A C A D E M I A R O M N | - F I L I A L A...

ARHITECTURA NEOLITICULUI DEZVOLTAT {I MIJLOCIU 257

Înc\perea D se afla în centrul s\p\turii din 2005. Aceasta avea parter suspendat, etaj

foarte masiv [i resturi dintr-un pod lipit cu lut, folosit probabil ca magazie. Podeaua etajului,

ca de altfel [i cea a parterului (Fig. IIIb.55b) aveau o structur\ masiv\ din bârne puse pe lat

sau în cant, pentru a rezista imensei greut\]i, etajul având cinci straturi de lipituri [i grosimea

ini]ial\ peste 12 cm. Bârnele aveau dimensiuni considerabile, pân\ la 35-40 cm (Fig. IIIb.56

jos). Între grosimea bârnelor erau diferen]e de 5-7 cm, de aceea era nevoie ca lutul s\ fie

gros, s\ nu crape la c\lcare. În partea de vest a fost descoperit\ o dechidere oval\, o

fereastr\ ? (Fig. IIIb.56 sus), acoperit\, închis\ ulterior cu un strat de lut. Fragmentele de la

lipitura podelei au grosimi de 25-35 cm, mai ales acolo unde au fost ad\ugate trei-cinci

straturi de lipituri, cu grosimi de la 0,5 la 2 cm.

Fig. IIIb.56. Par]a, Casa Cerbului, înc\perea D, fereastr\▲; structuri de grinzi ▼

Partea inferioar\ a podelei nu avea lipituri. Când arde etajul, ard întâi structurile care îl

]in, acesta „coboar\” pu]in pe stâlpi, iar arderea continu\. Deplas\rile la c\dere nu sunt

foarte mari, iar dup\ aprecierile noastre nu cad de la mai mult de cca.1 m. De altfel, buc\]ile

picate oblic sau vertical indic\ cel mai bine în\l]imea la care s-a produs ruperea. Unele cad

de la în\l]imi mai mari, la acelea împr\[tierea este mai puternic\. Arderea cea mai puternic\

este de jos [i este oxidant\. Atunci când sunt mai multe lipituri, partea superioar\ a podelei

nu este ars\, ea se coace doar ca urmare a înc\lzirii chirpiciului. Uneori, arde [i partea

superioar\, mai ales în zona de margine, sub pere]ii laterali. Peretele de nord de la

ARHITECTURA NEOLITICULUI {I EPOCII CUPRULUI DIN ROMÂNIA (VOLUMUL I) 258

înc\perea B s-a p\strat cel mai bine, având [i cea mai puternic\ structur\ de lemn. La

peretele de vest se poate observa cum structura de bârne a fost a[ezat\ orizontal, paralel cu

p\mântul. Unde structura era orizontal\, peretele era mai pu]in distrus, dar de unde începea

structura vertical\, pere]ii erau mai puternic distru[i. Pe structura interioar\ a peretelui se

v\d urmele unor resturi de nuiele, precum [i structura sa de pari, a[eza]i la 2 - 6 cm distan]\,

ca [i lutul gros aplicat pe pari, la care se adaug\ repara]iile.

Fig. IIIb.57. Par]a, Casa Cerbului, `nc\perea D, ▲peretele de N, detaliu ▲; podeaua etajului ▼


Fig. IIIb.58. Par]a, `nc\perea D, podeaua parterului [i etajului, partea de S, vedere dinspre S

Arderea podelei s-a petrecut dinspre ambele p\r]i; cea de jos a fost mai puternic\, ▲cea

de sus mai slab\ [i oxidat\, de un ro[u aprins, cu miezul negru, fiind un amestec organic [i

ardere incomplet\ (Fig. IIIb.57).

La parter înc\perea era separat\ de un perete îngust din pari, lipit în partea de jos cu lut.

Fig. IIIb.59. Par]a: a) fragment de tav\, înc\perea D, pod; b) fragment de tav\, înc\perea D, etaj

Cele mai multe vase au fost descoperite printre d\râm\turile etajului [i la etaj, nu pe

podeaua parterului. Pe podeaua etajului, aproape de marginea de est erau fragmente de

vase [i o bil\ de pra[tie (din cele mari de „r\zboi”) nears\, doar pu]in coapt\. La etaj au fost

g\site câteva elementele arhitectonice, care par ni[te t\vi pentru f\cut foc de înc\lzit în

sezon rece sau pentru p\strat unele produse.


Înc\perea D, parterul. La parter, în cap\tul de vest al peretelui de nord, se afla o gaur\ în podea acoperit\ de un capac de lut, în care au fost descoperite mai multe bile mari de pra[tie, de lupt\ (Fig. IIIb.60b).

Fig. IIIb.60. Par]a: a)▲ `nc\perea D, parterul, perete desp\r]itor; b) ocn\, capac, bile, g\uri pentru scar\▲

În marginea dinspre vest dou\ g\uri

de pari (gro[i de cca. 8 cm), marcheaz\

locul unei sc\ri ce permi-tea urcarea la

etaj, probabil oblic\, sus]inut\ poate de

un stâlp din struc-tura de baz\, aflat la

cca. 80 cm dis-tan]\. Situa]ii similare au

fost consta-tate la „Casa Tribului” [i în L

42.

În imaginea al\turat\ se poate

observa foarte bine pr\bu[irea po-

delei etajului, peretele desp\r]itor,

masivitatea straturilor de lipitur\ de la

parter [i de la etaj. De[i cer-cetarea

parterului nu este înche-iat\, se poate

foarte bine observa cât de bine a fost

realizat\ po-deaua acestuia [i cât de

bine s-a p\strat [i ars.

Privit din alt unghi, dinspre nord,

observ\m gaura de stâlp ce mergea

pân\ spre marginea platformei, mar-

gine ce avea o bordur\ înalt\ de 7-8 cm

ce f\cea leg\tura cu peretele vertical, ce nu avea lipitur\ masiv\ de chirpici (Fig. IIIb.61-62).

Fig. IIIb.61. Par]a, `nc\perea D, parter [i p\r]i din etaj, vedere dinspre N


a

b Fig. IIIb.62. Par]a: a) planul înc\perii D; b) reconstruc]ia etajului [i zona sc\rii

În imaginea de mai sus am încercat s\ reconstituim cum ar fi ar\tat urcarea la etaj pe

scar\, folosind toate elementele observate în timpul cercet\rii; de[i poate nu este cea mai


fidel\ reconstituire, ofer\ posibilitatea de a vedea lucrurile în spa]iu. Pe baza gropilor stâlpilor

[i a grosimii acestora, am reconstituit principalele elemente ale structurii. Gropile stâlpilor de

la structura de baz\ au diametrul între 25-40 cm, ceea ce permitea introducerea unor

adev\ra]i copaci, necesari de altfel pentru sus]inerea acoperi[ului.

Cercetarea s-a oprit în acest stadiu, din cauza epuiz\rii fondurilor, urmând a fi reluat\

cândva în viitor. La etaj au fost descoperite câteva vase mari de provizii, unele con]inând

urme de oase arse, sau oase numeroase de la diferite animale (Bindea 2005).

Fig. IIIb.63. Par]a, `nc\perea D, vase pe podeaua etajului: a) partea de S; b) partea de N

Fig. IIIb.64. Par]a: a) Casa Cerbului, înc\perea D, etaj, structur\ de pere]i; b) bil\ mare, nears\

Pe podeaua parterului, lâng\ elementul arhitectonic men]ionat (ancadrament de

fereastr\ sau caset\) au fost descoperite fragmente dintr-un vas mare de provizii. Fragmente

din acest vas, sau din unul asem\n\tor (fund mare de vas), au fost descoperite [i deasupra

sau printre d\râm\turile etajului.


Fig. IIIb.65. Par]a, Casa Cerbului, înc\perea D, partea de S: etaj, vase de provizii [i structur\ de perete c\zut\ vertical

La mic\ distan]\, sub d\râm\turile peretelui etajului (cu structuri de pari dispuse oblic,

pe dou\ direc]ii opuse), pe podeaua de la etaj, a fost descoperit\ o bil\ mare de pra[tie, din

seria celor de „r\zboi” (Fig. IIIb.64). Peretele din acea zon\ nu a ars prea puternic, iar bila,

care nu a fost ars\, dar era uscat\ la d\râmarea peretelui, a fost turtit\. Prezen]a ei indic\ o

stare conflictual\, sugerat\ [i de numeroase alte bile aflate la „sfin]it” în sanctuar, sau în curs

de ardere în cuptoare. Fr. Resch [i C. Germann amintesc de cuptoare în care erau bile mari

de pra[tie la ars. Bile au fost g\site între d\râm\turi, unele s-au spart ca urmare a lovirii cu

ele a unor altare (cazul altarului din P 126: Lazarovici Gh. et alii 2001, 288, fig. 262) sau

construc]ii (P9).

Podeaua parterului avea [i ea, în partea de sud patru-cinci lipituri (Fig. IIIb.65). În

înc\perea D, în partea de sud, la etaj, a fost descoperit fundul unui vas de provizii aflat lâng\

o structur\ de perete cu nuiele, c\zut\ vertical. Sub chirpici, la circa 20 cm vest au fost

g\site alte fragmente (Fig. IIIb.65).

La parter au fost descoperite foarte pu]ine obiecte ceramice, printre care un bol cu patru

poeminen]e în loc de toarte. În vecin\tate se afla o grupare de oase de animale situat\ pe

podea; din cauza focului, oasele erau imprimate pe structura de pari [i pe podea. Deter-

min\rile paleozoologice, aflate în curs de finalizare, vor aduce noi detalii.


Fig. IIIb.66. Par]a, înc\perea D, nord: a) v\scior in situ; b) oase pe podea

Depuneri sub podeaua parterului. Sub podeaua înc\perii D, în vecin\tatea unui stâlp

de structur\ erau mai multe bile mari de pra[tie (din categoria celor de lupt\), cu urme de

ardere secundar\, datorit\ arderii [i pr\bu[irii podelei parterului. Deasupra lor nu au fost

urme de podea, dar este posibil s\ fi fost o deschidere în podea, deoarece în vecin\tatea lor

au fost g\site fragmentele unui disc de lut rupt în trei buc\]i, care acoperea deschiderea.

Cultul cerbului este foarte probabil o reminiscen]\ a str\vechilor tradi]ii paleolitice sau

mezolitice. Înc\ în primele sanctuare din paleoliticul superior cerbul apare la intrare [i în

grotele periferice (Hayden 2003, 133, fig. 5.8). În neoliticul timpuriu capul de cerb este redat

pe unele vase de provizii în cultura Star evo — Cri[ din Ungaria de la Csepa, Szentes

(Kutzian 1944, I.1; XVII/1). Prezen]a capului de cerb [i coarnele încastrate sub masca de lut,


pare a sugera totemul familiilor ce locuiau în aceste locuin]e. În acela[i timp se invoca for]a

cornului de cerb, ca în alte locuri acelea de taur (vezi problema bothros-urilor cu frun]i [i

coarne). În alte „blocuri” de locuin]e totemul era Luna (P40-43), sau taurul, reprezentat prin

capul de taur (P126), sau bucraniu (P4, P8-P9).

Fig. IIIb.67. Par]a, Casa Cerbului, parter, înc\perea D, partea de N, bile de pra[tie sub podea

Fig. IIIb.68. Par]a, zona Casa Cerbului: a) acum 13-14 ani [i ast\zi, zona t\iat\ de râu


Blocul „Casa cuptorului”

Fig. IIIb.69. Par]a, blocul Casa Cuptorului (P154) [i complexe de cult (albastru/gri închis)

Fig. IIIb.70. Par]a, Casa cuptorului, plan

Casa cuptorului f\cea cu siguran]\ parte din complexele surprinse în marginea s\p\turii

lui J. Miloja, în partea din amonte, care se încheiau undeva în dreptul sec]iunii 8 a noastre;

p\mântul aruncat din sec]iunea lui Miloja marca locul.


Fig. IIIb.71. Par]a, reconstituirea înc\perii cu cuptorul [i altarul

„Blocul” era format din patru sau cinci înc\peri [i pentru prima dat\ a ap\rut clar o anex\

sau o înc\pere mai mic\ la P154. Cele dinspre vest nu au fost cercetate, iar cele dinspre est

au fost pe jum\tate distruse de Timi[.

Construc]ia este aproape patrulater\ având dimensiunile de 3,5 x 3,5 m, cu o suprafa]\

de 10,5 m², din care cca. 9 m² locuibili. În vecin\tate este un alt complex, dar nu s-a

constatat o trecere. Este foarte posibil s\ fie tot un prag mai înalt. Intrarea era fie dinspre

nord, fie trecerea se f\cea dinspre înc\perea de sud (vecin\t\]ile [i nivelele inferioare nu au

fost cercetate). Pragul mai înalt servea la a opri apa [i animalele s\ p\trund\ lesne în

interior.

Locuin]a avea o structur\ de baz\ masiv\, în interiorul c\reia s-au ridicat pere]ii din

structur\ de pari [i împletitur\ de nuiele, lipit\ apoi cu lut. Parii, dispu[i în linie, erau la o

distan]\ de 15-20 cm. Peretele avea mai multe urme de refaceri [i repara]ii. Peretele exterior

avea o strea[in\ mai larg\ [i o structur\ de pari mari [i bârne sau stâlpi. Uneori a fost dublat

de lipitura altui perete. La aceast\ înc\pere se poate observa foarte bine structura de

dublare a pere]ilor, acolo unde urma o alt\ înc\pere de interior.


a

Fig. IIIb.72. Par]a: a) profile prin diferite p\r]i ale locuin]ei [i pozi]ia lor (c); b) caset\ de cereale în L153

b c

Podeaua, tasat\ la mijloc, era dintr-o structur\ perfect\ de lut galben b\tut [i ars foarte

probabil în vremea incendiului sau poate copt inten]ionat. Această coacere trebuia s\ se fi

petrecut înainte de ridicarea construc]iei.

Cuptorul bine uscat [i ars, era din cele cu vatra ridicat\ pe un soclu, înalt de circa 35 cm.

Bolta era semisferic\. În zona gurii avea un um\r mai larg. Prin finisare, cuptorul avea

calitatea ceramicii grosiere, argila fiind amestecat\ cu nisip. Vatra cuptorului era b\tut\ [i

bine ars\.

În marginile vetrei, cuptorul avea înfipte în structura lui doi pari de form\ dreptunghiular\,

cu muchiile frumos rotunjite (Fig. IIIb.72a, profil NO), ridicate la 450.


a b

Fig. IIIb.73. Par]a, Casa cuptoarului: a) cuptor pe podea suspendat\; b) structura podelei

Nu [tim la ce servea cuptorul, poate la uscatul hainelor sau a unor plante, deoarece în

fa]a lui, în dreapta intr\rii se afla o tav\ mare din lut nears, netransportabil\, amenajat\ pe

un picior, sau poate un alt\ra[ nears. Dac\ era vorba de uscarea plantelor atunci avea rol

func]ional. Adesea am întâlnit piese de cult nearse. Lipitura podelei urca pe pere]i (Fig.

IIIb.72).

Înc\perea de nord. Spre nord a fost descoperit\ o alt\ înc\pere cu un cuptor foarte

mare, (cel mai mare de la Par]a; a fost preparat de St\nic\ Pandrea), în greutate de câteva

sute de kg. Cuptorul avea vatr\ în fa]\, era orientat spre nord, iar la cealalt\ înc\pere era

spre vest. El era deschis spre o tind\. În locul unde se închidea bolta, în centrul cuptorului

era un loc pentru pus oala la fiert. Dac\ se f\cea focul în spatele oalei, cea mai mare parte a

c\ldurii era dirijit\ spre oal\, dar în acela[i timp se înc\lzea [i înc\perea. Podeaua

suspendat\, avea patru rânduri de lipituri (Fig. IIIb.74) Nivelurile anterioare de locuire nu au

fost cercetate.

Locuin]a avea o podea format\ din p\mânt negru amestecat cu lut galben mai pietros,

luat probabil din albia Timi[ului [i cur\]at de concre]iunile calcaroase. Asemenea lut nu se

afl\ în stare natural\ în perimetrul sta]iunii. La confec]ionarea amestecului pentru podea s-a

folosit [i cenu[\ cu c\rbune.

Stuiile de caz sus prezentate ne-au dat posibilitatea de a sublinia marea variatate,

vastele cuno[tin]e de arhitectur\ empiric\ (înv\]at\) [i transmis\ prin intermediul comunit\]ii.


Fig. IIIb.74: Par]a: ▲a) desen cu structura platformei [i cuptorului L151; b) blocul Casa Cuptoarelor▲

„Înv\]area” [i dezvoltarea sistemului, se poate vedea de la un caz la altul. Incendierea

întregii a[ez\ri, petrecut\ în nivel 6, numeroasele urme de lupte, distrugerea Sanctuarului 2,

a statuii monumentale [i ducerea unor p\r]i din ea (de exemplu capul figurii Mamei),

distrugerea altor sanctuare sau altare casnice, cu bile de lupt\ (P126), arat\ o stare

r\zboinic\ îndelungat\, finalizat\ cu distrugerea sta]iunii [i o parte a sistemului de fortifica]ie.

Sta]iunea se reface dup\ o alt\ arhitectur\ mai modest\, ce demonstreaz\ cuno[tin]e

deosebite de arhitectur\, dar nu mai atinge perfec]iunea nivelului 6.

Apari]ia complexelor [i a unor materiale ceramice Vin a C, precum [i a altora din grupul

Foeni peste d\râm\turile nivelului 6, ne arat\ când are loc dezastrul [i de cine este cauzat:

este vorba de ceea ce noi am numit „[ocul Vin a C” (Lazarovici Gh.). Peste niveul 6 s-a

constatat o locuire Vin a C [i mai apoi alta a grupului Foeni (la acea vreme Par]a era

distrus\) situată la numai 100 m de la marginea de vest a a[ez\rii (în tellul 2). Descoperiri

Vinča C există în zon\ (Dra[ovean 1996 [i bibl. veche; 1997; Schier, Dra[ovean et alii

2004). Dorim s\ preciz\m c\ bilele de vân\toare sunt mai mici [i nu r\mân în sta]iune. La

Uivar acestea sunt mai mici ca cele folosite la Par]a ( Kuhn, Beigel 2005, 45 fig. 43).


„Blocul Casa taurului”

Fig. IIIb.75. Par]a, amplasarea blocului de locuin]e

Acesta reprezint\ ultimul complex din seria marilor „blocuri” cercetate. Exist\ mai multe complexe de acest tip, dar din unele a fost cercetat\ mai pu]in de o camer\ în întregime, a[a

încât nu merit\ un studiu de caz.

Unele înc\peri sunt ridicate în etapa 7c (Lazarovici Gh. et alii 2001, 155-166). C\ fac

parte din acela[i complex s-a putut observa la construc]iile din ultima faz\. L126 [i L 136B aveau perete comun, sub aceea[i structur\ de acoperi[.

Locuin]a 126

Fig. IIIb.76. Par]a, „ blocul” capului de taur

Complexul a fost în cea mai mare parte distrus de râu, p\strându-se doar peretele de

vest [i col]ul de NV. În etapa 7c, L126 avea perete comun cu P136 B, mai mult acolo se afla

un cuptor alungit (cu urme de cenu[\ în el), lipit de peretele sclivisit cu argil\. Construc]ia este similar\ celor cu strea[ina lat\ [i stâlpi mari în afara marginii peretelui. L126 avea un


cuptor cu vatr\ în fa]\ (planul lor era în form\ de „8”), cu cupol\ semisferic\. Cuptorul a fost

ref\cut o dat\, iar mai apoi transformat în altar (vezi altarul 126, mai jos la via]a spiritual\). Locuin]a 136 A înc\perea de est (Fig. IIIb.76-77) Func]ioneaz\ doar în etapa 7c, în nivelul 6 este abandonat\. Peretele avea [an] de

funda]ie pentru pari (lut galben amestecat cu negru). În interior se afla un cuptor cu vatra foarte bun\, pu]in ridicat\ (cca. 10 cm), reparat de patru-cinci ori. El avea o cupol\ semi-sferic\, o puternic\ structur\ de pari pe care s-a aplicat o argil\ de bun\ calitate. S-a observat o refacere a vetrei [i a podelei, dar nu [tim dac\ a fost la nivel 7c sau 6.

Deasupra cuptorului au fost g\site bile rotunde [i conice de la o plas\ de pescuit, similare celor folosite la r\zboiul de ]esut. {i peretele de nord avea structur\ de argil\ înfipt\ pân\ în funda]ie, adic\ împletitura peretelui pornea de sub nivelul podelei, refacerea podelei îngroap\ o parte din lipituri, p\strate pe 2 m lungime. În jurul vetrei podeaua a fost ars\.

Fig. IIIb.77. Par]a, `nc\perea de est (P136B)

Înc\perea de vest (P136A) (Fig. IIIb.78)

Fig. IIIb.78. Par]a, locuin]a 136 B, înc\perea de V, planul parterului [i etajului


Este construc]ia cea mai bine p\strat\ a complexului. Ea avea tinda [i intrarea dinspre

nord, unde era un spa]iu gol între complexele nivelului 7c. Deranj\ri ulterioare spre nord [i

vest au f\cut ca înc\perea dinspre nord-vest s\ nu poat\ fi bine conturat\. Spre vest era o

alt\ tind\ sau magazie, sub care a fost descoperit\ o podea ars\, iar sub ea un vas de

provizii. Podeaua pare s\ fi fost la nivelul parterului, dar era suspendat\ [i bine ars\ pe

dedesubt. Poate a servit pentru acoperirea unei mari gropi de provizii, dar în acest caz nu

am g\sit gârliciul sau poate c\ pornea de sub etaj, panta gropii fiind domoal\ în acea zon\.

A r\mas o por]iune spre vest, în afara s\p\turii, necercetat\.

Înc\perea de NV (Fig. IIIb.75)

Se g\sea numai par]ial în s\p\tur\. Aceasta avea o podin\ suspendat\ cu restu-rile unui cuptor distrus la in-cendierea construc]iei. Dup\ unele fragmente, cuptorul avea form\ de paralelipiped, cu-noscut\ la Vin…a. Unele frag-mente par a proveni de la o stel\ de lut sau de la alt element arhitectonic. Situa]ia este ca la blocul „Casa lunii”.

Fig. IIIb.79. Par]a, locuin]a 136 B, înc\perea de V

Cert este c\ incendierea a[ez\rii, distrugerile provo-cate, numeroasele bile de pra[tie aflate la ars, la „sfin]it” în sanctuar, sau între d\râ-m\turi, mai ales acolo unde au fost complexe de cult, de-not\ o activitate r\zboinic\ în care cei de la Par]a au pierdut b\t\lia.

Locuin]a 136 B (înc\perea de vest), parterul [i etajul

Construc]ia avea parter [i etaj (Fig. IIIb.79-80); acesta acoperea două treimi din

construc]ie, ca la P40, P41, doar c\ aici, tinda [i intrarea la etaj erau dinspre nord. La parter

se afla o vatr\ de foc amenajat\ direct pe podea, iar mai spre sud resturile unei mici casete

de cereale. Este foarte interesant c\ niciodat\ nu am g\sit casete întregi de cereale în

înc\peri (peste 14 situa]ii de acest fel), de[i multe erau amenajate direct pe podea [i ar fi

trebuit s\ se p\streze.

La etaj înc\perea a fost separat\ în dou\ de un perete îngust amenajat pe podeaua

etajului, de la care nu am g\sit urme de structur\. Tot acolo a fosat descoperit\ o plac\ de

lut considerat\ stel\, dar care putea fi [i de la perete. La etaj a fost descoperit un cuptor

u[or, cu calot\, puternic distrus, dar se putea observa c\ vatra fusese amenajat\ pe un mic

podium. Cuptorul era îndreptat cu deschiderea spre nord. Vase sparte, imposibil de

reconstituit (spre deosebire de alte construc]ii), ne-au l\sat impresia de r\scolire a

d\râmaturilor în vechime.


Fig. IIIb.80. Par]a, locuin]a 136 B, reconstituire

Cea mai interesant\, de[i suprafa]a cercetat\ era mai mic\ de 1,5 m2 este pivni]a aflat\ sub o podea suspendat\. Dimensiunile erau prea mici pentru un etaj, iar groapa prea adânc\ pentru una de provizii. Aceasta ne-a l\sat impresia c\ vasul g\sit aici avea gura la nivelul podelei suspendate (lavi]\). Am mai g\sit o situa]ie apropiat\ la P\uleni, unde de la nivelul podelei pornea un vas de provizii, aflat într-o groap\ ce cobora sub podeaua suspendat\, dar acolo era vorba de podeaua locuin]ei, pe când aici este doar o banc\.

Urmele clare ale gropilor parilor din structura de baz\ a locuin]ei, dar mai ales impresiunile bârnelor de la etaj, au permis reconstituirea construc]iei [i mai ales a dimensiunilor, orient\rii [i pozi]iei bârnelor.

Arhitectura nivelului 5 (Cultura Banatului IIC)

În nivelele urm\toare se constat\ o revenire a sta]iunii, o refacere a locuin]elor, sistemul

de fortifica]ie a fost foarte probabil renovat în parte, nu avem prea multe date despre el, dar

[an]urile sunt înc\ în func]iune. Multe din complexele incendiate, mai ales la locuin]ele cu

etaj prezintă mici nivelar\ri. Deasupra Sanctuarului 2 [i Casei Tribului este a[ternut un strat

de lut galben, pentru a proteja zona fost\ sacr\. Acolo r\mâne un spa]iu public gol, f\r\

construc]ii. Mai târziu se sap\ un pu] de dimensiuni impresionante (diametru 1,5-1,65 m [i

5,2 - 5,4 m adâncime), f\r\ inventar deosebit.

Zona central\

Dup\ incendierea [i distrugerea sistematic\ a a[ez\rii, în locul vechiului sanctuar, în

mijlocul fostei mese altar B-C, se sap\ un pu]. În vecin\tatea lui spre sud se afla un altar

(altarul de sud) (vezi mai jos via]a spiritual\).


Fig. IIIb.81. Par]a, planul orizontului 5a, cultura Banatului IIc

Pu]ul nu atingea nivelul de nisip al apei freatice, se oprea în lutul galben, dar la acea

vreme cursul râului era mai sus. Toate acestea se petrec dup\ „[ocul” Vin…a C. Imediat se

construiesc locuin]e de dimensiuni mai mici, dar sistemul de fortifica]ie nu este abandonat,

deoarece în prima etap\ nu se construiesc locuin]e peste acesta.

Etapa 5

Etapa 5 are dou\ perioade: 5a, una cu activitate înc\ intens\, cu o organizare a

locuin]elor pe str\du]e. Tot acum se sap\ unele gropi cu diametrul de la 0,70 la 1,4 m, multe

în vecin\tatea unor locuin]e; 5b, când sistemul de fortificare este abandonat definitiv,

locuirea se risipe[te, [an]urile se astup\, se ridic\ locuin]e mici peste umplutura [an]urilor,

iar toate bra]ele de râu sunt locuite. Un mormânt este în afara sistemului de fortifica]ie

(Lazarovici Gh. et alii 2001, 171). Acum este o perioad\ foarte probabil mai cald\ [i

secetoas\, deoarece se construiesc dou\ pu]uri, cel mare din centru (G9) [i un altul în

marginea lui P166, din sec]iunea 10 spre 11. Locuin]ele sunt a[ezate pe trei rânduri. Unele

abateri de la regul\ sunt din perioade mai târzii, din faza IIIb a culturii Banatului (exemplu

P121, P163). În col]ul din stânga sus al s\p\turii, construc]iile nivelului 5 [i 4 au fost distruse

de lucr\ri de excavare pentru ridicarea digurilor râului Timi[ (1890, 1931, 1953, 1964 [. a.).

Fig. IIIb.82. Par]a: ▲a), b)▼ locuin]a 14, resturile; c) funda]ia, d) vatra▼

Date post:	14-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

A C A D E M I A R O M N | - F I L I A L A...

Documents