor; constituirea Consiliul Organizaţiilor Rome din Romania (CORR), ca o reţea de organizaţii neguvernamentale rome ce au ca misiune comună promovarea intereselor comunităţilor de romi; nominalizarea reprezentaţilor romi în Comitetul Mixt de monitorizare a HG 430/2001 şi Comisiile Ministeriale pentru Romi. În data de 10 decembrie 2004, Agenţia Naţională pentru Romi împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea a organizat, la Palatul Parlamentului, întălnirea de lucru a organizaţiilor rome din România “Implicarea societăţii civile rome în politicile publice privind incluziunea socială şi respectarea drepturilor omului”. La această întâlnire s-a urmărit, în principal, consultarea ONG-urilor rome privind elaborarea documentelor programatice cu care România participă la „Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015, “, prezentarea Strategiei Agenţiei Naţionale pentru Romi în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, eficientizarea comunicării şi colaborării dintre societatea civilă roma şi Agenţia Naţională pentru Romi. Au fost invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome active în domeniul social,o serie de observatori, reprezentanţi ai organismelor internaţionale prezente în România (Delegaţia Uniunii Europene, Banca Mondială -România, UNICEF şi OSI Bucureşti), dar şi a instituţiilor publice relevante (MMSSF, CNCD, CASPIS, Preşedenţia României). În data de 9 februarie 2005, Agenţia Naţională pentru Romi în colaborare cu Banca Mondială-România a organizat lansarea


33

în România a programului „Deceniul de incluziune a romilor 2005- 2015” prilej cu care au avut loc consultări, cu toţi actori implicaţi, legate de priorităţile de acţiune şi finanţare în domeniile: educaţie, sănătate, locuire şi ocupare, în vederea îmbunătăţirii situaţiei comunităţii rome. Importanteprogrese s-au făcut în domeniul creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor externe prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară elaborate şi implementate (separat sau în parteneriat) de către organizaţiile neguvernamentale ale romilor şi instituţiile administraţiei publice locale cu sprijin financiar intern şi internaţional (aşa cum vom vedea în capitolul următor).

Programe şi proiecte pentru romi

Programe şi proiecte deja implementate- scurtă prezentare -În perioada 2000-2004 au fost bugetate şi implementate, la nivel naţional,

o serie de programe ce au avut ca scop general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale membrilor comunităţilor de romi. În sinteză, cele mai importante astfel de programe, având diferite surse de finanţare (Bugetul de stat, Comisia Europeană etc.) sunt:

- Programul PHARE 1998, RO9803.01, prin care a fost sprijinită elaborarea „Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor” şi prin care au fost finanţate 40 de proiecte pilot (selectate dintr-un număr de 334 de propuneri primite) după cum urmează: 11 din partea organizaţiilor neguvernamentale ale romilor, 12 din partea altor organizaţii neguvernamentale, 13 din partea Primăriilor şi 5 din partea altor instituţii publice;

- Programul PHARE 2000, RO0004.02.02, “Dezvoltarea societăţii civile 2000”, prin care au fost finanţate 36 de proiecte din 300 de cereri de finanţare depuse, acoperinddomeniile: administraţie publică şi dezvoltare comunitară, educaţie, sănătate, securitate socială, comunicare şi participare civică;

- Programul PHARE 2001, RO0104.02 , finanţat de Uniunea Europeană (7 milioane Euro) şi Guvernul României (co-finanţare în valoare de 1,33 milioane Euro), denumit “Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romi”, cu un buget total de 8,33 milioane Euro, program implementat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Programul a fost implementat în 10 judeţe, iar activităţile vor fi extinse la nivelul altor 15 judeţe prin Programul PHARE 2003, RO03005-3, denumit Acces la educatie pentru grupurile dezavantajate, în valoare totală de 11,33 milioane Euro (din care 9 milioane Euro din partea Comisiei Europene, iar 2,33 milioane Euro prin co-finanţare naţională).

34


- Programul „Parteneriat pentru sprijinul romilor-2003”, finanţat de la bugetul de stat cu 1,6 milioane Euro (56,6 miliarde lei), suma reprezentând contribuţia României la programul PHARE 2002 RO 2002/000-586.01.02, intitulat „Sprijin pentru Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”. Prin contribuţia Guvernului României au fost finanţate un număr de27 proiecte ale autorităţilor publice locale în domeniile: locuire şi mică infrastructură, activităţi aducătoare de venit şi achiziţie de terenuri agricole în cadrul programului intitulat “Parteneriat pentru sprijinul romilor 2003”.

- Pe 6 septembrie 2004, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare-România a lansat primul centru pilot de sprijin social destinat comunitatăţii de romi din oraşul Mărăşesti, judeţul Vrancea. Proiectul a fost sprijinit de către Guvernul Suediei şi a fost implementat în parteneriat cu Guvernul României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor (actuala Agenţie Naţională pentru Romi), prefectura judeţului Vrancea, primăria oraşului Mărăşeşti şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie. Acest proiect pilot, în valoare decca. 100.000 USD, are ca scop principal îmbunătăţirea situaţiei socio-economice şi a stării de sănătate a romilor din localitate. Centrul furnizează servicii de consultanţă şi informare privind drepturile sociale; piaţa forţei de muncă şi facilitarea obţinerii unui loc de muncă; educaţie pentru sănătate şi consiliere în materie de planificare familială; instruire în domeniile: antreprenorial şi tehnologia informaţiei. Ideea fundamentală a acestui proiect este cooptarea membrilor etniei rome şi implicarea lor directă în rezolvarea propriilor probleme. Pe baza rezultatelor obţinute ca urmare a implementării acestui proiect integrat se va putea recurge la multiplicarea lui şi în alte comunităţi locale.

Programe şi proiecte aflate în derulare- Începând cu noiembrie 2003 Unitatea de Implementare PHARE din cadrul

Agenţiei Naţională pentru Romi implementează programul PHARE RO 2002/000-586.01.02, „Sprijin pentru Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor” în valoare de 7,6 milioane Euro (din care 1,6 milioane asigurate prin co-finanţare de către Guvernul României). Programul are două componente:

• o componentă de dezvoltare instituţională în valoare de 1,2 milioane euro care s-a concretizat prin organizarea şi desfăşurarea a numeroase cursuri legate de întărirea capacităţii locale, la care au participat principalii actori implicaţi în implementarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor (personalul ANR, experţi din cadrul Birourilor Judeţene pentru Romi, experţi locali romi din


35

cadrul primăriilor, reprezentanţi ai ONG-urilor rome, membrii ai Direcţiilor de Sănătate Publică etc.) şi a fost oferită consultanţă comunităţilor şi iniţiativelor ce au avut ca scop dezvoltarea de parteneriate pentru a se creşte capacitatea la nivel local de elaborare de proiecte destinate comunităţilor de romi;

• o componentă de investiţii (sub formă de granturi), lansată în luna mai 2004 ce a condus la selectarea şi finanţarea a 65 de proiecte din cele 531 de proiecte propuse (şi depuse la Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi ce deţine funcţia de administrator al acestor fonduri). La finalul procesului de evaluare şi în urma derulării vizitelor de pre-contractare, au fost selectate 65 de proiecte dintre care: 17 proiecte în valoare de 647.196 Euro în domeniul sanitar, 34 proiecte în valoare de 1.482.908 Euro în domeniul pregătirii profesionale şi al activităţilor generatoare de venit şi 14 proiecte în valoare de 2.189.834 Euro în domeniul infrastructurii şi locuinţelor sociale.

- Pe lângă acest program, Unitatea de implementare Phare din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Romi împreună cu Unitatea de Implementare a Programelor Phare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au finalizat documentaţia pentru Programul Multianual PHARE 2004-2006, sectorul minorităţi, ce va viza promovarea de acţiuni în următoarele domenii de intervenţie din Strategie: administraţie şi dezvoltare comunitară, locuire, educaţie, sănătate, comunicare şi participare civică. Programul multianual prevede două priorităţi: prima urmăreşte „Întărirea capacităţii instituţionale şi construire de parteneriate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale Romilor şi aşi a imaginii acestora.” şi cea de-a doua vizează “Îmbunătăţira accesului la educaţie al comunităţilor dezavantajate”. Instituţiile responsabile pentru implementarea activităţilor prevăzute de fişa sectorială sunt Agenţia Naţională pentru Romi pentru Prioritatea 1, şi, respectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru Prioritatea 2. În cadrul acestui program, prin Prioritatea 1, sunt prevăzute activităţi specifice cum ar fi: întărirea capacităţii institutionale a structurilor responsabile de implementarea Strategiei, campanii de informare şi conştientizare în legătură cu problematica romilor, activităţi menite să ducă la creşterea accesului la serviciile publice şi pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă cum ar fi rezolvarea problemelor legate de lipsa actelor de identitate şi/sau de stare civilă şi finanţarea de proiecte în domeniile locuire, mică infrastructură, sănătate, pregătire vocaţională şi activităţi aducătoare de venit, pe baza principiilor dezvoltării comunitare şi prin promovarea activă aincluziunii sociale a romilor şi a familiilor lor. Prioritatea 2 reprezintă o continuare a Programelor

36


Phare 2001 şi 2003, implementate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi destinate îmbunătăţirii accesului la educaţie a romilor.

- Programul „Activităţi deimplementare şi monitorizare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor – 2004”

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1514 / 07.10.2004, este responsabil de implementarea programului “Activităţi de monitorizare şi implementare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor”.În cadrul acestui program au fost depuse de către autorităţile locale în parteneriat cu ONG-urile de romi şi/sau grupurile de iniţiativă din comunităţile de romi 220 de proiecte. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a declarat eligibile un număr de 83 de proiecte. Dintre acestea, conform grilei de evaluare, au fost aprobate spre finanţare un număr de 18 proiecte. 1 proiect a fost abandonat şi sunt în curs de implementare 17 proiecte, descrise în continuare.1.„Reabilitare drum de acces în comunitatea romilor din comuna Sadu” proiect depus de către Primăria Sadu, jud. Sibiuobiectul proiectului: infrastructură, asfaltaredrumvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.698.000.000 leibeneficiari: 68 de familii de romi2.„Împreună vom reuşi – consolidarea parteneriatului între administraţia locală a oraşului Jimbolia şi comunitatea de romi. Introducerea gazului metan şi reabilitarea reţelei de apă la 40 de familii”proiect depus de către Primăria Municipiului Jimbolia, jud. Timişobiectul proiectului: infrastructură , gaz şi apă potabilăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.980.072.143 lei beneficiari: 40 de familii de romi3.„Reabilitare Şcoală Generală nr. 13 Craiova” proiect depus de către Primăria Municipiului Craiova, jud. Doljobiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.595.312.800 lei beneficiari: 560 de copii romi4.„Împietruirea străzilor din cartierul Modruzeni Mărăşeşti”proiect depus de către Primăria Oraşului Mărăşeşti, jud. Vranceaobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.605.000.000 lei


37

beneficiari: 1 800 de persoane de etnie romă

5.„Mai aproape de şcoală”proiect depus de către Primăria Frumuşiţa, jud. Galaţiobiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală veche de 100 de anivaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.982.288.816 leibeneficiari: 116 elevi de etnie romă6.„Şi ei merită condiţii mai bune de viaţă”proiect depus de către Primăria Oraşului Panciu, jud. Vranceaobiectul proiectului: infrastructură, canalizare şi apă potabilăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.900.000.000 leibeneficiari: 500 de persoane de etnie romă7.„Şansa”, proiect depus de către Primăria Sânpetru de Câmpie, jud. Mureşobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum şi amenajare cămin culturalvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.700.000.000 lei beneficiari: 500 de persoane de etnie romă8.„Lucrări de pietruire pe drumul comunal DC 163A, localitatea Teişoru, comuna Puşcaşi”proiect depus de către Primăria Puşcaşi, jud. Suceavaobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drumvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.791.884.400 leibeneficiari: 592 de persoane de etnie romă9.„ZooFarm – microfermă pentru creşterea animalelor” proiect depus de către Primăria Satulung, jud. Baia Mare;obiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.784.946.250 leibeneficiari: 50 de persoane de etnie romă10.„Crearea unor condiţii de viaţă decente comunităţii roma din Municipiul Dorohoi prin dezvoltarea infrastructurii şi accesului la utilităţi publice”proiect depus de către Primăria Municipiului Dorohoi, jud. Botoşaniobiectul proiectului: : infrastructură, racordare locuinţe sociale la utilităţivaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.982.554.000 leibeneficiari: 36 de familii de etnie romă

38


11.„Secţie de producţie – Împletituri nuiele”proiect depus de către Primăria Vatra Dornei, jud. Suceavaobiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.259.908.784 lei beneficiari: 32 de persoane de etnie romă12.„Crearea Secţiei de Fierărie – Tinichigerie Speranţa Viitor”proiect depus de către Primăria Bârlad, jud. Vasluiobiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.382.000.000 leibeneficiari: 24 de persoane calificate, 10 persoane angajate13.„Punct medical şi grădiniţă - comunitatea de romi Bora, Slobozia, jud.Ialomiţa”proiect depus de Primăria Slobozia, jud. Ialomiţaobiectul proiectului: infrastructurăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.977.000.000 leibeneficiari: 1512 de persoane de etnie romă14.„Utilaje pentru asociaţia agricolă a romilor din Cuza Vodă”proiect depus de către Primăria Cuza Vodă, jud. Constanţaobiectul proiectului: activitate generatoare de venitvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.772.926.150 leibeneficiari: 40 de persoane de etnie romă15. „Energie electrică – un deziderat al secolului XXI” proiect depus de către Primăria Jilava, jud. Ilfovobiectul proiectului: infrastructură, racordare la energie electricăvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.600.000.000 leibeneficiari: 170 de familii de etnie romă16. „Lucrări de pietruire pe Drumul Comunal Romi, localitatea Bosanci, jud. Suceava”proiect depus de către Primăria Bosanci, jud. Suceavaobiectul proiectului: infrastructură, pietruire drumvaloarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.800.000.000 leibeneficiari: 240 de persoanede etnie romă17. „Renovare şcoli în comunităţile de romi ”proiect depus de către Primăria sector 2, Bucureştiobiectul proiectului: infrastructură, reabilitare scoală


39

valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.907.343.012 leibeneficiari:320 de elevide etnie romă - Deceniul de Incluziune a Romilor

În anul 2003, la Conferinţa de la Budapesta intitulată: ”Romii într-o Europă în expansiune: provocări pentru viitor” şefii guvernelor din opt state din Europa Centrală şi de Est au convenit asupra demarării programului “Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015” iniţiat de Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă. Programul vizează reducerea decalajului de oportunităţi şi a celui legat de standardul de viaţă dintre populaţia roma şi cea majoritară şi şi-a desfăşurat fazele preparatorii pe întreg parcursul anului 2004. Deceniul a fost lansat oficial în România pe data de 9 februarie, la numai o săptămână de la lansarea lui internaţională de la Sofia. Planurile sale de acţiune vizează patru domenii sectoriale: sănătate, locuinţe, educaţie şi ocuparea forţei de muncă. România este unul dintre cele mai importante state implicate în acest program şi a reuşit să-şi elaboreze planurile de acţiune pe cele 4 domenii de intervenţie. Suma cu care vor fi finanţate activităţile şi programele Decadei pe cele 4 domenii de intervenţie este de 50 de milioane de dolari (ea va fi negociată sub forma unui împrumut oferit de către Banca Mondială, Guvernului României)

În paralel cu activităţile Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015, Institutul pentru o Societate Deschisă şi Banca Mondială au înfiinţat un Fond pentru Educaţia Romilor constituit din donaţiile publice şi private. Din acest fond vor fi acordate finanţări nerambursabile pentru programe guvernamentale şi neguvernamentale vizând educaţia, incluzând şi acţiuni specifice în cadrul Deceniului. În cazul României, o primă evaluare a nevoilor educaţionale ale populaţiei de etnie Roma a estimat valoarea financiară a acestora la circa 150 milioane de dolari necesari a fi utilizaţi în acest domeniu în următorii 10 ani (aproximativ 15 milioane de dolari anual).

Comitetul Internaţional de Coordonare al deceniului şi-a ţinut pe 15 aprilie a.c. la Budapesta, cea de-a cincea sesiune de lucrări. La aceste lucrări s-a stabilit ca, începînd cu data de 1 iulie a.c., România să se succeadă Ungariei în asigurarea Preşedinţiei şi a Secretariatului Internaţional al Deceniului ceea ce va însemna noi sarcini şi responsabilităţi pentru Guvernul României dar şi noi provocări şi oportunităţi în a soluţiona probleme comunităţii roma din ţara noastră

40


În loc de concluzii

Succesul implementării Strategiei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei romilor necesită noi angajamente şi o implicare fermă din partea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea capacităţii de absorbţie a finanţărilor oferite de către Uniunea Europeană (şi nu numai) în acest domeniu, în elaborarea şi implementarea unor politici viabile în domeniu, în strînsa colaborare cu reprezentanţii societăţii civile etc. Agenţia Naţională pentru Romi pune accentul pe aceleacţiuni şi programe prin care să dezvolte accesul la resursele infomaţionale şi financiare necesare dobândirii tehnicilor şi priceperii necesare elaborării de proiecte viabile pentru a fi finanţate şi, ulterior, implementate cu succes de către înşişi membrii acestor comunităţi. Este de preferat ca acesteproiecte să fie integrate, adică să vizeze multiplele probleme cu care se confruntă comunităţile locale de romi cu scopul de a contribui direct şi decisiv la îmbunătăţirea standardului de viaţă al membrilor acestor comunităţi.

Prin intermediul programelor şi proiectelor pentru romi implementate pentru a îmbunătăţi situaţia comunităţilor de romi din România se doreşte, pe de-o parte sensibilizarea autorităţilor publice şi implicarea lor mai activă în aceste proiecte şi programe de acăror implementare va beneficia, în final, întreaga comunitate, indiferent de etnia căreia îi aparţin membrii ei şi, pe de altă parte, implicarea activă a membrilor comunităţilor locale de-a lungul întregului ciclu prin care trece un proiect de la conştientizarea nevoilor şi simpla până la implementarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului. Pentru a reliza acest lucru este nevoie, în primul rând de o colaborare strânsă între autorităţile publice locale şi comunitate.

Agenţia Naţională pentru Romi se străduie să creeze cadrul propice dezvoltării unei astfel de colaborări pentru a se ajunge în situaţia în care comunitatea locală să înveţe singură să se ajute singură şi să se dezvolte conform principiilor dezvoltării comunitare, puse în practică în Uniunea Europeană, într-un climat de toleranţă, colaborare şi bună înţelegere între toţi membrii comunităţii, indiferent de etnia căreia îi aparţin aceştia.


41

Anexe

42

Politici publice pentru romi în România 2000-2005∗ D

in

am

ica sărăciei în

fu

ncţie d

e etn

ie în

p

erioad

a 2000-20003 (%

)

T

he evolu

tion

of p

overty in

R

om

an

ia for d

ifferen

t eth

nic grou

ps w

ith

in

2000-2003 p

eriod

(%

)

2000

2001

2002

2003

Total

35.9

30.6

28.9

25.1

Ro

mân

ă

Ro

man

ian

34.7

29.6

28.0

24.4

Maghiară

Hungarian

31.2

23.9

22.6

14.9

Ro

mă

Ro

ma

83.0

81.8

78.8

76.8

altă etnie

Other

37.0

37.0

24.0

18.6

Su

rsa/S

ou

rce:C

AS

PIS


43

**L

ista

organ

izaţiilo

r n

on

gu

vern

am

en

tale rom

e active d

in

R

om

ân

ia

/

A

list of th

e m

ost im

portan

t an

d active R

om

a N

GO

s from

R

om

an

ia

Nr.

crt.

Organ

izaţie /(N

GO

)

Persoan

ă d

e con

tact,

Rep

rezen

tan

t/

Con

tact p

erson

Localitate şi

JU

DE

Ţ/

City&

C

OU

NT

Y

Telefon

/

Ph

on

e

nu

mb

er

Fax

E-m

ail, w

eb

1.

U

niu

nea D

em

ocrată a

Rom

ilor

Alb

a

Bum

bu V

iorel,

Bum

bu I

. G

ruia

Alba I

ulia,

AL

BA

0258-813.3

31

0744.7

80.3

65

0744.5

35.8

51

0258-813331

gruiabu

mbu

@y

ahoo.c

om

2.

A

socia

ţia

Com

un

itară p

en

tru

In

tegrarea S

ocia

lă a

Rom

ilor S

eb

eş

Stoica P

etru,

Sabău C

iprian

Sebeş,

AL

BA

0745.9

43.5

83

0721.2

47.3

63

0258-734.1

87

cipri_aka_bubu@

yahoo.c

om

ww

w.a

scir.r

o

3.

A

socia

ţia

Rom

Seb

eş

Pătru I

lie

Sebeş,

AL

BA

0258-734.3

23

0741.7

97.8

64

0258-734.3

23

4.

A

lian

ţa p

en

tru

Un

itatea

Rom

ilor, A

rad

Ciurar I

oan

Sântana,

AR

AD

0744.2

10.5

75

0745.8

15.6

56

5.

A

rd

eli

e P

ro M

uscel

Florin B

adiu,

Hurm

uz G

heorghe,

Mitu L

orena

Câm

pulung

Muscel,

AR

GE

Ş

0788.5

03.5

26

0745.6

38.6

02

0248-512.3

50

president@

muscel.r

o

6.

R

om

-S

tar B

acău

C.R

.E.D

.O. R

om

-S

tar

Cen

tru

l R

egio

nal

de E

du

caţie

şi

Drep

tu

ril

e O

mu

lui

"R

om

-

Star"

Bălan P

austin,

Bălan L

idia,

Stoica P

au

la

Bacău,

BA

CĂ

U

0234-578.7

15

0744.4

08.8

18

0234-578.7

15

credo_rom

star@

hotm

ail.c

om

ww

w.r

om

star.g

o.r

o

7.

A

socia

ţia

Rom

-F

orest

Carp

atin

a

Argint D

um

itru,

Argint D

ragoş

Balcan

i, sat

Fru

moasa,

BA

CĂ

U

0234-380.3

13

0721.0

73.9

62

0234-176.9

64

8.

A

socia

ţia

Rom

-M

eser

Iorga N

icolae,

Iorga C

orneliu

Bacău,

BA

CĂ

U

0234-141.2

30

0723.7

17.8

52

0721.0

73.9

62

0234-176.9

64

9.

F

un

daţia

Ru

ham

a

Tina D

arag

iu,

Marian D

aragiu

Oradea,

BIH

OR

0259.4

06.1

80

F

undaţia_ruham

a@

rdslink.r

o

10.

A

socia

ţia

Div

an

o R

om

an

o

Rudai V

asile,

Ferariu B

ilion

Botoşani,

BO

TO

ŞA

NI

0742.5

41.5

96

0743.9

95.8

56

0742.5

41.5

96

divanorom

ano@

yahoo.c

om

rudai_vasile@

yahoo.c

om

11.

A

socia

ţia

"G

ab

ran

to"

Ţipişcă R

adu,

Ţipişcă A

ntonica

Botoşani,

BO

TO

ŞA

NI

0744.8

14.9

87

0231-621.2

79

0231-612.2

26

tipiscaa@

yahoo.c

om

44

Politici publice pentru romi în România 2000-200512.

A

socia

ţia

Lin

gu

rarii

A

lexandrescu

Tatiana,

Ispiri I

onel

Cristeşti,

BO

TO

ŞA

NI

0740.5

71.1

47

0740.3

15.1

29

13.

A

socia

ţia

Ech

ipa L

ocală

Rom

a

Mihai G

rosu

Botoşani,

BO

TO

ŞA

NI

0742.2

72.1

14

14.

A

gen

ţia

de D

ezvolt

are

Com

un

itară “

In

ter-A

ctiv

ă”-

AD

CIA

- B

otoşan

i

Brăişteanu G

ică,

Bălan S

em

iram

ida

Botoşani,

BO

TO

ŞA

NI

0231-511.4

66

0745.5

25.9

19

0231-511.4

66

bsem

iram

ida@

yahoo.c

om

15.

A

socia

ţia

Pen

tru

Prom

ovarea

Şig

uran

ţei

în C

om

un

itate

AP

SC

Mano

lache M

elania,

Baban D

um

itru

Botoşani,

BO

TO

ŞA

NI

0231-583.2

30

0742.1

46.6

08

0744.3

10.6

93

16.

A

socia

ţia

Essen

ţia

l "

S"

Aionesa F

lorica,

Mano

lache A

drian

Botoşani,

BO

TO

ŞA

NI

0231-586.1

10

m

anolache_adrian@

yahoo.c

om

17.

A

socia

ţia

Min

orit

ăţiE

urop

en

e-

AM

E

Lucian G

heorghe,

Gabor T

ibor

Braşov,

BR

AŞ

OV

0740.9

80.0

64

0722.5

03.6

42

0741.3

78.7

45

lucian167@

yahoo.c

om

18.

C

om

un

itatea E

tn

iei

Rom

ilor

din

Rom

ân

ia

Dum

itru I

on B

id

iia,

Vasile D

an

iel,

Dam

iloiu I

on

Bucureşti

021-327.0

2.5

6

0766.7

54.5

51

021-327.0

2.5

6

19.

P

artid

a r

om

ilor –

Preşed

inte

Nicolae P

ăun

Bucureşti

021-313.8

5.4

0

20.

O

rgan

izaţia

Meseria

şil

or

Rom

i d

in R

om

ân

ia

Elena F

erariu

Bucureşti

0740.8

38.1

13

A

MR

R@

yahoo.c

om

21.

F

un

daţia

Ph

oen

ix

Merlea A

drian,

Ion I

onel

Bucureşti

021-346.3

6.5

0

0721.0

35.5

36

0744.3

41.8

20

P

hoenix_foundation@

k.r

o

22.

A

socia

ţia

Ed

itu

ril

or c

u P

rofil

Ped

agogic

şi

Cu

ltu

ral

Ion M

ihail,

Istrate C

laudiu

Bucureşti

021-223.4

1.5

3

021-223.4

1.5

4

0722.6

39.8

36

021-223.4

1.5

3

021-223.4

1.5

4

aep@

aep.r

o

mancontec@

xnet.r

o

23.

F

un

daţia

In

tern

atio

nală

Um

an

itară S

peran

ţa O

men

iei

Dim

a M

andalena

Bucureşti

021-634.4

0.9

5

0722.4

55.7

82

021-634.4

0.9

5

Sperantao

meniei@

yahoo.c

om

24.

A

socia

ţia

Cen

tru

l R

rom

ilor

“A

mare R

om

en

tza”

(fostă S

AT

RA

/A.S

.T.R

.A.)

Delia G

rigore,

Mihai N

eacşu

Bucureşti

021-312.9

8.8

1

0744.4

89.7

32

0744.5

60.6

94

021-312.9

8.8

1

deliagrigore@

yahoo.c

om

am

arero

mentza@

yahoo.c

om

25.

A

gen

ţia

de D

ezvolt

are

Com

un

itara ”

Îm

preu

nă”

Gelu D

um

inică,

Bucureşti

021-210.0

5.3

9

0721.4

61.0

07

021-211.3

4.2

9

021-210.0

5.3

9

gelu.d

um

inica@

rdsnet.r

o

im

preuna@

dnt.r

o

ww

w.a

gentiaim

preuna.r

o

26.

F

ed

eratia

For R

om

en

qu

e

Costel V

asile

Bucureşti

021-313.8

5.4

0

021-313.8

5.4

0

stgr21@

yahoo.c

om

27.

R

om

an

i C

ris

s

Costel B

ercuş

Bucureşti

021-231.4

1.4

4

0744.8

15.4

60

021-310.7

0.6

0

criss@

rom

anicriss.o

rg

ww

w.r

om

anicriss.o

rg

28.

A

socia

ţia

Ov

idiu

Rom

Ionescu C

ristinela

Bucureşti

021-211.6

5.7

5

021-211.6

5.7

5

cristinela@

ovid.r

o


45

29.

A

socia

ţia

Fem

eil

or R

om

e

Violeta D

um

itru

Bucureşti

0722.6

40.5

91

021-688.5

3.8

5

021-688.5

3.8

5

violeta.d

um

itru@

rdslink.r

o

office@

ro

maw

om

en.r

o

ww

w.r

om

aw

om

en.r

o

30.

O

rgan

izaţia

Proie

cte R

om

e

Etn

o-C

ult

urale

OP

RE

Anghel I

onuţ

Bucureşti

0745.6

99.9

72

opre2001@

hotm

ail.c

om

31.

F

ED

ER

- F

ed

eraţia

Etn

ică

pen

tru

Dezvolt

are E

con

om

ică

a R

om

ilor

Virgil B

iţu

Bucureşti

021-231.4

1.4

4

0723.3

94.7

45

0724.2

50.2

23

gily

100@

hotm

ail.c

om

32.

A

lian

ţa T

ineril

or S

tu

den

ţil

or

şi

Lic

en

ţia

ţil

or R

om

i

Elena S

tate

Bucureşti

021-241.6

3.1

1

0726.9

43.4

00

elenastate@

yahoo.c

om

33.

A

socia

ţia

Patron

ilor R

om

i d

in

Rom

ân

ia

Safta G

heorghe

Bucureşti

0724.9

24.9

24

021-336.5

0.9

0

021-629.5

1.2

6

34.

G

heorgh

e Z

am

fir

independent

Bucureşti

0722.7

56.5

69

35.

A

socia

ţia

Rom

ilor L

uciu

G

heorghe C

onstan

tin

Buzău,

BU

ZĂ

U

0238.5

39.5

02

36.

F

un

daţia

Grăd

ina E

den

ulu

i

Răducan N

icolae,

Apostol I

ulian

Buzău,

BU

ZĂ

U

0743.8

28.8

14

0742.8

20.8

87

0238-716.4

44

cipiraducan

@y

ahoo.c

om

37.

A

socia

ţia

Rom

ilor B

uzo

ien

i D

um

an V

inctu,

Sim

ion S

am

ir,

Lupu M

ihaela

Buzău,

BU

ZĂ

U

0721.9

83.0

85

0742.1

56.5

70

0740.5

05.6

80

0238/406.1

11

sim

ionsam

ir@

yahoo.c

om

mihaelalupu_2004@

yahoo.c

om

38.

A

socia

ţia

Rom

ilor d

in

dep

resiu

nea C

islă

u

Drezaliu N

icolae,

Drezaliu I

on

Cislău,

BU

ZĂ

U

0238-551.6

36

0742.6

08.9

11

39.

A

lian

ţa p

en

tru

Un

itatea

Rom

ilor A

nin

a

Său G

heorghe

Cojocariu I

on

Anina,

CA

RA

Ş-S

EV

ER

IN

0255-241028

0255-240115

40.

U

niu

nea D

em

ocratic

ă a

Rom

ilor ş

i L

ău

taril

or A

rm

en

iş

Ion T

eodor

Arm

en

iş,

CA

RA

Ş S

EV

ER

IN

0744.1

81639

41.

F

un

daţia

Soli

darit

atea 2

000

Stoica Ş

tefan

Călăraşi,

CĂ

LĂ

RA

ŞI

0242-311.2

70

0745.1

35.0

35

42.

A

socia

ţia

Sp

eran

ţa r

om

ilor

Maier N

icoleta

Olteniţa

CĂ

LĂ

RA

ŞI

0242-512.5

21

0723.5

18.1

68

43.

C

en

tru

l d

e R

esu

rse p

en

tru

Com

un

ităţil

e d

e R

om

i

Florin M

oisă

Cluj N

apoca,

CL

UJ

0264-420.4

74

0264-420.4

70

info@

rom

acenter.o

sf.r

o

ww

w.r

om

acenter.r

o

44.

F

un

daţia

Wassd

as

Otvos G

eza

Cluj N

apoca,

CL

UJ

0264-598.1

33

0722.3

97.6

87

0264-598.1

33

wassdas@

personal.r

o

45.

A

socia

ţia

pen

tru

Em

an

cip

area

Fem

eil

or R

om

e -

AF

ER

Ursu R

am

ona

Cluj N

apoca,

CL

UJ

0264-598.1

33

0744.6

85.5

89

0264-598.1

33

afer_asoc@

yahoo.c

om

46.

O

rgan

izaţia

Stu

den

ţil

or R

om

i

Rom

an

o S

un

o

Guga M

arian

Cluj N

apoca,

CL

UJ

0264-438.4

50

0741.6

03.9

50

0264-438.4

50

rom

anosuno@

clujnapoca.r

o

rom

ano_suno@

yahoo.c

om

46


O

rgan

izaţia

pen

tru

un

irea

rom

ilor d

in R

om

ân

ia

Dandoci C

osm

in

Cluj N

apoca

CL

UJ

0264-365.4

91

0740.4

36.9

51

0743.6

17.7

09

0264-365.4

91

48.

A

mare P

hrala

- F

raţii

Noştri

Doghi P

avel

Cluj N

apoca,

CL

UJ

0744.2

51.8

02

am

arephrala@

cluj.a

stral.r

o

49.

A

socia

ţia

Rom

-S

an

Iepure V

iorel

Cuzdrioara,

CL

UJ

0264-229.7

37

0745.7

99.2

35

50.

F

un

daţia

Ram

ses D

ej

Moldovan A

drian,

Moldovan G

elu,

Tacu F

lorin

Dej,

CL

UJ

0264-222.6

68

0723.1

25.2

80

0264-222.6

68

fundationram

ses@

hotm

ail.c

om

ww

w.r

am

ses.d

ej.r

o

51.

U

niu

nea L

iber D

em

ocrată a

Rom

ilor d

in R

om

ân

ia

Bogin N

icolae,

Marcoviciu S

orin A

lex

Turda,

CL

UJ

0744.9

69.5

44

52.

R

rom

-C

iace

Felicia B

olm

andir

Constanţa,

CO

NS

TA

NŢ

A

0724.8

71.7

57

0745.8

84.5

21

A

sociatiarrom

ciace@

personal.r

o

53.

U

niu

nea R

om

ilor

Anghel P

etru

Constanţa,

CO

NS

TA

NŢ

A

0745.9

21.0

16

54.

R

om

an

o E

uro-D

rom

Craio

va

Costache F

elix-E

manuel

Craiova,

DO

LJ

0741.5

49.6

01

felix_costache@

yahoo.c

om

ww

w.r

nrro

mi.r

o

55.

F

un

daţia

pen

tru

em

an

cip

area

şi

şcola

riz

area c

op

iilo

r r

om

i

Biră M

itrică,

Scripcaru V

irgil

Co

m. D

ioşti-

sat R

adom

ir,

DO

LJ

0251-458.7

00

56.

O

rgan

izaţia

Tin

eril

or R

om

i

din

ju

deţu

l G

ala

ţi

“Ilo

tern

o”

Făcăleţ V

ictor

Galaţi,

GA

LA

ŢI

0236-426.7

83

0740.3

37.6

26

0724.2

21.5

68

ilo_terno@

hotm

ail.c

om

Lw

iki2002@

yahoo.c

om

57.

D

um

inic

ă J

an

a

Independent

Galaţi,

GA

LA

ŢI

0236-325.5

48

58.

A

lian

ţa R

om

ilor d

in j

ud

eţu

l

Gala

ţi

Gotu V

iorica,

Dum

inică V

iorel

Galaţi,

GA

LA

ŢI

0236-411.4

49

0722.8

12.6

97

0236-415.7

51

Aliantarom

ilor@

yahoo.c

om

59.

Jek

y P

asavel

Sam

Zu

rale

,

Bâlt

en

i

Mihu F

ota A

lexandru,

Mihu F

ota J

ulieta

Zenovia

Bâlteni,

GO

RJ

0744.2

08.1

43

0741.3

98.2

49

60.

G

hi

Laso R

om

an

o

Ciulei M

arcel,

Ciulei D

aniela

Tîrgu J

iu,

GO

RJ

0253-238.1

61

0740.5

26.2

13

0744.8

66.5

85

0253-237.0

15

61.

U

niu

nea R

om

ilor C

reştin

ă d

in

Rom

ân

ia

Potarcă C

onstantin

Tîrgu J

iu,

GO

RJ

0253-210.6

73

0253-210.6

73

62.

F

un

daţia

Pen

tru

Tin

eret D

el

Văduva D

aniela

Târgu J

iu,

GO

RJ

0726.0

24.8

79

0722.8

88.7

57


47

63.

A

socia

ţia

Rom

ilor H

argh

ita

Ioni G

heza,

Sinka T

iberiu

Miercurea C

iuc,

HA

RG

HIT

A

0744.9

30.2

73

0266-372.5

80

enikoj2004@

yahoo.c

o.u

k

64.

A

socia

tia

O D

el

Am

en

tza

Bologa N

ico

lae

Hunedoara,

HU

NE

DO

AR

A

0724.8

48.4

93

0254.2

19.7

64

Bologadelam

entza@

yahoo.c

om

65.

A

socia

ţia

Dem

ocratic

ă a

Rom

ilor L

iberi

Toader B

urtea

Petroşani,

HU

NE

DO

AR

A

0722.9

21.1

74

toaderburtea@

yahoo.c

om

66.

A

socia

ţia

Rrom

ilor P

ak

iw

Băţălan C

ostică I

onel,

Savu C

onstantin

Deva,

HU

NE

DO

AR

A

0745.5

11.9

68

0254-215034

batalan@

isj.h

d.e

du.r

o

batalanionel@

yahoo.c

om

67.

P

ak

iv -

În

cred

ere a

rro

mil

or

Şerban R

elu,

Anghel M

arius N

icuşor

Vulcan,

HU

NE

DO

AR

A

0723-057783

pakiv_r@

yahoo.c

om

68.

A

lian

ţa p

en

tru

Un

itatea

Rom

ilor H

un

ed

oara

Moldovan D

uda,

Savu C

onstantin

Hunedoara,

HU

NE

DO

AR

A

0254-227.8

76

0254-624.4

21

0721.7

99.3

83

69.

A

socia

ţia

In

teretn

ică a

persoan

elo

r d

evaforiz

ate d

in

Rom

ân

ia

Iordache G

heorghe

Deva,

HU

NE

DO

AR

A

0254-218.9

78

70.

U

niu

nea D

em

ocrată C

ult

urală

a r

om

ilor V

ale

a J

iulu

i

Rad M

arcel

Petroşani,

HU

NE

DO

AR

A

0254-563.0

89

0722.3

34.9

85

71.

A

socia

ţia

Th

um

en

de V

ale

a

Jiu

lui

Petroşan

i

Vană S

orin

Petroşani,

HU

NE

DO

AR

A

0254-550.7

60

0721.6

87.6

61

0721.3

42.6

72

0254-550.9

77

vana_sorin@

yahoo.c

om

ww

w.t

um

ende.r

o

72.

F

un

daţia

“P

od

peste s

ufle

te”

Păun G

heorghe

Ialo

miţeanu

Slobozia,

IA

LO

MIŢ

A

0243-235.7

62

0721.5

43.8

35

0243-236.7

88

73.

A

socia

ţia

Mold

orrom

Stănescu C

olea

Co

muna C

iurea-

sat L

unca C

etăţu

ii,

IA

ŞI

0232-256.7

08

m

oldorrom

2003@

yahoo.c

om

74.

A

socia

ţia

pen

tru

fam

ilii

le

rom

e "

Ave M

aria

"

Bostan M

aria

Stolniceni P

răjescu,

IA

ŞI

0232-714.0

05

0232-714.0

05

75.

A

socia

ţia

Rrom

ilor U

rsari

Iaşi

Motaş E

lena

Iaşi,

IA

ŞI

0232-473.7

77

0742.9

06.4

77

zp@

fro

m.r

o

zeceprajin

i@

yahoo.c

om

76.

Ş

an

sa R

om

an

i R

om

an D

aniel S

tefan

Iaşi,

IA

ŞI

0788.5

77.9

25

0232-710.6

15

77.

A

socia

ţia

Stu

den

ţil

or ş

i

Tin

eril

or R

om

i - R

om

an

itin

Dinu I

on L

iviu I

ulian

Iaşi,

IA

ŞI

rom

anitin2001@

yahoo.c

om

78.

A

socia

ţia

rom

ilor c

ăld

ărari

“T

han

Rom

an

o” V

idra

Petre M

ihai

Co

muna V

idra-

sat S

inteşti,

IL

FO

V

0740.9

19.9

67

T

HA

NR

OM

AN

O@

yahoo.c

om

48


A

socia

ţia

Rom

ilor P

rie

ten

ia

Chereji R

adu

Co

muna S

atulung -

Sat H

ideaga,

78

MA

RA

MU

RE

Ş

0262-283.2

34

0740.6

06.7

59

0262.2

72.2

22

80.

A

socia

ţia

Rom

an

i D

un

aris

Ionescu D

aniel

Turnu S

everin,

ME

HE

DIN

ŢI

0252-319.1

63

0723.2

84.9

72

0724.6

90.6

80

0252-317.1

73

81.

A

socia

ţia

Pen

tic

osta

lă

Ap

ostoli

că a

Gab

oril

or d

in

Rom

ân

ia

Gabor P

ista

Crăciuneşti 2

3

MU

RE

Ş

0265-332.1

78

0744.9

26.5

16

82.

F

un

daţia

Carit

as C

asrom

Moca R

udolf

Tg M

ureş,

MU

RE

Ş

rudy

moca@

yahoo.c

om

83.

F

un

daţia

"Ion

Bu

dai

Dele

an

u"

Dem

eter Z

oltan

Târnăveni,

MU

RE

Ş

0265-446.6

66

0788.1

61360

0265-443.1

87

ionbudaideleanu@

tvas.r

o

84.

A

socia

ţia

Rrom

ii R

om

aşcan

i D

araban L

iviu

Ro

man,

NE

AM

Ţ

0233-743.5

83

0723.8

12.3

03

0233-743.5

83

rom

iirom

ascani@

yahoo.c

om

85.

A

socia

ţia

Rom

ii D

in B

ica

z

Păun M

ihai

Bicaz,

NE

AM

Ţ

0721.3

84.0

99

0234-254.1

11

0721.6

44.0

45

R

OM

IID

IN

BIC

AZ

@y

ahoo.c

om

86.

A

socia

ţia

OL

TR

OM

C

ristea-R

adu I

oana

Slatina,

OL

T

0249-411.1

26

0741.2

05.2

55

0249-411.1

26

oltro

m123@

yahoo.c

om

87.

A

socia

ţia

Frăţia

Rom

ilor d

in

Câm

pin

a

Caton M

usceleanu,

Lingurar G

avriş

Câm

pina,

PR

AH

OV

A

0723.4

09.9

93

0244-332.6

73

0244-232.6

36

civic_ong@

yahoo.c

om

em

irul@

k.r

o

88.

F

un

daţia

Tu

dor

Gheorghe T

udor

Mărg

inenii d

e J

os,

PR

AH

OV

A

0244-383197

0788345736

0244-383197

ghetudor@

hom

ail.c

om

,

fundatiatudor@

yahoo.c

om

89.

N

ou

a M

işcare a

Rom

ilor

pen

tru

Progres S

ocia

l şi

Drep

tu

ril

e O

mu

lui

Anghel G

heorghe

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0244-517110

0244-517110

90.

A

socia

ţia

Ap

ărării

Drep

tu

ril

or

Om

ulu

i d

in R

om

ân

ia

Gram

a C

ornel

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0244-542279

91.

U

niu

nea S

ocia

l-D

em

ocra

tă a

Rom

ilor d

in R

om

ân

ia

U.S

.D.R

.R.

Margh

iolescu

Ionel

Floreşti,

PR

AH

OV

A

0244-369903

92.

A

socia

tia

Pro M

ăd

ăli

na

"D

rep

tu

ril

e O

mu

lui"

Mihai P

aulina

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0244-564566

0741.9

69.5

11

93.

U

niu

nea I

ntercon

fesio

nală

si

Socia

lă a

Ţig

an

ilo

r d

in

Rom

an

ia

Gram

a G

heorghe

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0721642980

94.

A

socia

ţia

In

teretn

ică „

Pen

tru

Progres ş

i A

devar”

Radu F

lorian

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0743.6

66.2

99

0244-519668

aipa_rom

ania@

yahoo.c

om


49

95.

A

socia

ţia

In

teretn

ică

Drep

tu

ril

e O

mu

lui

„M

ihai

Vit

eazu

l”

Silvia I

oniţă

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0244-518.1

20

0745.8

52.0

34

0244-518.1

20

96.

A

socia

ţia

Tin

eril

or R

om

i d

in

Rom

ân

ia p

en

tru

Eu

rop

a

"T

ern

e R

om

"

Mihai V

asile

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0723-834832

97.

A

socia

ţia

"C

asa R

om

ilor d

in

Rom

ân

ia"

O k

her l

e

rom

en

goro a

nd

ar e

Rom

an

ia

Grigore M

ihai,

Savu L

oredana

Ploieşti,

PR

AH

OV

A

0244-581.8

52

0244-520.6

18

0744.3

26.8

31

savuloredana@

yahoo.c

om

98.

A

socia

ţia

Şan

se E

gale

V

aszi R

obert J

anos

Zalău,

SĂ

LA

J

0745.4

25.7

16

sanse_egale@

zalau.r

o

99.

A

socia

ţia

“S

an

se E

gale

pen

tru

Fem

ei

şi

Cop

ii”

Făitaş M

irela

Zalău,

SĂ

LA

J

0260-604.1

93

0260-604.1

93

100.

Asocia

ţia

Vasil

e V

oic

ule

scu

Pop L

eonida A

urel,

Pavel G

ina

Sibiu

SIB

IU

0269-229.0

95

0744.3

35.5

84

0269-229.2

80

101.

Asocia

ţia

Rom

ilor d

in

Mărgin

imea S

ibiu

lui

Duca P

etru

Mărg

in

im

ea

Sibiului,

SIB

IU

0269-214.8

22,

0722.2

75.1

72

0269-234.0

70

102.

Asocia

ţia

EC

OR

UR

AL

TU

R

Ru

scio

ri

Preda I

ulian

Rusciori,

SIB

IU

0269-215.7

56

0722.7

20.9

88

0269-215.7

56

iulian_com

p@

yahoo.c

om

103.

Cen

tru

l C

reştin

al

Rom

ilor

Lefter G

heorghe

Sibiu,

SIB

IU

0269-229.3

31

0746.6

87.9

62

0269-229.8

63

lefter_gheorghe@

yahoo.c

om

104.

Asocia

ţia

Ph

ico R

rom

an

o

Su

ceava

Ciurariu V

asile

Suceava,

SU

CE

AV

A

0740.2

07.6

09

105.

Asocia

ţia

Cu

ltu

rală

Gla

su

l

Rom

ilor T

ele

orm

an

Mielu L

ixandru,

Nicu M

itran

Alexandria,

TE

LE

OR

MA

N

0744.2

65.2

80

0247-317.3

50

gelu

feraru@

yahoo.c

om

106.

Asocia

ţia

Paru

dim

os

Pepenel V

alentin

Tim

işoara,

TIM

IŞ

0721.7

94.2

12

parudim

os@

yahoo.c

om

107.

Asocia

ţia

socia

l cu

ltu

rală

a

rom

ilor d

in B

an

at”

Mirescu I

oan

Tim

işoara,

TIM

IŞ

0256-220.0

46

0741.7

58.0

67

108.

Asocia

ţia

Fem

eil

or T

igăn

ci

Pen

tru

Cop

iii

Noştri

Letiţia M

ark

Tim

işoara,

TIM

IŞ

0256-208.9

29

0256-208.9

29

lm

ark@

mail.r

egionalnet.o

rg

109.

Asocia

ţia

Rrom

an

i M

ed

Help

,

Mu

rig

hio

l

Dr. P

oparăscu D

oina

Murighio

l,

TU

LC

EA

0744.8

88.0

24

doinapoparascu@

yahoo.c

om

110.

Asocia

ţia

rom

ilor

Tu

lcea”N

ep

tu

n”

Tudor V

aleriu

Tulcea,

TU

LC

EA

0240-533.6

94

50


Asocia

tia

rom

ilor” E

gali

tate

de s

an

se”

Vasile D

um

itru

Tulcea,

TU

LC

EA

0740.2

55.1

32

0240.5

13.0

71

dum

itruvasile71@

yahoo.c

om

egalitatedesanse@

yahoo.c

om

112.

Asocia

ţia

rom

ilor c

u h

an

dic

ap

“L

un

a”

Tudor S

tefania

Tulcea,

TU

LC

EA

0740.9

66.4

73

0240-536.9

96

113.

Asocia

ţia

Fratern

itatea

Rom

anescu I

oan

Negreşti,

VA

SL

UI

0235-457.7

95

114.

Fu

nd

aţia

Cu

ltu

ra

lă

In

tern

aţio

nal

Um

an

istă

Taru I

lie

Vaslu

i,

VA

SL

UI

0235-311.1

47

115.

Asocia

ţia

"In

ima R

egin

ei"

Adriana T

unaru

Bârlad,

VA

SL

UI

0235-418.1

30

0235-411.9

05

inim

a_reginei@

yahoo.c

om

116.

Fu

nd

aţia

”S

prij

iniţ

i etn

ia

rom

ilor”

Argint M

ona

Focşani,

VR

AN

CE

A

0721.5

67.4

74

0721.4

94.6

95

NO

TĂ

: I

n p

rezenta l

ista a

u f

ost i

ncluse d

oar a

sociaţiile c

are a

u o

ferit,

la o

ra e

ditării p

rezentei l

ucrări, cel p

uţin u

n n

um

ăr d

e t

elefon

sau o

adresă d

e m

ail d

e c

on

tact v

alabile


51

52


Date post:	05-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	silvia-petre
View:	70 times
Download:	1 times

Acces Educatie Grupuri Dezavantajate

Documents