No. 32. UNIVERSUL L I T E R A R L u n i , \) Augus t HUU
NOTELE SĂPTĂMÂNII Centenarul lui Cavottr
Italia întreaga, a celebrat deunăzi , ca pu o sărbătoare naţ ională , a o suta bjsivei'sar,; de la naş terea iui Cavour .
Юе-азирга pleiadei de oameni din toate clasele cari au contribuit la opera rcsorç/i-mentului italian două mar i figuri se despr ind : a-ceea a lui Garibaldi, agentul e-xeeutur , bra ţu l , .şi mai de-asupra , aceea a contelui Ae Cavour . spi
ritul diriguitor, m in t ea în t repr inzătoare .
Cavour a fost ace la ca re , în 1848, a r u n c ă P i e m o n t u l în r ăzbo iu l c o n t r a 'Austr iei , războiţ i neega l . n e f e m i t , c a r e , to tuş i , r e d e ş t e p t â n d şe-nti-
Juîientul n a ţ i o n a l , t r e b u i a s ă fie tn-i tâiul p o p a s a l r e g e n e r ă r i i , i A j u n s în f run tea a facer i lo r la 1350. Ope ca lea ind i rec tă a m i n i s t e r u l u i de comer ţ , apoi al f inan ţe lor , a ş t iu t să a r a t e a d e v ă r a t e ca l i t ă ţ i de om de S ta t . A d e v ă r a t a lu i c h e m a r e î n să e r a d i p l o m a ţ i a . Met te rn ich , c a r e ş t ia ceva in a le d ip lomaţ i e i , îl j u d e c a s e . I n f r u n t e a g u v e r n u l u i , la 1852, Cav o u r îşi începu opera , c a r e n u ţ i n t e a l a m a l p u ţ i n de câ t ta a reface unit a t ea i t a l i ană , în fa ţa E u r o p e i n u n u m a i n e p ă s ă t o a r e , d a r c h i a r v r ă j m a ş e .
I Nu în aces te c â t eva r â n d u r i se poa t e scr ie i s t o r i a aces te i ope re u-rfeşe. Cel m u l t d a c ă p u t e m a m i n t i p r inc ipa le l e ei p o p a s u i l .
A fost m a i î n t â i p a r t i c i p a r e a Piem o n t u l u i la r ăzbo iu l Or i en tu lu i , ini-
i ţ iat ivă gen i a l ă , c a r e a i n t r o d u s r ega tu l s a r d în m a r e l e concer t e u r o p e a n ş i l a făcut să câş t ige p u t e r n i c a s imp a t i e a lu i N a p o l e o n I II
Au fost a p o i conso l i da r ea în ţe leger e ! fvanco-sarde , î n t r e v e d e r e a de l a P l o m b i è r e s , cu m a r i l e şi g r ave l e el u r m ă r i , î n t i n d e r e a P i e m o n t u l u i p â n ă l a Adr i a t i c a , r e t r o c e d a r e a Savoei ş i c o m i t a t u l u i Nice F r a n ţ e i , c ă s ă t o r i a p r i n ţ u l u i N a p o l e o n cu p r i n c i p e s a Cloi i lda. U r m e a z ă r ăzbo iu l de la 1859, ca u n p o v â r n i ş fa ta l , şi a r m i s t i ţ i u l de Ia V i l l a f r anca î n s e m n e a z ă înf r â n g e r e a l u i Cavour .
î n ţ e l e p c i u n e a p o p u l a r ă îl r e a d u c e î n s ă repede î n c a p u l g u v e r n u l u i şi a t u n c i evenimente le se p rec ip i t ă . E m i l i a şi T o s c a n a se r a l i a z ă ; Gar i b a l d i a l u n g ă pe Burfeoni d in cele două Siciliî. L a 14 M a r t i e 1861, regatu l I t a l i e i e r a î n t e m e i a t şi contele de C a v o u r p u t e a m u r i prea. de vrem e , la 6 I u n i e cu conş t i i n ţ a lin i ş t i t ă că o p e r a a le c ă r e i baze le pusese el avea să ' ş i a i b ă în c u r â n d înc o r o n a r e a .
. . C a v o u r — a s p u s u n u l d i n orato r i i s e rbă r e î de l a Tu r in—es t e a c u m u n u r i a ş a l i s tor ie i şi g l o r i a îi este a d e v ă r a t ă şi c u r a t ă .
,.A fost. de s igur , m a l m a i e de c â t o r i c a r e al t b ä r b a t de S ta t p r i n î nă l ţ i m e a idea lu lu i lu i . p r i n a tot pu te r n i c i a g e n i u l u i lu i , p r i n v a r i e t a t e a f ap t e lo r lu i . p r i n m ă r i m e a rezu l t a t e lor ce a ob ţ inu t . Vi i to ru l î n s ă v a spun e că C a v o u r a fost d ă r u i t I t a l i e i ca s ă unească şi să con topească . î n t r ' o fo i ţ ă de ne înv ins , v a l o a r e a şi lea l i ta tea lu i Vic for -Emanue l , cuge tu l şi a-ipoştola tul lu i Mazzini , e r o i s m u l şi ' gene ros i t a t ea lui Ga r iba ld i " .
P r e z i d e n t u l cons i l iu lu i de m i n i ş t r i i t a l i a n , d. Luzza t t i , ş i -a u n i t g l a s u l l a a l celor ce apo teozau m e m o r i a lu i 'Cavour . L a a r ă t a t î n l u p t ă cu p rob l e m a p a p a l i t ă ţ i i ; 1-a ară ta t , d â n d ca m o d e l imi ta te i g e r m a n e u n i t a t e a
Ît a l i a n ă . de şi mi j locu l î n t r e b u i n ţ a t i fost diferit . . . I t a l ia , a zis d. Luz
za t t i , s 'a făcut p r i n l i be r t a t e ; G e r m a n i t p i i n a u t o r i t a t e . B i s m a r c k a exerc i ta t perfect d i c t a t u r a ca r e 'I fusese t r a n s m i s ă de s u v e r a n u l s ă u ; Ca-iv&ar. ininisn-u r e . p o n s a b i l în fa ţa P a r l a m e n t u l u i u n u i rege cons tHnţ io-Jiaî. a exerci ta t ţoa lă viaţii , l u p t â n d
ş i î n v i n g â n d , d i c t a t u r a n a ţ i o n a l ă a conv inge r i i " .
Şi î n s a l a i s to r i că a vech iu lu i P a r l a m e n t p iemontez a u r ă s u n a t ca u n ape l l a conş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă a t u tu r o r p o p o a i e l o r şi a t u t u r o r bă rba ţ i lor de S ta t , cuvin te le de apo teoză a vieţ i i m a r e l u i Cavour , cuvin te le dep u t a t u l u i D a n e o :
, ,Fie ca v i a ţ a ş i ac te le e ro i lo r na ţ iona l i să fie c o m e m o r a t e în nenum ă r a t e secole, d u p ă c u m se celeb rează diferi tele r i t u r i ale u n u i ace-l a ş cul t şi d u p ă c u m ce leb răm no i azi v i a ţ a şi fapte le lui Cavour" .
Căci v i a ţ a şi fapte le l u i C a v o u r n ' a u î n s e m n a t a l t ceva de câ t i u b i r e de pa t r i e , î n c i e d e r e î n popor , cele d o u a p â r g h i i c a r i s i n g u r e r id i că pe o a m e n i i de S t a t p â n ă la î n ă l ţ i m e a idea lu r i lo r n a t i o n a l e .
A. A. D .
Ş C H E l A de
((Să ne oprna aci în deal ca să ne uităm puţin la acea frumoasă casa de pe culme, ce s« pare zidită de mâna zaneloi. Acolo e Şcbeia».
Constantin Negruzvi, m Primblare», Mai, 1837.
Din gara mică a Mirccştilor trăsura ne duce prin satul cu acelaş nume., cu căsuţe curăţele, ascunse sub glugile lor de paie In capăt, pe dreapta', e curtea albă, pitită sub umbra umiî parc ce pare ca se prăvale : e casa marelui poet Vasile Alecsandri, locuinţă mică, joasa, dar în care au încăpui atâtea gânduri şi simţiri înalte. In lungul drumului, la vreo douî chi-ieinctn, e lunca, vestita lunca a Mir-ceşiilor, atât de cu drag cântată de către bardul pajiştelor romaneşti, atât de fermecătoare şi astăzi cu lăvicerile el de flori sălbatice, cu stejarii îmbrăţişaţi, haiduceşte, douî câte douî, ca nişte adevăraţi fraţi de cruce.
Dincolo de vechiul pod al Şiretului, pe care '1 trecem la pas, înfăşuraţi de răcoarea binefăcătoare m apei, luam şleaul care ne duce la Şcheia.
Ajungem. K aceeaşi casa despre care vorbeşte, In Primblarea lui, Gos-tache Negruzzi. Puţine locuinţe se vor mal fi păstrând în Moldova, ca aceasta, cu zidurile el groase, cu ferestrele încăpătoare de lumina, cu uşile ÎDalte şt grele de stejar, şi , mai ales, cu a-cea împărţeala bătrânească, atât de cumiule socotită, a încăperilor. Sală largă şi îaalt& la mijloc, cu două a-ripi, la dreapta şi la stânga ; în lungul lor, fiecare odae, de sine stătătoare, işl deschide uşile. In fund, un salon uriaş, cu un balcon de pe care îmbrăţişezi cu vederea zări de zeci de chi lometn Dedesubt, o singura sală boltită, lungă şi larga să Încapă pe ea 1 companii in linie de bătae. Pe o lăture a acestei săli sunt bucătăriile şi odăile pentru oameni, pe cealaltă se ţin, din una într'alta, camarile şi gher-ghirile, lungul şi pitorescul şirag al gherghirilor cu fereşti zăbrelite, cu unghere tainice, cu cănjî spânzurate de bolţile tari, sub care odată se înşirau buturile vitelor tăiate şi vânaturile de toate felurile.
Când te primbii prin încăperea a-ceasta, te gândeşti cu spaimă la locuinţele moderne, la chichineţile lipsite de aer şi lumină, îmbâcsite de praf şi microbi, la locuinţele care în cea mai mare parte sunt pricina scurtării vieţii bieţilor oameni de astăzi.
De jur-împrejurul casei se întinde o livadă frumoasă de pomi roditori, care livadă, pe marginea dinspre apus, e acoperita de o perdea de plopi uriaşi, scrijilaţî de vânturi şi viforniţe, şi cari se văd de departe, ca nişte străjer! ai Şchoii. Gând bate vântul, perdeaua lor de frunze freamătă, povestind par'că de mult tare; iar iarna, când vre-mueşle, se împotrivesc pieptiş, sue» rându-şî s u p ă r a r e a .
Dar farmecul Şcheiî e priveliştea care ţi se desfăşoară ochilor când stai pc balconul ei. Aici poţi petrece cele
mal liniştite ф m»! frumoase seri din viaţă.
Priviţi cu mine . E spre apusul soare lui . O l umină dulce, trandafirie, se cerne peste tot. Satul Şclieia din vale, satele Cuza Vodă şi Hălăuceştiî din zare, îşi împrăştie casele printre l i vezi. C) dungă şerpueşte pe toată î n tinderea; în stânga prinde să sclipească; e apa Şiretului care se strecoară p r in t re lunc i . Colo, e lunca Mireeştilor ; de abea se zăreşte, pe deal, gara . Depar te , foarte depar te dealuri r u m e n e înc ing zarea, legându-se unul de altul, ca un colan.
Soarele scăpată. Ganguri, prigorii şi turturele, în stoluri numeroase, cum numai aici am văzut, se încrucişează p rm aer,—merg să se culce. Plopii par 'că se înfioară de atingerea serii. In iată dealurile se lămuresc mai bine şi, de-odtdă. când soarele scapâtâ dincolo de pragul zării, drept în fund, rămâne, negru, ca un zid uriaş pe care se sprijină bolta cerului, Ceahlăul. Se vede minunat, cu Panaghia, ca Toaca, şi, mal încolo, cu Ocolaşu! nuc care-l taie drept, ca de o lovitură de paloş, şi-î sfârşeşte trupul pe za re.
Şi, mal târzior, când stelele prind э scapără, când Craiul nou işl aureşte secerea pe întinsa pajişte a cerului, toate se şterg cu încetul, ca intr'un vis , şi noaptea se aşează ticnită şi peste tot se aşterne tăcerea.
Intr'un târziu un brâu de foc cu-treeră câmpia, şi un şuer stins vesteşte trenul care străbate Sntunerecul, mânând spre geana alburie de lumină din stânga supt care e Romanul.
Apoi, de-odată, o flacără ţâşneşte, adine, în fund, se întinde şi rumeneşte n o a p t e a , - ard miriştile in depărtări .
In faţa unor astfel de privelişti, veşnice şi minunate, te gândeşti, cu mâhnire amară, că pe lumea aceasta eşti un călător, uu călător care vei osteni odată, şi-ţi vei închide ochii, ca şi când atâtea şi atâtea inalte frumuseţi n'ar mai dăinui şi după tine !
Em. Gttr leaaa
Tolstoi
Afli MIHI BIN CGPUAM de
LEO.M TOLSTOI T A T A
Mi-) amintesc în cabinetul lai, unde ne duceam seara săi dăm «bună-seara, sau câte-odată л& o e jucăm. Era în
tins pe o canapea de piele, cu luleaua in guri, şi ne mângâia.
Câte o dată, spre marea uoas-tră bucurie, ne iăsa să ne urcăm pe canapea, la spatele lui, pe când el vorbea c u intendentul sau cu naşu-meu Iazykov, care era
adesea oaspele nostru. î m i mai aduc aminte că se cobora la noi şi ne făcea desenurî ce m se păreau a fi culmea artei.
într'o zi mă rugă să'i spun versuri de Puşkin, cari ii plăceau şi pe cari le învăţasem pe de rost. De sigur că era atins de sentimentul cu care le spuneam şi schimbă priviri de înţelegere cu prietenul Iul. înţelesei că vedea în dicţiunea mea o prevestire fericită.
Ge mult îmi plăceau glumele vesele şi poveştile ce spuneau la masă, pe când bunică -mea, mătuşa-mea şi noi totî r âdeam ascultându-J !
lini amintesc şi vizitele lui la oraş şi aerul măreţ ce avea când işl Îmbrăcă redingota şi pantalonii strimţi.
Tot aşa, când pleca la vânătoare, mi se pare că Puşkin, în al s*a Contele Niilin, şi-a descris plecarea eroulu i după cele ce se pe t receau la noi.
l ini ma i amin tesc iarăşi de a mă fi plimbat cu tata şi cum prepel icar i î noştri cei t iner i il u r m a r ă , ş i , înce
pând să se hâr jonească pr in fâneaţa incă necosită, ale cărei ierburi nal te le biciuaiu şi le gâdilau burţ i le , săreau foarte sus şi făceau cercuri m a r i , cu coada cârlig şi ta ta r ă m â n e a in admira ţ ie în faţa spectacolului acestuia.
Apoi , în ziua de sărbătoare a vânătorilor, la 1 Sep tembre , p lecam toţi in liniaikă (căruţă lungă) în spre pădurea noas t ră în tăiere, u n d e se a-ciuise o v u l p e . Copoii o s t â rneau şi undeva , depar te .—n 'o vedeam—prepelicariî îi (iedeaü de u r m ă .
A m păst ra t ma i cu seamă amintirea u n u i lup p r i n s . Aceasta se pe t re cuse lângă casa noastră. Ne-am dus toţi, pe jos, să'i vedem. Vânătorii noştri aduseră într 'o teleguţă un lup ma re cenuşiu, legat de labe şi de gât ; şedea culcat liniştit, dar se u i ta pieziş la toţi cari se apropiau de el.
Când ajunserăm la ocolul unde trebuiau să'i dea drumul, îl dădură jos din teleguţă şi'I deslegară labele ţi-nându-1 jos cu furcile. începu să se sbatâ, muşcându-şl furios funia ce'l ţinea de gât. In sfârşit, fu deslegati la ceafă şi cine-va strigă :
— Daţi'i drumul... Vânătorii ridicară furcile. Lupul se
ridică pe picioare, stătu câte-va clipe aiurit, dar se huidui şi se asmuţiră câinii pe el.
L u p u l , câinii , călăreţii îl alungarî peste câmp. Lupul izbuti să scape. Îmi aduc. aminte iarăşi că, întorcân-du-se, tata mustră pe vânători, dând din mâini .
Cele mai plăcute amintiri ale mele se leagă de zilele în cari tata şedea pe divan alături de bunica şi o ajuta să şi facă pasenţa. Era politicos şi amabil cu toată lumea ; cu bunica însă, era de o atenţie specială, aproape slugarnica.
Iată o scenă, care 'mi vine în minte : Bunica, cu bărbia ei lungă, cu boneta ei plină de ruşurî şi pan-plici, şade pe divan, îşi întinde cărţile şi prizează tabac din tabachiera ei de aur
Alături şade Petrovna, o negusto-reasă la care bunica ţine foarte mult şi care vine deseori la noi. Vine de la Tuia, unde vinde puşti şi samovare, şi chiar poartă un fel de vestă cu cartuşieră.
Mătuşile stau prin fotele şi una din ele citeşte tare. Alături, într'un foial în care şi-a făcut culcuş, doarme Milka, căţeaua ca pana corbului, сддв are ochi frumoşi negrii şi la care ţine tata.
Intrăm în salon ca să zicem bunâ-seara şi, uneori, mal rămânem acolo.
Intr'o zi, în mijlocul pasenţei, tata întrerupse pe mătuşe-mea care citea tare şi arătă ceva in oglindă. Ne uitarăm toţi. Lacheul Tikon, ştiind c i tata era în salon, intră în cabinetul lui ca să fure tutun dintr'o tabachera rotundă care, când era Închisă, semăna cu un trandafir.
Tata se uită la el prin oglindă ei vede silueta aceea naltă mergând tn várfal picioarelor, Mătuşile râd, bunica nu pricepe multă vreme şi, c i n i a priceput, râde şi ea cu pofti.
Sunt încântat de bunătatea tatii, ş i , când mă despart de el, îi sărat cu o dragoste deosebită mâna albă şi musculoasă.
Am iubit mult pe tata, dar n'am înţeles toată puterea iubiroi acesteia decăt după moartea Iul.
P B O V E R B E
Unde n u e pis ică şoarecii s teag r i dică.
Gândeşte t o t d a u n a de as tă-z î şi pent r u mâ ine .
Omulu i n e m u l ţ u m i t i se ia d a r u l . *
L inguş i to ru l te p u p ă 'n bot «i'ţl ia din p u n g ă to t .
• Fie-care se ţ ine ma i c u m m t e íté câi
vecinul lu i .
Ce mï-e pros tu i , ce mî-e nebunu l .
Luni, У Aueust 1910, UNIVERSUL ы - i Ë R A h No. 32. — 3.
EU ŞTIU.. .
^Ей ştiu că ochii tăi mă poartă K'a un miraj ispititor, ţDarcănd ii văd zîm bind in preajmă ^nebunesc de dragul lor.'
/;..V şliit că n vorba ta s'ascunde tlesfrdnţ/ert pline de eres, Юпг tu mi-o spui atât de dulce, X'ă'n veci in cale-aş vrea să'fi ies.
Eù ştiu că gura ta e-o floare însângerată de venin, íi-i.r când mi-o dai îmi simt ca 'n
visuri T'jt sufletul de farmec plin.
i. :• ştiu că gândul tău adesea duce dorn 'n depărtări,
thir seara 'n. crâng îmi dau şi viaţa !f?î schimbul unei desmierdări.
Şy ştiu că ochii tăi mă 'n frânge fki un miraj înşelător, *Şi totuşi, când nu-î văd o clipă, Ţ>e dorul lor mă simt că mor !
P. D ă n e s c u .
TRISTA SOARTĂ a ішиій pală neascultător
Sus , la e t a ju l a l dou i l ea , b a l c o n u l >s:â ' m p o d o b i t cu flori de t oa t e neam u r i l e , cu zorele g i n g a ş e şi cu ede ră t~e s 'a înco lăc i t c u p r i n z â n d f iarele 'de p r e t u t i n d e n i . S t a i în el ca î n t i ' u n l e a g ă n de v e r d e a ţ ă ş i p r iveş t i p â n ă d e p a r t e î m p r e j u r . Jos e D â m b o v i ţ a . (Ea t r ece pe l a d e p ă r t a r e n u m a i de d o u ă z e c i de pa ş i , a l u n g â n d u - ş i me-
erou v a l u r i l e t u r b u r i pe s u b podur i l e [negre de p i a t r ă . C u r g e m e r e u l inişt i t ă , n e p ă s ă t o a r e de l a r m a d impre -Suru- î . P e m a l u r i l e ei, s e a r a , e u m -Ibra şi o v i a ţ ă ca d i n b a s m e . P â n ă "depar te , câ t p o a t e c u p r i n d e ochiul , c l ipesc t r e m u r ă t o a r e l u m i n i a lbăs t r i i , d e a l u n g u l g â r l e i şi pe s t r ăz i . Şi .ь r ă c o a r e şi pace . Z i u a se s t inge ca î n t r ' u n p l â n s e t d u r e r o s şi d e p ă r t a t .şi l u m i n i l e a i d p r e t u t i n d e n i m a i vii , şi a p a c u r g e t ă c u t ă , n e v ă z u t ă î n t r e m a l u r i l e ei.
î n c e p e în C a p i t a l a n o a s t r ă , în clip a a c e a s t a , r e p a o s u l ş i v i a ţ a de n o a p t e .
D a r in b a l c o n u l cel ca u n l e a g ă n da ve rdea ţ ă e a s t ă s e a r ă z a r v ă m a r e .
;TreI fete ce p â n ă m a i a d i n i a u r i p r i -vaafi î n g â n d u r a t e , s a u d a t u n a l ân g ă a l t a şi, c a p î n c a p , ch ico t ind , mi-n u n â n d u - s e p r ivesc u n p u i de v r a b i e feolaş, cu p ie lea t o a t ă roş ie , cu g â t u l [subţ i re l şi cu ciocul desch i s m a l J m a i e decâ t el. A căzu t de pe zid, de i u n d e v a ; n ' a a s c u l t a t de m a i c ă - s a , ipe s e m n e şi a c u m ia tă-1 , s ă r a c u , înc ă p u t pe m â n a celor t re i fete. Fieca r e v r e a să-l ţ i n ă în m â n ă şi să-l p u p e . Si p u i u l c i r ipeş te în m â n a ce-loi mi j loc i i . B u c u s , c a r e îl m â n g â i e şi v rea să-l bage în s â n să-l încă l -
. z r a s c ă . pe câ t ă v r e m e cea m a l mică , Dora p a r ' c ' a r p l â n g e de necaz că n u l'a a p u c a t ea î n t â i d in ghiveciul în r a r e a căzu t .
Cea m a i m a r e d i n t r e s u r o r i le pr i veşte p tând la o p a t t e , s a u m a i b ine zi- i i p r iveş te , pe cele d o u ă fete Îndu ioşa t e şi pe pui i i , î n f ă ş u r â n d u - i pe toţi în a c c a a ş ca ldă d r a g o s t e .
N i e o a r e o poveste f r u m o a s ă povestea u n u i puii i c a r e n e a s c u l t â n d de m ă i c u ţ a lu i se pomeneş t e de-o d a t ă a v â n d t re i m a n i e ? . . .
\ venit t a t a s u s şi m a m a fetelor t r ebu ie să le cheme de câ te -va o r i pen i i să le p o a t ă h o t ă r î să i n t r e î n
,ca*ii. S u b l u m i n a l ă m p i i se î n t i n d far fur i i le şi t a c â m u r i l e pe f a ţ a a lbă a mes i i şi cele t re i s u r o r i povestesc î n ' t ' u n g las p ă ţ a n i a p u i u l u i nea s c u l t ă t o r . Şi t a t a . cu f i g u r a in te l igen-
.'ta şi p l ină de voie b u n ă , r â d e d i n ' t o a t a i n i m a , cum şi se cuvine s ă r â d ă •un t a t ă c a r e a r e a s e m e n e a fete.
L u t n e i se a ş e a z ă l a m a s ă , d a r s c a u n u l fetei mi j loc i i s tă gol, p e n t r u eîi B u r u s nu-î n i c ă i r î ; n ic i în ba l con, nici in s a lon şi nier în a n t r e u . O ««hiarnă l u m e a . (Jar ea n u r ă s p u n de. P u ţ i n în ui mă toţ i se p r ă p ă d e s c
D4 Corist fllessandreseu
T r e c e m ou oa re - ca re g r e u t a t e p e d. Const . A l e s s a n d r e s c u î n g a l e r i a funcţ i o n a r i l o r n o ş t r i . F a p t este că d. A l e s s a n d r e s c u o c u p ă de m u l ţ i a n i f unc ţ i un i s u p e r i o a r e în S t a t şi de l a 1889 este sub -d i r ec to r g e n e r a l al tipograf ie i S t a t u l u i şi a l „ M o n i t o r u l u i Oficial". F a p t este de a s e m e n e a că, în toa te func ţ iun i l e ocupa t e , d. Alessandrescu a a d u s t o t d a u n a i n t e g r i t a t e a , zelul şi co r ec t i t ud inea f u n c ţ i o n a r u l u i model . Nu e m a l p u ţ i n a d e v ă r a t î n să că a c e e a ce a făcu t r e p u t a ţ i u n e a d-sale, a fost m a i m u l t o î n ă s c u t ă a-p l eca re c ă t r e ş t i i n ţ a n u m i s m a t i c e i , ş t i i n ţ ă î n d o m e n i u l c ă r e i a d. Alessand r e s c u se b u c u r ă de r e n u m e l e u n u i e rud i t , u n u i co lec ţ ionar nu n u m a i av id , ci în ace la ş t i m p şi compe ten t .
D. A l e s s a n d r e s c u posedă u n a d in colecţii le de m e d a l i i şi monet.e cele m a i boga te d i n ţ a r ă şi ce rce tă r i l e ce d-sa a făcu t p e n t r u c las i f i ca rea şi det e r m i n a r e a lo r d u p ă t i m p u r i şi epoce i-a a t r a s a p r e c i e r e a celor m a i de s e a m ă n u m i s m a ţ i d in s t r ă i n ă t a t e şi d in ţ a r ă .
I n t r e co lec ţ iuni le d-lui Alessand rescu s u n t de n o t a t cea a med a l i i lor, m o n e t e l o r şi p l ache t e lo r r o m â
neş t i , î n t r e c a r i s u n t foa r te r a r e spec imene î n c e p â n d de l a d o m n i a lu i Mircea cel m a r e (1386) p â n ă î n zilele noas t r e . Tot a t â t de i m p o r t a n t ă este şi colecţ ia s t r ă i n ă c u p r i n z â n d peste 1500 de b u c ă ţ i de va loa re , r e fe r i toa re la even imente le cele m a i de s e a m ă din ţ ă r i l e vecine.
Pes te t re izeci de a n i de m u n c ă , de ce rce tă r i , de sacr i f ic i i , şi toa te acestea făcu te cu compe ten t ă şi cu cel m a i a les sp i r i t cr i t ic , a ü c r eea t d-luî A lessandrescu r e p u t a ţ i a m ă g u l i t o a r e de ca r e se b u c u r ă în l u m e a cercetăr i lor ş t i in ţe i .
Unu l d i n t r e î n t emee to r i i socie tă ţ i i „ N u m i s m a t i c a R o m â n ă " , d. Alessandrescu este p r e ţ u i t în l u m e a s avan ţ i lor şi ca a t a r e a avut. toa te o n o r u r i l e cuveni te u n u i om de ş t i i n ţ ă . C h i a r zilele t r e c u t e M. S. Regele a b ine voit a decerne d i s t i n s u l u i n u m i s m a t „ p r o p r i o m o t t o " o r d i n u l „ S t e a u a Rom â n i e i " în g r a d u l de ofiţer.
De s i g u r că cu a s e m e n e a m e r i t e d. Const. A l e s s a n d r e s c u poa t e fi mândru de s i t u a ţ i a ce şi-a c reea t , s i tua ţie o n o r ă t o a re şt p e n t r u d-sa şi pent r u ţ a r a d-sale. Ygrec.
de r â s c â n d o p r i n d în f u n d u l corid o r u l u i , î n f ă ş u r â n d p u i u l î n t â i î n c â r p e , apo i în t r 'o boa de b l a n ă uit a t ă şi c ă s n i n d u - s e să-l v â r e a ş a înf ă ş u r a t în t r 'o cu t ie de conse rve . P e s e m n e că p u i u l cel go laş a r fi a v u t pof tă să fugă , f i indcă c i r ipea c â t putea ş i se s m u c e a , l u c r u c a r e o făcea pe B u c u s — c r e z â n d u - s e s i n g u r ă — s ă - l s f ă tu i a scă f r u m o s : „ T a c i d i n g u r ă , m a m ă , t ac i d i n g u r ă că te -aude lum e a p l â n g â n d şi ş a d e r u ş i n e !..."
Cuibu l aces t a de c â r p e şi de b l a n ă p u s e în t i n i c h e a a fost a c â ţ a t î n t r ' u n cuier î n cor idor , sp r e a p u t e a fi văzu t o r i c â n d . Şi t o a t ă z iua cele t r e i fete a v e a u de l u c r u cu el. U i t â n d de ghe rghe fu l l a c a r e l u c r a u or i de ca r tea ce-o ţ i n e a u de sch i s ă î n m â n ă , se g r ă m ă d e a u î m p r e j u r u l p u i u l u i şi I m e s t e c a u m â n c a r e în g u r ă , ÎI p i s a u s ă m â n ţ ă pe c a r e i-o d e d e a u cu o ling u r i ţ ă de p ă p u ş e , îi t u r n a u pe g â t a p ă cu l i n g u r i ţ a o r i îl î nve leau b ine să n u c u m v a să r ă c e a s c ă .
Şi p u i u l , Ince tu cu înce tu îşi câşt i g ă locul î n c a să . To ţ i v o r b e a u de el c a d e s p r e u n om, ÎI p u r t a u g r i j e de m â n c a r e s a d de a-I s c h i m b a c â r p e l e pe c a r i el, de al tfel , e r a a ş a de cum i n t e Încâ t n u le m u r d ă r e a .
Uneor i , c â n d fetele îl l ă s a u p r e a m u l t s i n g u r , el le c h e m a c i r ip ind
din c a p ă t u l c o r i d o r u l u i şi ele a lerg a u .
Dora , B u c u s şi Lil i se p o a r t ă cu pu iu l cel r ă s l e t c a cu u n om c a r e pr i cepe tot ce i se s p u n e . Şi pu iu l creşte, p ie lea roş ie i se a c o p e r ă cu fulgi tot m a i a p r o p i a ţ i ; şi d i n zi în zi cir ipeş te m a i cu i n i m ă I a r g a l b e n u l d i m p r e j u r u l c iocu lu i a p r o a p e s'a ş ters .
Cum s t a î n t r ' o zi î n b l a n a de boa şi î n câ rpe , a şeza t î n cut ia-I de conserve ca de obiceiü, p u i u l n o s t r u se b u c u r a de v i a ţ ă , se b u c u r a de căld u r a c u i b u l u i pe c a r e B u c u s i-J făcuse şi p r i v e a pe o f e reas t r ă . I n aeru l l impede ş i ca ld , s u b ce ru l s en in al zilei de v a r ă , c â t e v a m u s c u l i ţ e se a l e r g a u în zbor s â s â i n d încet . Şi deo d a t ă , p r i n t r e ele, ca o s ă g e a t ă , t r ecu o p a s ă r e c a r e p r i n s e d o u ă d in ele, a ş a d in zbor, şi izbi cu ciocul în g e a m de p a r ' c ' a r fi c h e m a t pe cineva.
P u i u l se r i d i c ă d e o d a t ă pe s labele lu i p ic ioruşe , s u b ţ i r i ca d o u ă beţe de chibr i t , c i r ip i d in t o a t ă p u t e r e a p iept u l u i s ă u ş u b r e d ş i voi să-ş i cerce p u t e r e a a r ip i l o r . în ţ e l e se î n s ă că el n u poa te z b u r a , că n u poa t e p leca d in c u i b u l d i n f u n d u l c o r i d o r u l u i sp re a a l e r g a d u p ă m u s c u l i ţ e î n aer u l l iber. Şi-1 c u p r i n s e o î n t r i s t a r e a-
d â n c ă , nef i ind a p r o a p e de el m a i c a l u i să-I s p u n ă că m a i t â r z i u , dac 'o fi a s c u l t ă t o r şi-o a v e a r ă b d a r e , o s ă p o a t ă s b u r a şi el.
Pe s t e o j u m ă t a t e de ceas , c â n d Bucus veni cu celelal te d o u ă fete să-i dea de m â n c a r e cu l i n g u r i ţ a de păpuşe , p u i u l e ra b o l n a v şi n u m a n c ă .
Câte t re le fete se î n t r i s t a t ă şi ele a-t u n c i şi-1 î n t r e b a r ă ca r e m a i de ca r e m a i dulce şi m a l r u g ă t o r , de ce nu v r e a să fie d r ă g u ţ şi c u m i n t e . B u c u s 11 î i . t rebă în u r m ă , p l â n g â n d , d a c ă nu m a i v r e a să s tea la ele. El deschise ciocul şi c i r ip i s l ab şi p l â n g ă tor , că ad i că n u m a i v r e a să r ă m â n ă , şi ceru să fie p u s la loc în cu ibu l l u i d in cuier .
Toa tă n o a p t e a avu f r i gu r i şi de vreo p a t r u or i v ru să s a r ă jos şi s ă fugă a f a r ă , să sboa re depa r t e . D u p ă m u l t ă t r u d ă , când văzu că şubredele-I
p i c ioa re nu-] a j u t ă să se spr i j ine pe ele şi că a r i p i l e l u i — d o u ă f ă r â m i ţ e de c a r n e — n u - î d a u de fel p u t i n ţ a s ă
zboare , p l â n s e a m a r n i c s o a r t a s a cea c r u d ă care-1 d e s p ă r ţ i s e de s â n u l p ă r i n t e s c . Apoi î n ţ e l e g â n d că to tu l e în z a d a r , p r iv i a f a r ă şi. p e n t r u înt â i a d a t ă î n s c u r t a lu i v i a ţ ă , văzu l u m i n a l u p t â n d cu î n t u n e r e c u l înv ins , şi p l e c â n d u - ş i c a p u l î n piept , î n t r ' u n c i r ip i t s t i n s ca î n t r ' u n oftat de copil p ă r ă s i t , m u r i .
N. Mihail .
L I C Ă R I R I A L B A S T R E de
M A X I M G O R K I
— Urmare — B o a r e a devenea m a l a p ă s ă t o a r e
şi a ţ â ţ a ne rv i i p r i n t r ' u n m i r o s iute , c a r e g â d i l ă nă r i l e . N o u r i i a r u n c a u u m b r e deso. Aceste u m b r e aci se f.ârafj pe p ă m â n t , aci d i s p ă r e a u p e n t r u a se a r ă t a i a r ă ş i după c â t e v a clipe. L u n a n u se m a i vedea . In locul e'f r ă m a s e o p a t ă vior ie ca r e şi ea din c â n d în c â n d e r a acoper i t ă de nor i negr i . I n s t epa inf ini tă — n e a g r ă şi f io roasă p a r ' c ă a r a s c u n d e l u c r u r i t a in i ce — r ă s ă r e a u ici colea licăr i r i mic i , a l b a s t r e . B a ici , b a dincolo, se a p r i n d e a u şi se s t i ngeau d u p ă o c l ipă . E r a , p a r ' c ă o m u l ţ i m e de o a m e n i , î m p r ă ş t i a ţ i p r i n s tepă , c a r i a r c ă u t a ceva, a p r i n z â n d chib r i t u r i pe c a r i v â n t u l le sting e a î n d a t ă . Aceste c iuda t e l imb i da foc, c a r i r ă s ă r e a u p r i n n e g r u l nop- ' ţel , p r eves t eau p a r ' c ă t a i n a u n u l b a s m r ă t ă c i t .
— Vezi scân tee le ? m ă în t r ebă I se rg i l .
— Cele v ine te de acolo ? s p u n e a m eu, a r ă t â n d sp re s tepă .
— Cele a l b a s t r e , da , ace lea ' s î Va s ă zică to t m a i s u n t acolo ? EI da , n u m a i v ă d b ine . Mul te l u c r u r i n u m a l văd eu.
— De u n d e vin aces te s cân t e i , înt r e b a m pe b ă t r â n ă . Auzisem de m u l t ceva desp re c rezu l p o p o r u l u i a s u p r a a c e s t o r s cân t e i . D o r e a m î n s ă să a s c u l t ceea ce v a s p u n e b ă t r â n a I se rg i l desp re dânse l e .
— Aceste s c â n t e i se m a i n a s c d in i n i m a de foc a l u i Danco . A fost o-d a t ă pe l u m e o i n i m ă ca re a r d e a ca focul şt de l a i n i m a aceea v in licăr i r i le . Am să - ţ i s p u n eü Î n t â m p l a r e a ; ѳ o poves te de d e m u l t . T o t u l e băt r â n , d a I Să vezi tu ce se p u t e a Înt â m p l a In t i m p u r i l e t r ecu te . Şi azi n i m i c n u m a l găseş t i d in cele ce au fost. Nici o a m e n i de i s p r a v ă , n ic ï f ap te m a r i , n i c i b a s m e . De ce ? eî s p u n e - m i I Nu şt i i de ce ; ce ş t i i tu , ce ş t i ţ i vo'i t ine r i i ? A, d a c ă a ţ i m a i a-r u n c a o c ă u t ă t u r ă şi p r i n v remi le t r ecu te , acolo a ţ i găs i de s l egă r i pent r u toa te s b u c i u m ă r i l e voas t re . D a r voi n u vă u i t a ţ i şi n u p r icepe ţ i rostu l vietei . O a r e eu n u v ă d ro s tu l vte-ţei ? toa te le văd eu m ă c a r că o-chi i me i s u n t s lăbi ţ i . Şi v ă d că oar m e n i i n u t r ăesc , ci tot a ş t e a p t ă prile jul de a î n h ă ţ a ceea ce le p a r e lor fe r ic i rea . Şi a ş a se s cu rge t o a t ă viaţ a lor. Ş i d a c ă la u r m ă văd ei că şi-au che l tu i t pu te r i l e şi t i m p u l zad a r n i c , s'au f u r a t pe e'I înş iş i , se p l â n g de c r u z i m e a des t inu lu i . Ce e
4. — t
No. H2. U N I V E R S U L LITERAR і л ш " , y Augus t Ш и .
destinul ? Fiecare îşi croeşte s ingur dest inul! Văd astăzi oameni de toa te neamurile, dar voinicii nu se maî găsesc. Unde s'au dus ei ? Şi oameni frumoşi se găsesc ş i mal pu ţinî.
Bătrâna căzu pe gânduri ; de sigur căuta unde a rămas oameni i cei voinici şi frumoşi de odinioară. E a privi în negrul stepei, par'că ar căuta acolo răspunsul.
Eu aşteptam nerăbdător urmarea povestire!. Tăceam, de oarece îmî era teamă că într.ebând-o ceva, ea va pierde şirul povestire!.. Şt iam
,că îî plăcea să mediteze când o năpădeau amintirile ca i mare agitată de furtună, de multe ori se întâmpla ca sfârşitul uneî legende să se piardă sub înrâurirea acestei filosofii simple care, aşa cum o des-,volta bătrâna Isergil, părea un g h e m de fire multicolore, încâlcite artistic de noianul vremeî.
Şi ea îşî urmă povestirea. — De demult, locuiau pe pământ
nişte oameni. Unde, nu ştiu nici eu ; ştiu numai că tabăra lor, din trei părţî era înconjurată de păduri dese şi uriaşe, pe când Într'o parte se întindea nemărginita stepă. Erau oameni carî trăiau în belşug şi voe bună, voinici şi mândri. . . se vede eă erau tiganî. Dar odată veni o vreme de nelinişte, veniseră nişte neamuri sălbatice şi i-au a lungat î n desimea pădurilor. Acolo erau bălti nenumărate şi maî era întuneric, fiind-că pădurea era bătrână şi crengile arberilor se împlet iseră aşa că ochiul cerului nu putea să le pătrundă. Arareori o rază de soare îşî făcea drum prin desişul frunzelor, încălzind mocirla bălţilor. A* tunel din apr lor se Înălţa o duhoare ucigătoare. Oamenii mureau u-nul după altul. Femeile şi copiii p lângeau, iar bărâniî începură să so sfătuiască. Trebuiau să plece din pădurea asta blestemată. Pentru asta erau două drumuri. Unul îndărăt, unde îl pândeau duşmani i cruzi şi puternici; celălalt ducea înainte printre trunchiurile uriaşe ale căror crengi se împletiseră şi rădăcinile cărora erau adânc împlântate în mocirla bălţilor. Aceşti arbori stăteau tăcuţi şi nemişcaţi ca ciopliţi în piatră. Ziua împrăşt iau umbre cenuşii , iar seara, când ardeau focurile, eî Înconjurau pe fugari ca un zid u i iaş . Acest zid a-păsa şi înfricoşa pe bieţii oameni, deprinşi cu largul stepei. Şi mal fio-xoasă era pădurea când vântul se lovea de culmile arborilor, când întreaga pădure vuia înfricoşător, cântând cetei refugiaţilor un imn sinistru. EI nu erau oamen'l laşi şi ar fi vrut să se lupte pe viaţă cu a-ceî cari învinseseră, dar nu voiau eă moară de oarece aveau lucruri multe şi comori de învăţături , care cu moartea lor ar fi fost perdute pentru lume. De aceea sfătuiau bătrâni i nopţile în suflarea otrăvită a bălţilor şi întovărăşiţi de vâjiitul pădure!. Şedeau şi umbrele focului săreau Împrejurul lor рз când lor Ie părea că duhurile rele ale pădure! şi ale bălţilor joacă triumfătoare. Şi a ş a se tot gândeau, dar nimica, nici femeile, nu seacă aşa p'ute-
« trupească şi sufletească a oame-lilor oa gânduri le negre, care ca
pişte şerpi, sug sângele din inimă, bătrâni i slăbeau de griji, frica se născu ín inimile lor, încătuşându-le voinţa. Femeile împrăşt iau groaza eu Jelirea morţilor şi cu plângerea toarte i nenorocite a celor rămaşi în $ iaţă- Se auzeau cuvinte de laşitate, t o t a l erau numai şovăitoare şi şop-'Tte, dar pe urmă răsunau din ce
ce mâ* tare. Mulţi voiau să se înarma, să se dea de bună voe în fttnile duşmanilor, sacrificându-şî
S^ner iatea . Sub spa ima morte! ni-
enï nu se m a l temea de robie. Dar une! a apărut Danco ş i el s ingur
Ы-я salvat neamul. S e cunoştea cât de colo că bătrâna
^piasese de multe ori povestea ini-aoel de foc. Vorbele curgeau ca nişte 'cordele lung* şi netede. E a vorbea
ca şi c â n d ar fi cântat şi vocea e l scâr-ţ i i n d ă î ţ i reda i m a g i n e a u n f t cânt fioros, p r o d u s de cod ru l seeular, p r i n t r e a le c ă r u i des i şu r i se s t i ngea acel n e a m nenoroc i t , i s g o n i t de duşm a n i şi dec ima t de su f l a r ea otrăvită a băl ţ i lor .
— Danco e r a u n f lăcău frumos şi ceî f rumoş i î n t o t d e a u n a se dist ing p r i n vitejie. El spuse tovarăşi lor să î : ,,Cu g â n d u r i n'o să rostogoliţ i s tânc i le d i n ca lea voastră. Cine n u m u n c e ş t e n u poa te să Învingă greută ţ i le . De ce ne cheltuim forţele prin bătae de cap şi şovăire ? desmetici-ţ i-vă, trebue s ă trecem pădurea ! O m a r g i n e d o a r ă t r e b u e s& aibă. Totu l a r e u n sfârş i t pe lumea asta. Haide ţ i s ă p o r n i m !
Eî se u i t a u u i m i ţ i la dânsul, dar r e c u n o s c u r ă c u r â n d că dintre toţi el e r a m a î de i s p r a v ă , căci în ochii lu ï s t r ă l u c e a u n foc vio! şi multă putere de voin ţă .
— Condu-ne tu, i-au spus. Şi el i-a condus . (Va u r m a ) .
Traducere de I. V. l l i ş e ş t e a i i u
E L E I N A
(După Dante Alighieri)
Mi-e-aşa de droga ea când mă priveşte Cu ochi-l marî şi plini de bunătate, ' Că inima-mî maî ture mi se bate Şi-un val de sânge 'n fafă-mî năvăleşte.
Spre ea-aî mei ochi abia maî pot *ă cate, Ca la un înger care se iveşte — Ca 'nlr'o frumoasă dedemult poveste — Pe lumea asta plină de păcate.
Cu vocea eî plăcută şi senină In piept Intotdeauna'-o bucurie Şi-o mulţumire îmi aprinde,
Căcî par'că de pe buze-î se desprinde Un spirit al amorului, ce fie In şoaptă 'fi spune suflete : „Suspină"!
lUarela L e c c a .
V I A Ţ A ' P ^ G L U M A IONESCU ŞI P O P E S C U
Erau douî funcţionari mărunţel de minister, cari întrebuinţau hârt ia şi cerneala Statului ca să scrie piese de teatru.
Erau plătiţi pentru aceasta cu câte 150 lei pe lună.
Ionescu fusese numit copist in a-ceiaşî zi cu Popescu. Făceau slujbă în acelaş birou, locuiau în aceiaşi casă şi lucrau la aceleaşi drame. A-celeaşî aspiraţii dramatice II atrăsese unul către altul şi din colabora-rea aceasta nu rezultase până acum de cât un dispreţ de fie care moment al şefului lor de birou, d-1 Ni-culescu, şi un maldăr de manuscrise ce zăceau prin cutiile tuturor directorilor de teatru.
In aşteptarea „marelui lor succes", viitori! autori dramatic! trăiau cu frugalitatea lacedemoniană pe care le-o impuneau restrînsele loi venituri.
Aveau Insă o solicitudine absolut părintească pentru garderoba lor. De fapt, renunţaseră amândoï la orî ce lux de îmbrăcăminte, căci luaseră primejdiosul obiceiu de a'şî cheltui în câte treî zile, cumpărând cărţi, condee, hârtie şi staluri pe la teatre, cae m a î mare parte din apuntamen-tele ce datorau părinteşte! oblăduiri a Statub-*
Şi aşa, într'o dimineaţă, la sediul viitoarei firme literare „Ionescu şi Popescu", se petrecu o mică dramă int imă, foarte dramatică totuşî în simplitatea el.
In momentul când da să se încalţe, Ionescu constată cu groază că operaţia aceasta nu era practicabilă ; ghetele refuzau or! ce serviciu ulterior. Tălpile şi căputele divorţaseră fără nici o speranţă de împăcare.
In această gravă împrejurare se crezu dator să se sfătuiască cu amicul şi colaboratorul lui . Cu câte-o ghiată în fie care m â n ă , intră i n odaia luï Popescu.
— Priveşte ! s ise «I Ml o intonaţie de tragedie clasică.
Popescu contemplă îndurerat dure rosul spectacol.
— Ce facem ? Cum mă duc la slujbă ?
Şi Popescu căzu în meditaţie. — Evrika ! strigă el de o dată. Am
găsit. — Ce-aï găs i t ? Făcu o pauză şi zise g r a v : — Cumpără'ţî altă pereche. — Cu ce ? obiectă Ionescu, dând
din umerî. — Ştii bine că tot ce e al meu e ş i
al tău, declamă nobil Popescu. Să facem bilanţul.
Făcură bilanţul. Punându-ş î capi talurile la o laltă, adunară pe colţul mesei douî lei şi treizeci şi cinci de baril, plus o cartelă de restaurant cu cinci numere.
Capitalul era neîndestulător. Problema rămânea nedeslegatft.
— Ce facem ? zise Ionescu. — Ce facem ? zise Popescu, şi căzu
iar în meditaţie. De astă dată, meditară amândoi . — Evrika ! strigă din noü Popescu,
care, evident, avea m a l multă imaginaţie de cât colaboratorul lui. In-ceaică'mî ghetele.
Ionescu, obişnuit cu autoritatea lui Popescu, se supuse făra să înţeleagă.
— Te 'ncape ? — Perfect. — Atunci, du-te la slujbă. — Şi tu ? — Aî să spuî şefului oă sunt bol
nav. Şi eü am să rămân acasă să scriu „scena disperării" din al doul-lea.
Ionescu plecă pe tălpile Iul Popescu şi acesta, bucuros de o zi de re-paos duminical suplimentar, se înfundă iar sub plapomâ.
Când se 'ntoaree Ionescu, seara, Popescu II citi „scena" pe care o găsiră amândoi genială.
— Dar şeful ? întrebă acesta din urmă.
— Furios , archifurioe, răspunse Ionescu.
— De ce ? — Zice că n'at dreptul să te 'mbol
năveştî când eşti s lujbaş al Statului . — Drace !... zise Popescu, oare cum
neliniştit. Mâine m ă duc la slujbă. — Cu ghetele tale î — Fireşte. — Dar eu ? — Tu al să rămâî acasă. Am să
spun şefului că eşti bolnav şi al să copiez! pe curat scena.
Zis şi făcut. A treia zi, Ionescu încalţe pemru
a doua oară ghetele cari, a doua zi, reveniră lui Popescu. Şi, timp de două săptămâni , perechia de ghete tncălţă alternativ picioarele viitoarei l i r a e literare „Ionescu şi Popescu".
* Totul are sfârşit pe lumea asta. Sosi momentul când răbdarea
d-lul Niculescu ajunse la oulme. In „ziua ghetelor" Iul Ionescu, şeful 11 întrebă :
— AI fost iar bolnav iert, d-Ie Ionescu ?
— Da, domnule, am nişte friguri. — Curioase friguri ! rânji înaltul
funcţionar. Te-apucă, aşa, din două In două zile !
— Da, domnule, sunt friguri intermitente.
— Da ? Şi prietenul d-tale Popescu are şi el friguri intermitente ?
— Da, domnule. Le luăm unul de la altul. Sunt contagioase.
— Apoî, să te 'ngrijeştî, d-le Ionescu. Ia chinină ; luaţi amândoi ; pentru că mâine dimineaţă vreau să vă văd l a birou la ora reglementară.
Ult imatum-ul era categoric. Ionescu plecă capul, ceea ce 1 făcu să dea cu ochii de ghete — ghetele lui Po pescu — şi să se 'nfioare.
O ruptură, încă proaspătă, dar prevestitoare a unei apropiate catastrofe, îşî arăta gura ameninţătoare.
Fatalitate ! *
A doua zi, nici Ionescu DÎÎI Popescu nu apărură la slujbă.
P e la 11, d-1 Niculescu, şeful, primi două scrisori îndol iata
Ionescu şi Popesc^ av ;a ; г.стагрі-
nila durere de a'şî informa superiorul că un doliu în famil ie îî împiedica să vină la slujbă.
Şi era adevărat ! Ghetele lui Popescu sucombaseră
peste noapte. Costache Glunr.cl.
C U G E T Ă R I
Poţî să te prosterni în pulbere când al făptuit o greşală, dar nu e bine să rămâi acolo.
Chateaubriand
Plăteşte muncitorului până nu i se usucă sudoarea pe frunte.
Mahomed
Vrei să te cunoşti pe tine însuţi , observă ce fac alţiî ; vrei să înţelegi pe аЦі!, priveşte-ţî inima.
Schiller
E maï multă mărime intr'o faptă bună de cât într'un poem frumos sau într'o mare victorie.
Lamartine
Acuzăm totdauna Providenţa, ca să no scutim de a ne acuza pe noî înşine.
J. de Maistre
Munca moderată hrăneşte spiritul, munca exagerată îl n imiceş te .
Piutarc
0 moştenire de 30000 dolari — U r m a r e —
Aşa dar, cugetă mult în l iniş te şi se hotăra să facă ceeace ar fi m a i bine. Bine era" să t ă g ă d u i a s c ă , făgăduise de atâtea or i . . . D a r as ia e ra trecător, işî c u n o ş t e a el s lăb ic iunea ş i şi-o m ă r t u r i s e a cu a m ă r ă c i u n e . Nu ş i -ar fi putut ţine f ă g ă d u i a l a , Ire buia să găsească ceva m a l s igur : făcu ce făcu, economisi b a n cu b a n şi c ând s t r â n s e o s u m ă îndes tu lă toare, puse un p a r a s l r ă z n e t la casă .
Câte minuni n u s ă v â r ş e ş t e obişnuinţa ! Şi ce r e p e d e se obişnneş te o-m u l , a tâ t cu l u c r u r i n e î n s e m n a t e cât şi cu l u c r u r i c a r e ne s ch imbă cu totul. Dacă din î n t â m p l a r e ne t rezim din s o m n la ceasur i le două d iminea ţă două zile de a r â n d u l , să ne îngrijim de î m p r e j u r a r e a aceas t a , căci poate a j u n g e un obiceiu ; usag iu l rachiului (winsky) t imp de o luna poate să... dar să n u m a î s t ă r u i m : cunoaştem prea bine î n t â m p l ă r i l e a-cestea zilnice.
Dar obiceiu) de a clădi castele i n ţara visurilor, obiceiu) de a visa cu ochlî deschişi, ce r epede se în t inde ! Şi ce p lăcere divine ! Ce mul l ne [dac himerele, ce r epede z b u r ă m în clipe de l inişte spre f a rmece nou l şi Îmbătătoare, cât de b ine ş t im să ne adormim sufletul cu î nch ipu i r ea -ne înşe lătoare! O ! da , şi câ t de g r a b nic v iaţa închipuită a n o a s t r ă se a-mestecă şi se uneş t e cu v i a ţ a adevărată, î n c â t ne e greu m a l t â rz iu să le deosebim una de alta !
In curând, Alek se abona la un Biar ce apărea zilnic în Chicago şi la „Indicatorul Finanţelor". î nzes trată cu un spirit f i n a n c i a r p a r t i c u lar, ea se ocupa a c u m să le s tudieze totă săptămâna, cu a t â t a conş-ciositate, precum îşi c i t i a D u m i n e c a Biblia. Sal ly nu m a î putea de admiraţie, văzând cu câtă uşurinţă şi s iguranţă se desvolta geniul şi judecata nevesül , In tot ce privea capitalurile lor atât m a t e r i a l e , c â t şi spirituale. Era mândru să vază îndrăzneala cu care se avânta în a-facerile cele maî periculoase, totdeauna prevăzătoare, izbutind neîncetat. Observa iar că ţ inuse în totdeauna cumpăna egală Intre afacerile p ă m â n t e ş t i ş i cele cereşti. I n ambele cazuri, îî zisese ea, e vorba de capitaluri; dar, pe c â t ă vreme se ocupa de c a p i t a l u r i l e p ă m â n t e ş t i ca să le m u t e , şi să le î n t r ebu in ţeze î n vederea spccu la ţ iune î , de cele spir i t ua l e nu s* m a î ţ inch i sea find pus* o d a t ă p e n t r u j o t l e a u n a în t r 'o a l a
Urni, [) At .gus i , 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. 3 2 . — 5 .
G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I
D«na НДЯІСЬЕД DHHCLÉE cere r o d n i c a . Aşa d a r . en nn - ş i pierd e a c u m p ă t u l , ş t i a s ă fi' ' cu prevede re p e n t r u vi i tor , pe ca r e şi-1 asiguraşi» de pe a c u m .
Câteva lun i fu ră de ajun.- ca să for-a n e / e î n c h i p u i r e a luî Sai ly şi lui A-. lek. In f ieca ie zi se m ă r e a f ie rberea ' d i n m i n t e a lor. Ca u r m a r e , Alek câşt i ga b a n î î n c h i p u i ţ i m a î r e p e d e decâ t a r fi c rezu t ea la începu t şi d ibăc ia de
,'a che l tu i se făcea m a î m a r e la Sa l ly , ( c r e s c â n d in aceeaş p ropor ţ i e . Alek Tiuase 12 l u n i ca să speculeze a s u p r a ' c ă r b u n i l o r , d a r se g â n d e a că i-ar fi Víjuns Şi 9 lunî . D a i n u e r a l u c r u m a re, p e n t r u a ş a ceva n u e r a nevoe decât la f acu l t ă ţ i f i n a n c i a r e î ncepă toa -
jre, neexpe r imen ta t e . . . ca re nu cunoşt e a toa te pe r fec ţ ionăr i l e pos ibi le ; perfec ţ ionă r i l e insă , a j u n s e r ă : cele 9 lun î ^d ispărură şi n u m a i fu nevo ie d e c â t [île t re i l un i , d u p ă ca r e cei 10.000 do-Цагі s o s i r ă t i i u m f ă t o r î cu 300 la u n u c â ş t i g ! !
, M a r e fu z iua aceea p e n t r u soţ i i F b s t e r . R ă m a s e r ă m u ţ i de bucu r i e ţ p u ţ i î n s ă şi p e n t r u a l t ă c a u z ă : d u p ă 'ce s u p r a v e g h i a s e m u l t ă v r e m e p i a ţ a .
făcuse cu m u l t ă t e a m ă o încerca r e : r i s ca se şi u l t im i i 20.000 d o l a r i aï ţhoş ten i r i i . In sp i r i tu l el, cota se ur-|(ă, d a r t o t d e a u n a cu p u t i n ţ a une i eă-a e i î nep revăzu te . . . I n cele din u r m ă ,
' .grija eî a j u n s e p rea m a r e , e r a p r e a p e î n v ă ţ a t ă în felul aces t a de a face r i , şi dete î n î n c h i p u i r e a el o rd in p r i m t r ' o depeşă să v â n z ă . î ş î zise că 40.000 d o l a r i câ ş t ig e r a des tu l . V â n z a r e a se făcu c h i a r î n z iua aceea şi a f l a r ă bun u l s fâ rş i t a l a facer i i c ă rbun i l o r , j Aşa d a r , în s e a r a aceea r ă m a s e r ă m i n u n a ţ i ş i foar te ferici ţ i , c e r c â n d 6ă se o b i ş n u i a s c ă cu g â n d u l că a v e a u 100.000 d o l a r i avere i m a g i n a r ă .
Do a c u m încolo nu-I m a î fu fr ică lu î Alek de specu la ţ i e şi g r i j a nu-I ven i să-î t u r b u r e s o m n u l , pă l indu- r fa ţa .
S e a r a aceea fu m e m o r a b i l ă . înce tu l cu înce tu l g â n d u l că s u n t b o g a ţ i p r i n s e r ă d ă c i n i şi î n c e p u r ă i a r s ă cau t e p l a s ă r i p e n t r u b a n i . Dacă a m fi p u t u t p r iv i cu ochi i aceia v i să to r i , a m fi văzu t c ă s u ţ a lor de ţ a r ă a t â t de d r ă g u ţ ă şi de c u r ă ţ i c ă , p r e f a c ă n d u - s e În t r ' o c l ăd i r e f r u m o a s ă de c ă r ă m i d ă , cu d o u ă c a t u r i . î m p r e j m u i t ă cu u n g a r d de fier; an i fi văzu t a t â r n â n d de t a v a n u n p o l i c a n d r u m a r e şi s t r ă l u ci tor ; am fi văzu t covorul s imp lu t r a n s f o r m â n d u se î n t r ' u n s p l e n d i d Bruxe l s , cos tând 10 frs. m e t r u l : a m m a i fi văzu t c ă m i n u l ţ ă r ă n e s c înlocu i t p i i n t r ' u n fa r m â n d r u cu por ţ i de nuc . Şi câ te n ' a m m a i fi văzut , b u n i o a r ă ca lu l , t r ă s u r a , s an i a , joben u l . . . şi toa te celelal te .
Din c l ipa aceea , cu toa te că fetele lo r şi vecinii v ă z u r ă tot c ă s u ţ a aceea , p e n t r u Alek şi Sa l ly căsu-ţa a j u n s e s e o c lăd i re cu d o u ă c a t u r i şi n u t r ecu o n o a p t e , în ca r e Alek să n u facă soc o t e a l a î nch ipu i t e lo r note p e n t r u p lat a g a z u l u i , p r i m i n d ace la ş r ă s p u n s n e p ă s ă t o r din p a r t e a l u i Alek:
— EI şi, ce? L a s ă că p u t e m noi să p l ă t i m a ş a fleac!
î n a i n t e de a se culca, în p r i m a sear ă a bogă ţ i e lo r , soţii h o t ă r â r ă să se b u c u r e î n t r ' u n fel oa reca re . . . . Să dea o m a s ă m a r e . . . . Da, idea as ta e ra bună. D a r ce mo t iv s ă d e a copii lor şi vec in i lor? Nu p u t e a să desve ln ia scă tut u r o r f ap tu l că s ' au î m b o g ă ţ i t . Sa l ly a r fi cons imţ i t , d o r e a c h i a r l u c r u l a-ces ta , d a r Alek se î m p o t r i v i cu t ă i i e . E a spusese că b a n i i s u n t a t â t de adev ă r a ţ i ca şi c u m a r fi în casa lor de b a n i , d a r că a r fi m a l bine să aş tepte s ă fie în r ea l i t a t e .
Zise aces tea şi r ă m a s e nec l in t i t ă . D u p ă d â n s a , m a r e a t a i n ă t r e b u i a p ă s t r a t ă fa ţă de o a m e n i şi de copi i i lor . *
R ă m a s e r ă deci n e d u m e r i ţ i . T r e b u i a cu or l-ce p rê t să facă o pe t recere , d a r ee mot iv să d e a 4 Nu e r a nicî o a n i ve r sa r e .
Sal ly scos din fire, e r a n e r ă b d ă t o r . ( D a r deoda tă a v u ceeace i se p ă r u o i n s p i r a ţ i e m i n u n a t ă . T o a t ă g r i j a lo r 'юегі î n t r ' o c l ipă ; p u t e á ö să serbeze ' d e s c o p e r i r e a Amerioi l . O idee sp lendidă!
Alek fu m â n d r ă de Sal ly . E a s p u s e că n u s 'a r fi g â n d i t nici oda tă la a ş a *eva, d a r Sa l ly , cu toa te că se umf la In pene , se p r e f ă c u că nu-T рпмі mul t
Cine nu cunoaş t e , cine n ' a auzit, pe d-na D a r d é e ? Care , d i n t r e cei ce s imt c â t de puţin î n c ă l z i t o a r e a înă l ţare a c â n t u l u i , n u s'a s imţ i t î n t r ' a -d e v ă r ferici t a s c u l t â n d pe celebra d ivă în ne în t r ecu te l e eî c rea ţ i i ?
Dacă î n t r ' a d e v ă r v r e u n a r t i s t rom â n a d u s m a î d e p a r t e f a i m a n u m e lu i de r o m â n , fa ima g e n i u l u i n o s t r u a r t i s t i c , a fost fără î n d o i a l ă d-na Darc lée . A p r o a p e douăzec i de a n i publ icul celor m a î m a r i o r a şe , celor m a i m a r i cen t re m u z i c a l e din E u r o p a şi A m e r i c a a fost c ap t i v a t de g l a s u l de p r i v i g h e t o a r e a l c â n t ă r e ţ e i rom â n c e şi n ' a fost s omi t a t e m u z i c a l ă ca r e să n u se înc l ine în f a ţ a bel-can-t u l u l r e p r e z i n t a t cu a t â t a g lor ie de i l u s t r a n o a s t r ă c o m p a t r i o a t ă .
I n e e p a n d u - ş l t r i umfur i l e în ţ a r a c â n t u l u i , în I t a l i a ; r e p u r t â n d acolo p r ime le rnar î t r i u m f u r i , d n a Dard é e a cucer i t r î n d pe r înd cele m a t m a r i scene d in F r a n ţ a . G e r m a n i a şi t o a t ă Amer ica , d u c â n d p r e t u t i n d e n i cea m a i d e s ă v î r ş i t ă expres ie a muzi cel i ta l iene , cea m a i ca ldă i n t e r p r e t a r e a muz ice l f ranceze, cea m a î sev e r ă în ţe legere a muzice l g e r m a n e , a muz ice l wagne r i ene . Verdi şi Gou-
şi zise că or ic ine s ' a r fi p u t u t g â n d i l a a s t a .
L a c a r e r ă s p u n s , fer ic i ta Alek zise î n t r ' u n a v â n t de m â n d r i e şi b u c u r i e :
— Da, tu crezi că or i şi c ine! Orf*şi cine! Aşi v r e a să-I văz eu.. . .
B u n ă t a t e ce rească ! tot ce a r p u t e a face e să se g â n d e a s c ă la descoper i r ea une i insu le de 40 k m p , d a c ă s ' a r p u t e a g â n d i a t â t de depa r t e ! D a r m i t e u n c o n t i n e n t î n t r eg ! Sal ly , şt i î p r e a b ine că nic î de ş i -a r suci c ree r i i n ' a r p u t e a a j u n g e să cugete p â n ă a-colo!
F ă p t u r ă d r ă g ă l a ş e ! Ş t ia ea că e deştept b ă r b a t u - s ă u şi d a c ă d in d r a goste îi j u d e c a "deş tep tăc iunea m a î p r e sus de câ t e ra , negreş i t e r a de iert a t p e n t r u o g r e ş e a l ă a t â t de d r ă g ă laşe şi de n e v i n o v a t ă .
(Va urma) Theo Margeann . — g _
SFATURI CASNICE
Cum se facg hârtia de calchiat.— Şe îmbibează hârtie a lbă ob işnu i tă de scr is , în t r 'o soluţ ie compusă din 3—3 păr ţ i alcool şi o 'parte injt de r jein. Când se u s u c ă hârtia, alcoolul s'a e-vapora t şi r ă m â n e r icinul oare face hâr t ia t r a n s p a r e n t ă .
. © —
nod, Meyerbeer , Donizet t i şi W a g n e r n ' a u a v u t de câ t l a r a r î r ă s t i m p u r i c r e e a t o a r e a t â t de p u t e r n i c e a Aide-lor, M a r g a r e t e l o r , E l se lo r lor, cum a fost d-na Darc lée .
Sc r i i t o ru l r î n d u r i l o r a c e s t o r a îşi a-min te ş t e pe i l u s t r a divă în t u r n e u l său de a c u m c i n c i s p r e z e c e - ş a i s p r e zece a n i , cu fa imoşi i C r e m o n i n i , An-cona , Brogl io , a t u n c i când B u c u r e ş -t iu l a a v u t cea m a î s t r ă l u c i t ă s t ag i u n e de o p e r ă d in câ te avusese şi a m a î a v u t de a t u n c i încoace . F i e că e r a a t u n c i m ă g u l i r e a s e n t i m e n t u l u i că e r a o r o m â n c ă aceea ca r e ne fermeca , fie că î n t r ' a d e v ă r e r a de fermec a r e în g l a s u l d iv ine i Gi lda d in , ,Ri-golet to" , î n f l ă c ă r a t e ! S a n t u z z a d in „ C a v a l e r i a r u s t i c a n a " , d a r cine-a, auz i t a t u n c i pe d-na Darc lée n ' a m a l u i ta t -o şi şi-a f ăcu t o a d e v ă r a t ă să r b ă t o a r e d in a o auz i or i de câ te or i a m a ! fost p r i n Bu cu re ş t i , p â n ă i a r n a t r ecu tă c â n d ne-a d a t d i n n o u o s t r ă luc i tă s t a g i u n e de operă .
R o m â n i i şi R o m â n i a se m â n d r e s c de a a v e a a lor pe d-na Darc l ée şi s u n t g a t a a i dovedi o r i c â n d n e ţ ă r m u r i t a lor a d m i r a ţ i e .
Aldor.
(EOS)
întreagă—de lumină, de viaţă, Născută din iubirea ѵесгпісгег. Asemeni ca zeiţa poeziei— Te farmecă, te 'nalţă, te răsfaţă..
Surăsu'i—un prilej de fericire, Şi glasul—oncântare nencetatăl— Privirea, mintea toată — ţi le 'm-
bată Eşti cel mai norocos în omenire !
Priveşle-o 'n gând şi simţi o ideală Emoţie...—Şi—, dacă întâmplarea Va face să-i împărtăşeşti cărarea Când-va,— în opera monumentală
A geniilor din aceste veacuri Va străluci—in splendide imagini— Dna din cele mai măreţe pagini !— —..Când luna'şi oglindeşte chipu 'n
lacuri
Ш pare sieşi prea puţin senină, Căci lacurile surit ca trubadurii..: In ele toate Muzele par Furii..!— Deci las icoana sus , căci n'am..
l u m i n ă '. A p o i .
L e a g ă n ş i s i c r i u — După Riiekerfc —
S u n t m u l t e p o p a s u r i de o d i h n ă în v i a ţ ă — şi c ine n u c u n o a ş t e pe cele d o u ă a d e v ă r a t e ?
Cel d i n t â i s t ă l a i n t r a r e a vieţeî , ce la i t l a p l e c a r e a ei.
Diferi te, foar te diferi te , p a r ele să fie în scopu l lor , şi cu toa t e a s t e a a-p r o a p e se rudesc .
Din s c â n d u r i e l e a g ă n u l făcut , ş i tot a ş a s icr iu l ,
• í p p ă d u r e s t a o d i n i o a r ă u n pom, d i n c a r e a u fost l u a t e s c â n d u r i l e .
Voios şi verde îşi î n t i n d e a el c r ă -cile. şi î ncă pe a t u n c i se o d i h n e a sub u m b r a l u i c ă l ă t o r u l obosit .
De o d a t ă a rbore le fu r id ica t , t r u n ch iu l lu i t ă i a t şi î n t r e b u i n ţ a i .
U n l e a g ă n şi u n s icr iu se f ă c u r ă de o d a t ă d in l e m n u l aces ta .
L e a g ă n şi s ic r iu — a m â n d o u ă creşt eau o d i n i o a r ă ca pom a l p ă d u r e ! , pe a le c ă r u i c i ă c î c â n t a u p ă s ă r e l e .
A m â n d o u ă î n f r u n z e a u în ace l a ş t i m p , p r i m ă v a r a , şi ambe le se desp u i a u t o a m n a .
A m â n d o u ă a r fi căzu t de secure o r i de f u r t u n ă .
Şi în a m â n d o u ă d o a r m e omul . I n a m â n d o u ă este od ihnă şi plă
cere. Ce d r ă g u ţ d o a r m e copi laşul în lea
g ă n u l său . Nicî un chin nu-J munceş t e . Cura i
şi vesel o v i toru l lu i . Es te altfel cu s icr iu] ? Şi în el
d o a r m e omul , şi nici aici n u poa t e să a j u n g ă nici un chin p ă m â n t e s c .
î n t r ' a d e v ă r , a l t somn decât, acel din l e a g ă n — d a r s i g u r şi a s c u n s ţ i n e el pc acel ca re d o a r m e .
L e a g ă n şi s icr iu — la a m â n d o u ă sc v a p l â n g e . Cine n u ştie l a c r ă m i l e de bucu r i e , ale t a t ă l u i şi ale m a m e i s t r ă l u c i n d în ochi i lor, c â n d privesc sp re l e a g ă n u l copi lu lu i ?
Cine n u c u n o a ş t e l a c r ă m i l e dure-rei . c a r e s t r ă lucesc în ochii copi i lor c â n d pr ivesc oi sp re sicriu undo se od ihneş t e pă r i n t e l e lor ?
L e a g ă n şi s icriu — la a m â n d o u ă se spe ră . — Da, s p e r a n ţ a se m i ş c ă in i n i m ă , dulcea s p e r a n ţ ă , când s t ă m a p r o a p e de l e a g ă n u l î n g e r a ş u h r n o s t r u .
Cu el s p e r ă m noî să t recem p r in v ia ţă .
I n m o a r t e este f irul acesta r u p t . d a r m a î s p e r ă m , că va fi i a r ă ş i î n o d a t .
Şi acea s p e r a n ţ ă osie l ângă s icr iu c o n s o l a r e a n o a s t r ă , a n c o r a n o a s t r ă , s t eaua n o a s t r ă b ine făcă toa re .
L e a g ă n şi s icr iu — la a m â n d o u ă c r u g ă c i u n e . G â n d u r i f ie rb in ţ i şi dor u r i m a r i po rnesc d in i n i m a p ă r i n ţ i lor , c ă t r e cer, c â n d staii la l e a g ă n u l cop i lu lu i .
P e n t r u fer ic i rea şi b ineouv în t a roa cop i l a şu lu i se r o a g ă eî Iu? D-zefi.
Şi l a s icr iu ne r u g ă m . Ne r u g ă m p e n t r u m o r t .
Ne r u g ă m p e n t r u el. p e n t r u fericir e a veşn ică şi p a c e a suf le tească . Leag ă n şi s icr iu . — Adesca-or î ah ! — s t a ţ i a p r o a p e u n u l de a l tu l .
D a r a p r o a p e ori d e p a r t e , voi* a-m â n d o u ă s u n t e ţ i l e a g ă n e ; cel d i n t â i :
L e a g ă n p e n t r u p ă m â n t , celait : L e a g ă n p e n t r u cer.
Melanie Ungureanu.
Ѳ : •
DIN HAZUL ALTORA E r o a r e ş t i i n ţ i f i c i i
Şt i in ţa greşeşte şi ea câte-o da tă . Aşa. am u n pr ie ten care e foart*
corpolent şi foarte pros t in acelaş t i m p . Ceea ce 'dovedeşte că poţ i avea mul t
volum şi p u ţ i n ă capac i ta te .
D e f i n i ţ i a s ă r u t u l u i F. ceva ne care copilul îl p r imeş te
gra t i s , t ână ru l îi fură şi b ă t r â n u l l\ plăteş te .
P r o v e r b a r a b Nu chel tui tot ce poţi ciieitui. căcî
cei ce chel tueşte tot ce poate cheltui chel tueşte adesea maî mul t de cât poate chel tui .
. * — —
б. — N o . 3 2 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n ï , 9 August 1 9 1 0
M A R E B 0 1 I A V d e Н Е І М В О Т У Е Э
— U r m a r e
î n c e p u să p l â u g ă ; Mul te i m e r e u m â n c â n d , c ă u t a s'o consoleze :
— Ha ide , d-nă nu ' t ï pe rde a s a ca-1
— Nu 'ml s lujeşte la n imic d a c ă plâvag, ştiu că n u t rebu ie să câ r tesc î n p o t r i v a soarte'i i D a r d a c ă m ă g â a d e s c că este s i n g u r u l copil c a r e î m i m a i r ă m â n e , ş i că poa te n u a m Sa :1 m a î revăd , că nicî o d a t ă n u v a m a î că lca p r a g u l aces ta p e n t r u a-mi zice :
• „ M a m ă " , u i t p a t r i a şi toa te dator i i le ce a m că t re ea, n u m ă pot stăruim să n u p lâng .
Du-te Mül ler ş i î n t r e a b ă pe toa te m a m e l e c a r i ş i -au p i e i d u t copi lul în a c e a s t ă bă tă l i e uc igaşe , — d a c ă este v r e u n a care în loc de a se boci, m u l ţ u m e ş t e lui D-zeu de c ins tea ce a făc u t copi lu lu i eî, ca să m o a r ă pe câm-!pul de bă ta ie . Nu, nu , toa te a u căzu t •in genuch î , p l â n g â n d pe s c u m p u l lor li iort , şi neş t i ind c u m să se m â n g â i e .
— Bine înţe les , d-nă Roden , ştiu că este p r e a mul t . Şi s o r ă - m c a zicea ca
, l d-ta, c â n d şi-a p i e r d u t cel d i n u r m ă ' topi i la 1864, şi a ş a e firesc. Ori ce m a m ă ca re şi-a l ă p t a t şi c rescut copilu l , c a r e şi-a l ega t în f iecare zi, o
i n o u ă s p e i a n ţ ă de c ă p u ş o r u l acela 'm ic şi ine la t , îş i s imte i n i m a s fâ ş i a t ă c â n d D-zeu i-1 cere, şi n i m e n i n u este î n s t a r e să sufere ca ea. P e c â t ă v r e m e d-ta. d-nă Roden , t r ebue să- ţ i s t ă p â n e ş t i l a c r ămi l e , căc i d. Char -îles n u este mor t , şi câ t m a i este o r ă s u f l a r e de v ia ţă î n t r ' u n corp, n u t r émie s ă d isper i ! Uite ş i t r ă s u r a , a veni t , să plec da r . Adio d-nă Roden !
— Adio Mül le r şi m u l t ă s ă n ă t a t e Copilului m e u . Nu voï u i t a nici o-da tă , ce a i făcut p e n t i u el.
— Nu-mî fac de c â t d a t o r i a , d-nă ; 'adio d-ră de W e r t e r n .
— Adio, d-le M ulier ; compl imentele mele d-luî Roden !
C â n d p l eca r ă , eu r ă m ă s e i s i n g u r ă , a u z i n d u r u i t u l t r ă s u r e l c a r e se dep ă r t a şi î n t r e b â n d u-mă d a c ă Mul îe r î l va g ă s i r ă n i t , î n f r igur i , sau. poa te m o i t , m o r t ca s ă r m a n u l n o s t r u J ean !
D-na Roden n u m a l i n t r ă în c a s ă ; m ă decisei să m ă în to rc s'o cau t , şi o găs i i în o d a i a f iului s ău , s t â n d pe c a n a p e a , ţ i n â n d o p ă l ă r i e de pa ie , în m â n ă .
, .Căzuse j o s ! " îm i zise ea, şi m ă făcui că o cred, ca şi c u m n u ş t i a m că o l ua se d in cuier , n u m a i ca să | i n ă î n m â i n i u n obiect f a m i l i a r de al f iu lu i eî.
, .Crezi că a r e să-l g ă s e a s c ă Müll e r ? " m ă î n t r e b ă d â n s a , şi c u m n u î î r ă s p u n s e i n imic , a d a o g ă p l ân g â n d :
„ S c u m p ă Toane to ce să ne facem noi , f ă ră el ?
— N o i ? r ă s p u n s e i eu, lovi tă d r ep t î n in imă , f ă ră să v r e a u , noi ?
1 I n ace laş î t i m p însă , • p ă l ă r i a căzu цоз . şi b ra ţe le el m ă c o p i i n s e r a afectuos , apo i a c o p e r i n d u - m ă de s ă r u -t ă r î . îmi şopti :
, .Noî două , b ine în ţe les ! tu nu poţ i şt i , Toane to , cât de m u l t te i u b e s c !
i Şi cu mâ in i l e el sbârc i t e şi dulc i , îmi r id ică p ă r u l de pe f run te , m ă l u ă •de m â n ă şi m ă conduse în o d a i a Kmea. s ă r u t â n d u - m ă d in nou pe f run te şi z i cându-mî :
' — TJsucă-ţl l a c r ă m i l e Toane to , si-leşte-ie să do rmi . D-zeO o să a ibă gri.ie de noi !
R ă m ă s e i s i n g u r ă ; i n i m a îmi svâc-n e a cu furie. Ce a v e a m să deviu ? • Vai ! Dacă e i a m o r t , n u aş fi fost m a l n e n o r o c i t ă de câ t e r a m ! Nici «odată un avea să u i te pe C h a r l o t a ; t leşrcaba b i a t a m e a i n i m ă s v â c n e a [pentru el. d in toa te pu te r i l e el ! Ce a v e a m să fac d a c ă se va r e î n t o a r c e ?
j-Nu p u t e a m s t a cu el s u b ace la ş aco-(periş ! Vro i am, t r e b u i a m să plec ; i d a r u n d e ? Eî , l u m e a e r a des tu l de ' m a r e , ş i o m â n ă dc a j u t o r îş i va găs i î n t r e b u i n ţ a r e a ei, m a î ales a c u m ! 'Da, voi îngr i j i r ă n i ţ i i , l epe t an i eu pe •«find ochii m c ! obosi ţ i se i n c l u d e a u
încet , sub g r e u t a t e a s o m n u l u i binef ăcă to r .
XIX
Zilele t receau . I n o d a i a p l i nă cu soa re , c a i e e r a a l ă t u r i de o d a i a de culca re a d-nel Roden , se aşezase un p a t a lb , cu perdele î n t u n e c o a s e , ca r î . la nevoie t r e b u i a u deschise s a u închise, c â n d ochii b o l n a v u l u i a r fi fost obosiţ i şi b o l n a v u l dorea să d o a r m ă . L â n g ă fe reas t ră , e r a aşezai u n jeţ m a i e ; to tu l e ra p r e g ă t i t pent r u acela ca r e î n t â r z i a să sosească !
Şt ir i le de la Mut ier ne veneau foar te n e r e g u l a t ; el n u p u t e a î n a i n t a de câ t cu m a r i g r e u t ă ţ i . D r u m u r i l e e r a u în ţ e sa t e cu convo iu r î de r ă n i ţ i , şi cu de-ale m â n c ă r e î , căi le fera te e r a u a s e m e n e a p r in se şi t r enu r i l e c i r cu l au foar te greu .
Cât despre t r ă s u r i , n ic i n u t rebuia să te g â n d e ş t i : toţ i ca i i valizi e raű rech iz i ţ iona ţ i de i n t e n d e n ţ a m i l i t a r ă , ca re avea m â n ă l iberă , r ăn i ţ i i e rau î m p ă r ţ i ţ i p r i n difei i te loca l i t ă ţ i ; îţi t r e b u i a adesea o zi î n t r e a g ă să te duc i de la u n u l Ia celait , şi lup te n o u l se d ă d e a u în f iecare zi.
C u r a g i u l începuse a s lăbi pu ţ in câ te p u ţ i n a t â t lu i Mül ler c a r e c ă u t a , câ t şi n o u ă ca re n ă d ă j d u i a m şi aşt e p t a m .
I n t r ' o zi, de scope r i r ăm în sfârşi t n u m e l e lu i p r i n t r e r ă n i ţ i i cel m a l g r a v .
, ,D-ne ! Toane to , şi n u po t fi l â n g ă el ca să-l îng i i j e sc ! s t r igă m a m a neb u n ă ; eu, s i n g u r u l sp r i j in ce a r e în l u m e , a t â t de d e p a r t e de el !
D u p ă op t zile, ne veni o c a r t ă poşt a l ă de l a Mül ler , în c a r e ne scr ia :
„ L - a m găs i t , d-nă ; şi-a reven i t în fire de ie r i şi doc to ru l s p u n e că va p u t e a s u p o r t a d r u m u l , pes te 15 zile. S'a s imţ i t foar te fericit c â n d m ' a văzut , ş i mi-a s p u s s ă v ă s p u n o mu l ţ ime de l u c r u r i a fec tuoase şi că vă doreşte . D-tră îl veţi p u t e a îng r i j i în liniş te , căci el şi-a l u a t p a r t e a , şi a ş a fiind n u va m a l p u t e a u r m a c a m p a n i a c h i a r de-ar ţ ine tot a n u l . Acum pu t e ţ i fi s i gu re că vă voi t r imi t e ştiri r egu la t .
„Mül le r" . Când a sosit vestea a s t a , eu e r a m
la C h a r l o t a , şi d-na Roden în bucur i a el, mi -a t r imis-o n u m a i de cât .
Lo ty se p re făcu că n u vede s l uga că mi -aduce ceva ; e r a cu ochi i pe o broder ie l a ca r e l u c i a , î n f ă ţ i ş ând a rme le duca le pe u n fond de m ă t a s e a lbă ; l u c r a u n portofol iu p e n t r u b ă r b a t u l eî. Cu u n z â m b e t fericit, se og l indea d in c â n d în c â n d în t r ' o og l i ndă e lve ţ i ană ce avea în fa ţa el pe m ă s u ţ ă . E r a m în g r ă d i n ă , s u b o bol tă ca re ne a d ă p o s t e a de vân t , pe c â n d pr iv i r i l e n o a s t r e e r a u î m b ă t a t e de g r u p u r i l e de v e r d e a ţ ă şi de flori sp lend ide ce s t a u pe p ă m â n t .
Lo ty p r i m e a î n f iecare zi sc r i sor i şi depeşî , şi de l a u n g i u v a e r g i u a l cu r ţ i i , în u r m a o r d i n u l u i p r i n ţ u l u i , ' p r imise o g ă t e a l ă sp l end idă de diam a n t e pe ca re o pusese l â n g ă ea ca s'o v a d ă mereu .
E r a foa r te veselă, căcî E l iza de Recken, o p r i e t e n ă d i n W e i m a r , cu ca re e r a în co re sponden ţă , îî scr isese că cu tot r ăzbo iu l , c ă s ă t o r i a f rumoasei d-re de W e r t e r n e ra sub iec tu l tut u r o r convorb i r i lo r . Ceva m a î m u l t , p r i n ţ u l îî scrisese că războ iu l e r a pe sfârş i te ; şi că a r face b ine d a c ă se p r e g ă t e a p e n t r u că l ă to r i a de n u n t ă pe ca re a v e a u s'o facă la r e în toa rce rea lu i ; ea t r e b u i a să 'I r ă s p u n d ă d a c ă p re fe ra să p e t r e a c ă i a r n a la R o m a . Neapole s a u la Monte-Car lo .
T o a t e aceste g â n d u r i fericite, o abso rbeau î n t r ' a t â t , în cât n u auz i ţ i p ă t u l m e u u ş o r de bucu r i e pe ca r e nii-1 smulsese c i t i rea că r ţ e l poş t a l e .
D-na Roden în b u n ă t a t e a eî, a d ă o -gase şi u r m ă t o a r e l e cuv in te :
„ S t a l cu so ra d-tale Toane to ; eu m ă d u c s ă duc ves tea fer ic i tă p reo tu lu i şi i n s p e c t o r u l u i de p ă d u r i : a u s ă se b u c u r e şi ei cu noi , a f l ând c ă n u a m u r i t " .
Nici o d a t ă Loty şi cu m i n e nu vorbeam de C h a r l e s Iîoder. ; e ra d a r ii re sc ca nicî azi să nu afle con ţ inu ţ i i ! poşta le i . D a r t i i r nându- i cafea îi ceaşcă, nu-mî p u t e a m stă pa in mâinile ele a nu t r e m u r a , a şa câ în s t an gâc i a mea . ÎI p ica i pe m â n a în с а к ţ inea b roder ia o p i c ă t u r ă .
— O ! ce n e î n d e m â n a t i c ă eşti Toa neto , îmi zise oa cu r ep ioş , nii-ai î p u t u t p ă t a l uc ru l .
î î cerul i e r t a r e , d a r ea răst i ţ i , u r m ă :
— Aş v rea să ştiu ce te t u r b u r a a ş a ?
— O veste b u n ă , Char lo to ! — De la cine ? — De la C h a r l e s Roden, care estr
m a l bine ; poa te n u şti că a fost g ia^ r ă n i t ?
î ş i r id ică ochi i la m i n e : vorbisem se vede, m a î iu te ca de obicchl, şi c u m nu-mî r ă s p u n s e n imic , a d ă o g a l
„De v reme ce a m desch i s vorba despre aces t subiect , fac bine, fără îndoia lă , să- ţ i s p u n că v reau să plec la W e i m a r , de c u m 'se v a în toarce Char les R o d e n acasă .
— D a r p e n t r u ce ? P r i v i r e a el părea că vrea să -mi p ă t r u n d ă p â n ă în fun du l suf le tului , s i m ţ e a m că ini se urcă sângele la cap . F ă r ă a î n d r ă s m să r ă s p u n d , îm i plecai ochii pe lucru) meu , niş te c io rap i ce făceam pen t ru soldaţ i , d in l â n ă g r o a s ă , t o a r s ă pe domeniu .
„Dacă este d in p r i c i n a m e a , faci r ău că vre i sâ-ţî p ă r ă s e ş t i cuibul , u r m ă C h a r l o t a : t u n u eşt i r ă s p u n ză toare că a m s t i i c a l logodna , şi Char les Roden a r e p rea m u l t ă j ude ca t ă ca să te facă să i spăşeş t i g re şea la soro! ta le : în aceas tă pr iv in ţă n u aï de ce te teme, d a r poa te a l alt cuvîn t ca s ă fugi de el ?
— Nu. r ă s p u n s e i eu rece. — Altă d a t ă mi se p ă r e a că iubeşt i
şi tu pe acest t â n ă r , d a r c â n d te-am văzut a ş a de l in iş t i tă , pe când venea şi îmi făcea cur te , m i - a m zis : „ N u când iubeş t i prefer i să te o m o r i m a î b ine de cât să vezi obiectul a m o i u l u î t ău , s t r â n g â n d cu d r a g m â n a unei a l te ia . Aşa e Toane to ?
Nu p u t e a m r ă s p u n d e ; ea n u băn u i s e nici o d a t ă câ t l u p t a s e m a do b â n d i acel ca lm a p a r e n t ; ea nu-mî văzuse l a c r ă m i l e şi d i s p e r a r e a ; ea n u pu tuse auz i bă tă i le in ime l mele, or i de câte or i paş i i logodn icu lu i el r ă s u n a u pe s c a r a n o a s t r ă .
Tăcu şi ea u n m o m e n t ; m â n u ţ e l e el, s t r ânse convuls iv , se desfăcură încet , şi găs i i şi eu în s fârş i t să-I r ă s p u n d :
— Aşa în ţe leg i tu a iubi ? — Da, îm i r ă s p u n s e ea cu ho tă
r â r e . Sau m a î bine , să a d m i t e m că a ï avu t o s l ăb ic iune p e n t r u Char les : poţ i p re inde că iubeş t i pe u n bă rba t , c â n d îl spu i să se î n s o a r e cu a l t a ? 11 iubeai când , în t i m p u l cel m a l nenoroc i t a l vieţel mele , venea i neîncet a t să-mi s p u î să fiu a m a b i l ă şi a fectuoasă cu el, c â n d m ă r u g a i în genuchî s ă nu -mî i a u c u v î n t u l înapoi, că l-aş n e n o r o c i ? Nu, în a d e v ă r Toaneto , n u e femee pe p ă m â n t , capab i l ă de a s e m e n e a generozi ta te , nicî o femee a t â t de nobi lă şi dezinter e sa t ă ca t ine !
— Eu a m m a î b u n ă opinie de sp re a m o r , de câ t t ine , Char lo to .
— D a r a t u n c î n u este a m o r ! s t r i gă ea î n f l ă că r ându - se . A m o r u l este ace laş în t o t d e a u n a şi p r e t u t i n d e n i , n u suferă n i m i c s t r ă i n . Nu m ă face să cred că. . .
— Dă-ml voie să-ţ î citesc j u r n a l e l e , o î n t r e r u p s e i eu p e n t r u a t ă i a a c e a s t ă convorb i re d u r e r o a s ă .
— Nu, m u l ţ u m e s c ; m ' a m s ă t u r a t a t â t de toa te r a p o a r t e l e s â n g e r o a s e , câ t şi de îngroz i to r i i c io rap i grosol a n i la c a r i n u m a l încetezi de a luc ra .
Din noii se a r ă t a c a p r i c i o a s ă şi e-gois tă C h a r l o t a de W e r t e r n , capabi lă să spue cuvin te le cele m a î grele , c â n d e v o r b a să-şî s u s ţ i n ă op in ia .
I m ! s t r â n s e i b i n i ş o r l u c r u l şi m ă p r e g ă t e a m să plec, c â n d zăr i i pe Ani ta v e n i n d î n sp re noi , pe alee. E r a ce rn i t ă , şi îî s t a foar te b ine ; totu l pe ea e r a foa r t e b ine a les , p â n ă şi ş o r ţ u l de m ă t a s e n e a g r ă g a r n i s i t cu dan te l e p r e c u m şi pan tof i i uşurel , c a r i l ă s a u să i se v a d ă p ic ioru
şul , d u b l e t u l eî avea ceva r i t m a t şi î",mînat. şi nu mă p u t u i opr i de a n u "'•.'-'•<'t;i r.i t rebue să fi fost în a d e v ă r .'••;srîe imi i i ensu .
C m * ."ti i ip ivape de noi , văzu i că • i a f.>;,r!,> în;.i i jată . şi p r iv i r i l e el se h.iii 'entaiî in spre Char lo ta cu o ex-'»•••:-j,me de mi lă şi t r i umf ; ochi i eî • ni pu teau nic i oda tă a scunde cele ce i se pet receau în in imă.
.1) na p r i n ţ e s ă , zise ea, înc l inân-du se în faţa n o a s t r ă , cu pă re r e de răii vă a n u n ţ că d-na p r i n ţ e s ă moşten i toa re a d a t n a ş t e r e u n u î p r in ţ care n u a t r ă i t dß cât câ te-va clipe".
T r ă s n e t u l de a r fi căzu t la picioarele mele, nu m ' a r fi isbit a ş a de violent. Loty se m u l ţ u m i să r ă s p u n d ă :
. .Un p r i n ţ mor t? O ! îm i p a r e r ă u ! Ea n u pr icepea că in acel biet corp
p r inc i a r se î n g r o p a nu n u m a î spe r a n ţ a ţ ă re l , ci fer ic i rea une î m a m e î n d u r e i atc .
Ani ta m ă privi , fără a r ă s p u n d e ; , ochii noş t r i s c h i m b a r ă o p r i v i r e ; Loty . r ă s u c i n d u n fir de m ă t a s e în ju ru l degetului ' eî, nu se g â n d e a dp cât la fo rmal i t ă ţ i l e ce t r ebu i au să păs t reze faţă de marnă şi zise :
. .Treime să comanz i o co roană la c r ă d i n a t . AniIo : spune-I să o facă ton tă de violele, suni flori de p r i m ă va ră . S ă r m a n a p r in ţ e să , ce f ace? Cine ţ i - a , a d u s aceas tă ves t e?
— Se vorbeşte în tot o raşu l , d-nă p r in ţe să .
— Bine , cred că nu va î n t â r z i a să m ă a n u n ţ e oficial. D ü t e Ani ta , şi s p u n e g r ă d i n a r u l u i să p r egă t ea scă o co roană f rumoasă .
Ani ta plecă; eü nu mă s imţeam în apele mele.
Loty p ă r e a n e p ă s ă t o a r e şi se leg ă n a în fotoliu ,a lene, cu toa te a-cestea se roşea din când în când , ea de obiceiu a ş a de pa l i dă . L a ce se g â n d e a ea oare?
— Am să scr iu câ teva r â n d u r i lu i Otto, zise ea după un m o m e n t , r id i -cându- se ca sâ plece; vil şi tu cu mine?
— Da. o să vid n u m a i decât.. P l ecă ; eu o u r m a i cu ochii p â n ă
d i s p ă r u după p o a r t a cas te lu lu i . Ce avea să devie aceas tă fiinţă m â n d r ă când va veni s ă i se spne :
„D- ta n u eşti de vită î na l t ă ca să r ă m â i soţ ia v i i to ru lu i nos t ru moşten i to r a l t r o n u l u i : t r ebue să cedezi locul une i a l te ia ; s i n g u r ă m ă n ă s t i r e a îtî va înlesni şi u ş u r a acest sacrificiu"!
Nu cu tezam a d a cu r s acestei gând i r i , şi m ă r i d i c a i să plec ca să m a î r ă t ăcesc p r i n aleele d in g r ă d i n ă . P o a t e că nu e r a to tu l pe rdu t , şi poa te că p r i n ţ u l o va iubi în des tu l p e n t r u a r e n u n ţ a la succes iune pent r u a m o r u l el. Căsă to r i a m i este ea a n l u c i u sfânt?
Cum a r pu tea , n i ş te m â i n i omeneş t i să s f ă r â m e aces te l e g ă t u r i pe câ t t imp a m â n d o i s u n t decişi a n u se l ă s a să fie despă r ţ i ţ i ?
An i t a t recu pe l â n g ă mine şi ca şi c u m a r i i p r i c e p u t g r i j a mea, î m i zise cu t r i s t e ţ e :
, ,E o neno roc i r e p e n t r u d-na p r in ţ e să , cele ce să î n t â m p l ă , d-ră!
Nu a v u s e ! p u t e r e a a-I r ă s p u n d e şi a p u c â n d a l t ă potecă, m ă î n d r e p t a i î n s p i e cas te l , u n d e găsi i pe Char lo ta la b i u r o u l ei pe care avea o pend u l ă r e p r e z i n t â n d un sfinx c a r e p u r t a pe soclul ei această insc r ip ţ i e m i s t e r i o a s ă :
„Acea ce. vi i torul a s c u n d e î n s â n u l Iui este o en igmă indesc i f r ab i l ă în aces t m o m e n t ; t impu l ţi-o va desfăş u r a !"
Loty ţ inea în m â n ă u n pl ic î nch i s pe ca r e mi-I în t inse z i c â n d :
— I a uite-te, vezi е т о г е с і sc r i să a-d resa . azi m ă s imt a ş a de t u r b u r a t ă .
— Este bine Loty , îl r ă s p u n s e i eu d u p ă ce o p r iv i i .
E a îmi m u l ţ u m i şi se a p r o p i a apo i de soner ie .
„ T o a n e t o , zise ea d u p ă ce expedia pe fecior cu s c r i s o a r e a , p r i n t r e cărţile n o a s t r e t r e b u i e să fie şi u n t r a t a t de capo d 'opere i t a l i eneş t i ; să fiï a ş a de b u n ă să mi-1 t r imi ţ i , c a s ă pot s ă '1 m a l s tud iez pu ţ i n
A se citi urmarea, in , , U n i v e r s u l Liter a r " care va apare Dumineca W/'foare
Lunï, 9 August 1910. UNIVERSUL LITERAR No. 32. — 7.
A M U R G
Pe după deal apune roşu, M- > "1 în ultima liii rază
n locu-i noaptea cu-a sa umbră Coprinde tot în sfânta-l pază.
•Şi -ôt mai neagră este umbra Şi tol mai fioros se lasă... Ь'}.г dinspre codru se arată M'kuislra nopţilor crăiasă,
•A-ti de albă în veşmântu-i Ti <it în fire de argint,
Tu frunlea-i albă 'mpodobită lu d'albe flori de Hyacinth.
Şi-alăturea păşeşte mândru ir* haina lui de diamant Luceafărul de seară, dragul şi \ndrăgostitul ei amant.
Şi nfiorat rămân în umbră... şi de gândesc la tine iară, Чтг pare că pe cer eşfi Luna, (ar eu Luceafărul de seară.
C o n s t . E m . P o p e s c u - I ' i t e s t ï -
«
Ilustraţia noastră colorată Ciiroaznicul i n c e n d i u d e l a
Expoz i ţ ia din B r u x e l l e s Dumineca t recută u n groaznic in
cend iu a isbucni t in expoziţia intern a ţ i o n a l ă din Bruxel les . Focul a proven i ! d in t r ' un circuit scurt din clădirea p r inc ipa lă a administraţ iei ex pozi ţ ie i . A u fost distruse aproape cu ctesăvarşire pavil ioanele belgian, ital ian , francez, spaniol şi englez. De şi i n expoziţie se aflau peste 100,000 oam e n i , totuşi au íost puţ ine vict ime : 2 mor ţ i şi vre-o 30 de răn i ţ i . In ter ven ind a rmata şi geanda rmer i a , focul a pu iu ţ fi localizat. Pagubele sun t de pes te o sută de mil ioane, de oare-ce au ars obiecte de ar tă de m a r e valoare .
I lustraţ ia noastră de azi - reprez in tă o scenă de la această groaznică catas t rofă .
SCRIITORII CELEBRI
А Ш 0 8 Т О Ludovico Ariosio a fost u n celebru
poet i t a l i an , n ă s c u t in a n u l 1474 la Tleţjijio (Modena). E l a fost fiul iui Nicola Ariosto, g u v e r n a t o r u l o r a ş u iu i Reggio .
Din cea m a t f r ageda copi lă r ie 'Ariosto d ă d u dovezi de m a r i t a l en te poetice, fiind a p r e c i a t de t i m p u r i u de duc i i de Ferrum, chemandu-1 la c u r t e a lor şi făcându-1 pr ie ten .
Ar ios io era foar te ac t iv î m p ă i ţ i n -du-şî t i m p u l î n t r e poezie şi a facer i .
i n a n u l 1512 fu t r imi s de ducele Alfonso de F e r r a r a în m i s i u n e dip l o m a t i c ă la p a p a J u i i u a i II- lea. In 1521 fu î n s ă r c i n a t s ă î n ă b u ş e nişte t i ' i i i u r ă î l , ce se i scase in t r 'o p rov in cie co t rop i t ă de hoţ i .
Se s p u n e că Ar ios to căzu în m â i ni le lor, d a r a f l ând ho ţ i i de n u m e l e poe tu lu i , îl l i b e r a r ă n u m a i decâ t
â n c a r c â n d u - 1 dé p ré sen t e şi dându-1 tu i te onoru r i l e .
Opera ca re 1-a i m m o r t a l i s â t este ' i n ron t e s t a t sc r ie rea i n t i t u l a t ă „Or-•Id'itdn furioso", pe ca r e Ar ios to a compus-o în zece an i . • Iu aceas t ă sc r ie re Ariosto vorbeş te fde expedi ţ i i le p a l a d i n i l o r , de nebu -jiiia lu i R o l a n d în t i m p u l r ă z b o i u l u i fluî Caro l cei M a r e în c o n t r a S a r a s i -•niîor.
Descrie cu o m â n ă de m a e s t r u a-i n e r u r i l e şi c ă s ă t o r i a l u i R o g e r şi ! T3radamante , c o m b i n â n d cu o a r t ă i n i m i t a b i l ă partea comică cu cea serioasa, g r a ţ i a cu g r o a z a ş i î n ş i r â n d o sumă d e Întâmplăr i d iverse , ce
m e r g în mod paralel fără a se stân-j in i c â tu ş i de p u ţ i n u n a pe a l t a .
Vers i f ica ţ ia lu i este foar te a r m o n i o a s ă şi b o g a t ă în r ime , n u m a l puţ in şi foa r te e l e g a n t ă i a r une-or î c a m neg l i j a t ă .
C o n t i m p o r a n i i s ă i c o m p a t r i o ţ i t n a d m i r a ţ i a lo r l-au s u p r a n u m i t divinul.
Arios to şi-a p u b l i c a t p o e m a p e n t r u p r i m a o a i a în a n u l 1516 î n p a t r u zeci de c â n t u r i .
E l n ' a î nce t a t de a o î n d r e p t a d in ce î n ce m a l m u l t ce t indu -o cu mi -n u ţ i o s i t a t e , i a r în a n u l 1532 el publ ică o ediţie foar te pe r f ec ţ iona t ă şi m ă r i t ă încă cu şease c â n t u r i , a v â n d a spec tu l unei n o u l opere .
Ariosto m u r i în a n u l 1533 î n u r m a une i boli de r in ich i .
Ar ios to e r a foar te f rumos , u n A-pol lon, în ca r e pe r f ec ţ i unea sp i r i t u a l ă e r a în depl in aco rd cu f r u m u seţea co rpo ra l ă . El a v e a o s t a t u r ă m ă r e a ţ ă şi i m p u n ă t o a r e şi u n c a r a c ter dulce şi b lând . F a ţ ă de m a m a sa , Arios io avea cea m a l g i n g a ş ă afecţ iune , cea m a l s ince ră iub i re şi vene-r a ţ i u n e f i l ia lă
Arios to a m a l scr i s sa t i r e , difer i te poezi i , câ te-va comedi i şi c h i a r vers u r i l a t ine .
Scr ier i le sa le comple te aű fost pu bl ica te la Vene ţ i a î n 6 vo lume de J. Baro t t i .
S'a r egăs i t şi s 'a pub l i ca t l a F lo r e n ţ a în a n u l 1846 p o e m a i n e d i t ă a lu i Arios to i n t i t u l a t ă Rinaldo ardilo.
S'a pub l i ca t u n m a r e n u m ă r de e-d i ţ i un i d in o p e r a Rolando furioso ; cele m a l v redn ice de a m i n t i t s u n t e-diţi i le pub l i ca t e de au to r Ia F e r r a r a 1516 şi la 1532, apo i ediţ i i le lu i Fran-ceschi p u b l i c a t e l a Vene ţ ia 1584— 1603, înso ţ i t e de note le lu i Barotti , Veneţ ia 1766.
R o l a n d o a fost t r a d u s în f r a n ţ u zeşte de J. B. M i r a b a u d — 1741 — şi al ţ i i .
D u v a u de C h a v a g n e şi D e s s e r t e a u x a u pus-o în v e r s u r i .
V ia ţ a l u i Ar ios to a m a î fost s c r i s ă de J. P i q u o şi Garofalo.
A. Vêntul .
JOCURI P r o b l e m a d e c a l c u l
de Bernandus.—Loco.
Un tata era de 4 ori şi j u m . maî bătrân ca fiui său. Tatăl şi fiul e rau la un loc cu 27 an î mai tineri de cât bunicu l .
Se întreabă ce vârstă au tatăl şi fiul daca bunicul are 71 ani ?
C u p o a n e l e ş i d e s l e g ă r i l e s e t r i i n e l a d m i n i s t r a ţ i e i , s t r a d a K r c i o i a n u , 1 1 ,
Des 'egarea şaradei din «Universul Literar» N o . 31 este :
P E R S I C Persoanele , care , p r in tragere la
sorţi au câştigat câte unu l din cele 10 volume-biblioteca, acordate ca premii, sunt u rmătoare le :
Bucureşti : d. Nicolae G. Vâ leanu şi (i-şoarele Olga \ n g e l e s c u şi Iulia Ahcear i iu , lelegrafiste şi d-ra Mana Barg .
Buşteni : d-ra I leana Gristescu. Moineştî : d-ra Adela Efstatiade. Şegarcea (Dolj): d-na Margareta P.
Popescu . Galaţi : d-nii Satmari Alexandru ŞI
Alexandru A r s e n i e . Huşi : d. Vasile I. Gheorghiu.
POSTA REDACŢIEI
Bernandut. Loco. —Vom utiliza mai tot ce ne-aţî t r i m i s . «Veselia» are redacţie deosebi tă .
M. Vas, gara Câmnina ,—Nepubl ica-bi ie .
Seb. Pop. Loco • N e m i b l i c a b i i ă /
Ioan Ţiţ. Loco. — Art icolul d -v . n u cadrează cu ziarul nos t ru .
Ü. Arm. Loco.—Voa» publ ica . Ombra, Loco. — Regre t ăm: Nu se
poate . Mai încerca ţ i . Nie. Ion. Loco. — Nf-pubiicabile. Nu
іпяі t r imi tp ţ î . 5 . H.. Severin. — Toată m i n c a şi
t r u d a d-v. nu foloseşte n i m ă n u i a şi deci nici nouă . . Щ
A l LACTATA
N u t r i m e n t complec t |>entru copii , bo lnav i
ş i b è t r ân ï . Conţine cel mai bun L A P T E din A L P J
S E VINDE LA TOATE DROGHERIILE ф IAMACIILE DIN TARA.
VOPSEA dB PAR RAPID G a r a n t & t a b s o l u t n e v ă t u -M & T O A R E , VĂP-saşte imediat pă» ral cărunţit IAU albii, In negru, in brun, castaniu sau blond într'un MOD ATÂT DE per-foct fi DE natural, In cat nn ie cunoaşte DE loc ES părul E«TE văpiit. întrebuinţarea mal simplă ţi mai uşoară ca Ia orî-ce altă văpsea DE pâr. L E I 2 . 5 0 la DRO-gueril şi farmacii.
ФіІвЛЛ csa maî rebeîă, • Ц&Убв bi'onşitele acute şi cronice, tuşea raă-
gărească v i n d e c ă sigur
PECTOSIN ITEÀNU —Stloia lei 3 — DrogueriT şi Farmacii— ІПЛПІІП clorosa, reurastema. histeria. »in nun s l ă b i c i u n e generală combate
HEMOFER 1TEAÎMJ Face poftă de mâncare şi este unul din cele mai puternice reconstituante
ale corpului slăbii.
Sticla lei 4 — La drogusrii si farmacii I W W V W W V V I L
MIGRENA dureri de cap, de< dinţi, nevralgii, du- '' rerî reumatice, vindecă sigur Pastilele' N e v r a l g i n e J u r i s t , aprobate de ' Consiliul sanitar.
2 , 5 0 la d i ' o g u o r i l ş i f a r m a c i i '
BOMBOANE ORIENTALE
Parfumeaiă admirabil gura Şi dis
trug orï-ce miros urât al gureî. Cutia 50 banii la droguerii si farmacii. A se observa marca : «Semiluna cu stea».
T o ţ i a b o n a ţ i i la
«ZIARLI CÄLÄTÖRI!IM> part icipă, cu începere de azi, la următoarele mar i şi de valoare premi i :
I ) O s o b ă « G o d i n », \ o î i , cumpăra t a do ia cunoscuta ca«u : Industria Metalică »Maren», B-dul Eli-sabela. No. ö.
2; U n a p u ş c ă f i n ă d o v â n ă t o a r e , cu 2 ţevi , cal. 12, din vechia şi r enumi ta fabrică Pieper Bayard.
3) U n p i s t o l a u t o m a t d é b u z u n a r , Pieper Bayard, mode lu l cel mai nou, fiind de calibru m a r e , 7 .63, însă format r edus , i'oarte portativ.
U n a c a r a b i n ă d e m a r e p r é c i s é e , cal. 12, Pieper Bayard, se-mi-automatică.
Toate aceste a r m e sun t c u m p ă r a t e de la marele magazin B. D Zisman, •44, calea Victoriei, furnizorul Cur ţe i Regale .
5) U n a o g l i n d a r n a r c v e n e -l i a n ă de cristal ;
6) U n a m ă s u ţ ă d e t o a l e t ă , cu oglinzi de cristal ;
7) U n a m a ş i n ă d e c u s u t , de mână ;
8) D o u ă f r u m o a s e t a b l o u r i . Toate aceste 5 obiecte sunt c u m
părate de la mare le magazin de mobile Marco Dattelkrcmer, s trada Carol, No 62
9) U n a p e n d u l ă d e b i t i r o u ; 10) U n a c h i s e a l i e a r g i n t d e
C h i n a , foarte frumoase obiecte, cumpărate de ia m a g a / m u l de încredere Schmith & Straiului, calea V?icto riei , No. 53.
I I ) U n g r a m o f o n p e r f e c ţ i o n a t ;
12) U n a m a n d o l i n ă din lemn de pa l i sandru , ornată cu sidef, cumpărate do la mare l e magazin de muzică Jeun Feder, calea Victoriei , 54.
13) U n a f r u c t i e r ă , argintată şi auri tă , cu 12 cuţite pentru desert, auri te, cumpăra tă de la cunoscutul m a gazin de bijuterie Th. fíadivon, B «iul Elisabeta, 9 bis.
14) U n a t o a l e t ă d e b a m b u v e r i t a b i l , cumpăra ta de la bine a-sortatul magazin de mobile de trestie şi bambu D. Litmann, str Lipscani , No. 3 .
15} O duzină crema «Floia». 16) O » săpun «Flora». 17) O » pudră « Flora». 18) 2 c e a s o r n i c e de argint pen
tru bărbat . 19) 5 a b o n a m e n t e pe 6 luni
la ziarul umoris t ic «Veselia». 20) 5 a b o n a m e n t e pe 3 Iun '
la ziarul «Universul l i terar». Toate aceste f rumoase premi i se o-
feră cu începere de azi, prin t ragere la sorţi , abonaţilor .. Ziarului Călăto r i i lor».
Preţul abonamentu lu i lei 5 pe un an 2 .50, pe 6 luni
Reclama e sufletul comerculul
U N O B R A Z C U R A T Ş l F R U M O S se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei FLORA preparate de AL Iteanu farmacist, furnisor al Curţei Regale. Pudra «FLORA» fără bismut măreşte efectele uimitoare ale cremei «FLORA». Crema lei 1,50. Pudra
Іп»геЬшліагеГСгетэГя Pudreï^ïlora». «Flora» leï 2. Săpun Flora lei 1,25. Pomadă de păr ««Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higienicâ a părului, lei 2 ,50. Capilogen «Flora» (apă de păr) sticla mare lei 3 ,25 , mică 2 ,50 . Pasta de dinţi «Bucol» leï 1. Apa de gură uBwcofa l e ï 1 .80. Lapte de crin »Flora» pentru înfrumuseţarea tenului leï 2 . Săpun de Lapte de crin «Flora» lei 1.25.
La nemulţumire se restitue imediat costul.
î n a i n t e ş i Dupft
«UNIVERSUL LUT; H A R » [ C U P O N !Ч'О. ІІ2.
g — N o . 32 UNIVERSUL LITERAR Luni, 9 Iulie, 1910
NGUILE P A L E Z I A R U L U I
J N I V Cu începere de astă-zi , ziarul „Un ive r su l " oferă abonaţ i lor săi u rmă toa re l e mar i
şi de va loare p r e m i i :
O V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea mai încântătoare a Sinael,"
pe strada Furnica. UN DORMITOR DE BRONZ Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat de la *Induf>tria Metalică Marcu», B -du l -Klisabeta No 5
DN DIVAN-PAT şi DN SALONAŞ MODERN Cumpărate de la marele magazin de mobile LA CENTRALA, Marco Daţtelkremer, str Carol Nu. 62
Un mare Piedestal de Marmora Foarte frumos sculptat, pentru flori.
Una Bicicleta, Una Puşcă de Vânătoare şi Un Pistol Automat Cumpărate de la marele magazin de arme B . I ) . Zi ' ss inann ca l ea V i c t o r i e i 4 4 .
Tin Gramofon perfecţionat O Vioară, sistem Stradivarius
Cumpărete de la marele magazin J ean Feder , calea Victoriei No. 5 4 .
UD inel De damă cu o piatră de valoare. 10 tablouri aquarele, Şease ceasoarnice pentru bárba}! Şease ceasoariiice „Reveil". 20 abonamente pentru в luni la „Veselia" 40 abon. pentru 6 luni la,Ziarul Călâloriilor'
Cu toate că acordă aceste mari premii, ,,UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:
Lei 18 pe ua aa; Lei 9,1S pe 6 luai; Lei 4,65 pe trei luni
Ви Ham ornat cu Ildes rC'όΠlin ceasornic de aur pcnlru barba 1 şi 0 pereche cercel cu 6 pielre diamant, ŞZlTmi
magazin „Ceasornicăria Golţeî".
lina pendulă de perete S c lucratăl bàtând
0 elegantă pendulă de biurefl H U I L Ă f p i l H t a P f l cumpărate de Ia marele magazin de UUUd II Н Ш Г І С , horologerie şi bijuterie T h . Radivoa,
Bulevardul Elisabeta No. 9 .
Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR"; iar 'cei ce se abonează cu începere de azi mai primesc un volum din
Memoriile Regelui Carol I Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 de bonuri; cei pe 6
lUniţ 1 4 bonuri; iar M i p e 3 luni, 5 bonuri. . . .