ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 257
Înc\perea D se afla în centrul s\p\turii din 2005. Aceasta avea parter suspendat, etaj
foarte masiv [i resturi dintr-un pod lipit cu lut, folosit probabil ca magazie. Podeaua etajului,
ca de altfel [i cea a parterului (Fig. IIIb.55b) aveau o structur\ masiv\ din bârne puse pe lat
sau în cant, pentru a rezista imensei greut\]i, etajul având cinci straturi de lipituri [i grosimea
ini]ial\ peste 12 cm. Bârnele aveau dimensiuni considerabile, pân\ la 35-40 cm (Fig. IIIb.56
jos). Între grosimea bârnelor erau diferen]e de 5-7 cm, de aceea era nevoie ca lutul s\ fie
gros, s\ nu crape la c\lcare. În partea de vest a fost descoperit\ o dechidere oval\, o
fereastr\ ? (Fig. IIIb.56 sus), acoperit\, închis\ ulterior cu un strat de lut. Fragmentele de la
lipitura podelei au grosimi de 25-35 cm, mai ales acolo unde au fost ad\ugate trei-cinci
straturi de lipituri, cu grosimi de la 0,5 la 2 cm.
Fig. IIIb.56. Par]a, Casa Cerbului, înc\perea D, fereastr\▲; structuri de grinzi ▼
Partea inferioar\ a podelei nu avea lipituri. Când arde etajul, ard întâi structurile care îl
]in, acesta „coboar\” pu]in pe stâlpi, iar arderea continu\. Deplas\rile la c\dere nu sunt
foarte mari, iar dup\ aprecierile noastre nu cad de la mai mult de cca.1 m. De altfel, buc\]ile
picate oblic sau vertical indic\ cel mai bine în\l]imea la care s-a produs ruperea. Unele cad
de la în\l]imi mai mari, la acelea împr\[tierea este mai puternic\. Arderea cea mai puternic\
este de jos [i este oxidant\. Atunci când sunt mai multe lipituri, partea superioar\ a podelei
nu este ars\, ea se coace doar ca urmare a înc\lzirii chirpiciului. Uneori, arde [i partea
superioar\, mai ales în zona de margine, sub pere]ii laterali. Peretele de nord de la
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 258
înc\perea B s-a p\strat cel mai bine, având [i cea mai puternic\ structur\ de lemn. La
peretele de vest se poate observa cum structura de bârne a fost a[ezat\ orizontal, paralel cu
p\mântul. Unde structura era orizontal\, peretele era mai pu]in distrus, dar de unde începea
structura vertical\, pere]ii erau mai puternic distru[i. Pe structura interioar\ a peretelui se
v\d urmele unor resturi de nuiele, precum [i structura sa de pari, a[eza]i la 2 - 6 cm distan]\,
ca [i lutul gros aplicat pe pari, la care se adaug\ repara]iile.
Fig. IIIb.57. Par]a, Casa Cerbului, `nc\perea D, ▲peretele de N, detaliu ▲; podeaua etajului ▼
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 259
Fig. IIIb.58. Par]a, `nc\perea D, podeaua parterului [i etajului, partea de S, vedere dinspre S
Arderea podelei s-a petrecut dinspre ambele p\r]i; cea de jos a fost mai puternic\, ▲cea
de sus mai slab\ [i oxidat\, de un ro[u aprins, cu miezul negru, fiind un amestec organic [i
ardere incomplet\ (Fig. IIIb.57).
La parter înc\perea era separat\ de un perete îngust din pari, lipit în partea de jos cu lut.
Fig. IIIb.59. Par]a: a) fragment de tav\, înc\perea D, pod; b) fragment de tav\, înc\perea D, etaj
Cele mai multe vase au fost descoperite printre d\râm\turile etajului [i la etaj, nu pe
podeaua parterului. Pe podeaua etajului, aproape de marginea de est erau fragmente de
vase [i o bil\ de pra[tie (din cele mari de „r\zboi”) nears\, doar pu]in coapt\. La etaj au fost
g\site câteva elementele arhitectonice, care par ni[te t\vi pentru f\cut foc de înc\lzit în
sezon rece sau pentru p\strat unele produse.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 260
Înc\perea D, parterul. La parter, în cap\tul de vest al peretelui de nord, se afla o gaur\ în podea acoperit\ de un capac de lut, în care au fost descoperite mai multe bile mari de pra[tie, de lupt\ (Fig. IIIb.60b).
Fig. IIIb.60. Par]a: a)▲ `nc\perea D, parterul, perete desp\r]itor; b) ocn\, capac, bile, g\uri pentru scar\▲
În marginea dinspre vest dou\ g\uri
de pari (gro[i de cca. 8 cm), marcheaz\
locul unei sc\ri ce permi-tea urcarea la
etaj, probabil oblic\, sus]inut\ poate de
un stâlp din struc-tura de baz\, aflat la
cca. 80 cm dis-tan]\. Situa]ii similare au
fost consta-tate la „Casa Tribului” [i în L
42.
În imaginea al\turat\ se poate
observa foarte bine pr\bu[irea po-
delei etajului, peretele desp\r]itor,
masivitatea straturilor de lipitur\ de la
parter [i de la etaj. De[i cer-cetarea
parterului nu este înche-iat\, se poate
foarte bine observa cât de bine a fost
realizat\ po-deaua acestuia [i cât de
bine s-a p\strat [i ars.
Privit din alt unghi, dinspre nord,
observ\m gaura de stâlp ce mergea
pân\ spre marginea platformei, mar-
gine ce avea o bordur\ înalt\ de 7-8 cm
ce f\cea leg\tura cu peretele vertical, ce nu avea lipitur\ masiv\ de chirpici (Fig. IIIb.61-62).
Fig. IIIb.61. Par]a, `nc\perea D, parter [i p\r]i din etaj, vedere dinspre N
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 261
a
b Fig. IIIb.62. Par]a: a) planul înc\perii D; b) reconstruc]ia etajului [i zona sc\rii
În imaginea de mai sus am încercat s\ reconstituim cum ar fi ar\tat urcarea la etaj pe
scar\, folosind toate elementele observate în timpul cercet\rii; de[i poate nu este cea mai
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 262
fidel\ reconstituire, ofer\ posibilitatea de a vedea lucrurile în spa]iu. Pe baza gropilor stâlpilor
[i a grosimii acestora, am reconstituit principalele elemente ale structurii. Gropile stâlpilor de
la structura de baz\ au diametrul între 25-40 cm, ceea ce permitea introducerea unor
adev\ra]i copaci, necesari de altfel pentru sus]inerea acoperi[ului.
Cercetarea s-a oprit în acest stadiu, din cauza epuiz\rii fondurilor, urmând a fi reluat\
cândva în viitor. La etaj au fost descoperite câteva vase mari de provizii, unele con]inând
urme de oase arse, sau oase numeroase de la diferite animale (Bindea 2005).
Fig. IIIb.63. Par]a, `nc\perea D, vase pe podeaua etajului: a) partea de S; b) partea de N
Fig. IIIb.64. Par]a: a) Casa Cerbului, înc\perea D, etaj, structur\ de pere]i; b) bil\ mare, nears\
Pe podeaua parterului, lâng\ elementul arhitectonic men]ionat (ancadrament de
fereastr\ sau caset\) au fost descoperite fragmente dintr-un vas mare de provizii. Fragmente
din acest vas, sau din unul asem\n\tor (fund mare de vas), au fost descoperite [i deasupra
sau printre d\râm\turile etajului.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 263
Fig. IIIb.65. Par]a, Casa Cerbului, înc\perea D, partea de S: etaj, vase de provizii [i structur\ de perete c\zut\ vertical
La mic\ distan]\, sub d\râm\turile peretelui etajului (cu structuri de pari dispuse oblic,
pe dou\ direc]ii opuse), pe podeaua de la etaj, a fost descoperit\ o bil\ mare de pra[tie, din
seria celor de „r\zboi” (Fig. IIIb.64). Peretele din acea zon\ nu a ars prea puternic, iar bila,
care nu a fost ars\, dar era uscat\ la d\râmarea peretelui, a fost turtit\. Prezen]a ei indic\ o
stare conflictual\, sugerat\ [i de numeroase alte bile aflate la „sfin]it” în sanctuar, sau în curs
de ardere în cuptoare. Fr. Resch [i C. Germann amintesc de cuptoare în care erau bile mari
de pra[tie la ars. Bile au fost g\site între d\râm\turi, unele s-au spart ca urmare a lovirii cu
ele a unor altare (cazul altarului din P 126: Lazarovici Gh. et alii 2001, 288, fig. 262) sau
construc]ii (P9).
Podeaua parterului avea [i ea, în partea de sud patru-cinci lipituri (Fig. IIIb.65). În
înc\perea D, în partea de sud, la etaj, a fost descoperit fundul unui vas de provizii aflat lâng\
o structur\ de perete cu nuiele, c\zut\ vertical. Sub chirpici, la circa 20 cm vest au fost
g\site alte fragmente (Fig. IIIb.65).
La parter au fost descoperite foarte pu]ine obiecte ceramice, printre care un bol cu patru
poeminen]e în loc de toarte. În vecin\tate se afla o grupare de oase de animale situat\ pe
podea; din cauza focului, oasele erau imprimate pe structura de pari [i pe podea. Deter-
min\rile paleozoologice, aflate în curs de finalizare, vor aduce noi detalii.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 264
Fig. IIIb.66. Par]a, înc\perea D, nord: a) v\scior in situ; b) oase pe podea
Depuneri sub podeaua parterului. Sub podeaua înc\perii D, în vecin\tatea unui stâlp
de structur\ erau mai multe bile mari de pra[tie (din categoria celor de lupt\), cu urme de
ardere secundar\, datorit\ arderii [i pr\bu[irii podelei parterului. Deasupra lor nu au fost
urme de podea, dar este posibil s\ fi fost o deschidere în podea, deoarece în vecin\tatea lor
au fost g\site fragmentele unui disc de lut rupt în trei buc\]i, care acoperea deschiderea.
Cultul cerbului este foarte probabil o reminiscen]\ a str\vechilor tradi]ii paleolitice sau
mezolitice. Înc\ în primele sanctuare din paleoliticul superior cerbul apare la intrare [i în
grotele periferice (Hayden 2003, 133, fig. 5.8). În neoliticul timpuriu capul de cerb este redat
pe unele vase de provizii în cultura Star evo — Cri[ din Ungaria de la Csepa, Szentes
(Kutzian 1944, I.1; XVII/1). Prezen]a capului de cerb [i coarnele încastrate sub masca de lut,
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 265
pare a sugera totemul familiilor ce locuiau în aceste locuin]e. În acela[i timp se invoca for]a
cornului de cerb, ca în alte locuri acelea de taur (vezi problema bothros-urilor cu frun]i [i
coarne). În alte „blocuri” de locuin]e totemul era Luna (P40-43), sau taurul, reprezentat prin
capul de taur (P126), sau bucraniu (P4, P8-P9).
Fig. IIIb.67. Par]a, Casa Cerbului, parter, înc\perea D, partea de N, bile de pra[tie sub podea
Fig. IIIb.68. Par]a, zona Casa Cerbului: a) acum 13-14 ani [i ast\zi, zona t\iat\ de râu
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 266
Blocul „Casa cuptorului”
Fig. IIIb.69. Par]a, blocul Casa Cuptorului (P154) [i complexe de cult (albastru/gri închis)
Fig. IIIb.70. Par]a, Casa cuptorului, plan
Casa cuptorului f\cea cu siguran]\ parte din complexele surprinse în marginea s\p\turii
lui J. Miloja, în partea din amonte, care se încheiau undeva în dreptul sec]iunii 8 a noastre;
p\mântul aruncat din sec]iunea lui Miloja marca locul.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 267
Fig. IIIb.71. Par]a, reconstituirea înc\perii cu cuptorul [i altarul
„Blocul” era format din patru sau cinci înc\peri [i pentru prima dat\ a ap\rut clar o anex\
sau o înc\pere mai mic\ la P154. Cele dinspre vest nu au fost cercetate, iar cele dinspre est
au fost pe jum\tate distruse de Timi[.
Construc]ia este aproape patrulater\ având dimensiunile de 3,5 x 3,5 m, cu o suprafa]\
de 10,5 m², din care cca. 9 m² locuibili. În vecin\tate este un alt complex, dar nu s-a
constatat o trecere. Este foarte posibil s\ fie tot un prag mai înalt. Intrarea era fie dinspre
nord, fie trecerea se f\cea dinspre înc\perea de sud (vecin\t\]ile [i nivelele inferioare nu au
fost cercetate). Pragul mai înalt servea la a opri apa [i animalele s\ p\trund\ lesne în
interior.
Locuin]a avea o structur\ de baz\ masiv\, în interiorul c\reia s-au ridicat pere]ii din
structur\ de pari [i împletitur\ de nuiele, lipit\ apoi cu lut. Parii, dispu[i în linie, erau la o
distan]\ de 15-20 cm. Peretele avea mai multe urme de refaceri [i repara]ii. Peretele exterior
avea o strea[in\ mai larg\ [i o structur\ de pari mari [i bârne sau stâlpi. Uneori a fost dublat
de lipitura altui perete. La aceast\ înc\pere se poate observa foarte bine structura de
dublare a pere]ilor, acolo unde urma o alt\ înc\pere de interior.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 268
a
Fig. IIIb.72. Par]a: a) profile prin diferite p\r]i ale locuin]ei [i pozi]ia lor (c); b) caset\ de cereale în L153
b c
Podeaua, tasat\ la mijloc, era dintr-o structur\ perfect\ de lut galben b\tut [i ars foarte
probabil în vremea incendiului sau poate copt inten]ionat. Această coacere trebuia s\ se fi
petrecut înainte de ridicarea construc]iei.
Cuptorul bine uscat [i ars, era din cele cu vatra ridicat\ pe un soclu, înalt de circa 35 cm.
Bolta era semisferic\. În zona gurii avea un um\r mai larg. Prin finisare, cuptorul avea
calitatea ceramicii grosiere, argila fiind amestecat\ cu nisip. Vatra cuptorului era b\tut\ [i
bine ars\.
În marginile vetrei, cuptorul avea înfipte în structura lui doi pari de form\ dreptunghiular\,
cu muchiile frumos rotunjite (Fig. IIIb.72a, profil NO), ridicate la 450.
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 269
a b
Fig. IIIb.73. Par]a, Casa cuptoarului: a) cuptor pe podea suspendat\; b) structura podelei
Nu [tim la ce servea cuptorul, poate la uscatul hainelor sau a unor plante, deoarece în
fa]a lui, în dreapta intr\rii se afla o tav\ mare din lut nears, netransportabil\, amenajat\ pe
un picior, sau poate un alt\ra[ nears. Dac\ era vorba de uscarea plantelor atunci avea rol
func]ional. Adesea am întâlnit piese de cult nearse. Lipitura podelei urca pe pere]i (Fig.
IIIb.72).
Înc\perea de nord. Spre nord a fost descoperit\ o alt\ înc\pere cu un cuptor foarte
mare, (cel mai mare de la Par]a; a fost preparat de St\nic\ Pandrea), în greutate de câteva
sute de kg. Cuptorul avea vatr\ în fa]\, era orientat spre nord, iar la cealalt\ înc\pere era
spre vest. El era deschis spre o tind\. În locul unde se închidea bolta, în centrul cuptorului
era un loc pentru pus oala la fiert. Dac\ se f\cea focul în spatele oalei, cea mai mare parte a
c\ldurii era dirijit\ spre oal\, dar în acela[i timp se înc\lzea [i înc\perea. Podeaua
suspendat\, avea patru rânduri de lipituri (Fig. IIIb.74) Nivelurile anterioare de locuire nu au
fost cercetate.
Locuin]a avea o podea format\ din p\mânt negru amestecat cu lut galben mai pietros,
luat probabil din albia Timi[ului [i cur\]at de concre]iunile calcaroase. Asemenea lut nu se
afl\ în stare natural\ în perimetrul sta]iunii. La confec]ionarea amestecului pentru podea s-a
folosit [i cenu[\ cu c\rbune.
Stuiile de caz sus prezentate ne-au dat posibilitatea de a sublinia marea variatate,
vastele cuno[tin]e de arhitectur\ empiric\ (înv\]at\) [i transmis\ prin intermediul comunit\]ii.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 270
Fig. IIIb.74: Par]a: ▲a) desen cu structura platformei [i cuptorului L151; b) blocul Casa Cuptoarelor▲
„Înv\]area” [i dezvoltarea sistemului, se poate vedea de la un caz la altul. Incendierea
întregii a[ez\ri, petrecut\ în nivel 6, numeroasele urme de lupte, distrugerea Sanctuarului 2,
a statuii monumentale [i ducerea unor p\r]i din ea (de exemplu capul figurii Mamei),
distrugerea altor sanctuare sau altare casnice, cu bile de lupt\ (P126), arat\ o stare
r\zboinic\ îndelungat\, finalizat\ cu distrugerea sta]iunii [i o parte a sistemului de fortifica]ie.
Sta]iunea se reface dup\ o alt\ arhitectur\ mai modest\, ce demonstreaz\ cuno[tin]e
deosebite de arhitectur\, dar nu mai atinge perfec]iunea nivelului 6.
Apari]ia complexelor [i a unor materiale ceramice Vin a C, precum [i a altora din grupul
Foeni peste d\râm\turile nivelului 6, ne arat\ când are loc dezastrul [i de cine este cauzat:
este vorba de ceea ce noi am numit „[ocul Vin a C” (Lazarovici Gh.). Peste niveul 6 s-a
constatat o locuire Vin a C [i mai apoi alta a grupului Foeni (la acea vreme Par]a era
distrus\) situată la numai 100 m de la marginea de vest a a[ez\rii (în tellul 2). Descoperiri
Vinča C există în zon\ (Dra[ovean 1996 [i bibl. veche; 1997; Schier, Dra[ovean et alii
2004). Dorim s\ preciz\m c\ bilele de vân\toare sunt mai mici [i nu r\mân în sta]iune. La
Uivar acestea sunt mai mici ca cele folosite la Par]a ( Kuhn, Beigel 2005, 45 fig. 43).
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 271
„Blocul Casa taurului”
Fig. IIIb.75. Par]a, amplasarea blocului de locuin]e
Acesta reprezint\ ultimul complex din seria marilor „blocuri” cercetate. Exist\ mai multe complexe de acest tip, dar din unele a fost cercetat\ mai pu]in de o camer\ în întregime, a[a
încât nu merit\ un studiu de caz.
Unele înc\peri sunt ridicate în etapa 7c (Lazarovici Gh. et alii 2001, 155-166). C\ fac
parte din acela[i complex s-a putut observa la construc]iile din ultima faz\. L126 [i L 136B aveau perete comun, sub aceea[i structur\ de acoperi[.
Locuin]a 126
Fig. IIIb.76. Par]a, „ blocul” capului de taur
Complexul a fost în cea mai mare parte distrus de râu, p\strându-se doar peretele de
vest [i col]ul de NV. În etapa 7c, L126 avea perete comun cu P136 B, mai mult acolo se afla
un cuptor alungit (cu urme de cenu[\ în el), lipit de peretele sclivisit cu argil\. Construc]ia este similar\ celor cu strea[ina lat\ [i stâlpi mari în afara marginii peretelui. L126 avea un
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 272
cuptor cu vatr\ în fa]\ (planul lor era în form\ de „8”), cu cupol\ semisferic\. Cuptorul a fost
ref\cut o dat\, iar mai apoi transformat în altar (vezi altarul 126, mai jos la via]a spiritual\). Locuin]a 136 A înc\perea de est (Fig. IIIb.76-77) Func]ioneaz\ doar în etapa 7c, în nivelul 6 este abandonat\. Peretele avea [an] de
funda]ie pentru pari (lut galben amestecat cu negru). În interior se afla un cuptor cu vatra foarte bun\, pu]in ridicat\ (cca. 10 cm), reparat de patru-cinci ori. El avea o cupol\ semi-sferic\, o puternic\ structur\ de pari pe care s-a aplicat o argil\ de bun\ calitate. S-a observat o refacere a vetrei [i a podelei, dar nu [tim dac\ a fost la nivel 7c sau 6.
Deasupra cuptorului au fost g\site bile rotunde [i conice de la o plas\ de pescuit, similare celor folosite la r\zboiul de ]esut. {i peretele de nord avea structur\ de argil\ înfipt\ pân\ în funda]ie, adic\ împletitura peretelui pornea de sub nivelul podelei, refacerea podelei îngroap\ o parte din lipituri, p\strate pe 2 m lungime. În jurul vetrei podeaua a fost ars\.
Fig. IIIb.77. Par]a, `nc\perea de est (P136B)
Înc\perea de vest (P136A) (Fig. IIIb.78)
Fig. IIIb.78. Par]a, locuin]a 136 B, înc\perea de V, planul parterului [i etajului
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 273
Este construc]ia cea mai bine p\strat\ a complexului. Ea avea tinda [i intrarea dinspre
nord, unde era un spa]iu gol între complexele nivelului 7c. Deranj\ri ulterioare spre nord [i
vest au f\cut ca înc\perea dinspre nord-vest s\ nu poat\ fi bine conturat\. Spre vest era o
alt\ tind\ sau magazie, sub care a fost descoperit\ o podea ars\, iar sub ea un vas de
provizii. Podeaua pare s\ fi fost la nivelul parterului, dar era suspendat\ [i bine ars\ pe
dedesubt. Poate a servit pentru acoperirea unei mari gropi de provizii, dar în acest caz nu
am g\sit gârliciul sau poate c\ pornea de sub etaj, panta gropii fiind domoal\ în acea zon\.
A r\mas o por]iune spre vest, în afara s\p\turii, necercetat\.
Înc\perea de NV (Fig. IIIb.75)
Se g\sea numai par]ial în s\p\tur\. Aceasta avea o podin\ suspendat\ cu restu-rile unui cuptor distrus la in-cendierea construc]iei. Dup\ unele fragmente, cuptorul avea form\ de paralelipiped, cu-noscut\ la Vin…a. Unele frag-mente par a proveni de la o stel\ de lut sau de la alt element arhitectonic. Situa]ia este ca la blocul „Casa lunii”.
Fig. IIIb.79. Par]a, locuin]a 136 B, înc\perea de V
Cert este c\ incendierea a[ez\rii, distrugerile provo-cate, numeroasele bile de pra[tie aflate la ars, la „sfin]it” în sanctuar, sau între d\râ-m\turi, mai ales acolo unde au fost complexe de cult, de-not\ o activitate r\zboinic\ în care cei de la Par]a au pierdut b\t\lia.
Locuin]a 136 B (înc\perea de vest), parterul [i etajul
Construc]ia avea parter [i etaj (Fig. IIIb.79-80); acesta acoperea două treimi din
construc]ie, ca la P40, P41, doar c\ aici, tinda [i intrarea la etaj erau dinspre nord. La parter
se afla o vatr\ de foc amenajat\ direct pe podea, iar mai spre sud resturile unei mici casete
de cereale. Este foarte interesant c\ niciodat\ nu am g\sit casete întregi de cereale în
înc\peri (peste 14 situa]ii de acest fel), de[i multe erau amenajate direct pe podea [i ar fi
trebuit s\ se p\streze.
La etaj înc\perea a fost separat\ în dou\ de un perete îngust amenajat pe podeaua
etajului, de la care nu am g\sit urme de structur\. Tot acolo a fosat descoperit\ o plac\ de
lut considerat\ stel\, dar care putea fi [i de la perete. La etaj a fost descoperit un cuptor
u[or, cu calot\, puternic distrus, dar se putea observa c\ vatra fusese amenajat\ pe un mic
podium. Cuptorul era îndreptat cu deschiderea spre nord. Vase sparte, imposibil de
reconstituit (spre deosebire de alte construc]ii), ne-au l\sat impresia de r\scolire a
d\râmaturilor în vechime.
ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 274
Fig. IIIb.80. Par]a, locuin]a 136 B, reconstituire
Cea mai interesant\, de[i suprafa]a cercetat\ era mai mic\ de 1,5 m2 este pivni]a aflat\ sub o podea suspendat\. Dimensiunile erau prea mici pentru un etaj, iar groapa prea adânc\ pentru una de provizii. Aceasta ne-a l\sat impresia c\ vasul g\sit aici avea gura la nivelul podelei suspendate (lavi]\). Am mai g\sit o situa]ie apropiat\ la P\uleni, unde de la nivelul podelei pornea un vas de provizii, aflat într-o groap\ ce cobora sub podeaua suspendat\, dar acolo era vorba de podeaua locuin]ei, pe când aici este doar o banc\.
Urmele clare ale gropilor parilor din structura de baz\ a locuin]ei, dar mai ales impresiunile bârnelor de la etaj, au permis reconstituirea construc]iei [i mai ales a dimensiunilor, orient\rii [i pozi]iei bârnelor.
Arhitectura nivelului 5 (Cultura Banatului IIC)
În nivelele urm\toare se constat\ o revenire a sta]iunii, o refacere a locuin]elor, sistemul
de fortifica]ie a fost foarte probabil renovat în parte, nu avem prea multe date despre el, dar
[an]urile sunt înc\ în func]iune. Multe din complexele incendiate, mai ales la locuin]ele cu
etaj prezintă mici nivelar\ri. Deasupra Sanctuarului 2 [i Casei Tribului este a[ternut un strat
de lut galben, pentru a proteja zona fost\ sacr\. Acolo r\mâne un spa]iu public gol, f\r\
construc]ii. Mai târziu se sap\ un pu] de dimensiuni impresionante (diametru 1,5-1,65 m [i
5,2 - 5,4 m adâncime), f\r\ inventar deosebit.
Zona central\
Dup\ incendierea [i distrugerea sistematic\ a a[ez\rii, în locul vechiului sanctuar, în
mijlocul fostei mese altar B-C, se sap\ un pu]. În vecin\tatea lui spre sud se afla un altar
(altarul de sud) (vezi mai jos via]a spiritual\).
ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 275
Fig. IIIb.81. Par]a, planul orizontului 5a, cultura Banatului IIc
Pu]ul nu atingea nivelul de nisip al apei freatice, se oprea în lutul galben, dar la acea
vreme cursul râului era mai sus. Toate acestea se petrec dup\ „[ocul” Vin…a C. Imediat se
construiesc locuin]e de dimensiuni mai mici, dar sistemul de fortifica]ie nu este abandonat,
deoarece în prima etap\ nu se construiesc locuin]e peste acesta.
Etapa 5
Etapa 5 are dou\ perioade: 5a, una cu activitate înc\ intens\, cu o organizare a
locuin]elor pe str\du]e. Tot acum se sap\ unele gropi cu diametrul de la 0,70 la 1,4 m, multe
în vecin\tatea unor locuin]e; 5b, când sistemul de fortificare este abandonat definitiv,
locuirea se risipe[te, [an]urile se astup\, se ridic\ locuin]e mici peste umplutura [an]urilor,
iar toate bra]ele de râu sunt locuite. Un mormânt este în afara sistemului de fortifica]ie
(Lazarovici Gh. et alii 2001, 171). Acum este o perioad\ foarte probabil mai cald\ [i
secetoas\, deoarece se construiesc dou\ pu]uri, cel mare din centru (G9) [i un altul în
marginea lui P166, din sec]iunea 10 spre 11. Locuin]ele sunt a[ezate pe trei rânduri. Unele
abateri de la regul\ sunt din perioade mai târzii, din faza IIIb a culturii Banatului (exemplu
P121, P163). În col]ul din stânga sus al s\p\turii, construc]iile nivelului 5 [i 4 au fost distruse
de lucr\ri de excavare pentru ridicarea digurilor râului Timi[ (1890, 1931, 1953, 1964 [. a.).
Fig. IIIb.82. Par]a: ▲a), b)▼ locuin]a 14, resturile; c) funda]ia, d) vatra▼